/

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg.

Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută.

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina.

Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar.

O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.

„În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor”, a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. „Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state”, adaugă Simone Tagliapietra.

România a alocat 3,54% din PIB

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.

Foto: Bruegel/ twitter

Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. 

Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

17:42Anularea alegerilor de către CCR ar trebui reglementată mai clar, cere Comisia de la Veneția
17:26Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă este afectată capacitate de a conduce autovehiculul, a decis Înalta Curte
17:17Nicușor Dan nu renunță la candidatura la prezidențiale în favoarea Elenei Lasconi. Ghinea îl critică: Nu e fair-play
17:08Ministra Culturii se gândește să interzică scoaterea din țară a „obiectelor inestimabile” după furtul pieselor tezaurului dacic
16:57Salariu mediu uriaș, de 9.000 de euro lunar, la ANRE, atrage atenția APCE. Banii provin din facturile de electricitate
14:58Tezaurul încaieră coaliția: Raluca Turcan, atac dur la premierul Ciolacu și la prietenul său, Lucian Romașcanu
14:47Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024
12:11Moguli penali, securiști și vechi abonați la banii statului: rețeaua care-l susține fățiș pe Călin Georgescu
11:18Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie”
10:08Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei
09:58Mercenari români, blocați în RD Congo, la Goma, de rebelii care avansează. Românii, duși în Africa de Horațiu Potra, aliatul lui Călin Georgescu
09:46Columbia a cedat amenințărilor lui Trump: Bogota acceptă să-și primească înapoi cetățenii care au ajuns ilegal în SUA
09:37„Școala altfel” și „Săptămâna verde” ajută elevii sau mai degrabă în încurcă? Depinde pe cine întrebi
09:31Încălzirea centralizată, rețeta pentru faliment: la Iași, costul gigacaloriei crește 130%
09:24Tragicomedie cu 112: victimă a unei agresiuni, un bărbat a murit pentru că echipajul de pe ambulanță nu a reușit să-l găsească