joi 28 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

604 articole
Justiție

Căzută pe fereastră în toiul nopții

Căzută pe fereastră în toiul nopții. Ancheta din cazul avocatului acuzat că şi-a aruncat iubita de la geam o ia, practic, de la capăt. Căzută pe fereastră în toiul nopții Apărătorii avocatului Sebastian Felecanu i-au convins pe magistraţii Curţii de Apel că este necesară efectuarea unei noi expertize criminalistice. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici În prima expertiză nu fuseseră luate în calcul probe care puteau pune sub semnul întrebării concluziile. Două urme de paşi, pe masă şi pe pervazul geamului sau o urmă de palmă pe canatul ferestrei lipseau din primul raport. Nici poziţia victimei în momentul căderii, aşa cum fusese calculată de expert nu se potrivea cu cea din imaginile suprinse de camerele video. Noua expertiză ar urma să fie prezentată instanţei cel târziu la începutul lunii noiembrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Căzută pe fereastră în toiul nopții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei
Justiție

Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei

Cinci ani de la Jandarmeriada din 10 august 2018, Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei, dar faptele se vor prescrie în scurt timp. Parchetul a anunțat în această dimineață că a trimis în judecată 16 inculpați, dintre care patru în rezervă. Cei 16 sunt acuzați de „abuz în serviciu și fals intelectual” și de „purtare abuzivă”. Pentru purtare abuzivă - fapta de care sunt acuzați 13 dintre jandarmi - termenul de prescriere este de cinci ani. Pentru abuz în serviciu, fapta de care sunt acuzați trei șefi ai jandarmilor, termenul de prescriere este de opt ani. Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, arată Codul Penal. Purtarea abuzivă este reglementată de articolul 296 din Codul penal și, în caz de lovire sau alte violențe, prevede o pedeapsă maximă de opt luni de închisoare. În consecință, un proces care ar dura măcar trei ani i-ar putea salva, prin prescriere, pe toți acuzații. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Iată lista celor acuzați, confrom comunicatului Parchetului general: Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei „În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul 10 august”, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele: Procurorii Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, cercetați în stare de libertate, astfel: - inculpatul col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, la data faptelor adjunct al directorului general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual; - inculpatul col. (r) CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, la data faptelor inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, la data faptelor prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) CIOBANU LAURENȚIU CRISTIAN, la data faptelor comandant de batalion în cadrul DGJMB, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă şi o infracţiune de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul col. POPESCU CĂTĂLIN RĂZVAN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă aflate în concurs real; - inculpatul col. ZĂVOIANU MARIAN ION, ofițer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă; - inculpatul lt.col. DUMITRU ADRIAN COSTEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă şi trei infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul mr. MOLDOVEANU LUCA FLORIN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul cpt. MIHAI MARIUS DANIEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. (r) BELECCIU ALIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. BÎRSAN MARIAN CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. BOLAT CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. adj. şef BUZATU GEORGE, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. CARMOCANU FLOREA, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. şef (r) CUSTRIN BARDAHAN PAVEL, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. (r) ZAMFIR GEORGE CONSTANTIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă”. Care sunt faptele de care sunt acuzați, tot potrivit Parchetului General: Câțiva jandarmi și-au recunoscut faptele „Din probatoriul administrat de procurori a rezultat următoarea situație de fapt: În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piața Victoriei din municipiul București, col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, în calitate de comandant al acțiunii, precum și inculpații CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, și SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o. Faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum și provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența CEDO. Astfel, s-a reținut că jandarmii au acționat nu doar împotriva împotriva persoanelor care se manifestau violent, în vederea izolării acestora și aplicării măsurilor legale, ci și împotriva manifestanților pașnici, care constituiau marea majoritate a protestatarilor. În mod concret, cercetările efectuate au stabilit că militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii respective un număr total de 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm. și 40 mm., de asemenea cu efect iritant lacrimogen, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 pulverizatoare de mână. În ceea ce-l privește pe inculpatul col. CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, cercetările efectuate în cauză au stabilit că, la data de 11 august 2018, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit un raport de acțiune preliminar, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a menționat că prefectul municipiului București ar fi aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra demonstranților adunați în Piața Victoriei. În privința celorlalți inculpați, din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul dispozitivului de asigurare și restabilire a ordinii publice din Piața Victoriei, distinct de ordinul de intervenție în forță dat de către primii trei inculpați menționați anterior, au înlesnit utilizarea forţei fizice și mijloacelor tehnice din dotare sau le-au folosit împotriva unor protestatari în mod nejustificat, cauzându-le acestora suferințe fizice și/sau leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare între 1 și 50 zile de îngrijiri medicale. Precizăm că în acest dosar s-au dispus și soluții de clasare, două disjungeri față de doi inculpați, cu care s-au încheiat ulterior două acorduri de recunoaștere a vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, precum și alte disjungeri în vederea identificării unor jandarmi cu privire la care, din cercetările efectuate, au rezultat indicii referitoare la săvârșirea unor fapte de natură penală. Menționăm că, până la data de 01.08.2023, dintre persoanele vătămate, 312 s-au constituit părți civile în cauză. Procurorii militari au dispus introducerea în procesul penal, în calitate de părți responsabile civilmente, a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Menționăm că rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalului Militar București. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Ratele bancare ale magistraților, decontate public (sursa: Facebook/Alexandru Muraru)
Justiție

Ratele bancare ale magistraților, decontate public

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DIICOT, trei ani, un dosar banal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT, trei ani, un dosar banal

DIICOT, trei ani, un dosar banal. Procurorii locali ai DIICOT au avut nevoie de nu mai puţin decât trei ani pentru a trimite în instanţă un dosar. DIICOT, trei ani, un dosar banal Care nu era deloc complicat: autorul faptei le era cunoscut de la bun început, iar dovezile le primiseră mură-n gură, pe mail. Cei care sesizaseră fapta avuseseră nevoie de doar 30 de secunde pentru a lua primele măsuri. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles Întreaga poveste s-a finalizat cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei de către un tânăr din Leţcani, într-un caz de pornografie, care s-a ales până la urmă cu o pedeapsă cu suspendare.

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu (sursa: Facebook/Cazul inginerului Ursu)
Justiție

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu

Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu. Decizia achitării a doi ofițeri de Securitate acuzați de Parchetul General că ar fi pus la cale uciderea disidentului Gheorghe Ursu a șocat o mare parte a societății românești. Fapte versus opinii Foarte multe voci publice au criticat, unele în termeni duri, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Avocata Elenina Nicuț, însă, are o analiză juridică nuanțată a cazului și ajunge la concluzia că dosarul ar fi fost instrumentat foarte prost de procurori. "Greu de comentat dosarul Ursu, dar o sa ma sacrific (la propriu, pentru ca nu o sa scriu pe placul multora si evident ca o sa mi iau iar scuipati): 1. Presa s a dovedit din nou praf. Praf si pulbere, mai precis, in conditiile in care opinia publica avea nevoie de factual, nu de opiniile personale ale unora si altora care profita de expunerea publica pentru a si raspandi propriile doleante. Procurorii au ratat dosarul Gheorghe Ursu 2. Dosarul a plecat prost de la inceput, din 2016, cand instanta l a restituit la parchet cu mentiunea ca acuzarea sa si faca temele pe partea de descriere a faptelor si incadrare in litera de lege. 3. Dosarul a continuat la fel de prost, dat fiind ca, dupa clarificarile acuzarii, s a ajuns la o recalificare a legii penale mai favorabile si o schimbare a incadrarii juridice. Practic, instantele au lucrat ca niste zidari care indreapta peretii: aoleo, cine v a lucrat aici, hai sa nu daramam, vedem noi cum indreptam. In acest sens, exista referiri exprese la tardivitatea acuzarii abia in 2016 pentru fapte din 1984/85. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 4. Doar ca de unde nu e nici Dumnezeu nu cere: faptele nu au reusit sa se pupe cu acuzarea, fie ea si adusa din cazma, cu multe eforturi din partea instantei, impartiala de felul ei. 5. Pentru uciderea propriu zisa fusesera deja condamnate 3 persoane. Nu stiu daca aveati cunostinta de asta, daca nu, v o spun eu. "Victima se plimbase destul de mult prin Vest" 6. Dosarul solutionat definitiv azi a vizat un obiectiv mai macro, asa, si anume agatarea si a unor faptuitori indirecti si anume niste securisti. In acest sens, am apreciat in mod deosebit ca partile civile au fost aparate de casa de avocatura fondata de un fost ofiter de contrainformatii din cadrul securitatii, dar asta e alta poveste. 7. Agatarea colaterala a respectivilor securisti a picat pentru ca pct. 4 de mai sus, plus statul da drept care ne deosebeste de regimul securistic in care problema se punea mult mai simplu: nu trebuie sa stim noi de ce il condamnam, las’ ca stie el! Citește și: Ce averi consistente au făcut, în capitalism, judecătorii care i-au achitat pe ucigașii lui Gh. Ursu și au făcut apologia ceaușismului. Au conturi în valută, pentru care Ursu a fost arestat 8. Referitor la motivarile celor doua solutii, fond si apel, am retinut un element destul de relevant, in opinia mea: anterior conflictului frontal cu securitatea, victima se plimbase destul de mult prin Vest, viza SUA included, prin ‘83, fix cu acordul inevitabil al securitatii. Mie mi s a parut exceptional acest tratament, in conditiile in care, in acei ani, din cate imi amintesc, era cam dificil de atins o asemenea performanta. === Cam asta ar fi opinia mea. Rea, ca de obicei.", a scris Nicuț pe Facebook.

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Foto: Facebook Andrei Ursu, fiul disidentului ucis
Justiție

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv

Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, au fost achitaţi definitiv de Instanţa supremă. Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu - achitaţi definitiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus joi achitarea definitivă a foştilor ofiţeri de Securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, acuzaţi că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase. Instanţa supremă a respins, ca nefondate, apelurile depuse de procurori şi Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în octombrie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti. Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş au fost trimişi în judecată de procurori pentru crime împotriva umanităţii, însă judecătoarea Mihaela Niţă de la Curtea de Apel Bucureşti a schimbat încadrarea faptelor în infracţiunea de tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968. În acelaşi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase. Gheorghe Ursu, inginer de construcţii, poet şi scriitor, a fost cercetat de Securitate în anii '80, după ce a trimis scrisori către "Europa Liberă" şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste. Procurorii susţin că, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985. Ursu, aparent deținut de drept comun Procurorii militari au stabilit că Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care "au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă". Fiul disidentului, Andrei Ursu, susţine că Mihai Pîrvulescu a fost cel care l-a anchetat mai întâi în stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru că acesta din urmă a refuzat să îşi denunţe prietenii, printre care cunoscuţii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosaşu, Securitatea a hotărât "continuarea cercetărilor sub stare de arest", "urmând ca în cercetări să se clarifice şi natura relaţiilor" cu aceştia. Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun pentru posesia a 17 dolari, pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui. Ursu, ucis în bătaie de securiști și de deținuții instigați de aceștia Inginerul Gheorghe Ursu a murit în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu şi de la alţi ofiţeri de securitate, dar şi în urma agresiunilor din partea unor deţinuţi de drept comun. Citește și: Directorul numit de Firea la Obregia, care a încercat să mușamalizeze starea bătrânilor din azilele groazei, are vilă în Voluntari și patru mașini de lux: Porsche, Lexus, două BMW Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci şeful Miliţiei din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marin Clită, colegul de celulă al disidentului. Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deţinutul de drept comun Marin Clită a ieşit din puşcărie după nouă ani pentru bună purtare. În prezent, Clită este din nou în penitenciar, unde execută o condamnare de 14 ani primită în Danemarca, fiind acuzat că a omorât o stewardesă într-o cameră de hotel din Copenhaga.

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic

Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic. Vânzarea maşinii s-a transformat într-un coşmar pentru o ieşeancă. Pe numele său au început să vină procese-verbale de amendă pentru diverse contravenţii comise de noul proprietar. Vânzarea unui autoturism, un coșmar birocratic Deşi se făcuse transferul fiscal, acesta neglijase obligaţia legală de a şi înmatricula autovehiculul pe numele său, iar în scriptele oficiale proprietar continua să fie femeia. Aceasta s-a trezit luptând cu morile de vânt şi cu un sistem legal anchilozat. A contestat amenzile în instanţă. Citește și: STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși L-a dat în judecată pe noul proprietar pentru a-l obliga să-şi înmatriculeze maşina. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului

Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului. Mihai A. a intrat în conflict cu primăria Deleni dintr-un motiv relativ banal: primăria comunei a contractat în 2019 şi 2020 lucrări de întreţinere a drumului ce trecea prin faţa casei lui Mihai A. Sentință judecătorească bazată pe părerile judecătorului Au fost aruncate câteva maşini de balast, nivelat cu un autogreder. Balastul s-a adunat lângă gardul omului, acoperind practic postamentul gardului şi blocând poarta. În acţiunea depusă la Judecătoria Hârlău, Mihai A. a afirmat că cei 50 metri de gard îl costaseră 35.000 de euro. A cerut despăgubiri de 2.500 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare temeliei gardului. Citește și: VIDEO Dana Budeanu a închis o stradă publică din București cu o barieră cât un gard, ilegal. Clotilde Armand a amendat-o și i-a demontat construcția Fotografiile depuse în instanţă de primăria Deleni i-au convins pe judecătorii din Hârlău că Mihai A. nu ar avea dreptate. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Savonea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie Foto: Q Magazine
Justiție

Savonea, acuzată eliberat interlop omorât iubita bătaie

Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta era la putere, este acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea. Însă aceasta nu este singura relatare despre relația dintre Savonea și Mircea Minea. În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Lia Savonea a fost considerată una din judecătoarele cele mai apropiate de PSD, în perioada regimului Dragnea, când a susținut inițiativele legislative controversate promovate de fostul lider social-democrat. În martie 2023, Lia Savonea, judecătoarea care a eliberat violatorul unei fetițe de 13 ani, a câștigat un post la Înalta Curte de Casație și Justiție. Interviul pe care l-a dat pentru obținerea postului a fost ținut în secret. Savonea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie „Acest Alex Iordan este băiatul unuia, Aurel, un om foarte influent, prieten cu primarul de la Chiajna. Alex Iordan și Liviu Iordan nu sunt masculini, ei mai mult feminini din naștere. Alex Iordan dacă poate să bată pe cineva, bate sau omoară femei, cum și-a omorât iubita. S-a dus și a aruncat-o pe scările Spitalului Universitar, fata a decedat. A fost bătută o zi și o noapte. Ficatul rupt, coaste rupte înfipte în plămân (...) Aici nu e vorba lovituri cauzatoare de moarte. Cum de o doamnă judecătoare, după opt luni îl pune liber și schimbă încadrarea în lovituri cauzatoare de moarte? Adică 5 – 15 ani pedeapsă. Fapta lui se încadrează de la 15 la 25 de ani. Dar Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la o anume judecătoare care acum este în CSM și l-a pus liber după opt luni. Și se judecă cu crimă în stare de libertate. Nu control judiciar, nu arest la domiciliu…“, a declarat, pentru Gândul, Gigi Geamănu. Interlopul Iordan și iubita sa, decedată Într-adevăr, la 22 martie 2020, o tânără de 33 de ani a murit la spital, familia victimei acuzându-l de crimă pe interlopul Alexandru Iordan. Cercetat pentru lovituri cauzatoare de moarte, interlopul Alexandru Iordan a ajuns în arest preventiv. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Afaceri imobiliare suspecte și nedeclarate. ANI nu știe nimic În martie 2023, Rise Project a scris despre asocierea dintre familia Savonea și gruparea primarului Mircea Minea, din Chiajna. “Judecătoarea Lia Savonea, șefa Curții de Apel București, recunoaște astăzi că n-a declarat vânzarea unui teren, în valoare de 30 de mii de euro, după ce Agenția Națională de Integritate i-a verificat averea timp de trei ani și n-a descoperit nicio neregulă. Lia Savonea cumpărase terenul împreună cu rudele primarului din Chiajna, comuna lipită de București. Tot acolo, soțul judecătoarei a construit un bloc, pe un alt teren, iar în afacerea imobiliară a pompat bani, un milion de euro, cash, fiul unui magistrat condamnat pentru corupție. Printre principalii beneficiari ai schemei imobiliare a fost chiar fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate|, a scris Rise Project.

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut

Au omorât săteni cu spirt contrafăcut. Încercarea unor arabi de a obţine un profit facil contrafăcând spirt medicinal s-a soldat cu zeci de ani de închisoare. Au omorât săteni cu spirt contrafăcut Tribunalul Iași s-a pronunţat în primă instanţă cu privire la acuzaţiile aduse celor trei, că ar fi pricinuit moartea a 17 oameni, care au băut din spirtul contrafăcut. Cea mai uşoară pedeapsă stabilită de judecători a fost de peste 20 de ani de închisoare. Citește și: Delirul explicațiilor pesediste după drama de la azilele de bătrâni din Voluntari: de la „L-am tinut pe tatăl meu în brațe ca pe un ou” la „Eu doar sesizez problema și o trimit mai departe” Iordanianul Fuad Ahmed şi doi irakieni, Zuhair Abdel Nabi Ali Dawoud şi fiul acestuia, Abdul Satar Dawoud, au fost trimişi în judecată în octombrie 2020 pentru omor calificat, înşelăciune, falsificarea de alimente, fals în înscrisuri sub semnătură privată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită (sursa: A3)
Justiție

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită

Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită. Medicul Mircea Beuran, şeful Clinicii de Chirurgie de la Spitalul Floreasca, a fost achitat definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit de la o tânără doctoriţă suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii acesteia într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila". Beuran, achitat pentru 10.000 euro mită CAB a respins apelul procurorilor, fiind menţinută decizia de achitare aplicată în noiembrie 2022 de Tribunalul Giurgiu, pe motiv că "fapta nu există". Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti, însă el a obţinut la Curtea de Apel Bucureşti, în octombrie 2021, mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu, pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui "sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti". Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'' Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la o tânără doctoriţă, Carmen Haiducu, o cutie "cadou" în care se afla suma de 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF "Carol Davila", în specialitatea chirurgie generală. Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu Cum numirea nu s-a concretizat, doctoriţa l-a denunţat pe Mircea Beuran la DNA, iar procurorii l-au reţinut pe medic în februarie 2020. La acea vreme, judecătorii nu au fost de acord să fie arestat preventiv, dar l-au plasat aproximativ două săptămâni în arest la domiciliu.

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare

Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare. Chiar dacă sunt prescrise de medici în afara recomandărilor de pe prospect, trebuie plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Medicamentele pentru boli grave, decizie salvatoare Coroborată cu sentinţe recente ale Curţii ieşene de Apel, o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trasează drumul pe care îl au de urmat bolnavii a căror ultimă speranţă este un medicament folosit neconvenţional. E.C.G. s-a adresat justiţiei la începutul lunii decembrie a anului trecut. Cazul ieşencei era similar cu al multor altora, afectaţi de boli grave. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Tratamentul convenţional nu mai funcţiona, iar medicii erau forţaţi să apeleze la medicamente recomandate pentru alte forme ale bolii decât cea de care suferea pacienta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Interlopul Vandam, liber datorită judecătoarei Grancea (sursa: dezvaluirea.ro)
Justiție

Interlopul Vandame, liber datorită judecătoarei Grancea

Interlopul Vandam, liber datorită judecătoarei Grancea. Pe data de 12 aprilie a.c., înainte de Paște, un complet de la Curtea de Apel Iași, condus de judecătoarea Andreea Nicoleta Grancea, a luat o decizie care a șocat pe toată lumea: interlopul Constantin Vandam, arestat pentru că a tras cu o armă de foc spre doi dușmani, în plină stradă, in municipiul Iași a fost lăsat să plece acasă, potrivit Dezvăluirea. Interlopul Vandam, liber datorită judecătoarei Grancea Multă lume s-a întrebat de ce a fost luată această decizie controversată. O fotografie publicată în exclusivitate de Dezvăluirea.ro explică totul. În poză este suprins Robert Grancea, fratele mai mic al judecătoarei Andreea Nicoleta Grancea, stând la masă cu Constantin Vandam, cu fratele său Jean Brăileanu și alți interlopi. Fiind un mic întreprinzător, Robert Grancea se află în relații de afaceri de ani de zile cu clanul Vandam - Jean Brăileanu și este greu de crezut că judecătoarea Andreea Nicoleta Grancea nu cunoștea acest lucru. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Incidentul cu armă de foc a avut loc pe o stradă din cartierul Tătărași, municipiul Iași. "La data de 2.04.2023 în jurul orei 20: 32 în timp ce se afla la volanul autoturismului Porsche Panamera, pe strada Eternitate din municipiul Iași a executat două focuri de armă spre autovehiculul Audi Q7 care se deplasa pe sensul opus de mers și în care se aflau persoanele vătămate I.C. și R.M.A gloanțele lovind autovehiculul respectiv, suspectul acceptând posibilitatea ca gloanțele să nimerească cele 2 persoane vătămate și posibilitatea suprimării vieții acestora", se arată în actele de urmărire penală.

Piedone, fără declarații de avere, interese (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Piedone, fără declarații de avere, interese

Piedone, fără declarații de avere, interese. Ultima declarație de avere, respectiv de interese, au fost depuse de Cristian Popescu Piedone când a devenit primar al Sectorului 5, în 2020. De atunci, Piedone nu a mai depus nici una. Piedone, fără declarații de avere, interese Fostul primar al Sectorului 5 ar fi trebuit să mai depună în 2021 și în 2022 declarații de avere și interese. Pe site-ul Primăriei S5, însă, acestea nu există. Nici pe site-ul Agenției Naționale de Integritate nu apar aceste documente. Inspectorii ANI ar fi trebuit cel puțin să-l amendeze pe Piedone pentru nedepunerea documentelor. Mai mult, conform legii, ar fi putut iniția cercetarea averii acestuia. Nimic de genul acesta nu s-a întâmplat, însă, potrivit site-ului ANI. Care menționează că, în 2016, a sesizat Parchetul General pentru conflict de interese în cazul lui Piedone, pentru perioada când acesta fusese primar al Sectorului 4. În urma acestei sesizări, doi ani mai târziu, Popescu Piedone a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (a acordat contracte pe banii PS4 unor firme în care erau acționari și administratori copiii săi). Citește și: GALERIE FOTO Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie, dar, darnic, nu va cere despăgubiri statului român Potrivit declarației de avere din 2020, Piedone deținea patru terenuri intravilane la Bragadiru, o casă în București (moștenire), cinci autoturisme de colecție și un cont de puțin peste 50.000 de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră