Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, decide Judecătoria Sectorului 1
Judecătoria Sectorului 1 a decis marţi menţinerea măsurii controlului judiciar faţă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară.
Instanţa a respins cererea de revocare a măsurii preventive, apreciind că aceasta este legală şi temeinică.
Decizia instanţei nu este definitivă
Potrivit hotărârii, controlul judiciar va fi menţinut până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile.
Citește și: Ceasul de 200 dolari al lui Bolojan, umilit de piesele nomenklaturii PSD, cu tot cu Rareș Bogdan
Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.
Măsura a fost dispusă iniţial prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind ulterior modificată.
Trimitere în judecată pentru propagandă legionară
Călin Georgescu a fost trimis în judecată la data de 2 iulie, fiind acuzat de:
- promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război;
- promovarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată, prin cinci acte materiale.
Perioada şi faptele reţinute de procurori
Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi fost comise în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, în mai multe rânduri, inclusiv în:
iunie 2020;
septembrie 2020;
octombrie 2021;
septembrie 2024;
mai 2025.
Anchetatorii susţin că inculpatul ar fi promovat în mod repetat, prin interviuri, declaraţii publice şi postări online, idei şi concepţii fasciste, legionare şi xenofobe.
Acuzaţii privind elogierea unor figuri istorice controversate
Procurorii mai arată că Georgescu ar fi manifestat o consecvenţă ideologică pro-legionară, menţinând legături în mediul neolegionar cu promotori ai acestei ideologii, cu scopul de a modifica percepţia publică asupra Mişcării Legionare.
În acest context, anchetatorii susţin că inculpatul ar fi făcut afirmaţii cu caracter elogios sau laudativ la adresa unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moța.
Potrivit acuzării, aceste afirmaţii ar fi avut ca scop normalizarea şi revitalizarea legionarismului în spaţiul public.
