joi 19 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS, agenția care trebuia să evalueze spitalele

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: Valentin Florin Ciocan, un ex-jurnalist absolvent de Spiru Haret, care conducea ANMCS, structura care trebuia să evalueze spitalele, a fost schimbat din funcție. De exemplu, ANMCS trebuia să verifice spitalul Botoșani, unde o tânără mamă a murit ignorată de medici, în 2023.  Citește și: Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS ANMCS are drept obiectiv - potrivit informațiilor postate pe site-ul instituției - „să evalueze toate categoriile de unități sanitare din punctul de vedere al calității serviciilor de sănătate și al siguranței pacientului”. De asemenea, ANMCS are drept scop „să informeze pacienții cu privire la calitatea serviciilor de sănătate oferite de unitățile sanitare, pentru creșterea încrederii populației în calitatea serviciilor de sănătate”. Valentin-Florin Ciocan, născut în 1976, a fost ziarist la Click News și absolvent al Universității Spiru Haret. În CV, el nu precizează când a obținut diploma de licență. În 2006, Ciocan a devenit purtător de cuvânt la primăria Slatina - pe atunci condusă de Darius Vâlcov - iar cariera sa în administrația publică a decolat, ajungând chiar director la casa de asigurări de sănătate Olt. Ciocan este din 2022 președinte la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. El pare să fi fost propulsat de gruparea PSD din Olt, condusă de tot mai influentul Paul Stănescu, fost tractorist. De altfel, pe Facebook, Ciocan promova insistent mesaje pro-PSD.  Venera-Luminiţa Copăescu a fost numită președinte al ANMCS, în locul lui Ciocan.  ANMCS este o instituție cheie în supravegherea spitalelor din România, întrucât acreditează spitale, le inspectează, propune măsuri pentru îndreptarea deficiențelor și poate retrage acreditarea.

Încă un sinecurist pesedist dat afară de Bolojan: un ex-jurnalist de Spiru Haret care conducea ANMCS, agenția care trebuia să evalueze spitalele
Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica
Politică

Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica

Premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica: adunarea generală a acţionarilor de la Hidroelectrica va propune un act adiţional la contractul de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, preşedinte al Consiliului de supraveghere al companiei, prin care acesta să fie suspendat, fiind trimis în judecată pentru luare de mită.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Bolojan, ministru interimar al Energiei, intră peste clientela PSD de la Hidroelectrica În cazul în care Avram refuză să semneze Actul adiţional care prevede suspendarea sa din calitatea de membru CS, poate fi revocat imediat de către AGA. Statul român, prin ministerul Energiei, deține 80% din acțiunile la Hidroelectrica.  În octombrie 2025, presa a scris că Silviu Răzvan Avram a fost trimis în judecată pentru că a primit mită sub forma unor vacanțe de lux alături de fosta șefă a Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR SA), Ioana Timofte. „Schema, demnă de orice pesedist care se respectă, are la bază 10 (zece) sejururi, în valoare totală de peste 150.000 euro, în Grecia (Santorini, Creta, Rodos) Italia (Lido di Jesolo), Spania (Mallorca) și Turcia (Antalya), mascate sub forma unor cursuri de formare profesională, plătite de firme private care primeau contracte de la stat”, explica insidertm.ro.   Silviu Răzvan Avram este fiul nașului de cununie al lui Sorin Grindeanu. „Da, finul Grindeanu s-a căsătorit cu Mihaela în 2003, iar nașul, Dan Silviu Avram din Caransebeș, i-a ținut lumânarea. Apoi, Dumnezeu i-a unit și PSD i-a promovat! Și uite așa, în 2016, pe vremea când Grindeanu era doar un deputat cu vis de premier, l-a împrumutat pe Silviu-Răzvan Avram cu 20.000 de euro. Se vede asta, limpede, din declarațiile de avere! Patru ani mai târziu, când Grindeanu a devenit numărul doi în PSD, nașul mic a întors favoarea și a împrumutat partidul cu 445.000 de lei, la penultimele alegeri parlamentare”, scrie tot insidertm.ro. 

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE
Politică

Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE

Un jurnalist german, Michael Martens, corespondentul la viena al Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE: „Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Michael Martens a lucrat, între 1995 și 1999, în diverse țări din fosta Uniune Sovietică (Kârgâzstan, Kazahstan, Ucraina, Rusia) și a acoperit știrile din Afganistan, scriind în principal pentru ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) și pentru ziarul elvețian „Neue Zürcher Zeitung” (NZZ). În 2002 a devenit corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est. A lucrat la Belgrad (2002-2009), Istanbul (2009-2015) și Atena (2015-2018). Din 2019 locuiește și lucrează la Viena, continuând să scrie despre Europa de Sud-Est pentru FAZ. Jurnalist german, corespondentul FAZ, se întreabă dacă un guvern PSD-AUR mai poate primi fonduri UE Acum, el critică PSD pentru alianța cu AUR. „În România, PSD-ul (pretins) social-democrat s-a aliat cu partidul radical și anti-european AUR pentru a-l demite pe prim-ministrul Ilie Bolojan, întrucât acesta împiedicase PSD-ul să facă ceea ce știe cel mai bine: să «deturneze» banii contribuabililor români și europeni. Și ce putem spune despre AUR? Noul partener de afaceri al PSD promite să-l numească prim-ministru pe Călin Georgescu, adept al teoriilor conspirației pro-Putin. Cu siguranță,  @PES_PSE va condamna acum cu fermitate PSD, afirmând că astfel de înțelegeri nu au nimic de-a face cu o social-democrație europeană decentă. (Și apoi m-am trezit). Întrebarea unui contribuabil european: Cleptocrații din trecutul României și cei din viitorul României colaborează pentru ca furturile să poată continua. În aceste condiții, ar trebui ca UE să transfere miliarde de euro către București din Planul național de redresare și reziliență?”, a scris Martens pe X/Twitter.   

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege. Opoziția pro-rusă din Legislativ a părăsit sala
Politică

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău - proiect de lege. Opoziția pro-rusă din Legislativ a părăsit sala

Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău, prevede proiectul noului Cod privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului, adoptat de Legislativul din Republica Moldova în primă lectură. Proiectul mai prevede interzicerea traseismului politic.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Noile reguli de procedură impun limite de timp pentru discursuri şi proclamă limba română drept limbă de lucru în plen. Se va vorbi doar în română în plenul Parlamentului de la Chișinău Igor Talmazan, care a prezentat regulamentul pentru partidul de guvernământ PAS, a spus că membrii parlamentului sunt liberi să vorbească în „limbi minoritare”. „Dar limba care trebuie folosită în instituţiile statului este limba noastră oficială – româna”, a spus el. Anterior, limba rusă era clasificată drept limbă „interetnică”, iar documentele erau traduse în mod obişnuit, precizează Reuters, citat de news.ro. Deputatul comunist Constantin Staris a declarat că noile reglementări subminează legitimitatea parlamentului. „Conform acestei logici, următorul pas ar fi ca Partidul Acţiunii şi Solidarităţii să anuleze alegerile”, a spus el, referindu-se la partidul pro-european PAS, aflat la guvernare în Moldova. Alexandru Verşinin, de la partidul de dreapta Democraţia Acasă, a declarat că restricţiile degradează democraţia. „Astăzi ne închid gura. Mâine vor decide care jurnalişti pot sau nu pot pune întrebări”, a spus el. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a sancţionat pe Verşinin pentru „lipsă de respect”, iar membrii opoziţiei au părăsit sala. După ce Codul va fi votat şi în lectura a doua, modificarea configuraţiei politice rezultate în urma alegerilor parlamentare nu va mai fi permisă. Astfel, deputaţii neafiliaţi, care au părăsit o fracţiune parlamentară, nu vor putea adera la o altă fracţiune. La fel, nu vor putea fi constituite fracţiuni parlamentare ale partidelor politice care nu au acces în Parlament în urma scrutinului electoral, precum şi ale celor interzise sau declarate neconstituţionale, precizează NewsMaker. Pentru lectura a doua, documentul votat joi va fi comasat cu proiectul de lege cu privire la statutul, conduita şi etica deputatului în Parlament.

Argumentul lui Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum” - Iftime, la Antena 3
Politică

Argumentul lui Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum” - Iftime, la Antena 3

Argumentul lui Cătălin Predoiu ca PNL să rămână în actuala coaliție: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum”, a relatat, la Antena 3, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, membru al PNL. Iftime susține ca PNL să rămână la guvenare cu PSD și spune că Predoiu este o „persoană onorabilă”.  Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Iftime a mai spus că are informații că nu există nici un conflict între premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan.  Argumentul lui Predoiu: „Oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum”  „Dar să știți că a fost o discuție legată de domnul Predoiu, care a avut o poziție super faină, super corectă, în Biroul Permanent Național. A spus: 'Noi trebuie să continuăm guvernarea, pentru că oricum PSD-ul a fost în opoziție și până acum'.   Însă eu nu pot să votez acum. Eu cred că cel mai important lucru este ca domnul președinte Nicușor Dan să aibă o negociere și nu cred că nu este niciun conflict între președintele țării și președintele PNL. Așa cred eu și simt lucrul ăsta. Și, dacă vreți, vă spun: am și informații. Deci n-au nicio supărare”, a spus Iftime, potrivit transcrierii Antenei 3. Președintele CJ Botoșani a afirmat că PNL ar trebui să propună un premier care să fie agreat și de PSD, și de Ilie Bolojan. „E greu să mai găsim un premier ca domnul Bolojan. Foarte greu. Dar, pe de altă parte, dacă domnul Bolojan este președintele Partidului Național Liberal, eu spun că ar trebui un om pe care domnul președinte Bolojan să-l susțină să gireze acolo”, a spus Iftime.  El a recunoscut că fiul său este consilier onorific la Administrația Prezidențială, având în responsabilitate problematica energeticii urbane.   

Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD
Politică

Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD

Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare mai largă în PNL, exact ce vrea și PSD. „Decizia de intrare în opoziţie a fost foarte repede luată, poate nu a fost suficientă consultare. Eu m-am consultat cu primarii, am spus în şedinţă", a afirmat Gorghiu la Parlament, întrebată dacă e nevoie de o consultare mai extinsă în PNL şi dacă mai poate fi schimbată rezoluţia PNL de intrare în opoziţie. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Alina Gorghiu este acum președintele PNL Argeș. Ea a fost președinte al PNL din decembrie 2014 în decembrie 2016 și ministru al Justiției.  Alina Gorghiu trece deschis în tabăra Thuma: cere o consultare largă în PNL, exact ce vrea și PSD „În PNL au fost decizii care au schimbat o decizie anterioară şi asta s-a întâmplat în toate partidele politice de pe scena politică atunci când s-a găsit o direcţie mai bună, un scenariu mai sănătos”, a amintit ea.  „Ziua de marţi ne-a încrâncenat pe toţi foarte tare şi mi-aş dori să lăsăm lucrurile să se aşeze şi să vedem care este calea de deblocare - şi, da, am votat cu toţii să intrăm în opoziţie acum pentru a ne delimita în mod ferm de de PSD -, dar orice om politic sănătos la cap se gândeşte cum iese din impasul ăsta, cu toţii trebuie să ne gândim. Sigur, PSD în primul rând cu AUR, care au generat criza politică, dar şi noi ca partid politic parlamentar avem obligaţia să ne gândim cum facem să nu rămânem într-o situaţie de interimat prea mult timp, pentru că e a zecea lună de consum negativ, avem probleme de ordin economic, sunt o grămadă de probleme pe care ţara asta le are de rezolvat pentru cetăţenii din România”, a mai arătat Gorghiu.  Ea a reluat și propunerea PSD ca PNL să păstreze poziția de premier, dar nu cu Ilie Bolojan.  „Eu mi-aş dori, ca o opinie personală, nu angajează partidul, dar mi-aş dori să văd un premier liberal într-un guvern liberal care să gestioneze toate problemele acestei ţări”, a afirma Gorghiu. 

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare
Politică

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare: „Opțiunea noastră înainte de orice altă discuție ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD-PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale”, a spus Kelemen Hunor, președintele Uniunii. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare El nu a părut că își pune problema menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. „Dacă poate fi găsit un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival, vorbesc aici de partidele mari.  Eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate foarte clară, foarte transparentă, în Parlament fără a negocia în fiecare zi fiecare proiect pentru un vot în Parlament”, a afirmat Kelemen Hunor.  Mesajul său a fost susținut și de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.  „Discuțiile pentru formarea unui nou guvern trebuie să aibă loc cât mai repede că nu putem face programe. E bine să nu dureze prea mult acest interimat, vom împinge lucrurile, mai ales în PNRR, dar e clar că mandatul interimar este limitat foarte mult, fără posibilitatea de a propune politici publice”, a spus Cseke Atilla, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și Nicușor Dan.  

ANALIZĂ Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare. Predoiu preia ideea PSD a unei „consultări mai largi” în PNL
Politică

ANALIZĂ Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare. Predoiu preia ideea PSD a unei „consultări mai largi” în PNL

Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare: liderii social-democrați cer liberalilor să se mai gândească și să facă o consultare mai „largă” în partid, după ce Biroul Permanent Național a decis, cu 50 de voturi pentru și patru abțineri, trecerea în opoziție. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Olguța Vasilescu a spus chiar că PNL a luat o decizie „nestatutară” și ar fi trebuit consultate și „celelalte structuri ale Partidului Național Liberal”. Ea a dat ca exemplu consultarea făcută de PSD înainte de a da jos guvernul Bolojan.  Efort disperat al PSD de a-l rupe pe Bolojan de PNL și de a readuce liberalii la guvernare De altfel, azi, într-o neobișnuită declarație publică, prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a reluat mesajul PSD: „Am spus în ședință acest lucru, că ar fi bine o consultare mai largă”. El nu a explicat ce înseamnă „o consultare mai largă”.  Problema este că popularitatea lui Bolojan a ajuns la cote foarte mari - circa 30%, potrivit mai multor sociologi - iar acesta a tras PNL-ul după el, aducându-l la o intenție de vot de peste 20%, o creștere de circa 50% față de alegerile parlamentare (când a luat circa 14%, rezultat datorat tocmai faptului că Bolojan a preluat conducerea după eșecul lui Ciucă la prezidențiale). Și USR a crescut stând în trena premierului, în timp ce AUR și mai ales PSD au căzut în sondaje.  În aceste condiții, pare că singurul plan acceptabil pentru PSD este să refacă alianța cu PNL; dar fără Bolojan.  „Noi am spus că n-am avut o problemă cu PNL, cu care am colaborat foarte bine în mai multe etape politice. Noi am avut o problemă cu domnul Ilie Bolojan, cu care nu s-a putut discuta în această perioadă. O persoană obtuză care nu a înțeles că și PSD are un electorat al său propriu, și, din păcate, cel mai mult a lovit în acesta. Dar în ceea ce privește PNL, noi nu avem niciun fel de problemă de colaborare cu ei și chiar vreau să vă spun că eu nu cred că primarii lor vor accepta să intre în opoziție”, a teoretizat Olguța Vasilescu.  Soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a oferit liberalilor postul de premier: „Le considerăm că au fost afirmații și decizii la cald, îi așteptăm să se liniștească, știm că PNL a zis că nu face alianță cu PD și au ajuns să fuzioneze. Există mai multe variante, prima opțiune pe care o avem este ca PNL pe restul de un an de zile să facă o propunere și să mergem mai departe”.  În paralel, același grup minoritar de lideri PNL - Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Cătălin Predoiu, Alexandru Nazare, Valeriu Iftime - insistă pe menținerea cooperării cu PSD în numele unui guvern pro-european. Foarte probabil, același grup, din care mai fac parte baroni locali care deocamdată nu s-au manifestat public, va încerca să forțeze „consultarea mai largă” cerută de PSD, cu speranța că primarii vor dori să rămână la guvernare. 

Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”
Politică

Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu: „Sorinel, din ștampilă vă facem amintire...”, îi scrie Daniela Letiția, care a strâns 600 de like-uri pentru acest mesaj. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer Grindeanu a uitat să-și închidă comentariile la postarea în care o atacă pe Oana Gheorghiu Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, miercuri, un document potrivit căruia, anul trecut, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a companiilor Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara. Ulterior, pe Facebook, Grindeanu a răspuns susținând că Gheorghiu nu a citit documentul. Majoritatea reacțiilor la postarea sa au fost extrem de dure, mai ales că liderul PSD obișnuia să limiteze posibilitatea de a se comenta la mesajele sale.  „Ai vreo idee cât de puțin contează ce spui?”, l-a întrebat Adina Mihăilă, care a trâns peste 3.200 de like-uri.  „Nu stiu de ce am senzatia ca nu o sa va laude nimeni prin comentarii, si o sa le inchideti in curand :)))) Felicitari Ilie Bolojan !  P. S. Nu stiu de ce, dar am senzatia ca tocmai ati creat din Bolojan un "monstru"...” - Codrin Moldovan, peste 1.900 de like-uri.    „Nu listăm(vindem) companiile...le mulgem noi!” - Dorin Ciochină, peste 1.200 de like-uri.    „Te vedeam scârbos și până să pună ăștia lumină pe tine! Bravo Oana Gheorghiu, bravo Ilie Bolojan” - Alina Chelariu, peste 1.100 de like-uri.   Grindeanu a secretizat like-uri de la postările sale, astfel încât nu se poate ști câte dintre acestea au fost ironice.   

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj
Politică

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova. Alegătorii AUR, cei mai ostili - sondaj

Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova: 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota DA, în cadrul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, arată un sondaj INSCOP publicat azi. 21,4% ar spune NU, 3,2% nu ar merge la vot, 2,1% sunt nehotărâți.  Citește și: Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” Procent zdrobitor în favoarea reunificării cu R. Moldova Datele sondajului arată că alegătorii AUR sunt cei mai ostili reunificării: 26% dintre aceștia se opun, 69% sunt pentru. Doar 12% din alegătorii USR spun NU unirii, 20% din alegătorii PSD și 22% din cei ai PNL.  Alegătorii AUR sunt de acord și cu teza Moscovei, că „locuitorii din Rep. Moldova sunt un popor separat, cu o limbǎ diferitǎ de a noastrǎ şi cu propria lor soartǎ”. Circa 30% din alegătorii AUR sunt de acord că locuitorii dintre Prut și Nistru sunt un popor separat, 67% apreciază că sunt români. Și în rândul alegătorilor PSD, un procent foartre mare, de 28%, cred că în R. Moldova trăiește un popor separat, doar 9% din peneliști și 11% din useriști acceptând această teză rusească.  Pe întregul eșantion chestionat, 70.6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund. În plus, 67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie. 6.1% nu știu sau nu răspund. Datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”
Politică

Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune”

„Nu am zis că AUR este antioccidental. AUR a primit 1,6 milioane de voturi. Nu i-aș cataloga pe cei care i-au votat pe cei de la AUR ca extremiști. Există puncte care ne despart, avem și puncte comune”, a declarat, azi, Sorin Grindeanu, președintele PSD. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Grindeanu: „Nu am zis că AUR este antioccidental. Avem și puncte comune” El a mai spus că dorește „continuarea într-o coaliție prooccidentală, mai mare sau mai mică”, însă nu a spus clar ce partide ar intra într-o astfel de coaliție. Totuși, azi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda a declarat că „toate celelalte lucruri pe care le-am spus şi până acum rămân valabile, nu vorbim de un guvern PSD-AUR”. Și Manda, și Grindeanu, au arătat că așteaptă ca PNL să-și schimbe opinia și să accepte o guvernare alături de PSD. „Decizii politice nu iei la cald. Ilie Bolojan știa foarte bine că, ieri, lumea, în urma înfrângerii în Parlament, în PNL va reacționa într-un mod prin care să își arate un soi de fidelitate față de liderul partidului și față de partid. Doar că, sub impresia acestei emoții, poți să iei și decizii greșite. A știut foarte bine ce face Ilie Bolojan ieri și de aceea vă spuneam că, din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot, ceea ce nu e normal”, a afirmat președintele PSD. 

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan
Politică

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan

Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan: „Hai să spun Nazare. Nazare îmi place”, a declarat Gigi Becali înaintea votului la moțiunea de cenzură, citat de Pro Sport. Însă el nu și-a motivat opțiunea.  Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Ulterior, la România TV, el a spus că are informații „pe surse” că guvernarea PSD-PNL va continua.  Pe cine vrea Gigi Becali premier, după Bolojan „Ce spuneți voi pe la televizor că AUR, că Georgescu premier nu este adevărat”, a afirmat senatorul independent, ales pe listele AUR.  Azi, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a insistat că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție: „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui”, a spus el. Nazare a fost întrebat dacă ar putea fi premier într-un viitor guvern dominat de PSD, dar nu a dat un răspuns clar și nu a negat această posibilitate. Încă de marți, după ce moțiunea de cenzură a trecut, Nazare a reluat argumentele taberei anti-Bolojan din PNL, explicând de ce ar fi nevoie de o continuitate la guvernare. „Toate aceste obiective presupun în mod fundamental încredere, predictibilitate și continuitate instituțională - exact acele elemente care sunt astăzi sub monitorizarea continuă a partenerilor și a piețelor internaționale. Miza momentului depășește logica politică”, a scris el pe Facebook.  Gigi Becali a fost condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, în urma contopirii pedepselor din trei dosare penale: Dosarul Terenurilor (schimburi de terenuri cu MApN), Dosarul Valiza (dare de mită) și Dosarul sechestrării de persoane. Acesta a fost eliberat condiționat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsă. În dosarul terenurilor, Becali a oferit MApN un teren în comuna Ștefăneștii de Jos (jud. Ilfov) și a primit la schimb un teren în zona Pipera-Voluntari, mult mai valoros datorită potențialului imobiliar. Procurorii DNA au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 892.758 USD (la nivelul din 1999). Această diferență a rezultat din subevaluarea terenului primit de Becali și supraevaluarea celui dat de acesta către Armată.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție
Politică

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție: „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui”, a spus el. Nazare a fost întrebat dacă ar putea fi premier într-un viitor guvern dominat de PSD, dar nu a dat un răspuns clar și nu a negat această posibilitate. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Conducerea PNL, reunită marți seară în ședința Biroului Politic Național (BPN), a decis să respingă orice coaliție cu PSD și intrarea partidului în opoziție după moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Dintre cei 54 membri ai BPN, 50 au votat pentru trecerea în opoziție. Ministrul Nazare insistă că vrea să rămână în Guvern, deși PNL a votat trecerea în opoziție Nazare este însă membru al Consiliului de Administrație al BNR, însă și-a suspendat această poziție după ce a preluat Finanțele. Indemnizația netă lunară pentru membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) este de 26.370 de lei.  „Am proiecte importante în derulare la Ministerul Finanţelor pe care intenţionez să le continui. Sunt foarte importante aceste proiecte, ţin foarte mult la ele, ţin de digitalizare, de creşterea încasărilor, de transformări strategice importante ale Ministerului Finanţelor pe termen mediu şi lung. Din punct de vedere personal doresc să continui proiectele în această perioadă de interimat, astfel încât să nu avem întârzieri, pentru că decizii importante se iau în această perioadă. Vorbim de sfârşitul lunii mai, avem nişte termene importante pentru PNRR, de care depinde succesul absorbţiei fondurilor din PNRR. Avem termene importante şi în privinţa programului SAFE, ca atare trebuie să mă concentrez pe acest subiect”, a spus Alexandru Nazare întrebat în legătură cu vehicularea, în spaţiul public, a numelui său pentru postul de premier în viitorul guvern. 

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit și ce arată precedentele din Europa
Politică

Guvern interimar în România: cât poate dura, cum poate fi prelungit și ce arată precedentele din Europa

România intră într-o nouă perioadă de incertitudine politică, odată cu instalarea unui guvern interimar. Constituția permite continuitatea executivului chiar și în absența unei majorități parlamentare, însă puterile cabinetului sunt limitate, iar durata interimatului rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale dreptului constituțional românesc. În Europa, unele state au funcționat luni sau chiar ani întregi în astfel de formule provizorii. Ce spune Constituția: când devine un guvern „interimar” Regimul guvernului interimar este reglementat de Constituția României, în special prin articolul 110. Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Guvernul este demis atunci când Parlamentul îi retrage încrederea sau în alte situații prevăzute de lege. După încetarea mandatului, executivul „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la instalarea unui nou guvern. Cu alte cuvinte, guvernul nu dispare, dar devine unul cu atribuții limitate: - nu poate promova politici majore, - nu poate iniția reforme structurale, - nu poate adopta măsuri cu impact strategic pe termen lung. Este, așadar, un executiv de „conservare”, nu de transformare. Limita de 45 de zile: cât poate dura interimatul Deși Articolul 110 nu fixează explicit o durată, alte prevederi constituționale stabilesc un reper esențial. Potrivit Articolului 107, interimatul pentru funcții guvernamentale este limitat la maximum 45 de zile. Această limită este confirmată și de interpretările juridice și practica instituțională, care tratează cele 45 de zile ca termen în care trebuie clarificată situația politică. În paralel, procedura de formare a unui nou guvern este accelerată. Președintele desemnează un candidat la funcția de premier. Acesta are 10 zile pentru a obține votul de încredere al Parlamentului, conform Articolului 103. Prin urmare, arhitectura constituțională este gândită pentru rapiditate, nu pentru stagnare. Prelungirea interimatului, o zonă gri constituțională Teoretic, interimatul nu poate fi prelungit: constituția impune o limită de 45 de zile. În practică însă, lucrurile devin mai nuanțate. Problema esențială este că, deși Constituția stabilește termenul, nu prevede o sancțiune explicită dacă acesta este depășit. Consecința este o situație paradoxală. Interimatul nu poate fi „prelungit legal” printr-o decizie formală, dar poate continua de facto, în lipsa unui nou guvern. Această interpretare este susținută de analiza juridică și de practica recentă, care arată că termenul de 45 de zile funcționează mai degrabă ca o presiune politică, nu ca o limită automată cu efect juridic imediat. În astfel de situații, mecanismul real de ieșire din blocaj nu este unul tehnic, ci politic: desemnări repetate de premieri, negocieri între partide sau, în ultimă instanță, dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate (după respingerea a două propuneri de guvern în 60 de zile). Bulgaria: interimatul ca soluție repetată Bulgaria oferă unul dintre cele mai relevante exemple recente. Criza politică începută în 2021 a dus la opt runde de alegeri parlamentare în cinci ani. De asemenea, au existat dificultăți constante în formarea unor majorități stabile și numiri repetate ale unor guverne interimare de către președinte. În Bulgaria, sistemul constituțional permite explicit intervenția președintelui prin numirea unor cabinete interimare, iar funcționarea acestora este permisă pe perioade mai lungi decât în România. Rezultatul a fost un stat care a funcționat luni întregi cu guverne fără susținere parlamentară stabilă, dar fără blocaje instituționale majore. Belgia, record mondial pentru blocaj politic Belgia este un caz aproape emblematic. Cel mai lung interimat guvernamental din istoria Belgiei (și a lumii, pentru o democrație pe timp de pace) a durat 652 de zile. Acesta s-a desfășurat între alegerile din mai 2019 și septembrie 2020, când a fost investit Guvernul De Croo. Belgia deține, de altfel, mai multe recorduri mondiale pentru perioadele lungi fără un guvern plin. Între 2010 și 2011, țara a funcționat 541 de zile fără un executiv stabil, un episod care a consacrat Belgia drept „țara fără guvern”. Această perioadă a fost marcată de divergențele profunde dintre comunitățile flamandă și valonă privind reforma statului. Între 2024 și 2025, negocierile au durat 215 zile (aproximativ 7 luni), noul guvern fiind format abia în februarie 2025 sub conducerea lui Bart De Wever. Cauzele principale ale acestor interimate au fost fragmentarea politică profundă (lingvistică și ideologică), dar și dificultatea formării coalițiilor. Statul belgian a continuat însă să funcționeze, economia nu s-a prăbușit, dar reformele majore au fost blocate. Italia: instabilitate gestionată prin compromis Italia a experimentat numeroase perioade de instabilitate, dar durata lor este mult mai scurtă față de recordurile Belgiei. În timp ce Belgia măsoară crizele în ani, Italia le măsoară de obicei în săptămâni sau câteva luni. În Italia, Președintele Republicii are un rol activ de „arbitru”. Dacă partidele nu se înțeleg, el poate numi rapid un guvern tehnocrat pentru a evita vidul de putere, o opțiune pe care Belgia o folosește mult mai rar. Specificul Italiei nu este absența guvernului stabil pentru perioade lungi, ci frecvența extremă cu care acesta se schimbă: țara a avut 69 de guverne în ultimii 80 de ani. În Italia, aceste perioade sunt numite guverne pentru „afaceri curente” (disbrigo degli affari correnti). În anii ‘90, după scandalul de corupție Tangentopoli, Italia a apelat frecvent la „guverne tehnocrate” (precum cele conduse de Ciampi sau Dini) pentru a asigura funcționarea statului în perioade de blocaj politic total. În 2018, după alegerile din martie, a fost nevoie de aproape 3 luni (89 de zile), pentru formarea primului guvern Giuseppe Conte. A fost una dintre cele mai lungi perioade de negocieri post-electorale din istoria republicii. În 2022, după căderea guvernului Mario Draghi în iulie, a existat o perioadă de interimat de 94 de zile, până la instalarea guvernului Giorgia Meloni în octombrie. După decenii de instabilitate, guvernul condus de Giorgia Meloni a devenit unul dintre cele mai longevive din istoria recentă a republicii italiene. Cele mai lungi și mai scurte guverne din România, după 1989 Cel mai longeviv guvern din România post-1989 este, în mod general acceptat, Guvernul condus de Adrian Năstase (2000–2004). Spre deosebire de multe guverne ulterioare, cabinetul Năstase a beneficiat de o majoritate parlamentară solidă, relativ stabilă, un context politic fără fragmentare extremă și o perioadă de obiective strategice clare (în special integrarea euro-atlantică). În timpul acestui guvern România a finalizat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a avansat decisiv spre aderarea la NATO (finalizată în 2004). Dacă stabilitatea guvernului condus de Adrian Năstase rămâne o excepție, cealaltă față a politicii românești de după 1989 este ilustrată de o serie de guverne extrem de efemere, care au rezistat doar câteva luni. Un top al celor mai scurte mandate începe aproape inevitabil cu guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, aflat în funcție între 9 februarie 2012 și 7 mai 2012, adică aproximativ 78 de zile, fiind demis prin moțiune de cenzură. Urmează guvernul Sorin Grindeanu, care a guvernat între 4 ianuarie 2017 și 29 iunie 2017, circa șase luni, într-un context politic tensionat chiar în interiorul propriului partid, și guvernul Florin Cîțu, instalat la 23 decembrie 2020 și demis la 5 octombrie 2021, după o perioadă marcată de crize politice și de coaliție. Acestor exemple li se adaugă și guvernul condus de Dacian Cioloș, aflat în funcție între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, care, deși a avut un mandat mai lung, a fost prin definiție unul de tranziție, tehnocrat, fără susținere politică directă. Impactul crizelor politice asupra oamenilor Pentru cetățeni, crizele politice nu se simt imediat, dar efectele apar treptat. În perioade de interimat prelungit deciziile economice majore sunt amânate, investițiile publice și private sunt întârziate, iar administrația devine mai prudentă și mai lentă. În același timp, serviciile de bază continuă să funcționeze, salariile și pensiile sunt plătite, instituțiile nu se opresc. Efectul cel mai important este însă unul mai puțin vizibil: erodarea încrederii în capacitatea statului de a funcționa coerent. Așa cum arată experiența din Bulgaria sau Belgia, nu colapsul este principalul risc, ci acumularea unei oboseli sociale și a unei neîncrederi care persistă mult după ce criza politică s-a încheiat.

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”
Politică

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”

Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate”, a scris Relu Fenechiu, pe Facebook. Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, a stat la închisoare peste trei ani și jumătate.  Citește și: Bolojan, lăudat în cel mai influent cotidian german. PSD, susținătorul clientelismului și corupției - Frankfurter Allgemeine Zeitung Acum, fostul lider PNL face un istoric al carierei lui Predoiu, arătând cum a trecut acesta din guvern în guvern.  Fost lider PNL, ex-pușcăriaș, critici dure la Predoiu: „Și-a înjunghiat propriul partid pe la spate” „Cătălin Predoiu tocmai a devenit primul liberal care și-a înjunghiat public propriul partid pe la spate, cerând să rămână la guvernare împotriva deciziei lui Bolojan. Pentru mine, nu e o surpriză. E un reflex vechi de 18 ani. Să vă povestesc de la început.   Predoiu a apărut în peisaj ca avocat de succes — asociat în firma socrului său, marele Călin Zamfirescu. Firma lucra, printre altele, pentru Rompetrol — grupul lui Dinu Patriciu, baronul liberal al vremii. Conexiunile erau perfecte: socru ilustru, client puternic, și un președinte de partid, Tăriceanu, care îi datora lui Patriciu destul de mult.   Așa a apărut Predoiu ministru al Justiției în februarie 2008. Peste noapte. Fără să fi fost consultată conducerea PNL, fără să fi respectat decizia Biroului Politic. Orban, Antonescu, Norica Nicolai au aflat din presă. Noi, cei din partid, la fel. Tăriceanu se consultase direct cu Băsescu — deși era în război public cu el. Semn că unele înțelegeri se fac deasupra certurilor de fatadă.   Băsescu a și validat numirea elegant: "Un bun avocat poate reprezenta pe oricine — astăzi pe mine, mâine pe Tăriceanu, poimâine pe oricine." Frumoasă recomandare pentru un viitor ministru al Justiției.   Când PNL a pierdut alegerile din noiembrie 2008 și toți miniștrii și-au dat demisia din solidaritate, Predoiu a rămas. Și-a suspendat carnetul de partid ca să nu-și suspende fotoliul. A explicat că vrea "să-și continue proiectele". Tradus: scaunul era cald și nu vedea niciun motiv să se ridice.   A rămas ministru 4 ani, prin trei guverne — Boc 1, Boc 2, Ungureanu. Fără mandat popular, fără partid, fără legitimitate democratică. Protejat de utilitatea de a fi "tehnocratul independent" care liniștea Bruxelles-ul și acoperea protocoalele mai puțin liniștitoare de acasă.   Când și Ungureanu a căzut în 2012, a venit la USL. Știu asta din interior — am fost acolo când s-au purtat acele discuții. L-am refuzat.   Atunci s-a dus la PDL. A doua zi era deja prim-vicepreședinte. Iar când PDL a fuzionat cu PNL în 2014, s-a întors în partidul din care plecase — pe ușa din spate, cu titlu de conducere cu tot. Azi, la câteva ore după ce Guvernul Bolojan a căzut, Predoiu e primul care rupe rândurile, contrazice public președintele partidului și se pozitionează pentru fotoliul de premier.   Nu e oportunism. E vocație.   Acest om a supraviețuit în guvernare sub Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Orban, Ciucă, Ciolacu și Bolojan — de dreapta, de stânga, cu PSD, fără PSD, cu oricine. Singura constantă a fost Predoiu însuși, cu servieta în mână și conexiunile la zi.   A intrat în politică pe ușa socrului, a rămas pe ușa lui Patriciu, a fost validat de Băsescu și a supraviețuit tuturor celor care l-au adus.   Unii politicieni au convingeri. Alții au doar rețele.   Predoiu are rețeaua perfect calibrată. ”, a scris Fenechiu. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră