sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

134 articole
Internațional

Serbia sfidează UE și încheie un nou contract de gaze rusești la "cel mai bun preț din Europa"

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești. Serbia va obține cel mai bun preț la gaze naturale din Europa printr-un nou contract cu Gazprom, ce urmează să intre în vigoare în luna septembrie. Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești Potrivit lui Dusan Bajatovic, directorul general al companiei naționale Srbijagas, noul contract ar putea avea o durată de trei sau zece ani. Citește și: Funcționari pensionați iau și salariu de la stat. Ilegal, potrivit DNA, care a descins în forță la o instituție publică Discuțiile comerciale sunt încă în desfășurare, iar detaliile exacte nu au fost făcute publice. „Prețul este, mai mult sau mai puțin, rezolvat. Va fi un preț foarte bun – cel mai bun din Europa”, a subliniat Bajatovic. Serbia, dependentă de gazul rusesc, dar aspirantă la UE Europa nu are alternativă viabilă, susține oficialul sârb Bajatovic a declarat că nici Serbia, nici restul Europei nu dispun de o soluție alternativă viabilă la gazele rusești dacă doresc să mențină prețuri rezonabile la energie. „Este matematică simplă. Nu poți rezolva ecuația livrărilor de gaze spre Europa la prețuri acceptabile fără gazele rusești”, a afirmat el la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Contradicție între aspirațiile europene și realitatea energetică Serbia, care a primit aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze rusești în 2023, continuă negocierile cu Gazprom, în timp ce aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene. Comisia Europeană propune, însă, interzicerea importurilor de gaze rusești până la finalul lui 2027. Gazele rusești, între influență globală și decizii strategice Directorul Srbijagas consideră că piața globală a gazelor naturale va fi dominată de Rusia și SUA ca mari producători, iar China va juca un rol central ca principal consumator. În același context, Bajatovic a declarat că susține ideea ca investitori americani să preia acțiuni în compania care administrează gazoductul Nord Stream, afectat de exploziile din 2022 și nefuncțional de atunci.

Serbia, contract avantajos pentru gaze rusești (sursa: Facebook/Dusan Bajatovic)
Romgaz ar putea vinde direct populației Foto: Romgaz
Economie

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025

Pe modelul Hidroelectrica, Romgaz ar putea vinde direct populației, de la final de 2025, dacă va fi gata sistemul informatic.  Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Romgaz ar putea vinde direct populației „Am prelungit achiziția IT, așteptăm să deschidem ofertele primite, pentru a putea să ne atingem obiectivul de a deveni furnizori până la sfârșitul anului. Dat fiind că 83% din producția noastră a fost deja vândută în baza Ordonanței (care obligă producătorii de gaze să vândă la preț reglementat de 120 lei/MWh – n.r.), furnizorilor clienților casnici și producătorilor de energie termică, considerăm că finalul anului este o țintă OK pentru a începe furnizarea către gospodării″, a declarat Răzvan Popescu, CEO-ul companiei, citat de Profit.  „Platformă informatică gaze naturale si energie electrică” este numele contractului de 8,6 milioane de lei din Serviciul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), pe care Romgaz îl vrea adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum pentru distribuţia şi furnizarea de gaze naturale şi energie electrică şi să poată fi implementat într-un termen cât mai scurt, având în vedere volumul ridicat de activitate, realizată în prezent pe procese manuale de lucru.  Inițial, se anunțase că platforma informatică prin care Romgaz putea gestiona clienți finali în număr foarte mare, persoane fizice, va fi gata la finalul verii. Hidroelectrica vinde energie direct către populație din 2019. Dar cererea mare a depăşit capacitatea infrastructurii IT a companiei, ceea ce a dus la blocaje în emiterea facturilor.

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb i-a cerșit iar gaze la preț redus lui Putin. Moscova va accepta, cel mai probabil

Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine. Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, cerând continuarea livrărilor de gaze naturale la un preț preferențial pentru Serbia. Președintele sârb cere Rusiei gaze ieftine Liderul rus a declarat că subiectul va fi „cu siguranță discutat”, în contextul negocierilor pentru un nou contract multianual, actualul acord expirând la finalul lunii mai. Citește și: Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, susține că diferența între Simion și Nicușor Dan s-a redus la 4% În prezent, Serbia beneficiază de un tarif de doar 275 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc, un preț mult sub nivelul pieței europene. Vucic a recunoscut în cadrul întâlnirii televizate că aceste condiții sunt „foarte favorabile” și a exprimat dorința de a le menține sau chiar îmbunătăți. Rusia, garant al securității energetice pentru Serbia Putin a confirmat importanța relației bilaterale și a declarat că Rusia rămâne garantul securității energetice a Serbiei. Discuțiile privind livrările viitoare ale Gazprom vor continua în perioada următoare, în contextul tensiunilor internaționale și al incertitudinilor energetice din Europa. Presiuni europene asupra Serbiei Deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei și menține o relație apropiată cu Moscova. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea față de această apropiere și a cerut Belgradului să-și armonizeze pozițiile cu cele ale blocului comunitar.

UE, gaz rusesc încă trei ani (sursa: X/Gazprom)
Internațional

UE, încă trei ani cu gaze rusești. O interdicție totală, propusă pentru finalul lui 2027

UE, gaz rusesc încă trei ani. Uniunea Europeană intenționează să propună, marți, un plan pentru interzicerea importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Măsura face parte din eforturile blocului comunitar de a reduce dependența energetică de Moscova, potrivit informațiilor publicate de Bloomberg. Gazele lichefiate rusești, problemă majoră pentru Europa Deși livrările de gaze prin conducte din Rusia au scăzut semnificativ după invazia Ucrainei, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au crescut la un nivel record, complicând strategia de eliminare completă a energiei rusești. Citește și: BREAKING Surse: Ciolacu a demisionat din funcția de premier, alegerile vor fi gestionate de guvern interimar O mare parte din aceste importuri se desfășoară în baza contractelor pe termen lung, care conțin clauze de tip „take-or-pay”, greu de reziliat fără consecințe juridice și financiare. Conform surselor citate, Comisia Europeană urmează să anunțe oficial în luna iunie o propunere legislativă care va viza interzicerea tuturor importurilor de gaze rusești – atât prin conducte, cât și sub formă de GNL – în cadrul contractelor pe termen lung. Interdicția ar urma să intre în vigoare până la finele lui 2027. UE, gaz rusesc încă trei ani Chiar și în contextul sancțiunilor și al diversificării surselor de aprovizionare, UE a achiziționat gaze din Rusia în valoare de 23 de miliarde de euro în 2024 – o sumă mai mare decât sprijinul acordat Ucrainei în același an. Importurile rusești au reprezentat 19% din totalul achizițiilor de gaze ale UE în 2024, semn că dependența energetică de Moscova este încă puternică, în special prin creșterea volumului de GNL. Sursele alternative Implementarea acestei interdicții va depinde în mare măsură de capacitatea Uniunii Europene de a asigura surse alternative de gaze, în special din SUA, Qatar, Canada și Africa. Discuțiile pentru creșterea importurilor americane de GNL sunt deja în desfășurare, fiind incluse în negocierile comerciale cu administrația Trump, menționează surse apropiate dosarului. Impact limitat asupra prețurilor și securității energetice Analiștii susțin că impactul asupra prețurilor gazelor și asupra securității energetice va fi limitat, întrucât se preconizează o ofertă globală crescută de gaze lichefiate în următorii ani. Totodată, sursele avertizează că planul ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, programat pentru marți, în cadrul reuniunii de la Strasbourg.

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB Foto: Facebook FPG
Economie

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB

Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului din onshore înseamnă 5,8 miliarde euro în plus la PIB, arată un studiu Deloitte Consultanță pentru Federaţia Patronală a Energiei (FPE). Potrivit acestui studiu, o asemenea investiție ar genera 4,2 miliarde euro din impactul direct și indirect și 1,6 miliar de euro din „impactul indus”.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Un miliard de euro investiți în exploatarea gazelor și petrolului, 5,8 miliarde euro în plus la PIB „În ceea ce priveşte impactul în ocuparea forţei de muncă, această investiţie creează pe o perioadă de un an de investiţie şi 10 ani de producţie aproximativ 43.500 de locuri de muncă, creează locuri de muncă noi sau menţine locuri de muncă existente, dintre care peste 27.000 de locuri de muncă ca urmare a impactului direct şi indirect pe lanţul valoric. Impactul la bugetul de stat este unul semnificativ, de 3,1 miliarde de euro, din care cea mai mare parte o reprezintă taxele şi impozitele plătite de actorii din sectorul de petrol şi gaze onshore, circa 2,9 miliarde euro contribuiţi pe o perioadă de 10 ani", a afirmat Ovidiu Popescu, partener coordonator al practicilor sustenabilitate şi de energie la Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă. Studiul menționează că: Dependența României de importul de gaze naturale a fost circa 5% în 2023, cea mai scăzută din UE, unde aproape 90% din consum a fost import România se numără printre țările UE cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, estimate la 720 milioane bep conform Anuarului de statistici energetice 2022 al UN România se situa în topul producătorilor de petrol din UE în 2023, cu o producție internă de 20,8 milioane bep, dupăItalia (30,5milioane bep) și Danemarca (21,1milioane bep) În studiu se insistă că „investițiile sunt esențiale pentru a spori producția și a asigura securitatea energetică pe termen lung”, mai ales pentru că „majoritatea zăcămintelor de petrol din România au ajuns la maturitate”, iar producția este în scădere. 

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România Foto: Facebook
Eveniment

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic

Ce ajutor vrea Republica Moldova de la România, în sectorul energetic: acces la gazele din offshore și la energia ce va fi produsă de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Citește și: Șoșoacă spune că Simion a fost „crescut și format” de Alina Mungiu Pippidi. Aceasta l-a lăudat pe liderul AUR Informația apare într-o postare a ministerului Energiei despre vizita președintelui intermar Ilie Bolojan la Chișinău, vizită în cadrul căreia ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a avut discuții cu omologul din Moldova, Dorin Junghietu. Însă postarea a fost modificată și exact aceste informații tehnice au fost șterse, dar au rămas în istoria mesajului de pe Facebook. Ce așteaptă Republica Moldova de la România și cu ce probleme se confruntă: „Părțile au abordat și subiectul încheierii unor acorduri prealabile care să garanteze accesul la achizițiile viitoare de gaze naturale și energie electrică, imediat ce încep extracțiile din Neptun Deep în 2027, precum și achiziția de energie electrică produsă de blocurile 3 și 4 de la Cernavodă, când acestea vor fi date în exploatare” „Junghietu a exprimat interesul Republicii Moldova pentru tarife mai atractive de tranzit a gazelor naturale prin România pentru a facilita un volum mai mare de gaze naturale prin coridorul vertical între Grecia, Bulgaria, România și Ucraina” „Junghietu și Burduja au discutat evoluția proiectelor comune de infrastructură critică și finanțarea construcției liniilor de interconectare de înaltă tensiune. Finalizarea acestora va permite majorarea capacității de interconectare comercială cu România, care este în prezent de doar 315 MW, în timp ce nevoile de import pot ajunge la 650 MW” Recent, OMV Petrom a încheiat un acord privind livrarea de gaze din Neptun Deep, începând din 2027, cu compania energetică germană Uniper.

Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Indecizia subvenționarea energiei făcut prețurile gaze explodeze

Indecizia politică privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile „spot” la gaze să explodeze, iar marii consumatori sunt afectați serios, apreciază Dumitru Chisalita, președintele Asociației pentru Energia Inteligentă. El arată că s-a înregistrat o premieră: „Cea mai mare diferență din toate timpurile, între prețul spot al gazelor de pe bursele din România și cele din Europa”. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Indecizia privind subvenționarea energiei a făcut ca prețurile la gaze să explodeze Prețul gazelor din România pe piața SPOT – BRM a crescut cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul SPOT al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa – TTF Olanda, în ziua de 10.02.2025 prețul din România era cu 44% mai mare (prețul gazelor de pe piața SPOT din România era cu 25 euro mai mare decât cel din Europa). Președintele AEI arată că, aparent, consumatorul casnic nu este afectat, dar, în realitate, diferența dintre costul furnizorilor și prețul plafonat este achitată de la buget. În plus, vor fi afectate companiile care consumă peste 50.000 MWh/an, care nu beneficiază de prețuri plafonate. Vine frigul, gazele se vor scumpi Cum explică Chisăliță această situație: „Această situație se datorează instabilității generate de ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foaret scurt” „Situația incertitudinii de pe piața de gaze din România a împins ca tranzacțiile în prezent să fie realizate aproape exclsuiv pe piața SPOT, fapt ce crează un mare risc pe creșterea prețului gazelor la cea mai mică variație a cererii” „Prețurile gazelor naturale pe piața SPOT din România ar putea să crească în continuare, având în vedere prognoza temperaturii aerului pentru următoarele 10 zile și lipsa unei decizii” privind liberalizarea prețurilor la energie Conform unui raport Transgaz, România va fi nevoită să importe peste cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi pentru a trece iarna. Depozitele de gaze s-au golit semnificativ, iar gradul de umplere e de doar 43%.

Propaganda lui Georgescu, demontată Foto: Inquam/Ovidiu Dumitru Matiu
Politică

Propaganda lui Georgescu, demontată

Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, a fost demontată de un fost ministru al Energiei: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă”, a taxat Răzvan Niculescu afirmațiile fostului candidat la președinție. Citește și: Kelemen Hunor atacă dur ministerul Energiei fiindcă se opune cumpărării E.ON furnizare de către o companie maghiară cu legături cu Gazprom Niculescu a explicat că Europa poate importa gaze din SUA, care au resurse suficiente. Fostul ministru l-a acuzat pe Georgescu și de faptul că „a împins în groapă” producția de energie pe bază de cărbune. Propaganda lui Georgescu, demontată „Într-un interviu acordat domnului Robert Turcescu, candidatul la președinție dl. Călin Georgescu a abordat aspecte legate de sectorul energetic. Una dintre recomandările făcute de dl. Georgescu Europei a fost să reia importurile de gaz natural rusesc, susținând că «nu este altă soluție» pentru că americanii nu au nici pentru ei. Realitatea este că SUA sunt și vor rămâne cel mai mare producător și exportator de gaz natural de gaz natural din lume, cu mult peste Rusia, adică americanii au mult mai mult decât au nevoie pentru ei. Din acest motiv dau gaz și vor da și mai mult Europei. Retorica că Europa nu se poate descurca fără gazul rusesc reprezintă un capitol important din manualul rusesc de propagandă”, a scris Niculescu. El a amintit și de recomandările făcute de Călin Georgescu pe vremea când lucra pentru guvernul Tăriceanu, în 2007, și l-a acuzat că a contribuit la creșterea prețurilor la energie. Georgescu a îngropat producția de energie pe bază de cărbune „Al doilea element care mi-a atras atenția a fost adversitatea domnului Georgescu față de eoliene și fotovoltaicele pe care le promova activ în 2007 când domnul Călin Popescu Tăriceanu îl numise să redacteze strategia României de sustenabilitate. Ce s-a schimbat între 2007 când dl. Georgescu era susținătorul fotovoltaicelor și eolienelor și acum când le detestă? Un singur lucru major : datorită inovației și dezvoltărilor tehnologice costurile acestor tehnologii au scăzut de câteva ori, ele transformându-se dintr-un moft în 2007, într-o necesitate acum. Urmând sfatul domnului Georgescu România a implementat în 2007, atunci când tehnologiile erau scumpe, o schemă de promovare a eolienelor și fotovoltaicelor care a costat și costă România 20 de miliarde de euro. Cine plătește facturi mai mari din acest motiv? Noi toți, adică poporul român. În plus, implementarea recomandării domnului Georgescu a împins în groapă și sectorul producției de energie pe baza de cărbune. Acum însă când românii au șanse să devină aproape suverani energetic, luându-și soarta în propriile mâini și instalându-și fotovolatice ieftine pe case că să plătească facturi mai mici și să respire un aer mai curat, dl. Georgescu ne spune că nu mai sunt bune, probabil, pentru că au devenit ieftine între timp”, a explicat fostul demnitar.

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. În imagine, Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova

Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac, la Moscova. Vicepreședintele Parlamentului slovac, Andrej Danko, a ajuns duminică la Moscova, conform agenției TASS, pe fondul disputei privind livrările de gaz către Europa. Vizita are loc într-un moment critic, după ce Kievul a decis să oprească tranzitul de gaz rusesc prin sistemul ucrainean de transport al gazelor (GTS). Promisiunea lui Vladimir Putin Premierul slovac Robert Fico a anunțat vineri că președintele rus Vladimir Putin a asigurat Slovacia că Gazprom va găsi soluții alternative pentru livrarea gazului contractat. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Acest angajament vine în contextul în care Ucraina, aflată în război cu Rusia din 2022, refuză să reînnoiască acordul de tranzit, pentru a limita veniturile Moscovei folosite în finanțarea războiului. Vizita vicepreședintelui parlamentului slovac la Moscova Vizita lui Andrej Danko, planificată înainte de criza gazului, se desfășoară până miercuri și include discuții cu oficiali de rang înalt din Rusia. Conform TASS, delegația slovacă intenționează să abordeze probleme legate de livrările de gaz, investiții în Vest, colaborarea bilaterală dintre Slovacia și Rusia. Întâlniri de nivel înalt programate Delegația slovacă va avea întrevederi importante cu Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, luni. În ziua de marți, este programată o întâlnire cu Valentina Matvienko, președinta camerei superioare a Parlamentului rus. Criza gazului în Europa Decizia Kievului de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ucraina reflectă dorința acesteia de a reduce dependența Europei de gazele rusești și de a sancționa economic Moscova. În acest context, Slovacia caută soluții urgente pentru a-și asigura necesarul energetic, inclusiv prin discuții directe cu Rusia. Vizita lui Andrej Danko la Moscova subliniază importanța relațiilor bilaterale dintre Slovacia și Rusia într-un moment de criză energetică. În ciuda tensiunilor geopolitice, Slovacia încearcă să găsească soluții pragmatice pentru a asigura continuitatea livrărilor de gaz către țară, protejându-și astfel interesele economice și energetice.

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană (sursa: Facebook/OMV Petrom)
Eveniment

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană

Gazele României sprijină securitatea energetică europeană. România își consolidează poziția de lider energetic în Uniunea Europeană prin proiectul Neptun Deep, care va începe producția în 2027. Gazele României sprijină securitatea energetică europeană Exporturile de gaze naturale către Germania reprezintă doar o fracțiune din rezervele totale, estimându-se că țara noastră va deveni cel mai mare producător de gaze din UE. Citește și: Delir de grandoare al Liei Olguța Vasilescu: Târgul de Crăciun din Craiova ar fi avut două milioane de vizitatori din toată lumea, se laudă Primăria Ministerul Energiei a clarificat că volumul de gaze exportat din perimetrul Neptun Deep către Germania va reprezenta sub 1% din producția totală estimată a zăcământului. Cu rezerve de peste 100 de miliarde de metri cubi, România va produce, încă din primul an de exploatare, o cantitate de gaze de două ori mai mare decât consumul intern. România, independentă energetic România își asigură deja consumul intern, cu o producție anuală de 8-10 miliarde metri cubi, fără a depinde de importuri. Din 2027, producția anuală a țării se va dubla, ajungând la 18-20 miliarde metri cubi, consolidând statutul de exportator net de gaze naturale. Acordul cu Germania OMV Petrom și grupul german Uniper au încheiat un acord pe cinci ani pentru livrarea a 15 TWh de gaze naturale începând din 2027. Acest acord reflectă angajamentul României de a sprijini securitatea energetică europeană și de a reduce dependența de gazele rusești. Gazul românesc, prioritar pentru România Conform Legii nr. 256/2018, gazele extrase din Neptun Deep vor fi oferite cu prioritate statului român, asigurând accesul la resursele proprii înainte de export. Redevențele și impozitele pe gazul exportat vor aduce venituri semnificative la bugetul de stat. Neptun Deep Proiectul Neptun Deep implică o investiție de 4 miliarde de euro, cu potențialul de a genera venituri de peste 20 de miliarde de euro pentru statul român. Decizia de investiție, luată în 2023, marchează o etapă crucială pentru independența energetică a României. Prin exploatarea gazelor din Neptun Deep, România va contribui la securitatea energetică regională, sprijinind inclusiv Republica Moldova. Proiectul poziționează țara noastră ca un lider strategic în tranziția energetică europeană.

Europa consumă accelerat gazele din rezerve (sursa: Pexels/Christina & Peter)
Eveniment

Europa consumă accelerat gazele din rezerve

Europa consumă accelerat gazele din rezerve. Europa utilizează gaze din rezervele sale subterane cu cea mai mare viteză din ultimii șapte ani, pe fondul vremii reci care crește cererea de încălzire. Potrivit Bloomberg, temperaturile scăzute vor continua să afecteze regiunea, intensificând presiunea asupra stocurilor de gaze. Europa consumă accelerat gazele din rezerve În prezent, depozitele europene de gaze sunt 70% pline, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Această scădere cu 25 de puncte procentuale față de nivelul maxim de umplere marchează cea mai mare reducere din ultimii șapte ani. Dacă depozitele vor avea un grad redus de umplere la finalul sezonului rece, reumplerea lor înaintea iernii viitoare ar putea deveni o provocare majoră. Impactul vremii și prognozele pe termen scurt Temperaturile scăzute din nord-vestul Europei au dus la creșterea cererii de încălzire, ceea ce ar putea accelera și mai mult retragerile din stocuri. Conform Samanthei Dart, director de cercetare pe gaze naturale la Goldman Sachs, temperaturile sub estimări ar putea amplifica dificultățile în reumplerea stocurilor. Dependența de gazele naturale lichefiate Europa devine din ce în ce mai dependentă de gazele naturale lichefiate (GNL) pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze naturale rusești prin conductele din Ucraina. Această expunere crește volatilitatea pieței. Problemele neașteptate la furnizorii principali, cum ar fi oprirea uzinei de procesare Hammerfest din Norvegia până pe 9 ianuarie, adaugă riscuri suplimentare. Prețurile gazelor Săptămâna trecută, cotațiile gazelor au crescut cu 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Totuși, luni, cotațiile futures la hub-ul TTF din Amsterdam au scăzut cu 1,2%, ajungând la 49,05 euro/MWh în jurul orei 8:49. Riscuri pe termen scurt și lung Europa se confruntă cu un echilibru fragil pe piața gazelor. Consumarea rapidă a stocurilor, vremea rece și dependența de GNL amplifică riscurile. Dacă temperaturile rămân scăzute și livrările sunt perturbate, prețurile gazelor ar putea înregistra noi creșteri, iar pregătirea pentru iarna viitoare ar deveni mai dificilă.

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA Foto: Captură TikTok
Economie

Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA

Profesorul universitar Cristian Păun explică de ce taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA: „Se duce mult mai direct în prețul final”. Într-o postare pe Facebook, el a arătat că această taxă „vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.)” și „se va regăsi în tot și în toate foarte repede”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Taxa pe stâlp este mai nocivă decât creșterea TVA „Nu crește nicio taxă în 2025: Taxa pe stâlp Nicio țară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este și nu poate fi despre dezvoltare ci despre redistribuirea arbitrară și pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creșterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensație ca la TVA. Se duce mult mai direct în prețul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care prețul este reglementat de stat, în care producția este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicații, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot și în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulți dintre ei fiind companii multinaționale. Taxe pe stâlp va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă). Adică, va înrăutăți și mai mult balanța comercială. Taxa va izola și mai mult România și o va scoate de pe harta lumii în ceea ce privește integrarea sa în marile lanțuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenții. Va îndepărta potențialii investitori. Va reduce oportunitățile pentru mulți români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava și mai tare. Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu pași repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poți să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această țopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunțat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenți. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi și mocirlă. Taxa aceasta este una din cele mai anti-naționale măsuri pe care le-am văzut vreodată... Este expresia neputinței, disperării, lipsei de viziune și, mai ales, a lipsei de educație economică elementară. Este clar că guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului. Nu vrea să ne scape de inflație. Nu vrea să ne scape de dobânzile mari. Nu vrea mai puțini români care aleg să plece ei către aceste oportunități din lumea largă pentru că aici nu sunt dorite. Iar noi, noi ne uităm cu invidie cum alții ajung departe, neînțelegând de ce suntem mereu în coada lumii civilizate. Vrem o țară ca afară dar ne lăsăm mânați de la spate către prăpastie. Semne bune anul n-are!”, a scris Păun.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România Foto: Kremlin.ru
Politică

De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România

Un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, explică de ce vrea compania lui Viktor Orban, MVM Ungaria, să cumpere E.ON România, partea de furnizare: ca să vândă gazele Gazprom, fiindcă afacerea cu China nu merge. „Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piața din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa”, arată Nicolescu. Citește și: Călin Georgescu habar nu are că E.On România nu extrage gaze în România: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre” El apreciază că guvernul României ar trebui să discute cu viitoarea administrație Trump această situație. De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România „Ce cred că vrea să facă compania statului ungar (MVM) în România și de ce trebuie discutat cu Donald Trump. Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piață din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. În plus, este nevoie de o nouă infrastructură de transport care se construiește greu și cu bani mulți. Reorientarea exporturilor către China e mai mult propagandă decât un proiect economic realist. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa. Din acest motiv MVM este dispus să plătească pentru EOn Furnizare un preț premiu. Vor să controleze direct consumatorii. La ce preț vor livra? La prețul la care vor livra și companiile românești Romgaz și Petrom care au rezerve de gaz pe o perioada mult mai mică decât Gazprom. Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut! Transgaz va face imediat o conducta nouă pentru Mintia pentru că e frumos să construiești, nu? La fel cum construiesc Tuzla - Podisor de care nu era nevoie. Sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia. Planul alternativ la această rusificare a sectorului energetic românesc era un parteneriat româno-american pe care l-am gândit în 2014 și care era legat de Exxon, Grecia, Coridorul Vertical, LNG Tellurian și altele. Mai sunt șanse? Cu Donald Trump, încă sunt. Problema noastră cea mai mare nu e nici cu rușii și nici cu ungurii. Ungurii chiar îmi sunt simpatici, au, n-au mingea, trag la poartă. Problema noastră suntem…NOI…sau unii dintre noi…proști, hoți, trădători și puturoși. PS.1 Alo, Electrică? Mai exiști? De ce te-am listat? Unde sunt banii de la listare? PS.2 Alo, Sape? Bună dimineață! Mai existați, dragilor? Unde sunt cele 401 milioane euro din litigiul pe care l-am inițiat în 2014 cu Enel? Mai aveți măști neconforme pe stoc?”, a scris Nicolescu.

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze

Suveranistul Călin Georgescu habar nu are că E.ON România nu extrage gaze în România, ci este doar distribuitor și furnizor final: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre”, afirmă „suveranistul” într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății El a susținut că statul român ar trebui să cumpere E.ON România, companie care este pe cale de a fi achiziționată de compania maghiară MVM. Însă tranzacția nu a fost finalizată, iar statul român are metode legale să oprească această achiziție. Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze „Nu mai discutăm vânzarea către o companie din Ungaria. Riscăm în acest fel să depindem energetic mereu de alții. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre sau ale altora? Noi avem gaze. Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre. Cum vine chestiunea asta? Este la fel de stupid cum grâul nostru pleacă ieftin la export și se întoarce scump după procesare”, a susținut Georgescu. În realitate, E.ON România nu produce gaze, ci le distribuie și le furnizează. Către compania maghiară se va vinde doar partea de furnizare - adică acea componentă care ajunge la clientul final. Producători de gaze sunt: Romgaz, OMV, Black Sea Oil & Gas, care a început în anul 2022 a început să extragă gaze naturale din Marea Neagră, plus încă două companii care extrag sub 1% din extracția totală. În plus, MVM Ungaria nu ar prelua distribuția, ci furnizarea de gaze către clienții finali. La gaze, pe zona clienților casnici, E.ON este al doilea furnizor după Engie, cu o cotă de piață de circa 41%. Tranzacția E.ON - MVM poate fi blocată de comisia pentru examinarea investițiilor străine, condusă de șeful cancelariei guvernului, pesedistul Alexandru Ghigiu. OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră