joi 19 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat

Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat, arată datele unui sondaj MMT publicat de sociologul Mircea Comșa pe blogul său „Doar un grafic să-ți mai spun”. „În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025”, scrie Comșa. Citește și: Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa Totuși, el arată că 19,1% dintre foști alegători ai actualului președinte  fie nu ar mai vota, fie nu știu azi cu cine ar vota. Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat Întrebarea 2 a sondajului a fost: „Uneori oamenii regretă că au votat sau că nu au votat pentru un anumit candidat. Dacă ați putea să vă întoarceți în timp la momentul Turului 2 din 2025, cu cine ați vota?“ Ce arată sondajul, potrivit lui Comșa: Electoratul lui GS și-ar menține votul într-o proporție mai mare decât cel al lui ND (92,3% față de 75,6%). Transferul direct de voturi este asimetric: proporția votanților lui ND care ar trece azi la contracandidat este de aproximativ 10 ori mai mare decât proporția votanților lui GS care ar face aceeași mișcare (4,1% vs 0,4%). Aproape 1 din 5 foști votanți ai lui ND (19,1%) fie nu ar mai vota, fie nu știe azi cu cine ar vota. În toate cele trei scenarii simulate, ND ar câștiga Turul 2, dar cu o marjă mult mai mică: 0,4–2,2 puncte procentuale, față de 7 în 2025. Rolul nedecișilor (NȘ/NR) în influențarea rezultatului este limitat: alocarea lor înapoi către candidatul inițial (avantajându-l net pe ND) mută rezultatul cu sub un punct procentual (0,9%), iar o distribuire echilibrată lasă rezultatul nemodificat. Datele nu spun că popularitatea lui ND a scăzut — spun că regretul de vot este asimetric între cele două tabere, ceea ce e și firesc, dat fiind faptul că doar ND a jucat rolul de președinte. Datele provin dintr-un sondaj MMT, realizat prin metoda CATI, cu 2.000 de respondeți.  „Concluzia principală este contraintuitivă pentru mulți dintre cei foarte activi online: DA, Nicușor Dan ar câștiga probabil și azi turul 2. Mai strâns dar ar câștiga. Datele sunt foarte interesante: • aproximativ trei sferturi dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar vota din nou la fel; • electoratul lui George Simion pare mai compact și mai fidel; • există totuși o erodare în electoratul lui Nicușor Dan; • doar o parte dintre foștii săi alegători migrează efectiv spre George Simion; mulți alții devin indeciși, dezamăgiți sau spun că nu ar mai vota; • chiar și în aceste condiții, în scenariile simulate de Mircea Comșa, Nicușor Dan rămâne ușor în față, cu un avantaj de ordinul câtorva procente”, comentează și sociologul Cătălin Stoica.   

SONDAJ Nicușor Dan l-ar bate și azi pe George Simion, chiar dacă a pierdut din electorat
Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie
Politică

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie

Premierul Ilie Bolojan îl acuză pe Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie. Consiliul Legislativ a trimis avizul la această ordonanță după ce trecuse moțiunea de cenzură, deci Guvernul demis nu mai avea voie să emită OUG-uri. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei.  Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie „A fost o chestiune foarte stranie. E în aer. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că a fost o acțiune premeditată, dar neavând o astfel de probă, spun doar că abordarea Consiliului a făcut ca documentul să nu mai poată fi emis”, a spus premierul la Digi 24.  Premierul a avertizat că blocarea accesului la rețele afectează direct investițiile mari din energie. „Când cineva vrea să facă o investiție mare, nu mai poate primi un aviz tehnic de racordare, pentru că rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura. Ori așteaptă mult timp, ori în piață se tranzacționează doar hârtia că poate face, ceea ce înseamnă mize și sume mari”, a explicat Ilie Bolojan. Acesta a evitat să acuze direct anumite persoane, însă a spus că sistemul energetic a fost „pervertit”. „Nu îmi place să arunc cu noroi fără probe. Acest sistem a fost pervertit în totalitate. Este o doză de iresponsabilitate în aceste zone”, a afirmat premierul.

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat
Politică

Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat

Senatorul PSD Daniel Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat: „Că va fi nevoie de un prim-ministru independent, tehnocrat, ne asumăm (...). De ce nu? Dacă asta este soluția care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?”, a spus el la RFI.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Zamfir este liderul senatorilor PSD și un apropiat al grupării din jurul Gabrielei Firea și al lui Florentin Pandele.  Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat La remarca realizatorului că un premier tehnocrat nu ar avea sprijin politic în nici un partid, Daniel Zamfir a replicat: „Am spus o variantă ipotetică. Nu există nici o reticență a noastră de a merge mai departe, sigur, evident, fără Ilie Bolojan (…). Ne asumăm în continuare să constituim o majoritate proeuropeană, sigur, fără AUR, nu vom face un Guvern cu AUR”. Acum câteva zile, Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte al PSD, a declarat la Interviurile Digi24.ro că un nou executiv s-ar putea construi în jurul unei personalități din zona economică, fără afiliere politică.  „Eu unul, da, cred în această variantă (n.r. premier tehnocrat). Pe persoană fizică vă spun. Eu cred că se poate face o împăcare în jurul unui terț. (...) E singura formă prin care domnul Bolojan își poate păstra partidul. Dacă mă întrebați, având în vedere situația economică prin care trecem, cred că avem nevoie de un economist foarte bun. Să înțeleagă macroeconomie, să înțeleagă că deficitul nu se reduce doar prin neplata unor facturi sau prin mărirea unor taxe”, a spus Pucheanu.  Azi, mai multe surse din PSD arătau că acest partid ia în calcul, ca ultimă soluţie, scenariul unui premier tehnocrat, dar şi cel al unui guvern minoritar cu UDMR şi minorităţile.   Joi ar putea avea loc noi discuţii informale cu preşedintele Nicușor Dan, iar vineri sau luni sunt posibile consultări oficiale la Cotroceni.

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD
Politică

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”, titrează acest ziar într-un articol care a fost publicat azi. FAZ scrie, citându-l pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, că Ilie Bolojan a fost dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce” Frankfurter Allgemeine îl mai citează pe Mureșan cu un reproș la tăcerea socialiștilor europeni în fața „alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni, care a dus la căderea unui premier proeuropean și reformist”.  „Istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, amintește că partidul a avut în anii ’90 un avantaj uriaș la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist. Tocmai de aceea PSD este și astăzi foarte puternic în provincie. (...) «Partidul depinde de capacitatea de a distribui resurse susținătorilor și alegătorilor: contracte publice, funcții, dar și cadouri electorale, de la mălai până la cafea. De aceea, pierderea puterii este pentru PSD extrem de periculoasă».  În esență, mașinăria de putere a PSD a reușit timp de decenii să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. De la actualul lider Sorin Grindeanu se așteaptă, la fel ca de la predecesorii săi, să mențină intact acest mecanism și accesul la resursele financiare. Faptul că premierul liberal Ilie Bolojan a încercat să pună capăt acestor practici și a avut deja unele succese a determinat PSD să îl răstoarne de la putere împreună cu naționaliștii AUR. Reticențele ideologice au fost minime”, explică Michael Martens, corespondentul FAZ la Viena.  „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, a explicat Siegfried Mureșan, citat de Frankfurter Allgemeine.  „Aceste reforme au afectat interesele financiare ale PSD și ale clientelei sale”, a mai spus Mureșan, pentru FAZ.  

VIDEO Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan
Politică

VIDEO Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan

Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan: „Dacă aș afla, de exemplu, că președintele Nicușor Dan intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului”. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Ciucu a insistat însă, anterior, că nu a văzut nici o problemă în relația dintre Ilie Bolojan și Nicușor dan, că își dorește să continue relația cu șeful statului și că nu-și permite să facă speculații care să-l „antagonizeze”.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul dintre PNL și Dan Transcrierea începe la minutul 8.48 din podcast:  „Ciucu: Încă o dată, nu am văzut niciun fel de problemă la Ilie Bolojan. Q: Nu la Ilie Bolojan... Ciucu: Da, dar, unul la mână, nu știu ce gândește Nicușor Dan. Doi la mână, în această situație politică în care totuși eu îmi doresc să continuăm cu președintele Nicușor Dan, nu-mi permit să fac niciun fel de speculații care să mi-l antagonizeze. Da, pentru că avem nevoie de relație acolo... Q: Nu e cam târziu, nu e cam târziu pentru că luni zile...  Ciucu: Târziu va fi la un moment dat când voi fi cert că domnul Nicușor Dan, dacă aș afla de exemplu că domnul Nicușor Dan intervine în PNL, da, intervine în interiorul partidului meu pentru a-și impune un punct de vedere defavorabil voinței partidului, atunci se rupe contractul social.  Q: Și cum ar putea să facă asta? Cum ar putea Nicușor Dan să intervină? Ciucu: Păi, nu știu. Și atâta timp cât știu că nu a intervenit sau că nu am date că ar fi intervenit, prefer să mențin această relație cât se poate de diplomată și de corectă. Q: Pâi dacă a intervenit prin PSD? Ciucu: Dacă aș afla că a intervenit așa, dacă aș afla că ar interveni în PNL, că s-ar vedea, de exemplu, cu colegi de ai mei și nu cu conducerea statutară, atunci acel contract pică și, ca să folosesc un eufemism, ne considerăm liberi de contract.  Q: Ca să fiu sincer, acest zvon circulă, ca să spun așa, că s-ar putea întâmpla sau chiar că s-a întâmplat, dar nu avem niciun fel de informații din zona aia...  Ciucu: Adică acesta, din punctul meu de vedere, ar putea să fie o linie, n-aș numi roșie, dar mi-ar fi foarte greu să trec peste un astfel de lucru. Q: Probabilitatea să se întâmple asta acum fiind de...  Ciucu: Nu știu să vă zic. V-am zis că eu nu aș accepta așa ceva (...) Noi am fost partid prezidențial. Partidul Național Liberal a fost partid prezidențial (...) a lui Klaus Iohannis și deciziile nu au fost luate în Modrogan. Întotdeauna se urma o agendă făcută din afara partidului. Eu cred că este sănătos pentru democrația din România ca deciziile partidelor să se ia la sediul și în formurile statutare ale partidelor, nu în alte părți. Da, asta este ceea ce cred că este corect. Acest partid este o organizație puternică, are propriului suflet, propria lui agenție în sens de voință și de a propune formule de guvernare și nu cred că nu cred că este bine. Adică, pe de o parte vrem să avem o relație corectă alături de președinte și trebuie să ne respectăm reciproc (...) Și președintele trebuie să respecte Partidul Național Liberal și pe președintele lui”. 

VIDEO Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa
Politică

VIDEO Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa

Premierul Ilie Bolojan este aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea, alături de partenera sa, arată o filmare distribuită de un orădean. Acesta remarcă primirea de care benficiază șeful Guvernului la doar câteva zile de la destituirea sa, prin moțiune de cenzură.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Ilie Bolojan, aplaudat la scenă deschisă când iese dintr-un restaurant din Oradea „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect, Ilie Bolojan”, scrie Dacian Meza, pe Facebook.    Filmarea avea, la ora distribuirii acestei știri, aproape un milion de vizualizări, și peste 17.000 de like-uri.    În imaginile înregistrate înaintea orei 21, Ilie Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, aflat în interiorul Cetății Oradea.    „Contactat de BIHOREANUL, Dacian Meza, comerciant prezent vineri seară în Cetate, la un stand de mașinuțe amplasat în apropierea restaurantului, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Ilie Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. «Când a venit spre restaurant, n-am apucat să filmez, pentru că am rămas blocat. Nu-mi venea să cred. A fost aplaudat de oamenii veniți la festivalul comunității maghiare», a spus orădeanul.   Potrivit acestuia, aplauzele nu aveau legătură cu vreun concert sau cu un moment artistic de pe scenă. «Nu era început concertul de la scena mare», a precizat Dacian Meza”, mai arată Bihoreanul. 

VIDEO Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar. Dansul său, viral
Politică

VIDEO Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar. Dansul său, viral

Ministrul Zsolt Hegedűs s-a dezlănțuit din nou la inaugurarea guvernului Peter Magyar: el a dansat în fața zeci de mii de fani ai partidului Tisza, repetând aceleași mișcări care l-au făcut celebru în noaptea în care partidul său l-a învins pe Viktor Orban. „Hungarian politician is a dancing machine”, scria CNN acum patru săptămâni.  Ministrul Zsolt Hegedűs, dezlănțuit la inaugurarea guvernului Peter Magyar Zsolt Hegedus, născut în 1969, este un medic ortoped care a lucrat timp de zece ani în Marea Britanie, unde a ajuns Lead Surgeon for Day Surgery la Cirencester Treatment Centre, specializându‑se în înlocuiri de articulații de mare volum. El va fi ministru al Sănătății în noul guvern Peter Magyar.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Însă, dincolo de entuziasmul momentului, noul guvern are în față serioase probleme economice. „Magyar preia o economie care abia a ieșit din stagnare în primul trimestru și se confruntă acum cu noi dificultăți generate de creșterea costurilor energiei, legată de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea afecta grav economia europeană, dependentă de importuri. Datele publicate vineri au arătat că deficitul bugetar al Ungariei a atins 71% din ținta anuală până în aprilie, determinat de cheltuielile preelectorale ale lui Orban. Magyar a declarat că deficitul s-ar putea apropia de 7% din PIB în acest an. El s-a angajat să reafirme orientarea occidentală a Ungariei. Statul membru al NATO a fost perceput ca îndreptându-se spre Kremlin sub conducerea lui Orban, care s-a opus eforturilor UE de a sprijini Ucraina împotriva invaziei Rusiei. Magyar a mai declarat că va suspenda emisiunile de știri ale mass-mediei publice după preluarea puterii, acuzând mass-media de stat și canalele pro-Orban că l-au ajutat pe fostul lider să-și mențină puterea, acordând în același timp un timp de antenă limitat criticilor”, relatează Reuters. 

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările
Politică

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările: potrivit datelor pe luna martie a ministerului de Finanțe, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1.277.461. Față de luna iuni 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului, scăderea este de circa 30.000 de persoane, circa 2,3%.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările În ianuarie 2026, numărul bugetarilor era de 1.280.305. În administrația publică centrală, numărul angajaților la stat a scăzut cu sub 1.000 de persoane din ianuarie în martie 2026. În administrația locală, numărul angajaților în „autorități executive locale” a scăzut cu aproape 2.500. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3% în primele trei luni in 2026 față de perioada smiliară din 2025.  În august 2025, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin. 

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică
Politică

Planul AUR de „reformă” a statului, o colecție de sloganuri fără nici o fundamentare economică

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a prezentat recent un amplu pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor administrative și reformarea statului român. Printre propuneri se numără reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea Parlamentului la 300 de aleși, un Guvern cu doar zece ministere, reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice și suspendarea ajutoarelor financiare externe până când deficitul bugetar va coborî la 3% din PIB. Cât de realist este acest plan din punct de vedere economic? Planul AUR, între realitate și vorbe O analiză atentă arată că multe dintre măsurile anunțate de AUR sunt formulate vag, fără cifre clare, fără impact bugetar estimat și fără explicații privind costurile sociale sau administrative. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Cu alte cuvinte, partidul identifică unele probleme reale ale statului român, dar soluțiile propuse par adesea mai apropiate de sloganuri politice decât de un program economic verificabil. Reducerea cheltuielilor, promisiune spectaculoasă, explicații puține Una dintre cele mai importante promisiuni AUR este reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual timp de patru ani. La prima vedere, măsura sună impresionant. În realitate, însă, AUR nu explică exact ce instituții vor fi restructurate, câte posturi vor fi eliminate și ce economii concrete ar rezulta. George Simion a precizat că nu se referă la profesori sau medici, ci la „birocrația locală și centrală”. Formula este însă prea vagă pentru un program economic serios. În practică, reducerea cheltuielilor administrative presupune audit instituțional, digitalizare, reorganizare și eliminarea suprapunerilor administrative. Parlament cu 300 de aleși: impact simbolic, nu salvare bugetară AUR propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Măsura are un impact simbolic și politic important, mai ales că tema este populară în societate încă din perioada referendumului din 2009. Din punct de vedere economic însă, economiile rezultate sunt limitate. Cheltuielile Parlamentului reprezintă doar o fracțiune redusă din bugetul total al statului. Problema deficitului României nu este generată de numărul parlamentarilor, ci de dezechilibre structurale mult mai profunde. Cu alte cuvinte, măsura poate produce capital electoral, dar nu rezolvă problema bugetară a României. Guvern cu zece ministere: eficiență sau simplă cosmetizare? Reducerea numărului de ministere și agenții poate părea logică într-un stat perceput drept supradimensionat. Totuși, simpla comasare a instituțiilor nu garantează automat economii reale. În multe cazuri, reformele administrative din România au schimbat doar organigrame și denumiri, fără reducerea reală a personalului sau a cheltuielilor. Dacă structurile interne, contractele și personalul rămân aproape intacte, reforma devine mai degrabă una de imagine. O restructurare administrativă serioasă ar avea nevoie de criterii clare de performanță, digitalizare și audit instituțional. Reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere Propunerea privind reducerea la jumătate a funcțiilor de conducere din instituțiile publice este una dintre cele mai populare măsuri anunțate de AUR. Există într-adevăr instituții supraîncărcate administrativ și numeroase funcții politizate. Problema este că o reducere „din topor”, aplicată uniform, poate afecta și instituții care au nevoie de management funcțional. O reformă eficientă ar presupune diferențiere între posturile inutile și cele esențiale. În lipsa unei astfel de evaluări, există riscul apariției blocajelor administrative. Suspendarea ajutoarelor externe: economie mică, cost diplomatic mare Una dintre cele mai controversate propuneri ale AUR vizează sistarea ajutoarelor financiare externe până la reducerea deficitului la 3% din PIB. Mesajul politic este construit pe ideea că România „dă bani altora” în timp ce propriii cetățeni suferă. Economic însă, impactul unei asemenea măsuri asupra deficitului ar fi relativ redus. Deficitul României este cauzat în principal de probleme structurale: venituri fiscale mici, cheltuieli permanente ridicate, creșterea costurilor cu pensiile, salariile și dobânzile. Parlamentul European nota într-o analiză recentă că presiunile fiscale ale României sunt alimentate inclusiv de majorările mari de salarii și pensii publice. În schimb, suspendarea ajutoarelor externe ar putea avea costuri diplomatice și geopolitice importante, mai ales în relația cu Ucraina și partenerii europeni. „Nu vindem companiile strategice”: mesaj patriotic, economie incompletă AUR susține că vânzarea companiilor strategice trebuie exclusă. Tema este puternică emoțional și funcționează bine într-un discurs naționalist. Totuși, economia este mai complicată decât formula „nu vindem nimic”. În multe state europene, listările parțiale pe bursă au adus companiilor de stat capital suplimentar, transparență și reguli mai stricte de guvernanță. Problema reală a multor companii de stat românești nu este doar proprietatea, ci modul în care sunt administrate: numiri politice, lipsa criteriilor de performanță și intervenția partidelor. Capitalizarea prin bursă Una dintre puținele propuneri AUR care are o logică economică solidă este ideea capitalizării companiilor strategice prin emiterea de noi acțiuni. Aceasta diferă de vânzarea unor pachete existente de acțiuni. Prin majorare de capital, compania primește bani noi pentru investiții și dezvoltare. În teorie, modelul poate funcționa. Problema este că AUR nu oferă detalii esențiale: evaluări, mecanisme de protecție pentru investitori, reguli de guvernanță și proiecte concrete de investiții. Fără aceste clarificări, măsura rămâne mai degrabă o intenție generală decât o strategie economică completă. Probleme reale, soluții incomplete Planul economic prezentat de AUR exploatează o nemulțumire reală a societății românești: percepția unui stat prea mare, prea birocratic și prea politizat. Multe dintre temele invocate – reducerea risipei, eliminarea sinecurilor, reforma administrativă – sunt legitime. Problema apare însă atunci când promisiunile nu sunt susținute de cifre, studii de impact și mecanisme clare de implementare. În forma actuală, programul AUR pare construit mai degrabă pentru impact politic și electoral decât pentru aplicare tehnică imediată. Cu alte cuvinte, partidul identifică probleme reale, dar soluțiile prezentate sunt adesea formulate în termeni generali, fără suficiente explicații economice.

Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, un nevăzător
Politică

Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, un nevăzător

Noul guvern de la Budapesta, condus de premierul Peter Magyar are in componență manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie, precum și un nevăzător. Sâmbătă, Peter Magyar a devenit oficial noul premier al Ungariei, după ce a primit votul Parlamentului rezultat în urma alegerilor legislative din 12 aprilie, în care a obținut o victorie în fața fostului premier naționalist, Viktor Orbán. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Noul guvern de la Budapesta: manageri din sectorul privat, un medic cu experiență în Marea Britanie Iată câteva din figurile cheie ale noului său cabinet: ministrul de Externe Anita Orban: expert în politică externă care a deținut anterior funcții de conducere în domeniul relațiilor publice în cadrul Grupului Vodafone. A făcut parte din conducerea UNICEF Ungaria și a Globsec, a ocupat funcția de director general adjunct al Vodafone și, până de curând, a făcut parte din conducerea companiei chimice cehe Draslovka. István Kapitány, ministru al Economiei și Energiei:  în perioada 2014-2024, a ocupat funcția de vicepreședinte executiv la Shell.  Zsolt Hegedűs, ministru al Sănătății: celebru pentru dansul victoriei, executat în noaptea în care s-au anunțat rezultatele alegerilor parlamentare. Medic chirurg, a profesat la Manchester.  La Educație va fi sociologul Judit Lannert, care activează în domeniul cercetării educaționale din 1990, concentrându-se pe reducerea inegalităților din sistemul școlar, și care și-a înființat propriul institut de cercetare în 2007.  Vilmos Kátai-Németh va fi ministrul pentru probleme sociale și ale familiei. Și-a pierdut vederea la 16 ani, a fost atacat pe stradă la 23 de ani, dar, datorită antrenamentelor de autoapărare urmate încă din copilărie, a reușit să se apere; pe baza acelei experiențe, s-a reîntors la artele marțiale și a devenit ulterior maestru de aikido și antrenor de box thailandez. În același timp, a studiat dreptul și a devenit avocat specializat, printre altele, în egalitatea de șanse. Ministrul de interne va fi fostul director al Decathlon din Ungaria, Gábor Pósfai.

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat
Politică

Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache, al cărui mandat la conducerea Consiliului legislativ a expirat

Ultimul atac al lui Ilie Bolojan la „băieții deștepți din energie” a fost blocat de Florin Iordache, a cărui mandat la conducerea Consiliului Legisltiv a expirat de câteva luni. Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Bolojan a vrut ca, prin ordonanță de urgență, să instituie o garanție de 30 de euro per kilowatt instalat, care trebuie constituită la momentul solicitării autorizației de înființare, drept o condiție pentru obținerea ei. Această măsură venea după ce premierul a constatat că Transelectrica emisese așa-numite Autorizații Tehnice de Racordare (ATR-uri) în exces, pentru firme-fantomă, iar investitorii care chiar doreau să dezvolte noi capacități de producție erau blocați și obligați să cumpere de la firmele fantomă care primiseră ATR-uri.  Ultimul atac al lui Bolojan la „băieții deștepți din energie”, blocat de Florin Iordache „Am zis că nu plec din acest guvern până când în această dimineață nu am venit cu o ordonanță să impun garanții ferme. V-ați gândit, probabil, că dacă vă mișcați repede cu moțiunea, nu mai putem corecta ce era de corectat. Și poate nu știți cine e director la Transelectrica”, a spus Bolojan, în discursul susținut apoi în ședința de plen în care a fost votată moțiunea de cenzură. Însă adoptarea ordonanței a fost blocată de avizul Consiliului Legislativ, care a venit abia după ce guvernul Bolojan a fost dat jos prin moțiunea de cenzură. „Având în vedere că acest aviz negativ, a venit după ce guvernul fusese demis prin moțiunea cenzură, Ordonanța nu a mai fost repusă pe ordinea de zi spre rediscutarea avizului Consiliului Legislativ”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei. 

EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu
Politică

EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?” al DeFapt.ro, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu: dacă acesta ar fi minoritar, adică fără AUR, și ar avea nevoie, strict la investitură de voturile liberalilor. Ciucu a spus că aceasta este varianta sa, nefiind mandatat de partid. Citește și: Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica Vom reveni cu înregistrarea video și alte declarații ale prim-vicepreședintelui PNL.  Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu „Ciucu: Mi se pare normal ca primul cu care să se vadă domnul președinte Nicușor Dan, formal (...) și să-și propună să formeze Guvernul este domnul Sorin Grindeanu. Este pro-occidental, așa declară cel puțin..și să se vadă cu domnul Grindeanu să vadă ce soluții are, să se vadă cu AUR, și dacă se ajunge la concluzia că ei fug de această răspundere putem să ne asumăm în acest caz un guvern minoritar votat în Parlament, deci cu puteri depline, fără PSD, pentru a ne respecta deciziile consecutive (...) Sau... acuma nu am mandat din partea partidului meu, dar există și această opțiune cel puțin la nivel teoretic... domnul Grindeanu să-și asume guvernarea, domnul președinte Nicușor Dan să ne ceară un vot de investitură și atât... Q: Pe care PNL să-l dea? Ciucu: Pe care PNL să-l dea. Și USR. Atât, doar să fie prim-ministru (...) să agreem PNRR, OECD, SAFE și ce mai e important pe agendă și aici îi asigurăm tot sprijinul și să-și asume guvernarea. De ce nu? Care-i problema? (...)”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră