/

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro

Nota de plată pentru criza energetică din Europa Foto: Facebook Electrica

Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro, arată think-tankul Bruegel, citat de Bloomberg.

Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută.

Nota de plată pentru criza energetică din Europa

Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina.

Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar.

O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.

„În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor”, a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. „Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state”, adaugă Simone Tagliapietra.

România a alocat 3,54% din PIB

Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.

Foto: Bruegel/ twitter

Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc. 

Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPalpaypal icon
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD


Donează prin Patreon


Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Ultima oră

21:41Șoșoacă cere fanilor ei să nu-l voteze pe Călin Georgescu și explică cum poate fi ea votată: „Facem cu toții pătrățel”
18:24Slovacia: Administraţia prezidenţială a încetat plata indemnizaţiei către ex-preşedintele condamnat pentru fraudă fiscală
16:16Mai mult de un sfert dintre locuitorii Bistriței, inclusiv fostul primar, nu-și achită taxele de salubritate, susține actualul primar
15:46Cum face AUR jocurile Rusiei: se opune înzestrării Armatei Române, dezvoltării NATO și susținerii pentru Ucraina
12:35Răspunsul penibil al lui Ciolacu, întrebat dacă a fost în Franța pe banii Nordis: „Ciolac” înseamnă ciung de mână dreaptă
10:55Grindeanu se leapădă de aeroportul primarului Băluță: nu figurează nici în Master Planul de Transport, nici în Planul Investițional 2021-2030
10:26IT-iștii au câștiguri mari, dar au și cheltuieli: o parte din bani se duc pe ședințe de fizioterapie
10:15Noi semne ale prăbușirii economice: industria auto a căzut cu aproape 7%, cea electronică cu 10%
10:14Anvelopele all-season pot produce surprize neplăcute în iernile din România în condiții de gheață și zăpadă
10:00Anvelopări în bătaie de joc: geamuri care nu se închid, luni de zile fără ferestre, apartamente inundate
23:26Hainele vechi pot ajunge mobilier sau materiale de construcții mai ieftine decât OSB sau PAL
23:15Când intră banii pe cardurile sociale, ultima tranșă pe 2024, și care este suma primită. La nivel național sunt 2,6 milioane de beneficiari
23:06Care sunt cele mai cunoscute diete și regimuri alimentare și care dintre acestea sunt cu adevărat benefice
22:01Zâmbete și voie bună între Trump și Biden la Casa Albă, dar președintele ales nu a dezvăluit, după întâlnire, ce strategie are în legătură cu Ucraina
21:48Un celebru chef rus care se opunea invaziei rusești din Ucraina, găsit mort la Belgrad. Alexei Zimin (53 de ani) s-a stabilit la Londra după ce Rusia a anexat Crimeea