joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: gaze

137 articole
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România Foto: Kremlin.ru
Politică

De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România

Un fost ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, explică de ce vrea compania lui Viktor Orban, MVM Ungaria, să cumpere E.ON România, partea de furnizare: ca să vândă gazele Gazprom, fiindcă afacerea cu China nu merge. „Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piața din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa”, arată Nicolescu. Citește și: Călin Georgescu habar nu are că E.On România nu extrage gaze în România: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre” El apreciază că guvernul României ar trebui să discute cu viitoarea administrație Trump această situație. De ce vrea compania lui Orban să cumpere E.ON România „Ce cred că vrea să facă compania statului ungar (MVM) în România și de ce trebuie discutat cu Donald Trump. Gazprom este praf din cauza războiului. Povestea cu piață din China este o glumă. Chinezii plătesc la jumătate din cât sunt dispuși să plătească ungurii/europenii. În plus, este nevoie de o nouă infrastructură de transport care se construiește greu și cu bani mulți. Reorientarea exporturilor către China e mai mult propagandă decât un proiect economic realist. Așadar, este nevoie de piață pentru desfacerea gazului rusesc în Europa. Din acest motiv MVM este dispus să plătească pentru EOn Furnizare un preț premiu. Vor să controleze direct consumatorii. La ce preț vor livra? La prețul la care vor livra și companiile românești Romgaz și Petrom care au rezerve de gaz pe o perioada mult mai mică decât Gazprom. Dacă vor obține aprobarea pentru preluarea EOn Furnizare, cei de la MVM vor cumpără toată cantitatea de energie electrică produsă de minunații irakieni de la Mintia care cred că au primit și ceva subvenții de la stat pentru proiectul lor. Ungurii nu vor plăti cu bani, ci cu gaz rusesc energia electrică produsă la Mintia. Rețineți asta! Să nu va prefaceti că nu ați știut! Transgaz va face imediat o conducta nouă pentru Mintia pentru că e frumos să construiești, nu? La fel cum construiesc Tuzla - Podisor de care nu era nevoie. Sute de milioane aruncate în Turcia și Rusia. Planul alternativ la această rusificare a sectorului energetic românesc era un parteneriat româno-american pe care l-am gândit în 2014 și care era legat de Exxon, Grecia, Coridorul Vertical, LNG Tellurian și altele. Mai sunt șanse? Cu Donald Trump, încă sunt. Problema noastră cea mai mare nu e nici cu rușii și nici cu ungurii. Ungurii chiar îmi sunt simpatici, au, n-au mingea, trag la poartă. Problema noastră suntem…NOI…sau unii dintre noi…proști, hoți, trădători și puturoși. PS.1 Alo, Electrică? Mai exiști? De ce te-am listat? Unde sunt banii de la listare? PS.2 Alo, Sape? Bună dimineață! Mai existați, dragilor? Unde sunt cele 401 milioane euro din litigiul pe care l-am inițiat în 2014 cu Enel? Mai aveți măști neconforme pe stoc?”, a scris Nicolescu.

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze

Suveranistul Călin Georgescu habar nu are că E.ON România nu extrage gaze în România, ci este doar distribuitor și furnizor final: „Gazele noastre vor veni din Ungaria. Sunt gazele noastre”, afirmă „suveranistul” într-un mesaj pe rețelele sociale. Citește și: Rafila și Câciu nu au fost capabili să cheltuie nici un euro din patru miliarde de euro oferiți în cadrul fondurilor de coeziune alocate Sănătății El a susținut că statul român ar trebui să cumpere E.ON România, companie care este pe cale de a fi achiziționată de compania maghiară MVM. Însă tranzacția nu a fost finalizată, iar statul român are metode legale să oprească această achiziție. Călin Georgescu habar nu are că E.On nu extrage gaze „Nu mai discutăm vânzarea către o companie din Ungaria. Riscăm în acest fel să depindem energetic mereu de alții. Gazul nostru va veni acum din Ungaria. Sunt gazele noastre ale noastre sau ale altora? Noi avem gaze. Ungaria nu are, dar acum le poate avea pe ale noastre. Cum vine chestiunea asta? Este la fel de stupid cum grâul nostru pleacă ieftin la export și se întoarce scump după procesare”, a susținut Georgescu. În realitate, E.ON România nu produce gaze, ci le distribuie și le furnizează. Către compania maghiară se va vinde doar partea de furnizare - adică acea componentă care ajunge la clientul final. Producători de gaze sunt: Romgaz, OMV, Black Sea Oil & Gas, care a început în anul 2022 a început să extragă gaze naturale din Marea Neagră, plus încă două companii care extrag sub 1% din extracția totală. În plus, MVM Ungaria nu ar prelua distribuția, ci furnizarea de gaze către clienții finali. La gaze, pe zona clienților casnici, E.ON este al doilea furnizor după Engie, cu o cotă de piață de circa 41%. Tranzacția E.ON - MVM poate fi blocată de comisia pentru examinarea investițiilor străine, condusă de șeful cancelariei guvernului, pesedistul Alexandru Ghigiu. OUG 108/2023 prevede că toate investițiile din UE, indiferent dacă fac sau nu obiectul procedurilor de control al concentrărilor economice, fac obiectul procedurilor ISD, cu condiția ca (i) investiția să depășească 2 milioane EUR; și (ii) investiția să se încadreze în lista sectoarelor sensibile stabilite prin Hotărârea CSAT nr. 73/2012, care include securitatea cetățenilor și a comunităților; securitatea frontierelor; energie.

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina (sursa: X/Gazprom)
Internațional

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina. Compania rusă de stat Gazprom se pregătește să încheie livrările de gaze către Europa prin Ucraina după expirarea, la 31 decembrie, a acordului de tranzit semnat între Moscova și Kiev, conform unor surse anonime citate de Reuters. Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina Acordul de tranzit, care a permis livrarea gazelor rusești către Europa Centrală timp de peste jumătate de secol, expiră la finalul acestui an. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL În timp ce Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua aprovizionarea, Ucraina a refuzat să discute despre prelungirea acordului, pe fondul războiului dintre cele două state. „Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să continue pomparea de gaze prin Ucraina”, însă lipsa unui nou acord face improbabilă această posibilitate. Rusia pierde clienții europeni Înainte de război, Rusia era cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa. După invazie, Uniunea Europeană a redus semnificativ dependența de energia rusească, ceea ce a dus la pierderea aproape completă a clienților europeni pentru Gazprom. Planurile Gazprom: scădere a exporturilor în Europa și Turcia Potrivit surselor citate, Gazprom estimează că tranzitul de gaze prin Ucraina nu va mai exista anul viitor, iar exporturile „departe în străinătate” – termenul utilizat de companie pentru Europa și Turcia, excluzând fostele state sovietice – vor scădea semnificativ. Previziunile companiei, pentru 2024 vizează exporturi de peste 49 miliarde metri cubi (bcm). Pentru 2025 se prevede o scădere cu o cincime, sub 39 bcm. Aceste cifre includ livrările către Turcia prin conductele TurkStream și Blue Stream, dar exclud exporturile către China prin conducta Power of Siberia, care vor crește anul viitor la 38 bcm. Livrările către Turcia, puțin probabil să fie afectate Deși tranzitul prin Ucraina ar putea fi oprit, sursele estimează că exporturile către Turcia vor rămâne stabile. Conductele TurkStream și Blue Stream sunt esențiale pentru asigurarea furnizării către această piață importantă pentru Gazprom. Gazprom evită să comenteze situația Reprezentanții Gazprom nu au răspuns solicitărilor de a comenta informațiile referitoare la planurile privind tranzitul de gaze sau scăderea exporturilor. Rămâne de văzut cum se va adapta compania la noile condiții geopolitice și economice. Expirarea acordului de tranzit marchează o nouă etapă în relațiile energetice dintre Rusia și Europa. În timp ce Moscova își reorientează exporturile spre piețe asiatice, Europa continuă să-și consolideze independența față de gazele rusești. Aceste schimbări reflectă tensiunile geopolitice persistente și transformarea pieței energetice globale.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie Foto: Romgaz
Economie

Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie

PSD impune un impozit suplimentar de 0,5% din cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, nu doar cele cu un rulaj de peste 50 de milioane de euro, cum era până acum. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Proiectul, inițiat de un deputat PSD, Marius Țuțuianu, și doi de la minorități, a fost votat, ieri, de Camera Deputaților. PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților au fost pentru, iar USR s-a abținut. De la AUR au fost doar trei deputați prezenți, și aceștia s-au abținut. Impozit suplimentar pentru toate companiile din energie „Nu se poate identifica un raționament potrivit căruia impozitul suplimentar în cadrul sectorului de petrol și gaze naturale să creeze o discriminare între operatorii din această piață care au realizat anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și cei nou înființați sau cei care nu au realizat în anul precedent o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, ceea ce conduce al impunerea unui dublu standard din perspectiva condițiilor și principiilor de aplicare a impozitului suplimentar”, se arată în expunerea de motive. Surprinzător, Guvernul a anunțat că nu susține inițiativa. Nici Consiliul Economic și Social nu a avizat-o favorabil, iar Senatul a votat contra, însă Camera Deputaților este cameră decizională. Prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină „Aceste măsuri, vor lovi, în fapt tocmai în consumatori. Este adevărat, consumatorii vor simți efectul acestor modificări legislative la mult timp după ce votanții acestei legi, fluturând beneficiile legii, vor fi realeși în viitorul Parlament al României”, apreciază un think-tank din domeniul energiei, Asociația Energia Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. „Cea mai mare parte a companiilor de petrol, gaze și carburanți – furnizori, retaileri, distribuitori, transportatori – au cifră de afaceri foarte mare și marjă de profit foarte mică. În fapt, supraimpozitul introdus de modificările din Camera Deputaților este mai mare decât profitul pe care unii dintre aceștia îl obțin. În această situație unii furnizori / retaileri sunt în situația în care trebuie să achite la stat un impozit (sumă a tuturor tipurilor de impozite) mai mare decât câștigul lor. Adică ar da faliment. Alternativa este majorarea prețului la combustibili și gaze naturale. Iar cel mai probabil inițiativa populistă a deputațiilor va avea ca efect – prețuri mai mari la gaze, benzină și motorină. Marja de adaus medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%. În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului. Efectul acestei măsuri, se vor face doar tranzactii pe termen scurt, cu efect asupra lichidității pieței, astfel va rezulta o concurență și mai mică și prețuri și mai mari în piață”, explică AEI într-un comunicat de presă.

China, principala piață pentru gazele rusești (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China, principala piață pentru gazele rusești

China, principala piață pentru gazele rusești. China este pe cale să devină cea mai mare piață pentru gazele naturale rusești transportate prin conducte, depășind Europa în acest an. Această schimbare vine după ce invazia Rusiei în Ucraina a determinat limitarea livrărilor de gaze rusești către Europa. China, principala piață pentru gazele rusești Grupul rus Gazprom a exportat 23,7 miliarde de metri cubi de gaze naturale către China în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Această creștere este bazată pe datele Administrației Vamale Chineze și estimările Ministerului rus al Economiei. În comparație, Gazprom a livrat către clienții din Europa 22,5 miliarde de metri cubi în aceeași perioadă, prin conductele din Ucraina și gazoductul TurkStream. Conducta Power of Siberia și acordurile suplimentare Gazprom a intensificat treptat livrările de gaze către China prin conducta Power of Siberia, inaugurată la sfârșitul anului 2019, care are o capacitate de 38 de miliarde de metri cubi pe an. Anul trecut, Gazprom și China National Petroleum Corp. au încheiat un acord pentru livrări suplimentare, accelerând creșterea volumelor până la capacitatea maximă contractată, care inițial era planificată pentru 2025. Creșterea cererii de gaze din partea economiei chineze Creșterea exporturilor de gaze către China este susținută de cererea ridicată din partea economiei asiatice. Agenția Internațională a Energiei (IEA) estimează că consumul total de gaze al Chinei va crește cu 8% în acest an, impulsionat de sectorul industrial, producția de energie electrică, utilizatorii rezidențiali și comerciali, precum și sectorul transporturilor. Gazprom, jucător important în Europa Deși multe țări europene au găsit alternative la gazele rusești, Gazprom continuă să fie un furnizor important pentru anumite țări membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Ungaria, Austria și Slovacia. În primele nouă luni ale acestui an, livrările de gaze rusești prin conducte către Europa au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. Viitorul livrărilor de gaze rusești către Europa Livrările de gaze rusești către Europa ar putea scădea și mai mult, deoarece acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu va permite Rusiei să profite de pe urma tranzitului de gaze prin conductele ucrainene. În prezent, se negociază noi soluții pentru tranzitul gazelor, inclusiv opțiuni care implică Azerbaidjanul, însă un acord final nu a fost încă încheiat.

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze (sursa: Gazprom)
Internațional

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze

Rusia, scad veniturile din petrol, gaze. Guvernul rus se aşteaptă în următorii trei ani la o scădere a veniturilor din petrol şi gaze, în urma preţurilor mai scăzute la energie şi a unui regim fiscal mai blând pentru Gazprom, transmite Bloomberg. Rusia, scad veniturile din petrol, gaze Conform unui proiect de buget pe trei ani consultat de Bloomberg, această sursă cheie de fonduri pentru Kremlin va scădea cu 14% din 2024 în 2027, cu implicaţii asupra războiului din Ucraina şi a cheltuielilor militare ale Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Industria petrolului şi gazelor din Rusia ar urma să contribuie anul viitor la buget cu 10.940 miliarde de ruble (118 miliarde de dolari) sub formă de taxe, conform proiecţiilor guvernamentale. Ar fi cu 3,3% mai puţin decât proiecţiile din 2024. Veniturile anuale ar urma să scadă în continuare în următorii doi ani, ajungând la 9.770 miliarde de ruble în 2027, conform documentelor. Biroul de presă al Guvernului rus nu a răspuns solicitărilor Bloomberg de a comenta informaţia. Fluxul de petrodolari a ajutat Kremlinul să continue agresiunea sa militară contra Ucrainei, chiar dacă statele occidentale au ajutat militar Kievul cu miliarde de dolari şi au impus sancţiuni menite să reducă câştigurile Rusiei de pe urma exporturilor de energie. Moscova a ocolit sancţiunile, făcând rost de o flotă fantomă de petroliere şi vase pentru livrarea de gaze naturale lichefiate (GNL) către noii clienţi din Asia. Declinul veniturilor Un alt factor care contribuie la declinul proiectat al veniturilor Rusiei din petrol şi gaze este planul de a renunţa la povara fiscală asupra Gazprom, care a fost o sursă de numerar pentru Guvern. De la invazie, compania a renunţat la majoritatea exporturilor sale prin gazoducte spre Europa, anterior cea mai mare piaţă externă a sa. Decizia a provocat anul trecut Gazprom primele pierderi nete din acest secol. Totuşi, Guvernul a impus Gazprom o taxă pe profit, aşteptând să primească încă 50 miliarde de ruble de la companie în fiecare lună, între 2023 şi 2025. Acum există un plan de a atenua povara fiscală asupra Gazprom, arată documentele. Dacă planul va fi adoptat, regimul fiscal mai blând va reduce veniturile Rusiei din producţia de petrol şi gaze cu peste 30% faţă de 2023, la uşor peste 1.000 miliarde de ruble în 2025, conform calculelor Bloomberg.

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, delir pe teme de politică externă

Europarlamentarul SOS România, Diana Șoșoacă, s-a lansat într-un adevărat delir pe teme de politică externă: i-ar spune lui Putin să îi dea o conductă cu gaze ieftine pe care ea să le vândă scump „Occidentului”. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Nu este clar de ce Putin i-ar face un asemenea favor și de ce nu l-a făcut pentru Viktor Orban al Ungariei, cel mai puternic susținător al poziției Rusiei în interiorul UE: Șoșoacă a mai spus, în emisiunea TU DECIZI!, moderată de Ana Maria Păcuraru, că și-ar dori „exact politica pe care a avut-o Ceaușescu”. Șoșoacă, delir pe teme de politică externă Cum a răspuns, potrivit transcrierii site-ului realitatea.net, președintele SOS România când a fost întrebată ce i-ar spune lui Putin: „Aș discuta, în primul rând, de ce nu ar trebui să treacă conducta de gaz a rușilor prin România. Și aș negocia, exact cum i-a propus la un moment dat lui Băsescu, să treacă acea conductă prin România, să ne-o dea la cel mai mic preț, iar noi să o vindem către Occident, cu ce preț vrem noi. Vă dați seama că acum conduceam Europa? Eu mi-aș dori să reiau relații diplomatice și economice și cu Rusia, nu numai cu Rusia, cu China, cu țările africane, exact politica pe care a avut-o Ceaușescu, pentru că, așa, avem atâția specialiști care acum nu mai lucrează în România. Lucrează și dezvoltă alte țări și cresc bugetele altor țări. De ce să nu-mi aduc eu specialiștii mei acasă și să lucreze pentru statul român?” Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie Foto: Facebook Equinor
Economie

SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie

SUA și Norvegia au devenit principalii exportatori de energie în Uniunea Europeană, în trimestrul II din 2024, arată datele Eurostat publicate azi. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează SUA și Norvegia, principalii exportatori de energie În al doilea trimestru al anului 2024, majoritatea importurilor UE de produse petroliere au provenit din Statele Unite (15,1%), Norvegia (14,1%) și Kazahstan (11,7%). Majoritatea gazelor naturale în stare gazoasă au provenit din Norvegia (43,5%). A urmat Algeria cu 21,6%, care s-a situat înaintea Rusiei, de unde s-au importat doar 15,5% din gaze. Statele Unite au furnizat Uniunii Europene aproape jumătate din gazele naturale lichefiate importate (46,0%), plasându-se înaintea Rusiei (16,8%) și Qatarului (11,9%). În al doilea trimestru din 2024, UE a importat produse energetice în valoare de 94,9 miliarde EUR, însumând un total de 177,9 milioane de tone. Comparativ cu același trimestru din 2023, importurile au scăzut atât în valoare (-10,7%), cât și în masă netă (-9,7%). Valoarea gazelor naturale importate în stare gazoasă a scăzut cu 31,4% în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu același trimestru din 2023, în timp ce volumul a scăzut cu 9,5%. O tendință similară a fost observată pentru gazul lichefiat, importurile înregistrând o scădere accentuată în valoare (-41,2%) și în volum (-20,2%).

Incident grav la metrou Foto: Digi 24
Eveniment

Incident grav la metrou

Incident grav la metrou: mai muți angajați s-ar fi intoxicat cu “gaze“, unul a ajuns la spital, anunță Realitatea TV. Postul susține că ar fi fost vorba de o “acumulare de gaze“, dar nu oferă alte detalii. Citește și: PSD îl promovează mediatic intens, din nou, pe George Simion. Analist politic: „Lui Ciolacu îi convine, evident, un tur doi cu liderul AUR, nu cu Ciucă” Incidentul a avut loc marți după-amiaza, dar abia azi a fost recunoscut de Metrorex. Incident grav la metrou “Incidentul a avut loc la stațiile de metrou Constantin Brâncuși și Râul Doamnei, unde patru angajate și trei agenți de pază au acuzat simptome de intoxicație. O casieră a fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri medicale. Simptomele de rău au apărut inițial la angajatele de la stația de metrou Constantin Brâncuși. Ulterior, aceleași simptome au fost raportate și de angajatele de la stația Râul Doamnei. În total, patru angajate și trei agenți de pază au fost afectați, prezentând stări de amețeală și greață“, a arătat Realitatea TV. Metrorex a confirmat incidentul, arătând că “la fața locului s-au deplasat echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), care au efectuat măsurători cu aparatele portabile“. “În urma acestor măsurători, ISU nu a dispus măsuri care să aibă impact în transportul public de persoane. Metrorex dorește să asigure publicul că zona este în continuare monitorizată atent, iar sistemul de ventilație funcționează în parametri optimi“, se susține în comunicatul companiei.

Nicușor Dan explică ce moștenire i-a lăsat Firea (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Politică

Nicușor Dan explică ce moștenire i-a lăsat Firea

Nicușor Dan explică ce moștenire i-a lăsat Gabriela Firea, în 2020: „Trei miliarde erau datorii curente, adică oricare din oamenii cărora noi le datoram bani puteau să ne blocheze conturile şi vreo 30 dintre ei au şi făcut-o, adică ne-au pus poprire pe conturi şi a trebuit să discutăm cu toţi oamenii”, a spus primarul general al Capitalei la emisiunea Insider Politic, conform transcrierii news.ro. Citește și: VIDEO Mașina poliției locale din Constanța, împotmolită pe plajă. Tentative zadarnice de a o scoate din apă, salvarea a venit de la un Touareg El a explicat ce presupunea o datorie atât de mare și blocarea conturilor de către creditori. Nicușor Dan explică ce moștenire i-a lăsat Firea „Adică ce înseamnă conturile blocate. Înseamnă că tu ai voie să dai salarii, ai voie să faci cheltuieli curente, cum ar fi medicamente şi lucrurile astea la spitale, dar n-ai voie să faci absolut nicio investiţie. Şi noi urma să facem în iunie Euro 2020 la Arena naţională şi care a fost un mare succes pentru Bucureşti şi pe motivul ăsta avem şanse să facem finala Europa League în 2026 sau 2027 şi noi trebuia să investim în turnicheţi, în nocturnă şi în fel de fel de lucruri şi noi eram cu conturile blocate şi nu putem să facem nicio investiţie”, a spus Nicușor Dan. El a adăugat că Primăria Capitalei nu mai are datorii curente în acest moment. „Şi a fost greu până când am eşalonat toate aceste datorii şi în momentul ăsta nu mai avem datorii curente. Bineînţeles că avem datorii care sunt, de exemplu, cu familia Constanda, după ce ne-am întâlnit de vreo 30 de ori, cred, în şedinţe de negociere, am agreat şi am împărţit banii pe care am să-i dăm în 50 de tranşe, din care am plătit vreo 25 până acum. Plătim două milioane şi jumătate de euro, deci 12 milioane de lei. Lunar”, a mai declarat primarul Capitalei. Nicuşor Dan a susţinut că, în prezent, municipalitatea stă foarte bine din punct de vedere financiar. „Financiar suntem foarte bine, adică a venit… vă mai dau nişte exemple, în administraţia trecută s-au cumpărat autobuzele Otocar şi la fel, nu s-au plătit. (…) Păi îşi închipuie că în momentul în care vorbesc cu o administraţie publică, ea e serioasă şi din nou am negociat, am făcut o înţelegere în trei cu Unicredit pe care am terminat-o în decembrie 2021 şi de atunci am plătit vreo 30 de rate lunare şi mai avem încă vreo 10 rate lunare”, a explicat Nicuşor Dan. El a relatat şi de ce nu a comunicat toate aceste probleme la vremea lor. Administrația București putea rămâne fără gaze „Era dificil să spui. Veneau oameni, venea omul de la UEFA şi zicea dacă nu rezolvaţi cu turnicheţii în trei săptămâni, vă luăm dreptul de organizare, Nu puteam să ies. Şi eu îi spuneam, «Da, fiţi liniştiţi că se rezolvă». Eu nu ştiam cum se va rezolva. Nu puteam să ies la televizor să spun, avem trei miliarde de datorie, că omul nici nu mai stătea de vorbă cu mine. Şi veneau fel de fel de alti oameni. Veneau firme de gaz, care ziceau, vă tăiem gazul. Şi eu, nu, staţi, că putem să plătim. Şi până când s-a reglat, asta a durat cam un an”, a mai afirmat primarul Capitalei.

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim Foto: Twitter
Eveniment

15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim

Se împlinesc, azi, 15 ani de la victoria României în procesul de la Haga pentru delimitarea platoului maritim. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” 15 ani de la victoria pentru delimitarea platoului maritim „România a devenit mai mare: echipa pe care am condus-o ca agent a obținut de la Curtea Internațională de Justiție unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după Marea Unire/1918: 9700 km pătrați platou continental și zonă economic exclusivă”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter. Azi se împlinesc 15 ani de când România?? a devenit mai mare: Echipa pe care am condus-o ca Agent a obținut de la #CurteaInternaționalădeJustiție unica extindere de jurisdicție suverană &drepturi suverane ale RO după Marea Unire/1918: 9700km2 platou continental&zonă ec exclusivă. pic.twitter.com/uxjWPuFEdm— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 3, 2024 Fost ministru de Externe și șeful echipei de avocați care a reprezentat România la Haga, Aurescu urmează să-și preia oficial poziția de judecător al Curții de la Haga, obținută în premieră de România la cea mai importantă instanță internațională. „Hotărârea a fost (…) adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, ceea ce reprezintă până în momentul de față unica astfel de decizie din istoria Curții”, a spus Aurescu la Digi 24. Acum, OMV anunță că exploatarea efectivă a gazelor din perimetrul Neptun Deep - cel mai bogat perimetru, deocamdată - va începe în 2027. „În iunie a fost luat decizia finală de investiție, ni se vor adăuga actori principali pentru a sprijini implementarea proiectului Neptun Deep, pentru a putea livra gaze începând cu 2027”, a spus Cristina Verchere, CEO OMV Petrom.â După ce a primit aprobarea autorităților de reglementare în luna august, dezvoltarea proiectului de gaze Neptun Deep a demarat în baza unui contract de 1,6 miliarde de euro cu compania multinațională italiană de servicii petroliere Saipem și unitatea sa din România. Saipem urmează să asigure dezvoltarea principalelor instalații offshore, executând lucrări de inginerie, achiziții și construcții. Împreună cu producătorul de gaze naturale Romgaz, OMV Petrom a alocat 4 miliarde de euro pentru etapa de dezvoltare a Neptun Deep, care se estimează că va genera 100 de miliarde de cm de gaze naturale.

Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână Foto: Kremlin.ru
Economie

Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână

Visul lui Putin de a exporta în China gazele refuzate de UE se mai amână vreo câțiva ani: cele două țări nu se înțeleg la preț, arată un articol din Financial Times, preluat de Reuters. Premierul Mongoliei, Oyun-Erdene, a declarat că construcția noului gazoduct, Power of Siberia-2, către China, care trebuia să înceapă în acest an, ar putea fi amânată. Citește și: Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În România, ministrul Câciu are studii la o universitate privată Acesta a arătat că China și Rusia nu au ajuns încă la un acord cu privire la detalii cheie ale proiectului, adăugând că prețurile record ale gazului, din ultimii doi ani, au complicat discuțiile. Gazprom, care va opera Power of Siberia-2, a declarat că își propune să înceapă să livreze gaz până în 2030. Dar acordul asupra unor aspecte cheie, inclusiv prețul, rămâne evaziv, scrie Reuters. Visul lui Putin de a exporta în China se mai amână „Așa-numitul gazoduct Power of Siberia 2, care va traversa teritoriul Mongoliei, este o prioritate pentru Moscova de mai bine de un deceniu, dar a căpătat o importanță și mai mare de când Europa și-a redus importurile de gaze rusești ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 (...) China primește deja gaze din estul Rusiei prin primul gazoduct Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019. Aceasta a transportat aproximativ 23 de miliarde de metri cubi de gaz anul trecut și se așteaptă să atingă capacitatea maximă de 38 de miliarde de metri cubi în 2025. PS-2 ar urma să aducă în China încă 50 de miliarde de metri cubi de gaze din zăcămintele din peninsula Yamal, în vestul Siberiei, care anterior deserveau Europa. Compania rusă de stat Gazprom a demarat un studiu de fezabilitate pentru acest proiect în 2020 și dorește ca gazoductul să fie operațional până în 2030. Gazprom speră ca China să poată înlocui Europa drept cea mai mare piață de export. Europa obișnuia să cumpere peste 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe an, dar fluxurile s-au diminuat de la invazia din februarie 2022. Serghei Vakulenko, fost director de strategie la Gazprom Neft și cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Rusia probabil va căuta condiții financiare mai bune din partea Chinei decât cele obținute în contractul PS-1, semnat în 2014, când prețurile globale la gaze erau mult mai mici”, arată și Financial Times.

Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG
Economie

Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG

Ce redevențe uriașe a plătit statului român compania BSOG, singura care exploatează deocamdată gaze din Marea Neagră: potrivit unui răspuns la o interpelare, în anii 2021, 2022 și primele trei trimestre din 2023, această companie a achitat, cumulat, peste 848 de milioane de lei. Citește și: Patronul unei firme de transport, cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an, se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Președintele AUR, George Simion, s-a opus, în 2022, legii offshore, care a deblocat investițiile în exploatera gazelor din Marea Neagră. „Ia uite-l pe hoţul Virgil cum stă în prima bancă şi râde. Hoţul Virgil, această eroare a naturii, care vinde pe gratis”, striga Simion, la dezbaterea acestei legi. Ce redevențe a plătit statului român compania BSOG Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) a precizat ce sume a încasat, drept redevențe, de la BSOG: 247.261 lei în 2021 - când gazele nu erau exploatate peste 577 de milioane de lei în 2022 peste 270 de milioane de lei în primele trei trimeste din 2023 Ziarul Financiar arăta, acum câteva zile, că, pe tot anul 2023, redevențele plătite de BSOG au ajuns la 343 de milioane de lei. ANRM mai arată că BSOG nu a fost exceptată de la plata redevențelor, așa cum sugerează în interpelarea către Guvern deputatul Nicolae Roman, ales pe listele AUR, dar care acum este independent. „Tot gazul nou extras din Marea Neagră de americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) prin proiectul Midia Gas Development (MGD) este cumpărat de francezii de la ENGIE, în baza unui contract cu o durată de 10 ani semnat în 2018. Anul trecut, americanii au produs 1,1 miliarde de metri cubi din Marea Neagră”, scria Ziarul Financiar, la 11 ianuarie. Producţia se realizează în zone cu ape de mică adâncime spre comparaţie cu perimetrul Neptun Deep, operat de OMV Petrom şi Romgaz, care ar trebui să intre în funcţiune în 2027, fiind un proiect în ape cu adâncimi mari.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră