vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

113 articole
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Propaganda lui Georgescu, demontată Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu
Politică

Propaganda lui Georgescu, demontată

Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, a fost demontată de un fost ministru al Energiei: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă”, a taxat Răzvan Niculescu afirmațiile fostului candidat la președinție. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Niculescu a explicat că Europa poate importa gaze din SUA, care au resurse suficiente. Fostul ministru l-a acuzat pe Georgescu și de faptul că „a împins în groapă” producția de energie pe bază de cărbune. Propaganda lui Georgescu, demontată „Într-un interviu acordat domnului Robert Turcescu, candidatul la președinție dl. Călin Georgescu a abordat aspecte legate de sectorul energetic. Una dintre recomandările făcute de dl. Georgescu Europei a fost să reia importurile de gaz natural rusesc, susținând că «nu este altă soluție» pentru că americanii nu au nici pentru ei. Realitatea este că SUA sunt și vor rămâne cel mai mare producător și exportator de gaz natural de gaz natural din lume, cu mult peste Rusia, adică americanii au mult mai mult decât au nevoie pentru ei. Din acest motiv dau gaz și vor da și mai mult Europei. Retorica că Europa nu se poate descurca fără gazul rusesc reprezintă un capitol important din manualul rusesc de propagandă”, a scris Niculescu. El a amintit și de recomandările făcute de Călin Georgescu pe vremea când lucra pentru guvernul Tăriceanu, în 2007, și l-a acuzat că a contribuit la creșterea prețurilor la energie. Georgescu a îngropat producția de energie pe bază de cărbune „Al doilea element care mi-a atras atenția a fost adversitatea domnului Georgescu față de eoliene și fotovoltaicele pe care le promova activ în 2007 când domnul Călin Popescu Tăriceanu îl numise să redacteze strategia României de sustenabilitate. Ce s-a schimbat între 2007 când dl. Georgescu era susținătorul fotovoltaicelor și eolienelor și acum când le detestă? Un singur lucru major : datorită inovației și dezvoltărilor tehnologice costurile acestor tehnologii au scăzut de câteva ori, ele transformându-se dintr-un moft în 2007, într-o necesitate acum. Urmând sfatul domnului Georgescu România a implementat în 2007, atunci când tehnologiile erau scumpe, o schemă de promovare a eolienelor și fotovoltaicelor care a costat și costă România 20 de miliarde de euro. Cine plătește facturi mai mari din acest motiv? Noi toți, adică poporul român. În plus, implementarea recomandării domnului Georgescu a împins în groapă și sectorul producției de energie pe baza de cărbune. Acum însă când românii au șanse să devină aproape suverani energetic, luându-și soarta în propriile mâini și instalându-și fotovolatice ieftine pe case că să plătească facturi mai mici și să respire un aer mai curat, dl. Georgescu ne spune că nu mai sunt bune, probabil, pentru că au devenit ieftine între timp”, a explicat fostul demnitar.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană. România își consolidează poziția de lider energetic în Uniunea Europeană prin proiectul Neptun Deep, care va începe producția în 2027. Gazele României sprijină securitatea energetică europeană Exporturile de gaze naturale către Germania reprezintă doar o fracțiune din rezervele totale, estimându-se că țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Ministerul Energiei a clarificat că volumul de gaze exportat din perimetrul Neptun Deep către Germania va reprezenta sub 1% din producția totală estimată a zăcământului. Cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi, România va produce, încă din primul an de exploatare, o cantitate de gaze de două ori mai mare decât consumul intern. România, independentă energetic România își asigură deja consumul intern, cu o producție anuală de 8-10 miliarde metri cubi, fără a depinde de importuri. Din 2027, producția anuală a țării se va dubla, ajungând la 18-20 miliarde metri cubi, consolidând statutul de exportator net de gaze naturale. Acordul cu Germania OMV Petrom și grupul german Uniper au încheiat un acord pe cinci ani pentru livrarea a 15 TWh de gaze naturale începând din 2027. Acest acord reflectă angajamentul României de a sprijini securitatea energetică europeană și de a reduce dependența de gazele rusești. Gazul românesc, prioritar pentru România Conform Legii nr. 256/2018, gazele extrase din Neptun Deep vor fi oferite cu prioritate statului român, asigurând accesul la resursele proprii înainte de export. Redevențele și impozitele pe gazul exportat vor aduce venituri semnificative la bugetul de stat. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep implică o investiție de 4 miliarde de euro, cu potențialul de a genera venituri de peste 20 de miliarde de euro pentru statul român. Decizia de investiție, luată în 2023, marchează o etapă crucială pentru independența energetică a României. Prin exploatarea gazelor din Neptun Deep, România va contribui la securitatea energetică regională, sprijinind inclusiv Republica Moldova. Proiectul poziționează țara noastră ca un lider strategic în tranziția energetică europeană.

Europa consumă accelerat gazele din rezerve (sursa: Pexels/Christina & Peter)
Eveniment

Europa consumă accelerat gazele din rezerve

Europa consumă accelerat gazele din rezerve. Europa utilizează gaze din rezervele sale subterane cu cea mai mare viteză din ultimii șapte ani, pe fondul vremii reci care crește cererea de încălzire. Potrivit Bloomberg, temperaturile scăzute vor continua să afecteze regiunea, intensificând presiunea asupra stocurilor de gaze. Europa consumă accelerat gazele din rezerve În prezent, depozitele europene de gaze sunt 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această scădere cu 25 de puncte procentuale față de nivelul maxim de umplere marchează cea mai mare reducere din ultimii șapte ani. Dacă depozitele vor avea un grad redus de umplere la finalul sezonului rece, reumplerea lor înaintea iernii viitoare ar putea deveni o provocare majoră. Impactul vremii și prognozele pe termen scurt Temperaturile scăzute din nord-vestul Europei au dus la creșterea cererii de încălzire, ceea ce ar putea accelera și mai mult retragerile din stocuri. Conform Samanthei Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs, temperaturile sub estimări ar putea amplifica dificultățile în reumplerea stocurilor. Dependența de gazele naturale lichefiate Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze naturale rusești prin conductele din Ucraina. Această expunere crește volatilitatea pieței. Problemele neașteptate la furnizorii principali, cum ar fi oprirea uzinei de procesare Hammerfest din Norvegia până pe 9 ianuarie, adaugă riscuri suplimentare. Prețurile gazelor Săptămâna trecută, cotațiile gazelor au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Totuși, luni, cotațiile futures la hub-ul TTF din Amsterdam au scăzut cu 1,2%, ajungând la 49,05 euro/MWh în jurul orei 8:49. Riscuri pe termen scurt și lung Europa se confruntă cu un echilibru fragil pe piața gazelor. Consumarea rapidă a stocurilor, vremea rece și dependența de GNL amplifică riscurile. Dacă temperaturile rămân scăzute și livrările sunt perturbate, prețurile gazelor ar putea înregistra noi creșteri, iar pregătirea pentru iarna viitoare ar deveni mai dificilă.

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA Foto: Captură TikTok
Economie

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România Foto: Kremlin.ru
Politică

De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România

Un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, explică de ce vrea compania lui Viktor Orban, MVM Ungaria, să cumpere E.ON România, partea de furnizare: ca să vândă gazele Gazprom, fiindcă afacerea cu China nu merge. „Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piața din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa”, arată Nicolescu. Citește și: Călin Georgescu habar nu are că E.On România nu extrage gaze în România: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre” El apreciază că guvernul României ar trebui să discute cu viitoarea administrație Trump această situație. De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România „Ce cred că vrea să facă compania statului ungar (MVM) în România și de ce trebuie discutat cu Donald Trump. Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piață din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. În plus, este nevoie de o nouă infrastructură de transport care se construiește greu și cu bani mulți. Reorientarea exporturilor către China e mai mult propagandă decât un proiect economic realist. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa. Din acest motiv MVM este dispus să plătească pentru EOn Furnizare un preț premiu. Vor să controleze direct consumatorii. La ce preț vor livra? La prețul la care vor livra și companiile românești Romgaz și Petrom care au rezerve de gaz pe o perioada mult mai mică decât Gazprom. Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut! Transgaz va face imediat o conducta nouă pentru Mintia pentru că e frumos să construiești, nu? La fel cum construiesc Tuzla - Podisor de care nu era nevoie. Sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia. Planul alternativ la această rusificare a sectorului energetic românesc era un parteneriat româno-american pe care l-am gândit în 2014 și care era legat de Exxon, Grecia, Coridorul Vertical, LNG Tellurian și altele. Mai sunt șanse? Cu Donald Trump, încă sunt. Problema noastră cea mai mare nu e nici cu rușii și nici cu ungurii. Ungurii chiar îmi sunt simpatici, au, n-au mingea, trag la poartă. Problema noastră suntem…NOI…sau unii dintre noi…proști, hoți, trădători și puturoși. PS.1 Alo, Electrică? Mai exiști? De ce te-am listat? Unde sunt banii de la listare? PS.2 Alo, Sape? Bună dimineață! Mai existați, dragilor? Unde sunt cele 401 milioane euro din litigiul pe care l-am inițiat în 2014 cu Enel? Mai aveți măști neconforme pe stoc?”, a scris Nicolescu.

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze

Suveranistul Călin Georgescu habar nu are că E.ON România nu extrage gaze în România, ci este doar distribuitor și furnizor final: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre”, afirmă „suveranistul” într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății El a susținut că statul român ar trebui să cumpere E.ON România, companie care este pe cale de a fi achiziționată de compania maghiară MVM. Însă tranzacția nu a fost finalizată, iar statul român are metode legale să oprească această achiziție. Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze „Nu mai discutăm vânzarea către o companie din Ungaria. Riscăm în acest fel să depindem energetic mereu de alții. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre sau ale altora? Noi avem gaze. Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre. Cum vine chestiunea asta? Este la fel de stupid cum grâul nostru pleacă ieftin la export și se întoarce scump după procesare”, a susținut Georgescu. În realitate, E.ON România nu produce gaze, ci le distribuie și le furnizează. Către compania maghiară se va vinde doar partea de furnizare - adică acea componentă care ajunge la clientul final. Producători de gaze sunt: Romgaz, OMV, Black Sea Oil & Gas, care a început în anul 2022 a început să extragă gaze naturale din Marea Neagră, plus încă două companii care extrag sub 1% din extracția totală. În plus, MVM Ungaria nu ar prelua distribuția, ci furnizarea de gaze către clienții finali. La gaze, pe zona clienților casnici, E.ON este al doilea furnizor după Engie, cu o cotă de piață de circa 41%. Tranzacția E.ON - MVM poate fi blocată de comisia pentru examinarea investițiilor străine, condusă de șeful cancelariei guvernului, pesedistul Alexandru Ghigiu. OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie.

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina. Compania rusă de stat Gazprom se pregătește să încheie livrările de gaze către Europa prin Ucraina după expirarea, la 31 decembrie, a acordului de tranzit semnat între Moscova și Kiev, conform unor surse anonime citate de Reuters. Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina Acordul de tranzit, care a permis livrarea gazelor rusești către Europa Centrală timp de peste jumătate de secol, expiră la finalul acestui an. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL În timp ce Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua aprovizionarea, Ucraina a refuzat să discute despre prelungirea acordului, pe fondul războiului dintre cele două state. „Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să continue pomparea de gaze prin Ucraina”, însă lipsa unui nou acord face improbabilă această posibilitate. Rusia pierde clienții europeni Înainte de război, Rusia era cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa. După invazie, Uniunea Europeană a redus semnificativ dependența de energia rusească, ceea ce a dus la pierderea aproape completă a clienților europeni pentru Gazprom. Planurile Gazprom: scădere a exporturilor în Europa și Turcia Potrivit surselor citate, Gazprom estimează că tranzitul de gaze prin Ucraina nu va mai exista anul viitor, iar exporturile „departe în străinătate” – termenul utilizat de companie pentru Europa și Turcia, excluzând fostele state sovietice – vor scădea semnificativ. Previziunile companiei, pentru 2024 vizează exporturi de peste 49 miliarde metri cubi (bcm). Pentru 2025 se prevede o scădere cu o cincime, sub 39 bcm. Aceste cifre includ livrările către Turcia prin conductele TurkStream și Blue Stream, dar exclud exporturile către China prin conducta Power of Siberia, care vor crește anul viitor la 38 bcm. Livrările către Turcia, puțin probabil să fie afectate Deși tranzitul prin Ucraina ar putea fi oprit, sursele estimează că exporturile către Turcia vor rămâne stabile. Conductele TurkStream și Blue Stream sunt esențiale pentru asigurarea furnizării către această piață importantă pentru Gazprom. Gazprom evită să comenteze situația Reprezentanții Gazprom nu au răspuns solicitărilor de a comenta informațiile referitoare la planurile privind tranzitul de gaze sau scăderea exporturilor. Rămâne de văzut cum se va adapta compania la noile condiții geopolitice și economice. Expirarea acordului de tranzit marchează o nouă etapă în relațiile energetice dintre Rusia și Europa. În timp ce Moscova își reorientează exporturile spre piețe asiatice, Europa continuă să-și consolideze independența față de gazele rusești. Aceste schimbări reflectă tensiunile geopolitice persistente și transformarea pieței energetice globale.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

China, principala piață pentru gazele rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China, principala piață pentru gazele rusești

China, principala piață pentru gazele rusești. China este pe cale să devină cea mai mare piață pentru gazele naturale rusești transportate prin conducte, depășind Europa în acest an. Această schimbare vine după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat limitarea livrărilor de gaze rusești către Europa. China, principala piață pentru gazele rusești Grupul rus Gazprom a exportat 23,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale către China în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Această creștere este bazată pe datele Administrației Vamale Chineze și estimările Ministerului rus al Economiei. În comparație, Gazprom a livrat către clienții din Europa 22,5 miliarde de metri cubi în aceeași perioadă, prin conductele din Ucraina și gazoductul TurkStream. Conducta Power of Siberia și acordurile suplimentare Gazprom a intensificat treptat livrările de gaze către China prin conducta Power of Siberia, inaugurată la sfârșitul anului 2019, care are o capacitate de 38 de miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, Gazprom și China National Petroleum Corp. au încheiat un acord pentru livrări suplimentare, accelerând creșterea volumelor până la capacitatea maximă contractată, care inițial era planificată pentru 2025. Creșterea cererii de gaze din partea economiei chineze Creșterea exporturilor de gaze către China este susținută de cererea ridicată din partea economiei asiatice. Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează că consumul total de gaze al Chinei va crește cu 8% în acest an, impulsionat de sectorul industrial, producția de energie electrică, utilizatorii rezidențiali și comerciali, precum și sectorul transporturilor. Gazprom, jucător important în Europa Deși multe țări europene au găsit alternative la gazele rusești, Gazprom continuă să fie un furnizor important pentru anumite țări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Ungaria, Austria și Slovacia. În primele nouă luni ale acestui an, livrările de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. Viitorul livrărilor de gaze rusești către Europa Livrările de gaze rusești către Europa ar putea scădea și mai mult, deoarece acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu va permite Rusiei să profite de pe urma tranzitului de gaze prin conductele ucrainene. În prezent, se negociază noi soluții pentru tranzitul gazelor, inclusiv opțiuni care implică Azerbaidjanul, însă un acord final nu a fost încă încheiat.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră