Documentul pe care Rogobete l-a ignorat când a susținut că stocurile de medicamente sunt suficiente: un audit al ex-ministrului Cseke Atilla
Ministrul PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, ar fi trebuit să știe că raportările oficiale privind stocurile de medicamente din România sunt depășite: un audit al ministerului Sănătății, din octombrie, arăta că „Sistemul Electronic de Raportare (S.E.R.) nu este încă suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real situații de risc privind stocurile, consumul și raportările”.
Duminică seara, Rogobete a sugerat că jurnalista Liliana Ruse minte și geneerază panică atunci când susține că din farmacii lipsește medicamentul Lyrica. „A dispărut de piață un antidepresiv folosit și în oncologie pentru neuropatie. Lyrica mă ajută să-mi folosesc mâinile și picioarele, amorțite din cauza chimioterapiei. Nu se găsesc nici genericele. Nu mai spun ce înseamnă lipsa antidepresivelor pentru pacienții cu probleme psihiatrice”, a scris Ruse.
Rogobete a scris: „Doar pentru medicamentul Lyrica, în concentrațiile de 75 mg, 150 mg și 300 mg, există 645.834 de unități în stocurile distribuitorilor și ale farmaciilor comunitare.
„Există riscul ca diferențele dintre stocurile fizice și cele raportate în S.E.R. să nu fie identificate suficient de rapid”
Principalele deficiențe constatate
Auditul a evidențiat o serie de vulnerabilități care limitează capacitatea de identificare și gestionare din timp a riscurilor privind disponibilitatea medicamentelor:
- Sistemul Electronic de Raportare (S.E.R.) nu este încă suficient de automatizat pentru a identifica și semnala în timp real situații de risc privind stocurile, consumul și raportările.
- Monitorizarea se bazează în continuare, în mare măsură, pe analize manuale, sesizări și verificări punctuale, ceea ce poate întârzia intervenția în cazul unor situații de deficit.
- Nu există un flux operațional comun și formalizat pentru utilizarea S.E.R. la nivelul Ministerului Sănătății și ANMDMR.
- Informațiile publice privind discontinuitățile unor medicamente nu sunt întotdeauna complete și actualizate, ceea ce poate îngreuna identificarea statutului real al unui medicament pe piață.
- Monitorizarea medicamentelor pentru nevoi speciale prezintă vulnerabilități, inclusiv în ceea ce privește transmiterea situației autorizațiilor aflate în vigoare.
- Cadrul procedural privind „alte cazuri de necesitate” nu este suficient de clar,ceea ce poate genera interpretări neunitare în procesul de autorizare.
- Au fost identificate întârzieri în derularea unor etape ale procesului de autorizare, inclusiv în cazul medicamentului LOMUSTINĂ, cu riscul întârzierii asigurării cantității necesare.
- Necesarul de medicamente pentru unele programe naționale nu este întotdeauna corelat suficient, de către comisiile de specialitate ala MS, cu datele privind pacienții, consumul și decontările, existând riscul stabilirii unor cantități insuficiente sau insuficient fundamentate.
- Comisiile de specialitate ale MS sau CNAS nu eliberează în termenul stabilit de legislație documentele justificative privind încadrarea unui medicament în categoria celor pentru nevoi speciale şi nu comunică necesarul pentru 12 luni de utilizare, de la primirea solicitării
- Capacitatea de control și inspecție este limitată raportat la numărul mare de unități monitorizate, iar numărul controalelor inopinate este redus.
- Există riscul ca neraportările, raportările eronate și diferențele dintre stocurile fizice și cele raportate în S.E.R. să nu fie identificate suficient de rapid.
În ansamblu, auditul indică necesitatea trecerii de la un sistem predominant reactiv, bazat pe sesizări și verificări manuale, la unul proactiv, digitalizat și bazat pe indicatori de risc și alerte în timp real”.