Jaf la ministerul Muncii, în mandatele pesediștilor Bucura-Oprescu și Manole - Curtea de Conturi. Pușcăriașii luau banii copiilor, morții încasau ajutoare sociale
Un control al Curții de Conturi la ministerul Muncii, pentru perioada anului 2025, când la conducerea ministerului au fost pesediștii Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole, a descoperit un dezastru generalizat: pușcăriașii încasau indemnizația de creștere a copilului, persoane decedate primeau ajutoare sociale, funcționari ai ministerului dețineau funcții de „director executiv” deși nu făceau nimic și nu aveau nici un subordonat, iar ministerul cerea bani din Fondul de rezervă deși avea bani nefolosiți în conturi.
De altfel, ministerul Muncii a rămas la final de 2025 cu 1,02 miliarde de lei fără să existe angajamente de plată.
Manole cerea bani de la Guvern, dar stătea pe sute de milioane de lei necheltuiți
Curtea de Conturi a descoperit, printre altele, că baza sportivă din Tei a fost închiriată unei firme private, pentru șapte ani. Această firmă subînchiria, pentru nunți și botezuri, la un preț de 11 ori mai mare decât chiria plătită ministerului.
Ce arată așa-numitul „Raport de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale la data de 31.12.2025”
- „Auditul a identificat 2.002 de cazuri corespunzătoare unor plăți în valoare de 732.618 lei în care alocația de stat pentru copii a fost acordată unor reprezentanți legali ai copilului care s-au aflat temporar în imposibilitatea de a primi alocația de stat pentru copii, fiind lipsiți de libertate în luna plății dreptului”. Legea suspendă această plată în momentul în care părintele unui copil ajunge la închisoare peste o lună.
- Salarii de circa 1,6 milioane de lei către direcții județene pentru familie și tineret (DJFT) care nu desfășurau nici o activitate. Direcția avea un singur angajat, directorul executiv, și, o zi pe lună era detașată o persoană care se ocupa de plata salariilor: „Statele de plată cuprindeau, pe lângă funcția de director, câte o funcție de execuție ocupată prin detașare pentru o singură zi pe lună, exclusiv în vederea întocmirii documentelor de salarizare”. La DJFT Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea, statul a plătit salarii estimate la 273.352 lei exclusiv pentru funcțiile de director executiv, fără ca aceste instituții să aibă patrimoniu, sedii proprii dovedite sau să deruleze vreun proiect pentru tineret. La direcțiile din Gorj și Dâmbovița s-au plătit salarii de peste 1,3 milioane de lei pentru direcții fără activitate.
- Plăți de peste 20 de milioane de lei către persoane care nu aveau dreptul la venit minim de incluziune. Acesta ajutor se acordă în vederea prevenirii riscului de sărăcie și stimulării participării copiilor la sistemul de educație. Însă Curtea de Conturi a descoperit că acest ajutor era încasat de: pușcăriași, persoane decedate, persoane care dețineau mai multe mașini sau aveau venituri din jocuri de noroc.
- La nivelul caselor de cultură studențești, auditorii au descoperit erori salariale de 1,67 milioane lei: angajați încadrați ilegal pe grilele administrației centrale, sporuri de condiții vătămătoare majorate ilegal (la CCS Alba-Iulia directorul și-a acordat singur, prin decizie proprie, un spor de 974 lei, fără ordin de ministru) și indemnizații de doctorat plătite la CCS București pentru simple activități de „monitorizare media”.
O situație specială este la Complexul Cultural Sportiv Studențesc (CCSS) „Tei”, închiriat unei firme private. „Din informațiile disponibile în mediul online, auditul a observat că XXX, respectiv societatea comercială care utilizează spațiul în baza contractului nr. 6064/31.05.2023 încheiat cu CCSS „Tei” pentru care plătește tariful de 136 lei/oră fără TVA, organizează evenimente private și corporate și percepe o taxa de închiriere a spațiului de 700 euro pentru 2 ore pentru organizarea cununiilor religioase sau civile pe malul lacului.
Prin urmare, din compararea celor două tarife rezultă că practic un imobil din domeniul public al statului este subînchiriat de către o societate privată la un preț de circa 11 ori mai mare față de prețul pe care acesta îl plătește titularului dreptului de administrare.
Se poate concluziona faptul că CCSS „Tei” a pus la dispoziție spații aflate în administrare, fără aprobarea legală a închirierii bunului din domeniul public, la un preț subevaluat raportat la valoarea de piață, fără respectarea bunei gestiuni financiare în utilizarea acestor bunuri, contrar intereselor generale ale entității”.
În august 2025, ministerul a cerut și primit 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru ajutoare de urgență în județele Neamț și Suceava (afectate de fenomene meteo), deși avea deja în bugetul propriu și la ANPIS credite disponibile și neutilizate de peste 356 de milioane de lei la capitolul Asistență socială. Mai rău, ministerul a rămas la final de 2025 cu o uriașă sumă necheltuită: „La finele exercițiului, o sumă totală de 1.022.981 mii lei a rămas evidențiată ca neutilizată, deși pentru acestea nu mai existau angajamente legale de plată sau sarcinile aferente fuseseră desființate ori amânate”.