vineri 25 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Justiție

617 articole
Justiție

Casta magistraților se apără: CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii ce au dus la condamnări la CEDO

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Casta magistraților se apără: CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii ce au dus la condamnări la CEDO
Șocant: un inculpat și-a recunoscut fapta, a cerut să fie judecat în procedură simplificată, dar judecătorii au amânat atât de mult termenele încât fapta s-a prescris
Justiție

Șocant: un inculpat și-a recunoscut fapta, a cerut să fie judecat în procedură simplificată, dar judecătorii au amânat atât de mult termenele încât fapta s-a prescris

Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor. Magistraţii ieşeni l-au făcut scăpat pe un evazionist acuzat de producerea unui prejudiciu de 17 milioane lei. Faptă recunoscută, prescrisă din lenea judecătorilor Pe parcursul procesului, judecătorii au amânat dezbaterile şi pronunţarea de atâtea ori, încât răspunderea penală a inculpatului s-a prescris. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare, acum el se poate apuca liniştit din nou de "afaceri". Fiscul trebuie să se mulţumească cu sechestrul formal pus pe "bunurile prezente şi viitoare" pentru a-şi recupera paguba. Continuarea, în Ziarul de Iași.

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii
Justiție

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii

A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ): secția de judecători a CSM sugerează că Corbu a împărțit abuziv bugetul de salarii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a trimis o scrisoare lui Corbu, în care îi adresează trei întrebări legate de distribuirea banilor de salarii, sugerând că aceasta a favorizat ICCJ. Citește și: EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare Secția de judecători este dominată de gruparea Savonea. Până la finalul anului 2023, șeful CSM a fost judecătorul Daniel Grădinaru, care în trecut a dat mai multe sentințe extrem de controversate împreună cu chiar Lia Savonea. În scrisoarea obținută de DeFapt.ro, secția de judecători a CSM sugerează și că Alina Corbu a capitulat în fața Guvernului, care nu a alocat sumele necesare pentru plata drepturilor salariale câștigate de magistrați prin procese. În debutul scrisorii se vorbește de o stare de „nemulțumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparență, a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante la sfârșitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiție în beneficiul justițiabilului”. Din 2023, bugetul instanțelor de judecată este gestionat de Înalta Curte de Casație și Justiție. A început războiul între gruparea Savonea și Alina Corbu Iată cele trei întrebări trimise de secția de judecători a CSM către președintele ICCJ: „1. Care este procentul alocat instanțelor judecătorești, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătorești și acte administrative? 2. La alocarea către Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel, a sumelor primite în condițiile de mai sus, ați păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr.1? Dacă NU, ce procent ați alocat fiecărei Curți de Apel, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea? 3. Ce criterii ați avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independența justiției din perspectiva componentei financiare și de a afecta statutul constituțional al judecătorilor?”

EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și cei ai procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare. Întâlnirea, inițiată de conducerea CSM
Justiție

EXCLUSIV Discuții secrete între șefii judecătorilor și cei ai procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare. Întâlnirea, inițiată de conducerea CSM

Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari și noi beneficii financiare: potrivit unei note informative, nesemnate și neasumate, obținută de DeFapt.ro, luni a avut loc o întâlnire între procurorul general, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și procurorii și judecătorii din CSM. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Întâlnirea a avut loc la inițiativa președintelui CSM. Discuții secrete între șefii judecătorilor și procurorilor pentru salarii mai mari Potrivit acestei note, magistrații vor o nouă creștere de salarii, în timp ce ministerul Justiției le oferă doar „menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat”. În plus, magistrații sunt nemulțumiți de limitele impuse de ANAF la decontarea chiriilor. „Grupul de lucru a propus chirii realiste și adecvate cuantumului existent în piață, în timp ce datele comunicate de ANAF (si prezentat de presedinta ICCJ) cu privire la cuantumul mediu al chiriilor este unul care nu este mulțumitor”, se arată în nota obținută de DeFapt.ro. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Presa a scris în repetate rânduri despre magistrații care locuiesc la marginea unui oraș mare, dar încasează bani pentru chirie. DeFapt.ro a relatat, acum câteva zile, despre averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară, Poelincă Liliana Sănduța, care, deși avea vilă în Mogoșoaia, încasa sume uriașe pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe”. Locuiesc la marginea Bucureștiului, dar vor mai mulți bani de chirie Ce pretenții au ridicat magistrații, la întâlnirea secretă de luni, potrivit documentului obținut de DeFapt.ro: „Președinta ICCJ și procurorul general, participanți ieri la ședința COMS alături de ministra justitiei si presedinta CSM, au afirmat ca ministra justitiei nu este de acord cu majorări salariale, ci doar cu menținerea celor aflate în plata la nivel neplafonat. Grila de salarizare propusa de CSM așeza sistemul judiciar, din punct de vedere al salarizării, la locul cuvenit și presupunea o majorare a salariilor peste nivelul neplafonat. Membrii secțiilor pentru judecători și procurori nu au fost de acord cu menținerea salariului doar la nivelul neplafonat actual și s-a convenit invitarea ministrei justitiei, de altfel membru de drept al CSM, la ședința de plen de joi pentru o discuție lămuritoare” „Presedinta ICCJ și procurorul general au afirmat că există certitudinea ca și pentru lunile următoare, începând cu salariile pe ianuarie, se vor achita salariile neplafonate. Președintele ICCJ și procurorul general au susținut cu fermitate faptul ca salariile vor fi încasate neplafonat pe viitor, începând cu luna ianuarie. Faptul ca în buget nu sunt sume decât pentru 9-10 luni nu este un impediment, au afirmat președinta ICCJ și procurorul general, intrucat în aproape niciun an nu s a alocat tot fondul de salarii de la începutul anului” În plus, deja sunt discuții legate de viitoarea lege a salarizării magistraților. Participanții la discuția de luni au arătat că nu este clar „cum se va înlătură diferența de salarizare dintre procurorii DNA și DIICOT și judecătorii care judeca astfel de cauze”.

Cristi Danileț se poate pensiona, a decis CSM. Judecătorul are 48 de ani
Justiție

Cristi Danileț se poate pensiona, a decis CSM. Judecătorul are 48 de ani

Danileț se poate pensiona, spune CSM. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, miercuri, că judecătorul Cristi Danileţ se poate pensiona. Danileț se poate pensiona, spune CSM "Secţia pentru judecători a CSM a hotărât înaintarea către preşedintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului Vasilică-Cristi Danileţ, judecător la Tribunalul Cluj", se arată în minuta şedinţei de miercuri. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” Tot miercuri, Secţia a hotărât eliberarea din funcţie, prin pensionare, şi a trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este vorba despre Lucian-Cătălin Mihai Zamfir, Csaba Bela Nasz şi Emilia Claudia Vişoiu. Lucian-Cătălin Mihai Zamfir şi Csaba Bela Nasz au fost repartizaţi la începutul acestui an în unul dintre completurile de cinci judecători în materie civilă ce vor funcţiona în anul 2024 la ICCJ. Se va concentra pe educația juridică Judecătorul Cristi Danileţ a anunţat vineri că iese la pensie, după 25 de ani în magistratură, dar va fi prezent în continuare în spaţiul public "pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar". "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Nu spun STOP! celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită", a transmis Danileţ, într-un mesaj publicat pe Facebook. Exclus din magistratură În vârstă de 48 de ani, Cristi Danileţ a fost membru al CSM în perioada 2011 - 2017, după care a activat la Tribunalul Cluj. În decembrie 2021, el a fost suspendat din funcţie, după ce CSM a dat trei decizii de excludere din magistratură, pe mai multe motive, printre care faptul că a postat două filmuleţe pe TikTok sau că a făcut parte din două asociaţii care criticau Guvernul. A câştigat toate procesele împotriva CSM, iar în aprilie 2023 a fost repus în drepturi, cu plata retroactivă a salariilor. Între timp, membrii CSM care l-au exclus pe Danileţ din magistratură şi-au terminat mandatul, iar Lucian Netejoru, şeful Inspecţiei Judiciare, instituţia care a întocmit rapoartele de sancţionare, a ieşit la pensie.

Dosar penibil al DNA: prejudiciu de 500 de euro. Achitat, primarul acuzat de procurori a câștigat despăgubiri de 10.000 de euro
Justiție

Dosar penibil al DNA: prejudiciu de 500 de euro. Achitat, primarul acuzat de procurori a câștigat despăgubiri de 10.000 de euro

Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro. O lună de arest la domiciliu valorează 5.000 de euro. Dosar DNA ridicol: prejudiciu - 500 euro Acesta a fost nivelul despăgubirilor stabilite de judecători în cazul fostului primar al oraşului Hârlău, judecat sub acuzaţii de corupţie, dar absolvit de orice vină după câţiva ani. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Rămas fără fotoliul de primar şi ieşit din viaţa publică a Hârlăului, Constantin Cernescu a câştigat o satisfacţie morală în instanţă. Constantin Cernescu a fost trimis în judecată 2016 pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Judecătorul român Danileț a ratat oportunitatea de a deveni procurorul general al Republicii Moldova
Justiție

Judecătorul român Danileț a ratat oportunitatea de a deveni procurorul general al Republicii Moldova

Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova. Anunțul judecătorului Cristi Danileț că a decis să ceară pensionarea din magistratură la doar 48 de ani a readus în discuție zvonurile că ar putea fi numit procuror general al Republicii Moldova. Danileț nu ajunge procuror-general în Moldova Scenariul în care Danileț ar fi devenit procuror general la Chișinău a devenit și mai intens discutat după ce, pe 22 decembrie 2023, Anca Paliu Dragu, senator USR, a preluat funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani Mai mult, din noiembrie 2022, judecătorul Danileț deține și cetățenia moldovenească. Iar anunțul că va cere CSM să-i aprobe demisia din magistratură, la numai câteva zile de la începerea lui 2024, a făcut ca numele lui Danileț să fie asociat și mai mult cu poziția din Parchetul General moldovenesc. Într-adevăr, chiar în această perioadă, la Chișinău se derulează procedura de numire a unui procuror general. Doar că, încă de pe 29 decembrie 2023, s-a încheiat etapa de depunere a dosarelor. Astfel, în cursă sunt acum șase persoane iar Danileț nu este una dintre acestea.

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani
Justiție

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani

Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu Potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2023, în anul fiscal 2022 el a încasat doar 92.190 de lei, plus 23.969 de lei „diferențe salariale și dobânzi”. Citește și: Judecătorul Danileț se pensionează la numai 48 de ani, invocând presiunile puse asupra sa de CSM prin sancțiuni ilegale Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț Însă, în declarația din 2022, care acoperă anul fiscal 2021, Danileț declară un salariu anual, încasat la Tribunalul Cluj Napoca, de 194.585 de lei, plus „diferențe salariale” de 46.530 de lei. Judecătorul avea și un contract cu Fundația World Vision, un ONG care acţionează mai ales în mediul rural, pentru copii, de unde a câștigat 2.476 de lei, a încasat circa 11.500 de lei din diferite drepturi de autor, plus 5.000 de lei de la o universitate din Iași. Însă magistratul declară și datorii, una de 672.000, plătibilă până în 2050, și alta de 96.000, plătibilă din 2020 în 2024, pentru două persoane care poartă numele său de familie, potrivit datelor publice din declarația de avere. Ele figurează ca „întreținere lunară”. „Am depus cererea de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii și sper să fie aprobată, pentru ca apoi președintele României să semneze decretul de eliberare din funcție”, a declarat, vineri, pentru Bihoreanul, judecătorul Cristi Danileț, care a precizat că în luna ianuarie a anului trecut a adunat 25 de ani de vechime în magistratură. Pensia va fi de minimum 15.000 de lei „Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură”, a scris pe Facebook Danileț. Întrebat cu privire la motivele care l-au determinat să solicite pensionarea, Danileț a arătat că „în principal” este vorba despre faptul că s-a săturat să facă naveta la Cluj de la Oradea, unde s-a stabilit din 2020, dar și că în prezent există condiții „mai bune” pentru magistrații care se retrag din activitate. La un salariu lunar de 20.000 de lei, cam cât a câștigat Danileț în 2021, pensia se va apropia de 16.000 de lei, echivalentul a 80% din leafă.

Judecătorul Danileț se pensionează la numai 48 de ani, invocând presiunile puse asupra sa de CSM prin sancțiuni ilegale
Justiție

Judecătorul Danileț se pensionează la numai 48 de ani, invocând presiunile puse asupra sa de CSM prin sancțiuni ilegale

Danileț iese la pensie din magistratură. Judecătorul Cristi Danileț, celebru pentru poziționările sale publice pentru respectarea legii, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-i aprobe pensionarea. Danileț iese la pensie din magistratură Danileț are numai 48 de ani. "Vine un moment când spui că ai făcut destul şi nu poţi să faci mai mult. Acum, am ajuns la un astfel de moment, al carierei mele. După 25 de ani, mă opresc cu activitatea în magistratură. Citește și: Salariile uriașe pe care le-a luat de la stat oengistul Alistar, poreclit „trompeta PSD în CSM”. Acum, el a ajuns consilierul șefei ICCJ, controversata Alina Corbu, fiică de primar PSD Nu spun celorlalte preocupări ale mele. Voi fi prezent în continuare în spaţiul public pentru a lăuda ceea ce se face bine şi a critica ceea ce se face prost în domeniul legal şi judiciar. Mă voi concentra mai mult pe educaţia juridică a oamenilor, pe care am de gând să o extind de la cea pentru copii, de care mă ocup de ani buni, la cea pentru adulţi. Citește și: ANALIZĂ Pro-Infrastructura: Scenariul de vis este ca în 2024 să se deschidă aproape 200 km de autostradă și drum expres. Realist: între 140 și 55 km Voi continua să pregătesc studenţi, pentru a deveni oameni ai legii mai buni ca mine. Voi dedica mai mult timp familiei, aşa cum merită.", a scris judecătorul pe Facebook. Magistratul invocă "acțiunile disciplinare vexatorii" ale CSM "Am depus încă din 2022 o cerere de transfer de la Tribunalul Cluj la Tribunalul Bihor, dar din păcate CSM a refuzat să o soluționeze, în mod complet nejustificat. Acum câteva luni am cerut din nou soluționarea cererii, dar tot fără rezultat. Or, eu fac naveta săptămânal de la Oradea, oboseala și cheltuielile sunt foarte mari și nu mai are rost să stau așa. Am și eu un anumit nivel de suportabilitate", a spus Danileț pentru Bihoreanul. Judecătorul a invocat și "acțiunile disciplinare vexatorii" declanșate împotriva sa de Inspecția Judiciară, invocând ca pretexte postări făcute pe Facebook cu clipuri ce-l înfățișau tunzând vegetația sau curățind piscina în curtea propriei case, dar și acuzația că ar fi făcut politică prin intermediul unei ONG, Asociația VeDem Just. "Am fost nevoit să apelez la Curtea Supremă ca să fie anulate suspendările mele din magistratură", a amintit Danileț. Magistratul a admis pentru publicația citată și că un al treilea motiv pentru care a ales pensionarea este faptul că în prezent există condiții "mai bune" pentru magistrații care se retrag din activitate. Întrebat despre cuantumul pensiei, Danileț a spus că încă nu știe cât va fi aceasta, dar ele au determinat un val de pensionări din sistemul judiciar.

Procurorii cer în instanță spor de 25% pentru că lucrează cu secrete de stat, deși au deja un spor mare de confidențialitate
Justiție

Procurorii cer în instanță spor de 25% pentru că lucrează cu secrete de stat, deși au deja un spor mare de confidențialitate

Procurorii cer spor enorm de secrete. Suma în plus, pentru a nu fi tentaţi să divulge secretele de stat care le trec prin mână. Procurorii cer spor enorm de secrete Ei beneficiază deja de un spor de confidenţialitate, dar acesta se referă la secretele de serviciu. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Deocamdată, magistraţii Tribunalului Iași le-au respins solicitarea, dar procurorii mai au calea apelului. Acţiunea grupului de procurori ai parchetelor de pe lângă judecătoriile ieşene a fost înaintată în aprilie anul trecut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun de la Budapesta: cauza, amânată pentru ianuarie 2024
Justiție

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun de la Budapesta: cauza, amânată pentru ianuarie 2024

Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun de la Budapesta: mama minorului avea nevoie de o decizie judecătorească pentru a-l scoate din țară, întrucât tatăl, divorțat, a refuzat să-i acorde procură notarială, dar magistrații au amânat cauza. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Judecătorii de la Cluj, aflați, de facto, în grevă din 14 decembrie, au amânat această judecată pentru finalul lunii ianuarie, când orice decizie este complet inutilă. Informația a fost oferită de avocatul Cătălin Bichescu, citat de Clujust.ro. Bichescu arată că judecătorii nu mai judecă nici cererile urgente. Cum au spulberat judecătorii aflați în grevă visul unui copil „Justiția se face cu oameni și pentru oameni – o sintagmă pe care am auzit-o în primul an de facultate, dar care azi nu mai e de actualitate. Azi, 18.12.2023, ora 12:30, visul unui copil de a merge la Târgul de Crăciun din Budapesta, în perioada 24 decembrie – 26 decembrie 2023, în condițiile in care tatăl divorțat nu a vrut să-i trimită mamei declarația notarială pentru motive de neînțeles pentru orice om rațional, a fost spulberat de Hotărârea Adunării generale a judecătorilor, care a decis ca judecătorii să nu mai judece nici cererile urgente de ordonanță președințială, începând din această săptămână. Termenul următor în acest dosar a fost stabilit pentru 25 ianuarie 2024. Ați citit bine, în 25 ianuarie 2024 Justiția va analiza cererea de suplinire a consimțământului tatălui, pentru ca un copil de 10 ani să meargă la Târgul de Crăciun din Budapesta în perioada 24 decembrie 2023 – 26 decembrie 2023. Din păcate, azi, în clădirea Judecătoriei Cluj-Napoca, Justiția – acea femeie legată la ochi – s-a împiedicat rău de tot pe scările de la intrarea în clădire, iar balanța i-a căzut din mână și s-a răstogolit departe….foarte departe. Pentru un copil de 10 ani al cărui vis s-a spulberat in 10 secunde – cât a durat ședința de judecată în care ni s-a comunicat că ne-am prezentat degeaba – rămâne o experiență extrem de nefastă intâlnirea cu Femeia legată la ochi, de la care azi astepta să aplice legea. Pentru acest copil cu suflet pur, care m-a privit cu lacrimi în ochi in fața Garderobei avocaților atunci când i-am dat vestea că nu se va judeca dosarul azi, balanța i-a căzut Justiției din România în data de 18.12.2023, pe scările Judecătoriei Cluj-Napoca. Și acolo a rămas ! Rămâne morala zilei de azi – AȘA NU ! …și un suflet trist de copil, care va trage concluziile care se impun, cu siguranță”, a scris avocatul Bichescu. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Ceruseră 3,7 miliarde de lei
Justiție

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Ceruseră 3,7 miliarde de lei

În timp ce spitalele de stat au rămas fără bani de medicamente, Guvernul a scos un miliard de lei din fondul rezerva bugetară pentru salariile magistraților. Însă nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care s-a dispus această măsură arată că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Ministerul Public ceruseră, împreună, circa 3,7 miliarde de lei pentru restanțele salariale, pentru salariile mărite retroactiv prin decizii judecătorești și pentru dobânzile penalizatoare la aceste sume. Citește și: O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești Mai multe instanțe din țară, precum și grefierii, au intrat, de facto, în grevă, fiindcă nu li s-ar fi plătit drepturile salariale cuvenite. Guvernul a scos un miliard de lei pentru salariile magistraților În consecință, Guvernul a dat: Către ÎCCJ: 767 milioane de lei, din care pentru cheltuieli de personal 639 milioane de lei și 128 milioane de lei pentru dobânzi legale moratorii şi/sau penalizatoare În nota de fundamentare se arată că „necesarul comunicat de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie” la capitolul „Cheltuieli de personal” (salariile) este de 2.145.500 mii lei şi 747.500 mii lei pentru dobânzile penalizatoare. În total, ICCJ solicitase circa 2,9 miliarde de lei Pentru Ministerul Public: 333 de milioane de lei Necesarul comunicat de Ministerul Public era de 776 de milioane de lei Ministerul Justiției: 27,3 milioane de lei „Având în vedere că drepturile salariale restante astfel stabilite sunt purtătoare de dobânzi legale moratorii și/sau penalizatoare, fiind supuse, în egală măsură, și actualizării cu indicelen de inflație, orice întârziere a executării obligației de plată a acestora atrage o creștere semnificativă a cuantumului sumei totale pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o datorează titularilor acestor drepturi. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro În lipsa alocării fondurilor necesare, ar fi încălcate dispozițiile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi suspendate altfel decât în condițiile prevăzute de această lege”, explică Guvernul în nota de fundamentare.

Tupeu extrem: judecători, procurori şi grefieri cer salarii cu 25% mai mari. Salariile nete ale magistraților, între 12.000 și 22.000 de lei lunar. Amenințări cu proteste masive
Justiție

Tupeu extrem: judecători, procurori şi grefieri cer salarii cu 25% mai mari. Salariile nete ale magistraților, între 12.000 și 22.000 de lei lunar. Amenințări cu proteste masive

Magistrații vor mărire salarială de 25%. La o săptămână de la debutul lor, protestele din justiţie ameninţă să blocheze total activitatea instanţelor. Magistrații vor mărire salarială de 25% La protestul început de grefieri s-au raliat şi magistraţii, judecătorii şi procurorii reclamând de asemenea faptul că reglemetările salariale în vigoare nu sunt respectate. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Cei care au de suferit până la urmă sunt cei nevoiţi să apeleze la justiţie, majoritatea dosarelor fiind amânate pentru anul viitor. Nu se întrevede încă momentul la care protestele ar putea înceta. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești
Justiție

O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești

O judecătoare cu Q5, vilă de 140 mp în București și salariu de 200.000 lei/an, Grety Cristea, spune că-n România este dictatură fiindcă nu i se plătesc drepturile salariale obținute prin hotărâri judecătorești. Grety Cristea este vicepreședinte al Tribunalui Dâmbovița. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Cristea a absolvit dreptul la universitatea privată Româno-Americană, iar singura limbă străină pe care o cunoaște este engleza, arată un CV publicat pe site-ul Universității București. O judecătoare spune că-n România este dictatură Postarea ei de pe Facebook conținea, la cinci ore de la publicare, greșeli flagrante de ortografie, iar repetarea lor arată că nu a fost o simplă scăpare. Postarea judecătoarei Grety Cristea, greșeală de ortografie care se repetă Acesta nu este un caz singular: pe rețelele sociale mai sunt magistrați revoltați, iar mai multe instanțe au intrat sau vor intra în grevă. Potrivit unei note confidențiale a ministerului de Finanțe, publicată de DeFapt.ro, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aproximativ 3,2 miliarde de euro. Însă judecătoarea Grety Cristea nu este mulțumită de eforturile pe care le face statul și scrie, pe Facebook, că „dictatura îmbracă multe forme”. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion „Trăim acum o situaţie fără precedent” „Azi se împlineşte exact o săptămână de când justiţia e sub presiune. Nu că înainte nu ar fi fost. De mai bine de 6 luni ni se promite plata drepturilor salariale restante obţinute prin hotărâri judecătoreşti şi eşalonate prin OUG 3/2019. Întâi ni s-a spus să aşteptăm rectificarea bugetară din vară, apoi pe cea din toamnă, apoi pe cea din luna noiembrie, şi acum...surpriză! Ce să vezi?! Pentru justiţie nu sunt bani. Un fel de ....scârţ marţi! Dar se găsesc soluţii: mai întâi să ni se dea tranşele scadente până la finalul anului 2023, în anul 2024. Apoi, să se transforme în titluri de plată. Ba nu, stai că nu e bine. Hai să le eşalonăm din nou. Pe 5 ani. Dar nu banii contează, sunt lucruri mai importante de atât. Niciodată, în cei 21 de ani de magistratură pe care îi am la activ, nu s-a întâmplat aşa ceva! Trăim acum o situaţie fără precedent. Suntem denigraţi prin toate mijloacele şi canalele de comunicare posibile, se aruncă cu noroi în tot ceea ce înseamnă justiţie, fără să se ţină cont de nimic, încălcându-se flagrant legea făcută chiar de cei care au conceput-o”, a scris Cristea. Ea este revoltată de faptul că statul român nu execută hotărârile judecătorești în care „este parte un judecător”. Dictatură, dar cu Q5 și vilă-n Capitală „Dacă azi statul nu execută o hotărâre judecătorească în care e parte un judecător ce, cum se spune în popor e „cel cu legea în mână”, mâine de ce nu ar refuza executarea unei hotărâri în care parte, e nea Gheorghe X-ulescu sau societatea Y care trebuie să primească de la stat, impozitul colectat în mod nelegal? Dacă noi, ca putere judecătorească suntem ignoraţi, de ce nu s-ar putea face acelaşi lucru cu oricine, oricând?”, mai scrie judecătoarea. Potrivit ultimei declarații de avere, din 2023, în anul fiscal 2022 Grety Cristea a avut un salariu anual de 201.257 de lei. ea deține un Audi Q5, o vilă de 144 mp în București și un teren, tot în București, de 340 mp.

Tribunalul București amână toate procesele, cu excepția urgențelor, pentru că judecătorii nu primesc măririle salariale câștigate în instanță
Justiție

Tribunalul București amână toate procesele, cu excepția urgențelor, pentru că judecătorii nu primesc măririle salariale câștigate în instanță

Judecătorii amână procese, vor măriri salariale. Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti a decis joi ca toate procesele de la această instanţă, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială. Judecătorii amână procese, vor măriri salariale Magistraţii se alătură astfel protestelor declanşate în toată ţara de grefierii şi personalul auxiliar din instanţe şi Parchete. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Într-un comunicat de presă transmis joi, Tribunalul Bucureşti susţine că proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice (Ordonanţa "trenuleţ" - n.r.) încalcă independenţa Justiţiei, deoarece sunt ignorate hotărâri judecătoreşti privind plata unor restanţe salariale. "Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti, legal constituită în şedinţa din 14 decembrie 2023, la convocarea preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa unui număr de 197 judecători, a hotărât, în unanimitate, că art. VIII din proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicat de Ministerul Finanţelor, este de natură a încălca independenţa justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor, nesocotind art.124, alin. 3 şi art. 133 alin. 1 din Constituţia României, republicată, precum şi stabilitatea financiară şi statutul personalului auxiliar de specialitate, instituind o gravă atingere a dreptului de proprietate al creditorilor din sistemul judiciar, cu încălcarea art.44 din Constituţie şi art. I din Protocolul nr. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale", transmite Tribunalul. Care sunt urgențele care vor fi judecate Judecătorii mai consideră că acest proiect de OUG creează o situaţie discriminatorie, Guvernul "nesocotind în mod nepermis" efectele hotărârilor judecătoreşti definitive, fundament al statului de drept, fiind încălcat principiul separaţiei puterilor în stat. În consecinţă, până la alocarea de către Guvern a fondurilor necesare plăţii integrale a salariilor, precum şi a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative şi prin hotărâri judecătoreşti definitive, Tribunalul Bucureşti anunţă o formă de protest, constând în amânarea tuturor proceselor, începând de joi, cu excepţia cauzelor urgente: în materie penală: măsuri preventive, cauzele prevăzute la art. 138 Cpp, percheziţiile domiciliare; în materie civilă: ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare, grevă (acţiune în constatarea nelegalităţii grevei, acţiune în suspendarea grevei). Ce spune Ordonanța "trenuleț" Judecătorii informează că susţin revendicările grefierilor şi personalului auxiliar din instanţe întreprinse pentru plata drepturilor salariale cuvenite. Proiectul ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice prevede la articolul VIII alineatul 1 că: "Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora şi neplătite până la data de 31 decembrie se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanţă care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de șapte ani în tranşe anuale egale".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră