joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

137 articole
Eveniment

Romgaz va începe să livreze gaze către clienți casnici în aprilie 2026, la prețuri „competitive”

Romgaz va începe să livreze gaze către clienți casnici și no-casnici mici în aprilie 2026, la prețuri „competitive”, apreciază ministerul Energiei. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Plafonarea prețului la gaze va înceta la 31 martie 2026.  Romgaz va începe să livreze gaze către clienți casnici în aprilie 2026 „S.N.G.N. Romgaz S.A. consideră că primele oferte de furnizare gaze naturale în regim concurențial, către clienții casnici şi non-casnici, vor putea fi lansate pe piață la începutul anului 2026, pentru livrări care vor putea fi demarate din luna aprilie 2026”, arată acest minister, prin secretarul de stat Casian Pavel Nițulescu. „S.N.G.N. Romgaz S.A. Mediaş realizează, în cursul acestor zile, încă un pas important pentru pregătirea procesului de furnizare gaze naturale către clienții casnici şi non-casnici mici, respectiv, se află în etapa de semnare, în urma derulării unui proces de achiziție publică, respectiv licitație, a contractului de achiziție a unui soft modular, dedicat gestionării clienților/contractelor de furnizare a gazelor naturale către un număr mare de clienți. După finalizarea procesului de achiziție şi customizare a soft-ului şi derularea unei perioade de testare în producție a acestuia, coroborat cu asigurarea tuturor resurselor materiale şi umane necesare, Romgaz va fi pregătită pentru administrarea unui număr mare de clienți”, arată Nițulescu în documentul din 25 iulie 2024, dar publicat recent pe site-ul Camerei Deputaților, un răspuns la interpelarea deputatului PNL Ioan Bălan.  Teoretic, Romgaz ar putea acoperi cerințele tuturor consumatorilor casnici din România. În 2024, clienții casnici au consumat 34.104.866 MWh, iar cei non-casnici - 63.031.743 MWh. Romgaz a livrat, în 2204, 47.896.460 MWh.  „În ceea ce priveşte prețul inițial estimat de contractare pe care îl va oferi Romgaz, aceasta consideră că prețurile de vânzare a gazelor naturale către consumatorii casnici şi noncasnici mici vor fi unele competitive, care vor fi fundamentate cu respectarea prevederilor legale, în corelare cu cererea şi oferta şi va asigura atragerea de clienți în portofoliul S.N.G.N. Romgaz S.A”, se mai susține în document. 

Romgaz va începe să livreze gaze către clienți casnici în aprilie 2026 Foto: Facebook Romgaz
Gaze din subteran, explozie violentă (Amara) (sursa: IGSU)
Eveniment

BREAKING VIDEO Catastrofă la Amara: o pungă de gaze din subteran s-a aprins și arde violent

Gaze din subteran, explozie violentă (Amara): noi măsurători au fost efectuate vineri seară în localitatea Amara, județul Ialomița, după incidentul produs în urma unui foraj de mare adâncime. Valorile emisiilor de gaze înregistrate au fost declarate în limite normale, însă zona rămâne sub supraveghere permanentă. Gaze din subteran, explozie violentă (Amara) Incidentul a avut loc pe 29 august 2025, în jurul orei 15:40, atunci când un foraj de 284 metri, realizat pentru amenajarea unei fântâni, a atins o pungă de gaze acumulată în sol. Impactul a generat un jet puternic de apă, gaze toxice și materiale solide, care au atins înălțimi de până la 60 de metri și au format un crater cu o rază de 40–50 de metri. Ulterior, jetul s-a aprins, producând flăcări de mari dimensiuni, vizibile din zona de risc. Evacuarea populației și măsuri de siguranță Pentru protejarea locuitorilor, autoritățile au dispus evacuarea preventivă a 270 de persoane din 144 de locuințe. Populația a fost avertizată printr-un mesaj RO-ALERT, iar o zonă de risc de 300 de metri a fost instituită în jurul craterului. Potrivit măsurătorilor efectuate de echipele CBRN, în aer au fost detectate concentrații de metan, hidrogen sulfurat și amoniac. Din fericire, nu s-au înregistrat victime. Mobilizare masivă a ISU La fața locului intervin echipe ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Ialomița, sprijinite de specialiști CBRN din cadrul USISU Ciolpani și ISU Călărași, alături de reprezentanți ai Gărzii de Mediu, Apelor Române, furnizorilor de utilități și autorităților locale. De asemenea, ISU București-Ilfov a trimis o autospecială pentru transportul roboților, menită să eficientizeze misiunea de monitorizare și cercetare. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a confirmat că situația rămâne sub control, dar operațiunile de supraveghere vor continua până la eliminarea completă a riscului.

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor (sursa: gco.gov.qa)
Internațional

Qatar amenință UE cu oprirea livrărilor de gaze dacă nu sunt relaxate regulile climatice

Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Qatar, unul dintre principalii furnizori de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru Europa, a transmis mai multor guverne din Uniunea Europeană o scrisoare oficială în care amenință cu oprirea livrărilor de gaze, dacă Bruxellesul nu renunță la anumite condiții impuse prin legislația de mediu. Scrisoarea și propunerile de modificare vizează direct Directiva privind diligența sustenabilă a companiilor (CSDDD), potrivit unei investigații publicate de Welt am Sonntag. Qatar amenință UE cu livrarea gazelor Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori oficiale din partea Qatarului. Citește și: Anastasiu și Dogioiu au mințit: DNA le infirmă declarațiile, vicepremierul a fost martor-denunțător În documentul trimis pe 21 mai către guvernul belgian, ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, avertizează că țara sa și compania QatarEnergy ar putea căuta „piețe alternative mai stabile și mai prietenoase cu mediul de afaceri”, dacă Uniunea nu modifică articolul 22 din directivă, dedicat protecției climatice. „UE încalcă dreptul statelor de a-și stabili propriile obiective climatice” Qatarul acuză UE că încalcă principiile Acordului de la Paris, prin impunerea unor reglementări care depășesc ceea ce este rezonabil. Potrivit ministrului Al-Kaabi, amenințarea cu sancțiuni de până la 5% din cifra de afaceri globală și asumarea de răspundere civilă pentru nerespectarea normelor climatice pun în pericol capacitatea Qatarului de a mai livra gaze către Europa. Sancțiunile împotriva Rusiei ar deveni imposibil de susținut Experții avertizează că planul UE de a sancționa gazul rusesc începând cu 2028 ar deveni imposibil de implementat dacă Qatarul se retrage de pe piața europeană. În primul trimestru din 2025, Qatarul a acoperit 10,8% din necesarul european de LNG, fiind al treilea furnizor după SUA (50,7%) și Rusia (17%). Europa, din nou dependentă de un singur furnizor Dacă livrările din Qatar se opresc, SUA ar trebui să compenseze pierderea, ceea ce ar duce la o creștere a dependenței Europei față de gazul american, posibil până la 60%. În 2021, LNG reprezenta 20% din importurile de gaze ale UE, iar în 2024, ponderea a ajuns la 37%. De la oprirea totală a gazului rusesc prin conducte, doar Norvegia și Algeria mai livrează gaze prin infrastructură fixă, Norvegia acoperind aproape 53% din importuri. Qatar cere condiții clare Qatar susține că prevederile actuale ale Directivei UE privind lanțurile de aprovizionare sunt incompatibile cu legislația internă și generează riscuri semnificative pentru QatarEnergy. „Nu vom livra LNG Europei pentru ca apoi să fim sancționați cu veniturile noastre globale”, a afirmat Al-Kaabi, citat de Qatar Tribune. Potrivit acestuia, nu este acceptabil ca o companie să fie forțată să aleagă între politicile climatice ale propriei țări și cele impuse de UE. Bruxellesul caută soluții diplomatice Scrisoarea trimisă guvernului belgian a fost confirmată și de europarlamentarul german Christian Ehler, care a declarat că biroul său din Bruxelles a primit documentul și că se caută o soluție politică comună în interiorul UE. Ministerul german al Economiei a refuzat să comenteze conținutul scrisorii, invocând caracterul confidențial al corespondenței.

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești (sursa: Facebook/Dusan Bajatovic)
Internațional

Serbia sfidează UE și încheie un nou contract de gaze rusești la "cel mai bun preț din Europa"

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești. Serbia va obține cel mai bun preț la gaze naturale din Europa printr-un nou contract cu Gazprom, ce urmează să intre în vigoare în luna septembrie. Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești Potrivit lui Dusan Bajatovic, directorul general al companiei naționale Srbijagas, noul contract ar putea avea o durată de trei sau zece ani. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Discuțiile comerciale sunt încă în desfășurare, iar detaliile exacte nu au fost făcute publice. „Prețul este, mai mult sau mai puțin, rezolvat. Va fi un preț foarte bun – cel mai bun din Europa”, a subliniat Bajatovic. Serbia, dependentă de gazul rusesc, dar aspirantă la UE Europa nu are alternativă viabilă, susține oficialul sârb Bajatovic a declarat că nici Serbia, nici restul Europei nu dispun de o soluție alternativă viabilă la gazele rusești dacă doresc să mențină prețuri rezonabile la energie. „Este matematică simplă. Nu poți rezolva ecuația livrărilor de gaze spre Europa la prețuri acceptabile fără gazele rusești”, a afirmat el la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Contradicție între aspirațiile europene și realitatea energetică Serbia, care a primit aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, continuă negocierile cu Gazprom, în timp ce aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune, însă, interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027. Gazele rusești, între influență globală și decizii strategice Directorul Srbijagas consideră că piața globală a gazelor naturale va fi dominată de Rusia și SUA ca mari producători, iar China va juca un rol central ca principal consumator. În același context, Bajatovic a declarat că susține ideea ca investitori americani să preia acțiuni în compania care administrează gazoductul Nord Stream, afectat de exploziile din 2022 și nefuncțional de atunci.

Romgaz ar putea vinde direct populației Foto: Romgaz
Economie

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025, dacă va fi gata sistemul informatic.  Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Romgaz ar putea vinde direct populației „Am prelungit achiziția IT, așteptăm să deschidem ofertele primite, pentru a putea să ne atingem obiectivul de a deveni furnizori până la sfârșitul anului. Dat fiind că 83% din producția noastră a fost deja vândută în baza Ordonanței (care obligă producătorii de gaze să vândă la preț reglementat de 120 lei/MWh – n.r.), furnizorilor clienților casnici și producătorilor de energie termică, considerăm că finalul anului este o țintă OK pentru a începe furnizarea către gospodării″, a declarat Răzvan Popescu, CEO-ul companiei, citat de Profit.  „Platformă informatică gaze naturale si energie electrică” este numele contractului de 8,6 milioane de lei din Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pe care Romgaz îl vrea adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum pentru distribuţia şi furnizarea de gaze naturale şi energie electrică şi să poată fi implementat într-un termen cât mai scurt, având în vedere volumul ridicat de activitate, realizată în prezent pe procese manuale de lucru.  Inițial, se anunțase că platforma informatică prin care Romgaz putea gestiona clienți finali în număr foarte mare, persoane fizice, va fi gata la finalul verii. Hidroelectrica vinde energie direct către populație din 2019. Dar cererea mare a depăşit capacitatea infrastructurii IT a companiei, ceea ce a dus la blocaje în emiterea facturilor.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România Foto: Facebook
Eveniment

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic: acces la gazele din offshore și la energia ce va fi produsă de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Informația apare într-o postare a ministerului Energiei despre vizita președintelui intermar Ilie Bolojan la Chișinău, vizită în cadrul căreia ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut discuții cu omologul din Moldova, Dorin Junghietu. Însă postarea a fost modificată și exact aceste informații tehnice au fost șterse, dar au rămas în istoria mesajului de pe Facebook. Ce așteaptă Republica Moldova de la România și cu ce probleme se confruntă: „Părțile au abordat și subiectul încheierii unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027, precum și achiziția de energie electrică produsă de blocurile 3 și 4 de la Cernavodă, când acestea vor fi date în exploatare” „Junghietu a exprimat interesul Republicii Moldova pentru tarife mai atractive de tranzit a gazelor naturale prin România pentru a facilita un volum mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina” „Junghietu și Burduja au discutat evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și finanțarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Finalizarea acestora va permite majorarea capacității de interconectare comercială cu România, care este în prezent de doar 315 MW, în timp ce nevoile de import pot ajunge la 650 MW” Recent, OMV Petrom a încheiat un acord privind livrarea de gaze din Neptun Deep, începând din 2027, cu compania energetică germană Uniper.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Propaganda lui Georgescu, demontată Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu
Politică

Propaganda lui Georgescu, demontată

Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, a fost demontată de un fost ministru al Energiei: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă”, a taxat Răzvan Niculescu afirmațiile fostului candidat la președinție. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Niculescu a explicat că Europa poate importa gaze din SUA, care au resurse suficiente. Fostul ministru l-a acuzat pe Georgescu și de faptul că „a împins în groapă” producția de energie pe bază de cărbune. Propaganda lui Georgescu, demontată „Într-un interviu acordat domnului Robert Turcescu, candidatul la președinție dl. Călin Georgescu a abordat aspecte legate de sectorul energetic. Una dintre recomandările făcute de dl. Georgescu Europei a fost să reia importurile de gaz natural rusesc, susținând că «nu este altă soluție» pentru că americanii nu au nici pentru ei. Realitatea este că SUA sunt și vor rămâne cel mai mare producător și exportator de gaz natural de gaz natural din lume, cu mult peste Rusia, adică americanii au mult mai mult decât au nevoie pentru ei. Din acest motiv dau gaz și vor da și mai mult Europei. Retorica că Europa nu se poate descurca fără gazul rusesc reprezintă un capitol important din manualul rusesc de propagandă”, a scris Niculescu. El a amintit și de recomandările făcute de Călin Georgescu pe vremea când lucra pentru guvernul Tăriceanu, în 2007, și l-a acuzat că a contribuit la creșterea prețurilor la energie. Georgescu a îngropat producția de energie pe bază de cărbune „Al doilea element care mi-a atras atenția a fost adversitatea domnului Georgescu față de eoliene și fotovoltaicele pe care le promova activ în 2007 când domnul Călin Popescu Tăriceanu îl numise să redacteze strategia României de sustenabilitate. Ce s-a schimbat între 2007 când dl. Georgescu era susținătorul fotovoltaicelor și eolienelor și acum când le detestă? Un singur lucru major : datorită inovației și dezvoltărilor tehnologice costurile acestor tehnologii au scăzut de câteva ori, ele transformându-se dintr-un moft în 2007, într-o necesitate acum. Urmând sfatul domnului Georgescu România a implementat în 2007, atunci când tehnologiile erau scumpe, o schemă de promovare a eolienelor și fotovoltaicelor care a costat și costă România 20 de miliarde de euro. Cine plătește facturi mai mari din acest motiv? Noi toți, adică poporul român. În plus, implementarea recomandării domnului Georgescu a împins în groapă și sectorul producției de energie pe baza de cărbune. Acum însă când românii au șanse să devină aproape suverani energetic, luându-și soarta în propriile mâini și instalându-și fotovolatice ieftine pe case că să plătească facturi mai mici și să respire un aer mai curat, dl. Georgescu ne spune că nu mai sunt bune, probabil, pentru că au devenit ieftine între timp”, a explicat fostul demnitar.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană. România își consolidează poziția de lider energetic în Uniunea Europeană prin proiectul Neptun Deep, care va începe producția în 2027. Gazele României sprijină securitatea energetică europeană Exporturile de gaze naturale către Germania reprezintă doar o fracțiune din rezervele totale, estimându-se că țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Ministerul Energiei a clarificat că volumul de gaze exportat din perimetrul Neptun Deep către Germania va reprezenta sub 1% din producția totală estimată a zăcământului. Cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi, România va produce, încă din primul an de exploatare, o cantitate de gaze de două ori mai mare decât consumul intern. România, independentă energetic România își asigură deja consumul intern, cu o producție anuală de 8-10 miliarde metri cubi, fără a depinde de importuri. Din 2027, producția anuală a țării se va dubla, ajungând la 18-20 miliarde metri cubi, consolidând statutul de exportator net de gaze naturale. Acordul cu Germania OMV Petrom și grupul german Uniper au încheiat un acord pe cinci ani pentru livrarea a 15 TWh de gaze naturale începând din 2027. Acest acord reflectă angajamentul României de a sprijini securitatea energetică europeană și de a reduce dependența de gazele rusești. Gazul românesc, prioritar pentru România Conform Legii nr. 256/2018, gazele extrase din Neptun Deep vor fi oferite cu prioritate statului român, asigurând accesul la resursele proprii înainte de export. Redevențele și impozitele pe gazul exportat vor aduce venituri semnificative la bugetul de stat. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep implică o investiție de 4 miliarde de euro, cu potențialul de a genera venituri de peste 20 de miliarde de euro pentru statul român. Decizia de investiție, luată în 2023, marchează o etapă crucială pentru independența energetică a României. Prin exploatarea gazelor din Neptun Deep, România va contribui la securitatea energetică regională, sprijinind inclusiv Republica Moldova. Proiectul poziționează țara noastră ca un lider strategic în tranziția energetică europeană.

Europa consumă accelerat gazele din rezerve (sursa: Pexels/Christina & Peter)
Eveniment

Europa consumă accelerat gazele din rezerve

Europa consumă accelerat gazele din rezerve. Europa utilizează gaze din rezervele sale subterane cu cea mai mare viteză din ultimii șapte ani, pe fondul vremii reci care crește cererea de încălzire. Potrivit Bloomberg, temperaturile scăzute vor continua să afecteze regiunea, intensificând presiunea asupra stocurilor de gaze. Europa consumă accelerat gazele din rezerve În prezent, depozitele europene de gaze sunt 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această scădere cu 25 de puncte procentuale față de nivelul maxim de umplere marchează cea mai mare reducere din ultimii șapte ani. Dacă depozitele vor avea un grad redus de umplere la finalul sezonului rece, reumplerea lor înaintea iernii viitoare ar putea deveni o provocare majoră. Impactul vremii și prognozele pe termen scurt Temperaturile scăzute din nord-vestul Europei au dus la creșterea cererii de încălzire, ceea ce ar putea accelera și mai mult retragerile din stocuri. Conform Samanthei Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs, temperaturile sub estimări ar putea amplifica dificultățile în reumplerea stocurilor. Dependența de gazele naturale lichefiate Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze naturale rusești prin conductele din Ucraina. Această expunere crește volatilitatea pieței. Problemele neașteptate la furnizorii principali, cum ar fi oprirea uzinei de procesare Hammerfest din Norvegia până pe 9 ianuarie, adaugă riscuri suplimentare. Prețurile gazelor Săptămâna trecută, cotațiile gazelor au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Totuși, luni, cotațiile futures la hub-ul TTF din Amsterdam au scăzut cu 1,2%, ajungând la 49,05 euro/MWh în jurul orei 8:49. Riscuri pe termen scurt și lung Europa se confruntă cu un echilibru fragil pe piața gazelor. Consumarea rapidă a stocurilor, vremea rece și dependența de GNL amplifică riscurile. Dacă temperaturile rămân scăzute și livrările sunt perturbate, prețurile gazelor ar putea înregistra noi creșteri, iar pregătirea pentru iarna viitoare ar deveni mai dificilă.

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA Foto: Captură TikTok
Economie

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră