vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Justiție

617 articole
Justiție

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

EXCLUSIV Parlamentarii liberali au propus ca magistraților să li se deconteze ratele bancare pentru locuințe cumpărate cu credit. Senatul a votat favorabil, urmează votul deputaților
Tudorel Toader apără decizia CCR care declară intangibile pensiile speciale. Un fost judecător european, coleg cu Toader la Universitate, e șocat
Justiție

Tudorel Toader apără decizia CCR care declară intangibile pensiile speciale. Un fost judecător european, coleg cu Toader la Universitate, e șocat

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cu toate dovezile primite direct la birou, procurorii DIICOT au avut nevoie de trei ani să trimită în judecată un acuzat de pornografie
Justiție

Cu toate dovezile primite direct la birou, procurorii DIICOT au avut nevoie de trei ani să trimită în judecată un acuzat de pornografie

DIICOT, trei ani, un dosar banal. Procurorii locali ai DIICOT au avut nevoie de nu mai puţin decât trei ani pentru a trimite în instanţă un dosar. DIICOT, trei ani, un dosar banal Care nu era deloc complicat: autorul faptei le era cunoscut de la bun început, iar dovezile le primiseră mură-n gură, pe mail. Cei care sesizaseră fapta avuseseră nevoie de doar 30 de secunde pentru a lua primele măsuri. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles Întreaga poveste s-a finalizat cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei de către un tânăr din Leţcani, într-un caz de pornografie, care s-a ales până la urmă cu o pedeapsă cu suspendare.

În cazul uciderii lui Gheorghe Ursu, procurorii au ratat dosarul, crede avocata Elenina Nicuț: Faptele nu au reușit să se pupe cu acuzarea
Justiție

În cazul uciderii lui Gheorghe Ursu, procurorii au ratat dosarul, crede avocata Elenina Nicuț: Faptele nu au reușit să se pupe cu acuzarea

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu. Decizia achitării a doi ofițeri de Securitate acuzați de Parchetul General că ar fi pus la cale uciderea disidentului Gheorghe Ursu a șocat o mare parte a societății românești. Fapte versus opinii Foarte multe voci publice au criticat, unele în termeni duri, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Avocata Elenina Nicuț, însă, are o analiză juridică nuanțată a cazului și ajunge la concluzia că dosarul ar fi fost instrumentat foarte prost de procurori. "Greu de comentat dosarul Ursu, dar o sa ma sacrific (la propriu, pentru ca nu o sa scriu pe placul multora si evident ca o sa mi iau iar scuipati): 1. Presa s a dovedit din nou praf. Praf si pulbere, mai precis, in conditiile in care opinia publica avea nevoie de factual, nu de opiniile personale ale unora si altora care profita de expunerea publica pentru a si raspandi propriile doleante. Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu 2. Dosarul a plecat prost de la inceput, din 2016, cand instanta l a restituit la parchet cu mentiunea ca acuzarea sa si faca temele pe partea de descriere a faptelor si incadrare in litera de lege. 3. Dosarul a continuat la fel de prost, dat fiind ca, dupa clarificarile acuzarii, s a ajuns la o recalificare a legii penale mai favorabile si o schimbare a incadrarii juridice. Practic, instantele au lucrat ca niste zidari care indreapta peretii: aoleo, cine v a lucrat aici, hai sa nu daramam, vedem noi cum indreptam. In acest sens, exista referiri exprese la tardivitatea acuzarii abia in 2016 pentru fapte din 1984/85. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 4. Doar ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere: faptele nu au reusit sa se pupe cu acuzarea, fie ea si adusa din cazma, cu multe eforturi din partea instantei, impartiala de felul ei. 5. Pentru uciderea propriu zisa fusesera deja condamnate 3 persoane. Nu stiu daca aveati cunostinta de asta, daca nu, v o spun eu. "Victima se plimbase destul de mult prin Vest" 6. Dosarul solutionat definitiv azi a vizat un obiectiv mai macro, asa, si anume agatarea si a unor faptuitori indirecti si anume niste securisti. In acest sens, am apreciat in mod deosebit ca partile civile au fost aparate de casa de avocatura fondata de un fost ofiter de contrainformatii din cadrul securitatii, dar asta e alta poveste. 7. Agatarea colaterala a respectivilor securisti a picat pentru ca pct. 4 de mai sus, plus statul da drept care ne deosebeste de regimul securistic in care problema se punea mult mai simplu: nu trebuie sa stim noi de ce il condamnam, las’ ca stie el! Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat 8. Referitor la motivarile celor doua solutii, fond si apel, am retinut un element destul de relevant, in opinia mea: anterior conflictului frontal cu securitatea, victima se plimbase destul de mult prin Vest, viza SUA included, prin ‘83, fix cu acordul inevitabil al securitatii. Mie mi s a parut exceptional acest tratament, in conditiile in care, in acei ani, din cate imi amintesc, era cam dificil de atins o asemenea performanta. === Cam asta ar fi opinia mea. Rea, ca de obicei.", a scris Nicuț pe Facebook.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv de Instanţa supremă
Justiție

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv de Instanţa supremă

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitaţi definitiv de Instanţa supremă. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968. În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase. Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Ursu, aparent deținut de drept comun Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Ursu, ucis în bătaie de securiști și de deținuții instigați de aceștia Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Și-a vândut mașina, apoi s-a judecat ani de zile pentru amenzile luate de noul proprietar, care nu înregistrase autovehiculul. Atitudine agresivă a Direcției de Permise
Justiție

Și-a vândut mașina, apoi s-a judecat ani de zile pentru amenzile luate de noul proprietar, care nu înregistrase autovehiculul. Atitudine agresivă a Direcției de Permise

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic. Vânzarea maşinii s-a transformat într-un coşmar pentru o ieşeancă. Pe numele său au început să vină procese-verbale de amendă pentru diverse contravenţii comise de noul proprietar. Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic Deşi se făcuse transferul fiscal, acesta neglijase obligaţia legală de a şi înmatricula autovehiculul pe numele său, iar în scriptele oficiale proprietar continua să fie femeia. Aceasta s-a trezit luptând cu morile de vânt şi cu un sistem legal anchilozat. A contestat amenzile în instanţă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși L-a dat în judecată pe noul proprietar pentru a-l obliga să-şi înmatriculeze maşina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cât de jos a ajuns justiția română: sentință bazată pe părerea judecătorului, fără nici o referire la lege
Justiție

Cât de jos a ajuns justiția română: sentință bazată pe părerea judecătorului, fără nici o referire la lege

Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului. Mihai A. a intrat în conflict cu primăria Deleni dintr-un motiv relativ banal: primăria comunei a contractat în 2019 şi 2020 lucrări de întreţinere a drumului ce trecea prin faţa casei lui Mihai A. Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului Au fost aruncate câteva maşini de balast, nivelat cu un autogreder. Balastul s-a adunat lângă gardul omului, acoperind practic postamentul gardului şi blocând poarta. În acţiunea depusă la Judecătoria Hârlău, Mihai A. a afirmat că cei 50 metri de gard îl costaseră 35.000 de euro. A cerut despăgubiri de 2.500 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare temeliei gardului. Citește și: VIDEO Dana Budeanu a închis o stradă publică din București cu o barieră cât un gard, ilegal. Clotilde Armand a amendat-o și i-a demontat construcția Fotografiile depuse în instanţă de primăria Deleni i-au convins pe judecătorii din Hârlău că Mihai A. nu ar avea dreptate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea
Justiție

Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea

Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea a fost considerată una din judecătoarele cele mai apropiate de PSD, în perioada regimului Dragnea, când a susținut inițiativele legislative controversate promovate de fostul lider social-democrat. În martie 2023, Lia Savonea, judecătoarea care a eliberat violatorul unei fetițe de 13 ani, a câștigat un post la Înalta Curte de Casație și Justiție. Interviul pe care l-a dat pentru obținerea postului a fost ținut în secret. Savonea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie „Acest Alex Iordan este băiatul unuia, Aurel, un om foarte influent, prieten cu primarul de la Chiajna. Alex Iordan și Liviu Iordan nu sunt masculini, ei mai mult feminini din naștere. Alex Iordan dacă poate să bată pe cineva, bate sau omoară femei, cum și-a omorât iubita. S-a dus și a aruncat-o pe scările Spitalului Universitar, fata a decedat. A fost bătută o zi și o noapte. Ficatul rupt, coaste rupte înfipte în plămân (...) Aici nu e vorba lovituri cauzatoare de moarte. Cum de o doamnă judecătoare, după opt luni îl pune liber și schimbă încadrarea în lovituri cauzatoare de moarte? Adică 5 – 15 ani pedeapsă. Fapta lui se încadrează de la 15 la 25 de ani. Dar Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la o anume judecătoare care acum este în CSM și l-a pus liber după opt luni. Și se judecă cu crimă în stare de libertate. Nu control judiciar, nu arest la domiciliu…“, a declarat, pentru Gândul, Gigi Geamănu. Interlopul Iordan și iubita sa, decedată Într-adevăr, la 22 martie 2020, o tânără de 33 de ani a murit la spital, familia victimei acuzându-l de crimă pe interlopul Alexandru Iordan. Cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte, interlopul Alexandru Iordan a ajuns în arest preventiv. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Afaceri imobiliare suspecte și nedeclarate. ANI nu știe nimic În martie 2023, Rise Project a scris despre asocierea dintre familia Savonea și gruparea primarului Mircea Minea, din Chiajna. “Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște astăzi că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă. Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București. Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate|, a scris Rise Project.

Au omorât 17 săteni cu spirt contrafăcut, care a fost băut. Cea mai mică pedeapsă: 20 de ani de închisoare
Justiție

Au omorât 17 săteni cu spirt contrafăcut, care a fost băut. Cea mai mică pedeapsă: 20 de ani de închisoare

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut. Încercarea unor arabi de a obţine un profit facil contrafăcând spirt medicinal s-a soldat cu zeci de ani de închisoare. Au omorât săteni cu spirt contrafăcut Tribunalul Iași s-a pronunţat în primă instanţă cu privire la acuzaţiile aduse celor trei, că ar fi pricinuit moartea a 17 oameni, care au băut din spirtul contrafăcut. Cea mai uşoară pedeapsă stabilită de judecători a fost de peste 20 de ani de închisoare. Citește și: Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu în brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Iordanianul Fuad Ahmed şi doi irakieni, Zuhair Abdel Nabi Ali Dawoud şi fiul acestuia, Abdul Satar Dawoud, au fost trimişi în judecată în octombrie 2020 pentru omor calificat, înşelăciune, falsificarea de alimente, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Încă o achitare grea: chirurgul Beuran și mita de 10.000 de euro. "Fapta nu există", au decis judecătorii, definitiv
Justiție

Încă o achitare grea: chirurgul Beuran și mita de 10.000 de euro. "Fapta nu există", au decis judecătorii, definitiv

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită. Medicul Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul Floreasca, a fost achitat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit de la o tânără doctoriţă suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii acesteia într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila". Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită CAB a respins apelul procurorilor, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în noiembrie 2022 de Tribunalul Giurgiu, pe motiv că "fapta nu există". Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti, însă el a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti, în octombrie 2021, mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui "sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti". Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la o tânără doctoriţă, Carmen Haiducu, o cutie "cadou" în care se afla suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila", în specialitatea chirurgie generală. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu Cum numirea nu s-a concretizat, doctoriţa l-a denunţat pe Mircea Beuran la DNA, iar procurorii l-au reţinut pe medic în februarie 2020. La acea vreme, judecătorii nu au fost de acord să fie arestat preventiv, dar l-au plasat aproximativ două săptămâni în arest la domiciliu.

Ajutor nesperat: chiar dacă, potrivit prospectului, un medicament nu este pentru o anume afecțiune, poate fi prescris de medic și compensat de stat
Justiție

Ajutor nesperat: chiar dacă, potrivit prospectului, un medicament nu este pentru o anume afecțiune, poate fi prescris de medic și compensat de stat

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare. Chiar dacă sunt prescrise de medici în afara recomandărilor de pe prospect, trebuie plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare Coroborată cu sentinţe recente ale Curţii ieşene de Apel, o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trasează drumul pe care îl au de urmat bolnavii a căror ultimă speranţă este un medicament folosit neconvenţional. E.C.G. s-a adresat justiţiei la începutul lunii decembrie a anului trecut. Cazul ieşencei era similar cu al multor altora, afectaţi de boli grave. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Tratamentul convenţional nu mai funcţiona, iar medicii erau forţaţi să apeleze la medicamente recomandate pentru alte forme ale bolii decât cea de care suferea pacienta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public
Justiție

Interlopul Vandam, lăsat în libertate de sora judecătoare a unui prieten al interlopului. Vandam trăsese cu pistolul pe stradă, judecătoarea Grancea a considerat că nu este pericol public

Interlopul Vandam, liber datorită judecătoarei Grancea. Pe data de 12 aprilie a.c., înainte de Paște, un complet de la Curtea de Apel Iași, condus de judecătoarea Andreea Nicoleta Grancea, a luat o decizie care a șocat pe toată lumea: interlopul Constantin Vandam, arestat pentru că a tras cu o armă de foc spre doi dușmani, în plină stradă, in municipiul Iași a fost lăsat să plece acasă, potrivit Dezvăluirea. Interlopul Vandam, liber datorită judecătoarei Grancea Multă lume s-a întrebat de ce a fost luată această decizie controversată. O fotografie publicată în exclusivitate de Dezvăluirea.ro explică totul. În poză este suprins Robert Grancea, fratele mai mic al judecătoarei Andreea Nicoleta Grancea, stând la masă cu Constantin Vandam, cu fratele său Jean Brăileanu și alți interlopi. Fiind un mic întreprinzător, Robert Grancea se află în relații de afaceri de ani de zile cu clanul Vandam - Jean Brăileanu și este greu de crezut că judecătoarea Andreea Nicoleta Grancea nu cunoștea acest lucru. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Incidentul cu armă de foc a avut loc pe o stradă din cartierul Tătărași, municipiul Iași. "La data de 2.04.2023 în jurul orei 20: 32 în timp ce se afla la volanul autoturismului Porsche Panamera, pe strada Eternitate din municipiul Iași a executat două focuri de armă spre autovehiculul Audi Q7 care se deplasa pe sensul opus de mers și în care se aflau persoanele vătămate I.C. și R.M.A gloanțele lovind autovehiculul respectiv, suspectul acceptând posibilitatea ca gloanțele să nimerească cele 2 persoane vătămate și posibilitatea suprimării vieții acestora", se arată în actele de urmărire penală.

Piedone nu a mai depus declarații de avere și interese din 2020, deși a fost primar. ANI, fără nici o reacție pe subiect
Justiție

Piedone nu a mai depus declarații de avere și interese din 2020, deși a fost primar. ANI, fără nici o reacție pe subiect

Piedone, fără declarații de avere, interese. Ultima declarație de avere, respectiv de interese, au fost depuse de Cristian Popescu Piedone când a devenit primar al Sectorului 5, în 2020. De atunci, Piedone nu a mai depus nici una. Piedone, fără declarații de avere, interese Fostul primar al Sectorului 5 ar fi trebuit să mai depună în 2021 și în 2022 declarații de avere și interese. Pe site-ul Primăriei S5, însă, acestea nu există. Nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu apar aceste documente. Inspectorii ANI ar fi trebuit cel puțin să-l amendeze pe Piedone pentru nedepunerea documentelor. Mai mult, conform legii, ar fi putut iniția cercetarea averii acestuia. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat, însă, potrivit site-ului ANI. Care menționează că, în 2016, a sesizat Parchetul General pentru conflict de interese în cazul lui Piedone, pentru perioada când acesta fusese primar al Sectorului 4. În urma acestei sesizări, doi ani mai târziu, Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (a acordat contracte pe banii PS4 unor firme în care erau acționari și administratori copiii săi). Citește și: GALERIE FOTO Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie, dar, darnic, nu va cere despăgubiri statului român Potrivit declarației de avere din 2020, Piedone deținea patru terenuri intravilane la Bragadiru, o casă în București (moștenire), cinci autoturisme de colecție și un cont de puțin peste 50.000 de euro.

BREAKING Piedone, achitat și pus în libertate, a decis Înalta Curte după ce fostul primar a făcut recurs în casație în dosarul "Colectiv"
Justiție

BREAKING Piedone, achitat și pus în libertate, a decis Înalta Curte după ce fostul primar a făcut recurs în casație în dosarul "Colectiv"

Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv"). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, miercuri, recursul în casaţie formulat de fostul primar al Sectorului 5 al Capitalei Cristian Popescu Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate. Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv") "Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone împotriva aceleiaşi decizii. Casează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Popescu Cristian Victor Piedone, desfiinţând în aceleaşi limite şi sentinţa penală nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016 şi, în rejudecare. În temeiul art. 448 alin. 1 pct. 2 lit. a şi alin. 3 Cod procedură penală, cu referire la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia SC Colectiv Club SRL). Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Popescu Cristian Victor Piedone la plata cheltuielilor judiciare către stat. Anulează formele de executare emise în baza sentinţei penale nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 566/A din data de 12.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală în acelaşi dosar privind pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone şi dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Cheltuielile judiciare ocazionate de recursul în casaţie declarat de acest inculpat rămân în sarcina statului. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi şi intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 680 lei, rămân în sarcina statului.", se arată în minuta deciziei ÎCCJ, care este definitivă.

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"
Justiție

Judecătorii intră în grevă pentru că li se taie pensiile speciale. Magistrații de la Tribunalul și Curtea de Apel București se simt "desconsiderați"

Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale. Tribunalul Municipiului București (TMB) și Curtea de Apel București (CAB) au dat simultan comunicate potrivit cărora începând de miercuri, 21 iunie a.c., vor protesta prin amânarea a aproape tuturor cauzelor. Judecătorii fac grevă pentru pensiile speciale "Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cuunanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.", se arată în comunicatul CAB. Potrivit acestuia, "Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială. Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare. Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, esteconsacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabilpentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile deindependenţă pe care acesta trebuie să le ofere.". "Pensia de serviciu" Un comunicat ceva mai scurt a venit și de la TMB. Potrivit acestuia, "iminenta modificare a dispoziţiilor legale care consacră pensia de serviciu pentru judecători este de natură a încălca independenţa şi a afecta statutul constituţional al judecătorilor". Rezultatul: un "protest faţă de parcursul procesului legislativ, constând în amânarea tuturor cauzelor pe o perioadă nedeterminată, începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia următoarelor cauze: măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei)". Ministrul Gorghiu invocă un principiu "moral" În replică, noul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, spune că "Ministerul Justiției respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu. Citește și: În 2022, fostul ministru al lui Dragnea Tudorel Toader a încasat aproape un milion de lei de la statul român. Încă un milion de lei, din activitatea de avocat Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat. Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar.".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră