vineri 24 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8625 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție: potrivit ultimelor date publicate de Casa Națională de Pensii Publice, aceasta este de 25.258 de lei. Pensia medie a judecătorilor și procurorilor este în ușoară creștere, pentru că în ianuarie ea era de 25.185 de lei. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu La cât a ajuns pensia medie a magistraților Din pensia medie în iunie, de 25.258 de lei, 22.061 lei este partea suportată de la bugetul de stat - practic, o subvenție pe viață - și numai 7.469 de lei este partea bazată pe contributivitate.  Un număr de 5.680 de persoane beneficiază de aceste pensii speciale.  Acum două zile, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a apreciat că o pensie în cuantum de 70% din salariul net al unui magistrat – aproximativ 11.309 lei – este mică. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu”, a afirmat ea.  Însă, datele publicate de CNPP arată că, în iunie 2025, pensia medie pentru limita de vârstă era, în cazul unui cetățean obișnuit, 3.156 de lei. 

La cât a ajuns în iunie 2025 pensia medie a magistraților și cât din această pensie este subvenție
Performanță: câți ani a amânat un judecător din Teleorman pronunțarea în mai multe dosare
Eveniment

Performanță: câți ani a amânat un judecător din Teleorman pronunțarea în mai multe dosare

Câți ani a amânat un judecător din Teleorman, Samir Bosac, pronunțarea în mai multe dosare: nu mai puțin de 62 de dosare au fost amânate între doi ani și trei ani și șapte luni. Datele apar într-o informare a Inspecției Judiciare, care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l sancționeze.  Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Câți ani a amânat un judecător din Teleorman pronunțarea în mai multe dosare Inspecția Judiciară arată că multe fapte s-au prescris, urmare a acestor amânări, dar nu oferă exemple: „a produs și un impact negativ asupra eficienței sistemului judiciar în condițiile în care de la momentul rămânerii în pronunțare și până la pronunțare a intervenit în anumite dosare prescripția răspunderii penale”.  Bosca Samir a câștigat, net, în anul fiscal 2023 - ultima declarație de avere care a fost publicată este din 2024 - suma de 156.904 lei, adică ușor peste 13.000 de lei pe lună, în condițiile în care în iunie 2023 a fost pedepsit cu tăierea salariului cu 10%, timp de trei luni, tot pentru că nu soluționa dosarele cu celeritate.  Acest judecător a fost sancționat și în 2016 de CSM cu avertisment pentru întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor. În 13 noiembrie 2024, Secția pentru judecători a CSM în materie disciplinară l-a sancționat pe Boșoc cu diminuarea indemnizației cu 15% timp de trei luni tot pentru „nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor”. În 2024, DeFapt.ro a scris că acest judecător a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, iar acuzatul așteaptă din 2021 luarea unei decizii.  Conform art. 391 din Codul de procedură penală, deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Ulterior, instanța poate amâna succesiv pronunțarea, fără ca fiecare amânare să depășească 30 de zile. Iar amânările de pronunțare nu pot depăși 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.  

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu
Eveniment

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Mugur Isărescu: Bogdan Stănescu, a cărui funcție de bază este „consilier strategie” la Banca Națională, dar a fost plasat în mai multe consilii de administrație care îi aduc câștiguri enorme. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Stănescu are aproape obișnuitul CV al personajelor trimise de statul român în multiple CA-uri: a făcut dreptul la o universitate modestă, Hyperion, și, în paralel, a ajuns inginer la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2001 a ajuns doctor la Academia de Poliție - scandalurile privind doctoratele plagiate de la această academie au dus, până la urmă, la desființarea acestei școli doctorale. Are patru masterate, inclusiv la SNSPA și, din nou, Academia de Poliție.  Cariera sa a explodat în 2010, după ce a ajuns consilier al lui Bogdan Olteanu, la acel moment viceguvernator al BNR. În 2016, Jurnalul scria că încasează 12 salarii de la stat.  Câți bani a încasat Stănescu în anul fiscal 2024 în diferite funcții în care l-a plasat statul român: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Mugur Isărescu are 1.022.856 de lei anual, deci dacă Stănescu mai câștigă doar 10.000 de lei pe lună de la BNR - unde un șef de birou are, net, între 9.900 de lei și 18.800 lei/lună/net - înseamnă că primește mai mulți bani decât legendarul său șef.  Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente. 

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM
Eveniment

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM

Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București, de unde provine șefa CSM: pentru simplul fapt că-i transportă pe judecători, aceștia încasează, printre altele, spor pentru risc și solicitare neuropsihică si spor pentru asigurarea confidenţialității. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Datele sunt postate pe site-ul acestei instanțe și sunt din martie 2025.  Ce sporuri primesc șoferii de la Curtea de Apel București Salariile brute de bază ale șoferilor sunt între 4.693 și 5.997 de lei, iar acest spor variază între 1.408 și 1.799 de lei.  Șoferii judecătorilor mai primesc și spor pentru condiții grele de muncă, așa că pot ajunge la 8.696 lei brut, deci netul este puțin sub 6.000 de lei. Ei depășesc astfel salariul unui profesor cu grad didactic II (5–10 ani experiență).  În plus, personalul auxiliar al Curții de Apel București are dreptul la: o singură dată pe an li se decontează transportul spre localitatea unde își petrec vacanța asistență medicală gratuită, medicamente și proteze pentru el și familia sa decontare transport dacă nu are locuință în București decontare chirie, dacă nu are locuință de serviciu  Grefierii arhivari încasează, brut între aproape 11.000 și 14.250 de lei.  Însă drepturile personalului auxiliar sunt mult eclipsate de cele judecătorilor de la Curtea de Apel: președintele Curții de Apel încasează patru sporuri și ajunge la un salariu brut de 38.868 de lei (peste 22.000 de lei net) vicepreședinții acestei curți de apel sar de 35-37.000 lei, brut.  specialistul IT ajunge la un salariu brut de peste 33.000 de lei În plus, judecătorii au dreptul la șase călătorii dus-întors în țară, asistență medicală gratuită, decontarea chiriei și a transportului. 

FOTO Reacția lui Călin Georgescu, aflat în vizită la Broșteni, când o femeie îi sărută mâna
Politică

FOTO Reacția lui Călin Georgescu, aflat în vizită la Broșteni, când o femeie îi sărută mâna

Reacția lui Călin Georgescu, aflat în vizită la Broșteni, când o femeie îi sărută mâna: fostul candidat la prezidențiale pare încântat și nu face nici un gest ca să se opună.  Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Nu este prima oară când Călin Georgescu lasă să-i fie sărutată mâna. La 4 mai, în ziua alegerilor prezidențiale, o bătrână a făcut acest gest. Și atunci, Georgescu nu a schițat vreo rezistență și a zâmbit înțeșegător. Acum, la Broșteni, mâna i-a fost sărutată de o persoană relativ tânără.  Reacția lui Călin Georgescu când o femeie îi sărută mâna Imaginea a fost postată de o pagină de Facebook favorabilă lui Georgescu, Urban Bacău, care scrie: „Orice ieșire a lui Georgescu eclipsează tot ce mișcă în România. Chiar și creșterea prețurilor care a început ieri. Ieșirile lui Georgescu deranjează. Și se dă ordin pe unitate să-l atace în haită. Și iar nu au reușit. Cei din Broșteni au luat-o la rost pe ministra USR venită fugitiv ieri, lui Georgescu i-au pupat mâna. Deranj. Mare. Și va mai fi”.   Pe de altă parte, fotograful Cătălin Urdoi comentează imaginea: „Cinismul, rânjetul și scânteia aia de narcisism pur din ochii lui Georgescu, când femeia îi sărută mâna, spun totul. Omul nu e în campanie, e într-un cult. Cultul propriei măreții imaginare.Nu știu dacă doamna e din Broșteni sau doar o figurantă sedusă de poeziile cu «trădători», dar fotografia asta ar trebui să fie studiu de caz: așa arată extazul când prostia dă mâna cu manipularea. La propriu”. 

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică
Eveniment

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică

Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică: a studiat Dreptul la Universitatea Romano-Americană, pe care a absolvit-o în 1997, vorbește o singură limbă străină, engleza (nivel mediu, consemenază ea) și, în biografia oficială, depusă la CSM, se laudă că știe să utilizeze un „PC”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ea a fost avocat până în 2004, după care, din 2004, a ajuns judecător. Din 2012, a activat la Curtea de Apel București. Presa nu consemnează condamnări în dosare importante, date de Costache. În schimb, site-ul luju.ro consemnează că „judecătorii Valentin Mihai și Elena Raluca Costache de la Curtea de Apel București l-au achitat definitiv marți, 25 mai 2021, pe fostul primar PNL al comunei Jilava, Adrian Mladin, după ce la fond Tribunalul București îl condamnase la nu mai puțin de 8 ani de închisoare cu executare”. Potrivit luju.ro, cei doi judecători au decis că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.  Presa a susținut că Elena Costache a impulsionat numirea Liei Savone în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, CSM a declanșat cu mult mai repede decât prevede legea (în mai) procedura de numire a noului șef al Curții Supreme în locul Corinei Corbu, al cărei mandat expira abia în septembrie. Vineri, la Digi 24, ea a spus că o pensie de peste 11.000 este mică: „Acum o să îmi asum și un răspuns direct - da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă... 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie”. 

Primarul liberal al Slatinei, care se plângea că Bolojan îi taie banii, vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume pe un deal de lângă oraș
Eveniment

Primarul liberal al Slatinei, care se plângea că Bolojan îi taie banii, vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume pe un deal de lângă oraș

Primarul liberal al Slatinei, Mario De Mezzo, care se plângea că Bolojan îi taie banii, vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume pe un deal de lângă oraș. Crucea ar urma să aibă o înălțime de 160 de metri. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Înainte de 1989 pe deal se afla un portet al soților Ceaușescu.  Primarul liberal al Slatinei vrea să ridice cea mai înaltă cruce din lume „Va fi un proiect spectaculos. Ne propunem să construim pe dealul Grădişte cea mai înaltă cruce din lume. Va fi o cruce care va avea 160 de metri înălţime şi care va fi un reper şi turistic şi spiritual pentru municipiul Slatina. Cred că trecem prin vremuri dificile, în care valorile sunt extrem de amestecate şi oamenii se îndepărtează de la valorile tradiţionale ale României. Şi atunci, cea mai înaltă cruce din lume, pe dealul Grădişte, va fi un reper nu doar naţional, nu doar european, ci mondial. Eu vă garantez că vor fi oameni din toată lumea care vor veni să vadă crucea de la Slatina", a declarat edilul pentru Agerpres.El a menţionat că la ultima şedinţă a Consiliului Local Slatina, care a avut loc joi după-amiază, a fost aprobată o rectificare bugetară şi au fost incluse fonduri şi pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic în vederea concretizării propunerii menţionate."Va fi o cruce simbol şi operă de artă în acelaşi timp. Vă garantez că va fi un proiect de răsunet mondial", a adăugat primarul municipiului Slatina.Pe dealul Grădişte, cea mai înaltă formă de relief din Slatina, în prezent se află Casa Căsătoriilor, un steag de mari de mari dimensiuni ce poate fi văzut de la kilometri distanţă de oraş, fostul turn de apă şi un cort privat de evenimente.În ultimii ani ai perioadei comuniste, pe dealul Grădişte era amplasat un tablou de mari dimensiuni al soţilor Ceauşescu, înlăturat imediat după Revoluţia din 1989. 

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici
Eveniment

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici

Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate (CEI), după nenumărate critici: ministerul de Interne (MAI) anunță că cererile pentru CEI pot fi depuse la orice serviciu de evidenţă a persoanelor, indiferent de domiciliu.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni La 30 iulie, primarul Sibiului, Astrid Fodor (FDGR), critica dur Internele - deși nu a menționat direct acest minister - în legătură cu noile cărți electronice de identitate: „Un proiect care ne-a fost prezentat ca fantastic, nu funcţionează”, a spus ea într-o ședință de consiliu. Astrid Fodor a spus că și alți primari de municipii sunt copleșiți de această problemă. Ea a arătat că cetățenii ar trebui „să se documenteze” la „ministerele conduse de cei care ne-au adus în această situaţie”.  Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate „Începând cu 1 august 2025, cetăţenii pot solicita Cartea Electronică de Identitate (CEI) la orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, indiferent de localitatea în care îşi au domiciliul.Mai mult, aceştia pot alege ca ridicarea CEI să se facă de la un alt serviciu decât cel unde a fost depusă cererea”, se arată într-un comunicat al MAI.  Această măsură este utilă pentru:- Persoanele care locuiesc temporar în alt judeţ;- Cei care călătoresc frecvent;- Cetăţenii care au nevoie urgentă de un nou act de identitate şi nu găsesc locuri disponibile în localitatea de domiciliu. Programările pentru CEI se pot face online, pe HUB-ul de servicii electronice al MAI: hub.mai.gov.ro/cei/programari/harta Persoanele care au prioritate la programare:- Cele cărora le-a expirat actul de identitate sau le va expira în următoarele 60 de zile;- Tinerii care solicită primul act de identitate (au împlinit sau vor împlini 14 ani în următoarele 30 de zile). Cartea Electronică de Identitate (CEI) este gratuită la prima solicitare pentru orice persoană care a împlinit vârsta de 14 ani sau o va împlini în următoarele 30 de zile, până la data de 30 iunie 2026, datorită finanţării din fonduri europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.Începând cu 1 august 2025, CEI are un cost de 70 lei (TVA inclus) în următoarele situaţii:- pentru copiii sub 14 ani;- pentru a doua solicitare (în caz de pierdere, furt, deteriorare, schimbare de date personale etc.).

Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40%
Politică

Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40%

Primarul Clujului, Emil Boc, are spor de 50% pentru fonduri europene. În schimb, Florin Birta, edilul din Oradea, ia același spor în procent de doar 40%.  Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Boc are spor de 50% pentru fonduri europene, Birta, edilul din Oradea, ia doar 40% Conform articolului 16, alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare: „Indemnizațiile lunare alepreşedinților şi vicepreşedinților consiliilor județene şi primarilor şi viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare și reziliență se majorează cu până la 50%, în limita bugetului aprobat cu această destinație."  Legea le permite deci primarilor și președinților de consilii județene să-și majoreze salariul între 1% și 50%. Birta, edilul din Oradea, urmașul lui Ilie Bolojan în această funcție, s-a limitat la 40%. Boc, la fel ca majoritatea primarilor s-a dus la plafonul maxim, 50%. În consecință, primarul Clujului are un salariu brut de bază de 21.735 de lei, la care se adaugă acest spor, de 10.868 de lei. În total, Boc încasează 32.603 lei. În primăria lui Boc sunt nu mai puțin de nouă alte drepturi încasate de funcționari. Printre acestea: 10% pentru activități de control financiar preventiv, spor pentru munca de noapte, spor pentru fonduri europene și indemnizație de hrană pentru cei cu salarii nete sub 8.000 de lei.  „USR-ul, dacă ar putea, ar omorî ultimul funcționar public din România”, a spus primarul Clujului la Antena 3, după ce consilierii locali ai acestui partid i-au reproșat sporurile prea mari acordate funcționarilor. 

Șeful Poliției cere polițiștilor să caute civili, voluntari, care să ajute la prinderea lui Gânj - sindicatul Europol
Eveniment

Șeful Poliției cere polițiștilor să caute civili, voluntari, care să ajute la prinderea lui Gânj - sindicatul Europol

Șeful Poliției cere polițiștilor să caute civili, voluntari, care să ajute la prinderea lui Gânj, scrie sindicatul Europol pe Facebook. Sindicatul prezintă o captură cu un mesaj, nesemnat, în care se solicită susținerea acestor voluntari - vânători, de exemplu - pentru prinderea fugarului, căutat de circa o lună. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Șeful Poliției cere polițiștilor să caute civili, voluntari, care să ajute la prinderea lui Gânj „În cadrul unei videoconferințe organizate astăzi, șeful Poliției Române a solicitat ca polițiștii să identifice, dintre apropiații lor, voluntari dispuși să se deplaseze în județul Mureș, având următoarele disponibilități: – capacitatea de a efectua deplasări pe distanțe lungi, pe teren accidentat, inclusiv pe timp de noapte; - Pasionați de drumeție; – pasiune pentru vânătoare.   În prezent, costurile zilnice pentru activitățile de căutare sunt de ordinul sutelor de mii de euro.   P.S. Voluntariat = activitate desfășurată din proprie voință, neplătită.   P.P.S. Acesta e mesajul transmis pe diferite grupuri de polițiști”, a scris Europol.   În 22 iulie, sindicaliştii au reclamat că poliţiştii care sunt trimişi în căutarea lui Emil Gânj nu au echipament adecvat, postând şi o fotografie în acest sens, iar mulţi dintre poliţiştii implicaţi în căutări provin din structuri neoperative sau nu au experienţă în munca de teren. Totdată, sindicaliştii au reclamat că „se ignoră” că poliţiştii nu au mâncare şi apă de băut.          

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol
Politică

Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îi cere lui Ilie Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților, dar Fondul de rezervă este gol încă din primăvară. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Grindeanu îi cere lui Bolojan să dea mai mulți bani sinistraților „Prima tranșă de ajutoare ce va fi aprobată astăzi de Guvern pentru persoanele greu încercate de viiturile din Suceava și Neamț este un pas necesar, dar insuficient! Este nevoie de sume mai mari, alocate urgent, pentru: Reconstrucția caselor distruse Refacerea drumurilor și a podurilor afectate Sprijin real pentru familiile care au pierdut totul.   Oamenii au nevoie de sprijin acum, nu de acțiuni de imagine și pasarea responsabilităților între autoritățile statului!”, a scris Grindeanu, pe Facebook, lăudând președinții Consiliilor Județene din Suceava și Neamț, Gheorghe Șoldan și Dan Harpa.    Însă fostul ministru de Finanțe, Tanczos Barna spunea din februarie că fondul de rezervă al Guvernuluia fost golit: „Fondul de rezervă nu mai există”. Într-un răspuns la o interpelare, ministerul de Finanțe arăta că, în martie, în fond mai erau 482,5 milioane lei.    Însă, la 15 mai, 5 mai 2025, soldul Fondului de rezervă bugetară ajunsese la 408,2 milioane lei (credite de angajament) și 377,2 milioane lei (credite bugetare). 

George Simion și Călin Georgescu se plimbă separat prin Broșteni, înconjurați de bodiguarzi și agitând, uneori, o lopată
Politică

George Simion și Călin Georgescu se plimbă separat prin Broșteni, înconjurați de bodiguarzi și agitând, uneori, o lopată

George Simion și Călin Georgescu se plimbă separat prin Broșteni, înconjurați de bodiguarzi, arată imaginile difuzate chiar de televiziunea care îi susține, Realitatea TV. Totuși, Simion a declarat: „Suntem aici la chemarea domnului Georgescu, punem mâna pe lopeți”.  Antena 3 relatează că liderul AUR a strâns în braţe o femeie care strigă "Călin Georgescu Preşedinte" şi a fost vădit nemulţumit de acest mesaj.  George Simion și Călin Georgescu se plimbă separat prin Broșteni În imaginile difuzate de Realitatea TV se vede, într-adevăr, că Simion a stat mult timp cu o lopată în mână, purtând mănuși, dar nu pare să o fi folosit.  Pe de altă parte, și Georgescu a pus mâna pe lopată și a scos nămolul dintr-o casă. Însă Antena 3 relatează: „Este însă un număr mult prea mare de voluntari care fac acelaşi lucru şi cei din jur îi tot iau găleata din mână. S-a murdărit de noroi pe haine.  După eşecul operaţiunii cu găleata s-a dus să împingă o canapea udă dintr-o casă inundată, dar care nu vrea să se mute din loc. A renunţat şi la asta şi a luat o lopată cu care râcâie noroiul de pe jos.  S-a reluat operaţiunea mutării canapelei. A venit bodyguardul lui Călin Georgescu şi, împreună cu un mare grup de bărbaţi, au reuşit să o târască prin curte. Călin Georgescu a încercat să participe, dar nu a fost lăsat să facă nici asta”.  Realitatea TV titrează: „Călin Georgescu muncește cu românii devastați de inundații”.  „Bunătatea și iubirea au prins aripi astăzi la Broșteni. Și, practic, românul își dovedește măreția și curajul. Dacă erau baraje făcute nu se întâmpla așa ceva”, a declarat Georgescu, la Broșteni - sugerând că, fără prezența sa, acestea nu existau.  Ieri, un fotograf din Rădăuți, Cătălin Urdoi, a relatat „circul” făcut de Simion la Broșteni cu o zi înainte de sosirea lui Georgescu: „A ajuns și el, spre seară. Și ce-a făcut? Ce știe mai bine. A mimat, s-a folosit de oameni, a mințit. A plimbat oameni suferinzi după el, în timp ce se filma, profitând de vulnerabilitatea lor, și a continuat cu minciuna că nu au fost trimise mesaje RoAlert, în condițiile în care autoritățile și localnicii din Broșteni spun exact contrariul. Circ, Simioane”. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților: „Abordare absurdă, ineficientă”
Politică

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților: „Abordare absurdă, ineficientă”

Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților: „Pensia unui magistrat nu ar trebui să fie egală cu salariul! Este o abordare absurdă, ineficientă, care nu face altceva decât să încurajeze oamenii să se pensioneze mai devreme, pe aceiași bani”, a scris el, pe marginea unui videoclip postat pe această rețea de socializare. Citește și: Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Nicușor Dan atacă pe TikTok pensiile speciale ale magistraților „Pentru cei care rămân în sistem, însă, și aleg să lucreze pentru români, am în continuare un respect deosebit”, a mai scris el.  Videoclipul a fost distribuit doar pe TikTok, nu si pe Facebook sau Twitter.  Mesajul său vine cu câteva ore înainte de o întâlnire a șefului statului și premierului cu reprezentanți ai magistraților, pentru a discuta despre pensiile speciale. În mesajul video, șeful statului afirmă: „Una dintre aberațiile sistemului de justiție este faptul că pensia este cât salariul și în felul ăsta oamenii sunt încurajați să iasă din sistem în momentul în care sunt la maturitate profesională. Tocmai de aceea ar trebui să-i apreciem pe cei care ar putea să se pensioneze și rămân în sistem. Pe de altă parte, am pierdut foarte mulți profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut, pentru că chiar dacă avem oameni inteligenți, nu poți să compensezi experiența cu nimic. De ce este importantă calitatea actului de justiție? Asta îți dă o predictibilitate în toate raporturile instituționale, pe economie. O țară care știe în ce direcție merge trăiește mai bine și din punct de vedere economic”, a explicat președintele României. 

Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni
Politică

Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni

Un fotograf din Rădăuți, Cătălin Urdoi, relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni: „A ajuns și el, spre seară. Și ce-a făcut? Ce știe mai bine. A mimat, s-a folosit de oameni, a mințit. A plimbat oameni suferinzi după el, în timp ce se filma, profitând de vulnerabilitatea lor, și a continuat cu minciuna că nu au fost trimise mesaje RoAlert, în condițiile în care autoritățile și localnicii din Broșteni spun exact contrariul. Circ, Simioane”. Într-un comentariu la propria postare de pe Facebook, Urdoi prezintă mesajul unei localnice, care-i scrie cum se plimba Simion, cu mâinile la spate, pe mijlocul drumului, ca „să nu-și murdărească adidașii” și blocând strada. Localnicii veneau după el, cerând ajutor, iar el le răspundea: „Suntem aici”.  Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Cătălin Urdoi este fotograf profesionist, iar cadrele surprinse de el au ajuns să fie publicate de National Geographic sau The Telegraph. Un fotograf din Rădăuți relatează „circul” făcut de Simion la Broșteni Acum, el relatează critic vizita liderului AUR în localitățile afectate de inundații din Moldova, localități care au votat masiv cu Simion la alegerile prezidențiale din 2025.  „În paralel, toate sucursalele AUR au primit ordin să se miște urgent spre Broșteni, mai ales cei mai de aproape, să înceapă campania de selfie-uri și interviuri, unde au început să afirme cum că sunt acolo «din prima clipă». Nimic mai fals. Nu au fost. Nu până miercuri. O spun localnicii, o spun imaginile, o spun toate documentările de la fața locului. Singurii care au fost cu adevărat acolo au fost autoritățile statului român și voluntarii care s-au pus în mișcare din ziua zero, fără camere, fără postări, fără hashtag-uri, ci doar cu apeluri de mobilizare pentru cei care o fac sincer, nu forțați și nu pentru campanii de imagine. Ulterior a apărut și Simion, într-un clip filmat din locul în care era, probabil, la odihnă, vizibil deranjat că i-am stricat siesta. A înțeles subit că în Bucovina sunt inundații și a început să se simtă «frământat» de grija pentru oameni.   De acolo și până la drama din teren era drum lung, timp în care a început să reposteze poze și filmări primite de la oameni din partid, cu lopeți curate și tricouri neatinse de noroi. Emoția momentului impunea un efort minim, doar vestele galbene inscripționate cu AUR mai stricau regia, făcând evidentă campania de imagine pe care au fost forțați s-o inventeze”, a relatat, pe Facebook, Cătălin Urdoi.     

BREAKING NEWS Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău
Politică

BREAKING NEWS Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău

Fostul premier Marcel Ciolacu s-ar putea întoarce: el este invitat de organizația județeană a PSD să candideze la președinția CJ Buzău. Citește și: Cum a fost dată de gol funcționara care se culca cu politicieni pentru bani și carieră: ce rol a jucat un iubit mai tânăr Ciolacu s-ar putea întoarce: este invitat să candideze la președinția CJ Buzău „Sunt discuţii ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Judeţean. Ar fi o mare onoare pentru noi, organizaţia, ca fostul premier Marcel Ciolacu să poată candida din partea PSD la CJ Buzău'', a declarat joi pentru Agerpres preşedintele PSD Buzău, Romeo Lungu. Postul a rămas vacant după ce Lucian Romaşcanu, cel care a câştigat alegerile în 2024, a demisionat pentru a merge la Curtea de Conturi Europeană. Mandatul său de membru al Curţii de Conturi Europene este pentru perioada 1 iulie 2025 - 30 iunie 2031.La acest moment, funcţia de preşedinte interimar al CJ Buzău este exercitată de social-democratul Adrian Petre, vicepreşedinte CJ.Marcel Ciolacu a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Buzău.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră