sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Cine este românul complice al Killnet

Cine este românul complice al Killnet. Românul Ioan Feher, rezident în Marea Britanie, este complicele rușilor din gruparea Killnet, implicată în atacurile cibernetice de tip DDoS asupra site-urilor Guvernului României, Ministerului Apărării Naționale, Poliției Române, dar și ale aeroporturilor și televiziunii Digi24. Atacurile grupării rusești au avut loc în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina. Cine este românul complice al Killnet Ioan Feher traducea din limba rusă în limba română materiale promovate de grupare pro-rusă și indica site-urile din România care ar fi putut fi atacate. Autoritățile din Marea Britanie au efectuat o percheziție la locuința românului. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Gruparea pro-rusă Killnet a atacat cibernetic mai multe site-uri din România începând cu data de 29 aprilie. Inițial, au fost atacate site-urile Guvernului României, Poliției de Frontieră, Ministerului Apărării Naționale și CFR Călători, iar ulterior, cel al Poliției Române. Atacurile cibernetice de tip DDoS - Distributed Denial of Service au continuat asupra site-urilor Digi 24, Tarom, dar și cele ale aeroporturilor din România. Traducere din rusă în română Atacurile cibernetice asupra site-urilor românești au dus la formarea unei celule de criză formată din specialiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcției Generale de Protecție Internă, Inspectoratului General al Poliției Române, precum și din cadrul celorlalte structuri și instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pentru contracararea atacurilor. Dar și pentru a identifica persoanele implicate în atacurile cibernetice. În urma investigațiilor, autoritățile de la București au dat de urma unui român, rezident în Marea Britanie, care ar fi colaborat cu gruparea Killnet. Conform unui comunicat de presă al Poliției Române, românul oferea "sprijin pentru traducerea din limba rusă în limba română a materialelor promovate de gruparea infracțională și prin indicarea unor site-uri web din Romania care ar fi putut fi atacate prin același mod de operare". Ioan Feher, anchetat de National Crime Agency Defapt.ro a aflat că românul suspectat că a colaborat cu gruparea KillNet este un anume Ioan Feher. La data de 2 mai 2022, în urma cooperării polițienești internaționale, autoritățile de aplicare a legii din Marea Britanie, prin National Crime Agency, au efectuat o percheziție domiciliară, în Marea Britanie, la adresa de reședință cetățeanului român. Ofițeri specializați din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice al Poliției Române s-au deplasat în Marea Britanie, pentru acordarea de sprijin în ancheta desfășurată de National Crime Agency.

Cine este românul complice al Killnet (sursa: hotnews.ro)
Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet (sursa: caa.ro)
Investigații

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet

Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet. Site-urile aeroporturilor din România, inclusiv cel al Aeroportului Internațional Henri Coandă și cel al companiei Tarom, au fost atacate cibernetic de hackerii ruși din gruparea Killnet. Pagubele ar fi fost limitate dacă directorul Autorității Aeronautice Civile Române, Nicolae Stoica, nu desființa ilegal structura de securitate cibernetică a aviației civile. Defapt.ro a dezvăluit încă din luna februarie că aviația civilă este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice în urma deciziei haluciante luate de directorul Nicolae Stoica. Acesta a fost uns pe funcție de ministrul liberal Lucian Bode și menținut de miniștrii Cătălin Drulă și Sorin Grindeanu. Șeful Aviației Civile Române, "complicele" Killnet Gruparea Killnet a lansat atacuri de tip "distributed denial of service" (DDoS) asupra tuturor site-urilor aeroporturilor din România în cursul nopții de duminică. Au picat pe rând site-urile aeroporturilor Arad, Mihail Kogălniceanu, Traian Vuia, Cluj, Craiova, Oradea, Târgu-Mureș, Sibiu, Suceava și Henri Coandă. Atacul cibernetic a afectat și site-ul companiei Tarom. Securitatea cibernetică în domeniul aviației civile era responsabilitatea directă a Autorității Aeronautice Civile Române, conform legislației românești. Dar directorul Nicolae Stoica a decis să desființeze ilegal structura de securitate cibernetică, invocând faptul că AACR nu are atribuții în acest domeniu. CSAT și SRI au blamat acțiunile lui Stoica Stoica a decis și concedierea a trei angajați din structura de cybersecurity a AACR, recunoscuți la nivel național și internațional în domeniul securității cibernetice. Mai mult, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică l-au contrazis oficial pe directorul Nicolae Stoica, care nu știa ce atribuții are instituția pe care o conduce politic. Cu toate acestea, cele patru instituții nu au luat nici o măsură pentru a remedia situația. "Nu mai există securitate cibernetică la noi" Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la directorul Nicolae Stoica în legătură cu măsurile luate pentru în urma atacurile cibernetice, dar acesta nu a răspuns. În schimb, a răspuns Mircea Arsenie de la departamentul IT al AACR. "Nu am avut cu ce să îi ajutăm. Nu ține de noi să îi ajutăm. Nu mai există securitate cibernetică la noi. Nu mai e… s-a… eu nu mă ocup de așa ceva. Eu sunt de la departamentul IT, mă ocup de site-ul nostru. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Nu știu dacă mai avem, dacă nu mai avem, habar nu am. În dreptul meu e doar site-ul nostru”, a spus specialistul Mircea Arsenie. Întrebat ce măsuri a luat pentru a proteja site-ul autorității, Mircea Arsenie a explicat că a făcut o copie la site: „Are o clonă. Am tăiat traficul din țările ăstea… aproape tot… mai puțin România. Traficul care vine din Rusia, Coreea. Aseară aproape a rămas doar România”. Site-ul AACR vorbește de "Asigurarea Securității Cibernetice" Pe site-ul Autorității Aeronautice Civile Române se află postat "Planul Național de Siguranță a Aviației Civile" aferent perioadei 2019-2023. La capitolul 7, intitulat "Asigurarea Securității Cibernetice", se menționează că, în lipsa unor măsuri corespunzătoare, aviația civilă română este expusă la amenințările și vulnerabilitățile de securitate cibernetică, datorită utilizării de sisteme și rețele IT&C cu specific aeronautic și de uz general. „Reglementările recente, europene și naționale (în materie de protecție a sistemelor și rețelelor IT&C, protecția infrastructurilor critice, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și siguranța și securitatea aeronautică), creează obligativitatea stabilirii concrete de responsabilități instituționale și impune decizii de finanțare și dezvoltare (în infrastructură, tehnologie, resurse umane, standardizare și normare), în scopul alinierii aviației civile naționale la cerințele de securitate cibernetică”, conform documentului citat. Tot în documentul citat au fost menționate șase măsuri pe care trebuia să le implementeze Direcția de Securitate Aeronautică și Cibernetică, direcție desființată ilegal de directorul Nicolae Stoica.

CSM, milioane firmei de casă PNL (sursa: Facebook/CSM)
Investigații

CSM, milioane firmei de casă PNL

CSM, milioane firmei de casă PNL. Consiliul Superior al Magistraturii plătește peste nouă milioane de lei, adică în jur de 1,8 milioane de euro, pentru a promova la TV, radio și în mediul online un proiect european. Contractul a fost atribuit unei asocieri de firme din care face parte și All Media Company, societate plătită cu 75.000 de euro de Partidul Național Liberal. CSM, milioane firmei de casă PNL Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) derulează proiectul european "TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar", în valoare de aproximativ 30 de milioane lei. În jur de 25 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European iar restul reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor. Citește și: Europa răsuflă ușurată, după ce i-a trecut glonțul putinist pe la ureche: Marine Le Pen își recunoaște înfrângerea în fața lui Emmanuel Macron, deși clamează o „victorie remarcabilă” Beneficiarul proiectului este Consiliul Superior al Magistraturii iar parteneri sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției. CSM își propune prin acest proiect să îmbunătățească comunicarea publică astfel încât aceasta să fie abordată unitar la nivelul sistemului judiciar. Totodată, CSM vrea un grad ridicat de acces la justiție prin facilitarea accesului la informații privind sistemul judiciar și serviciile furnizate cetățenilor. Dar și un nivel ridicat de informare, conștientizare a drepturilor și a gradului de educație juridică a publicului. Aproape două milioane de euro pe publicitate Aproape o treime din valoarea totală a proiectului, adică peste 9.000.000 de lei, echivalentul a 1,8 milioane de euro, vor fi cheltuiți pentru promovarea proiectului la TV, radio și în mediul online. La licitația organizată de CSM pentru atribuirea contractului de promovare au fost depuse patru oferte. Culmea, trei participanți la licitație și-au retras ofertele. Astfel, contractul a fost atribuit, în urme unei licitații cu un singur ofertant, asocierii dintre firmele Complete Media Grup și All Media Company. Prima firmă, Complete Media Grup, este patronată și administrată de focșăneanca Roxana Necula. Cealaltă societate este deținută de Doina Ștefania Ursică și Ioana Ursică. Ambele societăți sunt abonate la contractele publice. Peste cinci milioane de la Poliția Română Cele două firme au mai câștigat împreună două contracte, în valoare de aproximativ patru milioane de lei, de la Inspectoratul General al Poliției Române. În ianuarie 2022, au câștigat o licitație în valoare de 2,175 milioane lei pentru organizarea unei campanii naționale de educație rutieră, în cadrul proiectului european "Educație rutieră - Modelarea factorului uman prin responsabilizarea participanților la trafic pentru creșterea gradului de siguranță rutieră". Anterior, în octombrie 2021, mai câștigaseră un contract în valoare de 1,72 milioane lei pentru organizarea unei alte campanii de educație rutieră în cadrul aceluiași proiect european. În iulie 2021, firma Complete Media Group a mai câștigat un contract de aproximativ 1,3 milioane lei în urma unei licitații organizate tot de Inspectoratul General al Poliției Române. Și tot pentru promovarea unei campanii de educație rutieră aferentă aceluiași proiect european. Peste 13 milioane de lei, de la Fonduri Europene și ANCOM Complete Media Group a mai câștigat în aprilie 2019 un contract, de peste 12 milioane de lei, de la Ministerul Fondurilor Europene pentru producția și difuzarea de materiale aferente campaniei de comunicare pentru promovarea oportunităților de finanțare. Tot în 2019, a câștigat un alt contract, în valoare de 1,23 milioane lei, de la Autoritatea Națională pentru Administrarea și Reglementarea în Comunicații. Contractul prevedea realizarea unei campanii de informare cu privire la existența secțiunii InfoCentru dedicată utilizatorilor site-ului ANCOM. All Media Company, 75.000 de euro de la PNL Firma patronată de familia Ursică, All Media Company, este la rândul ei abonată la contractele publice. În asociere cu firma GMP Advertising, fondată de Felix Tătaru, a câștigat un contract de aproximativ 3,8 milioane lei de la Institutul Național de Statistică pentru campania de promovarea a recensământului populației și locuințelor. Cel mai mare contract, de aproximativ zece milioane de lei, a fost câștigat în anul 2019 de la Ministerul Fondurilor Europene pentru promovarea fondurilor Structurale și de Investiții. Firma familiei Ursică a beneficiat de contracte și din partea Partidului Național Liberal, în mandatul de președinte al lui Florin Cîțu, actualul președinte al Senatului României. Conform contractelor publicate de europalibera.org, firma ALL Media Company a fost plătită în perioada noiembrie – decembrie 2021 cu suma de 75.000 de euro de PNL.

Din Garda Financiară, șpagă la DNA (sursa: 7est.ro)
Investigații

Din Garda Financiară, șpagă la DNA

Din Garda Financiară, șpagă la DNA. Georgiana Popa, inspector în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, a fost arestată preventiv pentru că i-ar fi cerut lui Teodor Constantin, colegul ei și fost adjunct al Gărzii Financiare București, nu mai puțin de 100.000 de euro pentru a-l salva de un dosar de corupție. Banii urmau să ajungă la un procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De teama denunțurilor pe care urmează să le facă Georgiana Popa, mai mulți inspectori și șefi din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală au avut nopți albe sau vor să fie transferați la alte instituții publice, inclusiv la noua Autoritatea Vamală Română. Șeful Gărzii Financiare în județul mafiei Teodor Constantin a fost șeful Finanțelor în Prahova, apoi șeful Gărzii Financiare Prahova și adjunct al Gărzii Financiare București. Din această postură, știa toate afacerile necurate din județul Prahova, de la contrabanda cu petrol până la returnările ilegale de TVA. După desființarea Gărzii Financiare, Teodor Constantin a ajuns la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, instituția care verifică toate afacerile din România, inclusiv importurile și exporturile. Citește și: Rafila vrea să toace banii pe o campanie de informare privind pastila de iod. El nu spune cât costă campania Inițial, a deținut o funcție de inspector superior. Apoi, în 2019, a ajuns directorul Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA pe filieră liberală. Conform datelor Comisiei Europene aferente anului 2019, statul român nu a încasat aproape 35% din taxa pe valoare adăugată care i se cuvenea. Adică peste 7,4 miliarde de euro. Direcția condusă de Teodor Constantin avea obligația să verifice agenții economici care nu au plătit statului taxa pe valoarea adăugată sau au cerut returnările ilegale de TVA. Misteriosul dosar de la DNA Funcția de director al Direcției Operațiuni Intracomunitare și TVA i-ar fi adus lui Teodor Constantin și un dosar de corupție, motiv pentru care acesta a renunțat la postul de conducere pentru a trece pe unul de execuție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au ținut dosarul la sertar. Dar, pentru a scăpa definitiv de probleme cu procurorii anticorupție, Teodor Constantin ar fi apelat la o influentă colegă a sa, inspectorul antifraudă Georgiana Popa. Aceasta i-ar fi cerut suma de 100.000 de euro pentru a-l scăpa de dosarul de corupție. Întreaga sumă urma să ajungă la un procuror DNA care să dispună o soluție favorabilă în dosarul lui Teodor Constantin. DNA confirmă cazul, dar nu dă nume Indiferent cum au decurs lucrurile, Teodor Constantin și-a turnat colega la Direcția Națională Anticorupție. În dosarul deschis ca urmare a denunțului, Constantin are calitatea de martor. Pe 29 martie 2022, procurorii DNA i-au dat lui Teodor Constantin suma de 100.000 de euro, bani marcați, pentru a o prinde în flagrant pe Georgiana Popa. Ceea ce s-a și întâmplat. Procurorii anticorupție, însă, nu au aflat și cine urma să fie destinatarul finalul al banilor. "În cursul lunii martie 2022, inculpata Popa Georgiana ar fi pretins, în mod repetat, de la un fost director în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (martor în cauză) suma de 100.000 euro, despre care susținea că o va remite unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență. În schimbul banilor, presupusul procuror ar fi trebuit să dispună o soluție favorabilă martorului într-o eventuală cauză penală în care acesta ar fi fost cercetat", se menționează într-un comunicat de presă al DNA. Astfel, Teodor Constantin a ajuns să fie martor în dosarul de corupție. Din Garda Financiară, șpagă la DNA Contactat de către Defapt.ro, Teodor Constantin a negat inițial că ar fi martor în dosarul de corupție. "Nu știu ce informații aveți, dar nu am nici o treabă cu ea", a spus inspectorul Constantin în primă fază. Apoi, brusc, și-a amintit de calitate de martor din dosarul colegei sale. "Da, mi-a cerut 100.000 de euro. A fost o fabulație. Ea a încercat ceva... să mă șantajeze. Sunt foarte multe amănunte pe care nu pot să vi le dau. Nu știu și nici nu mă interesează. Nu a spus numele procurorului. Nu cred că există așa ceva", a declarat Teodor Constantin. Inspectorul antifraudă Georgiana Popa era considerată cureaua de transmisie a șpăgilor de la agenții economici la angajații din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Motiv pentru care vestea arestării preventive a acesteia a căzut ca un trăsnet asupra inspectorilor antifraudă, cărora le e teamă de denunțurile pe care aceasta ar urma să le facă.

Naval Group vrea corvetele în Franța (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Naval Group vrea corvetele în Franța

Naval Group vrea corvetele în Franța. Compania urmează să propună Ministerului Apărării Naționale ca toate cele patru corvete militare în valoare de 1,2 miliarde de euro să fie construite în Franța în următorii patru ani printr-un contract garantat de guvernul de la Paris. Naval Group vrea corvetele în Franța Decizia a fost luată după ce afaceristul Gheorghe Bosânceanu, asociatul francezilor în această afacere prin Șantierul Naval Constanța, a refuzat până acum semnarea contractului cu Ministerul Apărării, dar a și blocat negocierile cu partenerii francezi. Oferta depusă de asocierea franco-română expiră pe 28 aprilie, la miezul nopții. Totodată, firmele clasate pe locurile doi și trei, adică olandezii de la Damen, respectiv italienii de la Fincantieri, așteaptă să pună mâna pe contractul pentru construcția corveteor. Cioloș, contract direct pentru Damen Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Ministerul Apărării susținea atunci că atribuirea directă a contractului este justificată prin faptul că firma Damen este singura care poate construi corvetele. Citește și: EXCLUSIV România ia în calcul un acord guvernamental cu Franța pentru corvetele MApN. Contractul câștigat de Naval Group, sabotat de Bosânceanu Ulterior, s-a dovedit că Ministerul Apărării Naționale a mințit în documente oficiale pentru că la nivel european existau mai multe companii care aveau posibilitatea să producă navele militare. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Licitația a economisit 400 de milioane de euro Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională pentru a atribui contractul privind construcția celor patru corvete. De data aceasta, la licitație s-au înscris mai mulți competitor. La final, au rămas în cursa pentru adjudecarea contractului francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, iar pe ultimul loc, italienii. Practic, în urma licitației, s-a obținut o economie de 400 de milioane de euro. Bosânceanu i-a torpilat pe francezi Procedura de licitație a fost contestată în instanță de olandezii de la Damen. Procesele au durat până în toamna anului 2021. În toată această perioadă, premierii României Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, dar și ministrul Apărării Nicolae Ciucă le-a promis oficialilor francezi că vor semna contractul. De abia la finalul anului 2021, ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, stupoare: directorul Șantierului Naval Constanța, Radu Rusen, a refuzat semnarea contractului, motivând că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu, acționarul majoritar al șantierului. Apoi au urmat noi negocieri între francezii de la Naval Group și Gheorghe Bosânceanu, negocieri în urma cărora afaceristul român ar fi obținut o creștere substanțială a profitului pentru lucrările pe care urma să le presteze la Constanța. Cu toate acestea, Bosânceanu a refuzat să semneze contractul. Damen are șansa nesperată să ia contractul La finalul lunii februarie, francezii, în asociere cu Șantierul Naval Contanța, au prelungit oferta pe o perioadă de două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Dar, tot de atunci, negocierile dintre francezi și Bosânceanu au înghețat. În cazul în care contractul nu va fi semnat până la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării Naționale ar urma să atribuie contractul companiei Damen, cu condiția ca italienii de la Fincantieri să nu conteste rezultatul. Pe de altă parte, olandezii de la Damen s-ar putea confrunta cu o criză a echipamentelor militare cu care ar urma să fie dotate cele patru corvete. Olandezii de la Damen au optat pentru echipamente și tehnică militară produse de companii americane, dar acestea sunt suprasolicitate din cauza războiului din Ucraina. Francezii presează pentru un acord guvernamental În acest context, partea franceză depune eforturi politice și militare pentru ca Ministerul Apărării român să accepte ca acest contract să le fie atribuit în baza unui acord guvernamental prin care corvetele să fie produse în Franța. Oferta este tentantă, pentru că francezii își asumă că vor produce cele patru corvete în următorii patru ani în loc de șapte ani, așa cum prevedea contractul inițial. Mai mult, companiile producătoare de armament și-au asumat că vor livra cu prioritate echipamente cu care vor fi dotate corvetele. Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat într-o emisiune la TVR că așteaptă în scurt timp ca asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța "să vină cu ultima variantă pentru ca să semnăm contractul. Sperăm că după atâta timp vor găsi și ei resurse ca să vină cu o variantă comună și cu o varianta care să corespundă perfect legii la ceea ce au semnat, condițiilor pe care le-au semnat atunci când au fost declarați câștigători. Sperăm să putem cât mai repede, pentru că avem o nevoie pentru un program de înzestrare a Marinei noastre. Marea Neagră a devenit, vedeți, un loc de mare dispută și din acest punct de vedere avem o nevoie foarte mare". Bosânceanu a luat Șantierul Naval Constanța pe mâna PSD Șantierul Naval Constanța a fost înființat în 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi de stat Construcții Navale Constanța și privatizat 11 ani mai târziu. Atunci, au fost cumpărate două Dosare de Pezentare. Unul, de către firma Resource International SA, celălalt, de Kleven Holdings. Însă doar Resource International, controlată de Gheorghe Bosânceanu (la acea vreme, membru PSD), a depus o ofertă. Atunci, secretar general al Guvernului era Șerban Mihăilescu, cunoscut ca "Miky Șpagă", actualul consilier al lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Iar ministrul al Privatizării era Ovidiu Mușetescu, prietenul și colegul său din PSD. Astfel, Șantierul Naval Constanța a fost vândut pentru suma de 17,42 milioane de dolari, plus datorii asumate de 42 de milioane de dolari. În ajutorul lui Gheorghe Bosânceanu a venit Guvernul Năstase, care a șters o parte din datorii. Ajutor neconcurențial din partea statului Conform unui raport al Consiliul Concurenței, la privatizare, statul român a acordat facilități de peste 945 de miliarde lei vechi, echivalentul a 30 de milioane de dolari. În perioada 2003-2005, s-au mai acordat facilități în valoare de 102 miliarde lei vechi, adică alte trei milioane de dolari. "Analizând masurile de sprijin financiar, Consiliul Concurenţei a constatat că nu există nici un dubiu că acestea sunt finanţate din resurse de stat şi conferă un avantaj S.C. Şantierul Naval SA Constanța”, atrăgea atenția Consiliul Concurenței. Băsescu a decorat șantierul lui Bosânceanu În anul 2012, președintele Traian Băsescu, declarat definitiv colaborator al Securității, a conferit Ordinul "Meritul Industrial si Comercial" - în grad de Mare Ofițer, Șantierului Naval Constanța, ascuns de Gheorghe Bosânceanu în spatele unui off shore înregistrat în Insulele Marshall. Distincția a fost oferită cu ocazia împlinirii a 120 de ani de existență a șantierului. Traian Băsescu și-a adus aminte atunci de momentul în care a preluat, din funcția de comandant, petrolierul "Biruința", spunând că a simțit o responsabilitate pe care probabil nu a mai simțit-o niciodată de atunci.

Fregatele Armatei, mai mult în reparații (sursa: mapn.ro)
Investigații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații

Fregatele Armatei, mai mult în reparații. Ministerul Apărării Naționale a cumpărat în ultimii ani, prin compania Romtehnica, echipamente și tehnică militară în valoare de aproximativ o sută de milioane de euro. Unul din cele mai mari contracte a fost de aproximativ 20 de milioane de euro, bani alocați pentru a băga în reparații capitale turbinele Olympus de pe cele două fregate românești T22. Sisteme de comunicații de 187 de milioane de lei Compania de stat Romtehnica, controlată de Ministerul Apărării Naționale, este o societate strategică care importă (și exportă) echipamente și tehnică militară pentru Armata Română. În ultimii doi ani, prin negociere directă, a achiziționat stații și sisteme de comunicații în valoare de aproximativ 187 milioane lei (peste 38 de milioane de euro) de la compania americană Harris Global Communications. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Cel mai mare contract a fost semnat pe 16 decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 67,2 milioane lei. De acești bani s-au contractat mai multe stații și echipamente radio de la Harris Global Communications. Cu aproximativ o săptămână înainte de semnarea acestui contract, Romtehnica a mai atribuit un contract de peste 45 de milioane de lei pentru achiziționarea a șase stații Harris. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare stație s-au plătit puțin peste 7,5 milioane lei. 21 de milioane de euro la Lockheed Martin Romtehnica, sub conducerea lui Nicolae Nasta, a semnat cu compania americană Lockheed Martin mai multe contracte pentru a achiziționa piese de schimb și subansamble specifice radarelor TPS-79 (R) Gap Filler. În decembrie 2019 s-au cumpărat piese de schimb în valoare de peste 9,1 milioane lei. Apoi, în mai 2021, s-a mai semnat un contract de 12,3 milioane lei. Ultimul contract a fost atribuit în decembrie 2021 și a avut o valoare de peste 7,1 milioane lei. În total s-au cumpărat piese de schimb pentru radare în valoare de 28,5 milioane lei, echivalentul a 5,8 milioane euro. Tot de la Lockheed Martin s-a cumpărat un radar mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77 în valoare de 73,7 milioane de lei. Valoarea cumulată a contractelor primite de Lockheed Martin este de aproximativ 21 milioane de euro. Numele companiei Lockheed Martin a apărut în mai multe scandaluri de corupție. De exemplu, compania a angajat ca lobby-ist un fost reprezentat al SUA pentru a obține un contract de 2,4 miliarde de dolari fără licitație. În vara anului 2015, compania americană a acceptat să plătească o amendă de 4,7 milioane de dolari Departamentului de Justiției al SUA pentru a scăpa de acuzații. Fregatele Armatei, mai mult în reparații Fregatele românești Regele Ferdinand și Regina Maria au avut nevoie de reparații capitale la turbine Olympus TM 3B. Contractul, în valoare de 98,5 milioane de lei, aproximativ 20 de milioane de euro, a fost atribuit companiei Leafield Logistics & Technical Services Limited, din Marea Britanie. Pachetul majoritar de acțiuni al companiei britanice a fost cumpărat în anul 2010 de fondul de investiții Portchester Equity Limited, controlat de familia Thistlethwayte. Cel care conduce fondul de investiții, Mark Thistlethwayte, este un fost bancher și fost director executiv al grupului Rothschild în Marea Britanie. Scandalul Bae Systems, îngropat Cele două fregate românești au fost achiziționate de la companie Bae Systems în anul 2002. În urma acestei achiziții, britanicii se obligau să investească în economia românească nu mai puțin de 116 milioane de lire, adică valoarea celor două freagte, în cadrul programului de offset. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de offset a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire. Compania Romtehnica a ținut partea englezilor și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, ministerul Industriei și Resurselor a spus că "responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Offset ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite". Curtea de Conturi au concluzionat că a fost vorba de "slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați".

Armand, alba-neagra cu contracte rusești (sursa: Facebook/Clotilde Armand)
Investigații

Armand, alba-neagra cu contracte rusești

Armand, alba-neagra cu contracte rusești. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și-a făcut imagine pe drama războiului din Ucraina, atunci când a anunțat că va rezilia toate contractele pe care administrația locală le are în derulare cu companiile rusești. După o lună de zile de la anunțul cu pricina, nu a reziliat nici un contract. De altfel, compania Lukoil este singura societate cu capital rusesc care are un contract în derulare cu Administrația Domeniului Public Sector 1. Dar nici acesta nu a fost reziliat, așa cum a anunțat primarul Clotilde Armand. Armand, alba-neagra cu contracte rusești În data de 2 martie 2022, în cea de-a șaptea zi de război în Ucraina, primarul Clotilde Armand a anunțat pe pagina sa de Facebook: "Reziliem (și nici nu mai prelungim) toate contractele Primăriei Sectorului 1 cu companiile rusești". Dar fără să precizeze despre ce contracte și companii ar fi fost vorba. Anunțul primarului a fost preluat de toată presa centrală și locală, inclusiv de televiziuni. Citește și: Oamenii lui Ciolacu continuă să distribuie propaganda Rusiei. Deputatul PSD Ghiță scrie despre „Ucraina nazistă”, un primar îl face „saltimbanc” pe Zelenski În mediul online, anunțul a fost preluat și distribuit de cetățeni și colegi de partid ai primarului care i-au transmis felicitările de rigoare pentru această inițiativă lăudabilă. După ce a punctat la capitolul imagine, primarul Clotilde Armand a renunțat la subiect. Defapt.ro i-a solicitat oficial primarului Clotilde Armand să transmită ce contracte au fost rezilitate și cu ce companii rusești, dar și cadrul legal în baza căruia le-a reziliat. După o lună de zile de la solicitare, Primăria Sectorului 1 a transmis că nu a reziliat nici un contract. Nu există contracte cu companii rusești "În legătură cu datele solicitate de dumneavoastră, potrivit informațiilor transmise de către reprezentanții Direcției Investiții - Serviciul Achiziții Publice - și Serviciului Administrativ aceste departamente din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 nu au încheiate contracte cu companii rusești. Totodată, în ceea ce privește structurile aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1, potrivit informațiilor furnizate de către reprezentanții Complexului Multifuncțional Caraiman, Poliției Locale, Direcției Generale Impozite și Taxe Locale, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și Direcției de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului, nici aceste structuri nu au încheiate contracte cu companii rusești", a transmis oficial Primăria Sectorului 1. Până în prezent, Armand nu a anunțat public că primăria pe care o conduce nu are nici un contract cu companiile rusești. Contractul cu Lukoil nu va fi "prelungit automat" Din răspunsul transmis de Serviciul Imagine și Cultură, condus de fostul jurnalist Ionel Stoica, mai aflăm că, totuși, există un contract aflat în derulare cu o companie rusească. Dar nici acesta nu a fost reziliat. Este vorba de un contract încheiat între Administrația Domeniului Public Sector 1 și compania Lukoil România, care are ca obiect "servicii de furnizare carburanți pe bază de carduri". Acest contract a fost încheiat în data de 2 septembrie 2021 și este valabil până la dat de 30 aprilie 2022, conform răspunsului primit. Serviciul condus de Ionel Stoica a transmis că, "după ajungerea la termen a contractului, acesta nu va fi prelungit automat cu această companie".

110 milioane în țara lui Stănescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

110 milioane în țara lui Stănescu

110 milioane în țara lui Stănescu. Euro. Atât este valoarea contractelor câștigate în ultimii patru ani de o firmă patronată de tatăl lui Adi Florinel Barbu, actualul director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt și cărăușul șpăgilor primite de Darius Vâlcov, fosta eminență cenușie a finanțelor românești din partea PSD. Contractele pentru repararea drumurilor, majoritatea finanțate din fonduri europene, au fost atribuite de admintrațiile locale și județene din sudul țării controlate politic de senatorul Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Adi Florinel Barbu, cărăuș de bani pentru Darius Vâlcov Adi Florinel Barbu a intrat în câmpul muncii ca director al firmei de construcții Panadria, din județul Olt, la vârsta de 26 de ani. Se întâmpla în anul 2006, la scurt timp după ce terminase facultatea și cochetase cu Școala de Blindate Auto și Tancuri "Mihai Viteazu" din Pitești. În anul 2009, cu ajutorul lui Darius Vâlcov, primarul de atunci al Slatinei, Adi Florinel Barbu a ajuns director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt. De aici, tot pe filieră politică, a fost numit în anul 2012 tocmai pe funcția de director general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Citește și: Responsabilul cu sonorizarea discursului lui Zelenski habar nu are ce a mers prost, dar dă vina pe ucraineni: Au modificat un parametru La scurt timp după preluarea mandatului de director general, Adi Florinel Barbu a început să încaseze și să care spăgile pentru Darius Vâlcov. În noiembrie 2012, omul de casă al lui Darius Vâlcov și fost primar PSD al orașului Slatina, Minel Florin Prina, l-a contactat pe Adi Florinel Barbu și i-a cerut să ia legătura cu afaceristul Sorin Păduraru, de la care urma să ridice o „pungă de cadouri”. În acest context, Adi Florinel Barbu s-a dus acasă la afacerist și a luat o pungă cu bani. Conform procurorilor DNA, Barbu a primit de la afacerist 150.000 de lei, bani care urmau să ajungă la Darius Vâlcov. Ulterior, Barbu i-a predat punga cu bani lui Lucian Petruț Sușală, un alt cărăuș de bani al lui Vâlcov. Florea, tatăl lui Adi Florin, firmă de afaceri cu statul Firma Panadria, la care și-a început activitatea de director Adi Florin Barbu, este patronată și administrată în acte chiar de tatăl său, Florea Barbu. Această societate are o relație de durată cu Primăria Slatina, care a fost condusă de Minel Florin Prina și Darius Vâlcov. De exemplu, în noiembrie 2012, cu două luni înainte de a căra banii lui Vâlcov, firma patronată de tatăl lui Barbu a câștigat un contract de 170.000 de euro de la Primăria Slatina pentru a repara și întreține cu carosabilul cu mixtură asfaltică pentru o suprafață de 10.000 metri pătrați. În ultimii patru ani, Direcția Administrarea Străzilor și Iluminatului Public a Primăriei Slatina a mai atribuit firmei lui Barbu alte cinci contracte, în valoare de 2,33 milioane lei. Adică în jur de 476.000 de euro. De exemplu, pentru amenajarea parcărilor din cartierul „Eugen Ionescu”, a primit un contract de 891.000 de lei. Se întâmpla pe 20 iunie 2018. O zi mai târziu, firma Panadria a mai câștigat un contract de 680.000 de lei, pentru proiectarea și executarea lucrării de rabilitare a străzii Dinu Lipati. "Bacșișuri" de 6-7 milioane de euro În primăvara și toamna anului 2019, compania Panandria a pus mâna pe unele dintre cele mai bănoase contracte. Inițial a câștigat un contract de aproximativ 6,7 milioane de euro pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare a mai multor drumuri din Slatina. Apoi, a mai primit un contract, de 7,2 milioane de euro, pentru modernizarea străzilor Pitești și Sfântul Constantin Brâncoveanu, ambele din Slatina. Contactat de către Defapt.ro, Adi Florinel Barbu a spus următoarele: „Eu nu mă ocup de firmă. Dar nu știu dacă avem vreun contract PSD. Ce înseamnă că sunt autorități controlate de PSD? Nu mă ocup eu”. Apoi a închis telefonul și nu a mai răspuns. Contractele "serioase": până la 95 de milioane de lei Județul Olt, unul dintre cele mai sărace județe din România, este condus cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actual secretar general al PSD. În fruntea Consiliului Județean, Stănescu l-a montat pe controversatul Marius Oprescu, care a atribuit două contracte de peste 31 de milioane de euro firmei lui Barbu. În aprilie 2020, în urma unei licitații cu un singur ofertant, Consiliul Județean Olt a atribuit un contract de peste 93,8 milioane lei firmei lui Barbu pentru modernizarea Drumului Județean 546. Finanțarea lucrării era asigurată din fonduri europene alocate prin Programului Operational Regional 2014-2020. Ulterior, valoarea contractului a fost diminuată la 92,56 milioane de lei. Culmea, valoarea contractului a mai fost modificată de câteva ori printr-o serie de acte adiționale. Ultima dată în martie 2022, atunci când valoarea contractului a crescut la peste 95,2 milioane lei din cauza inflației. Adică 19,4 milioane de euro. Apare în ecuație și "prințișorul Argeșului" Tot Consiliul Județean Olt, condus de pesedistul Marius Oprescu, a mai atribuit un contract de peste 61,14 milioane de lei (aprox. 12,5 milioane euro - n.r.), bani proveniți din fonduri europene, pentru modernizarea Drumului Județean 642. Licitația a fost câștigată de o asociere formată din firmele Panadria, Transcom Caraiman și General Trust Argeș, firme din anturajul PSD. De exemplu, Transcom Caraiman, o altă firmă abonată la contractele publice, a fost patronată de deputatul PSD Emil Florin Albotă, fostul secretar general al UNPR. Dar acesta a trecut părțile sociale ale firmei pe numele Violetei Albotă, soția sa. Cealaltă firmă, General Trust Argeș, este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne. Firma Panadria a mai câștigat un contract, de 2,8 milioane lei, pentru servicii de întreținere curentă pe timp de iarnă pe drumurile județene din administrarea Consiliului Județean Olt, în perioada 2019-2023. Miza: banii europeni Consiliul Județean Olt, respectiv șeful PSD Olt, Marius Oprescu, controlează Compania de Apă Olt, societatea care operează rețeaua de apă și canalizarea la nivelul județului. În urma unei licitații organizate de Compania de Apă Olt, firma familiei Barbu s-a mai pricopsit cu un contract, de 94,7 milioane de lei, pentru „extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă și apă uzată, inclusiv surse apă existente, în aglomerarea Slatina”. Practic, este vorba de alte 19,3 milioane de euro proveniți din fonduri europene. Întâmplător sau nu, Compania de Apă Olt este condusă de Cătălin Ușurelu, șeful PSD Scornicești și subordonatul lui Paul Stănescu. Drumurile noastre toate de asfaltat Consiliul Județean Vâlcea, condus de pesedistul Constantin Rădulescu, a atribuit în noiembrie 2018 un contract de peste 44,5 milioane de lei firmei Panadria pentru reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 643. Un alt contract, în valoarea de aproximativ 90 de milioane de lei, a fost atribuit pe 23 august 2019. De data aceasta, pentru modernizare DJ 678. Valoarea cumulată a celor două contracte este de 134,5 milioane lei (în jur de 27,5 milioane euro). 110 milioane în țara lui Stănescu Consiliul Județean Dolj, condus de pesedistul Cosmin Dorin Vasile, a semnat pe 14 august 2020 un contract de 66,3 milioane lei, adică în jur de 13,5 milioane de euro, cu asocierea dintre firmele Panadria și Strade Bauunternegmung, fosta societate Deutsche Strade. Așa s-a ajuns la un total de 110 milioane de euro. Ultima firmă este patronată de Constantin Postolache, tatăl lui Claudiu Postolache, fost asociat al Marius Oprescu, actualul președinte al Consiliului Județean Olt. Conform unui comunicat de presă al DNA, în anul 2019 Claudiu Postolache a fost condamnat de Curtea de Apel Craiova „la o pedeapsă de un an închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene”.

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență (sursa: Facebook/HS Timber Group)
Investigații

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență

Schweighofer, lemn fără documente de proveniență. Țările UE finanțează cu miliarde de euro una dintre cele mai controversate activități din ultimii ani: energia din biomasă forestieră. Practic, este vorba despre arderea lemnului pentru a produce energie termică și electrică. Industria susține că este vorba doar despre resturi și așchii, rezultat al prelucrării lemnului, care uneori poate fi transformat în peleți și brichete. Dar indicii îngrijorătoare sugerează că, din ce în ce mai des, copaci și trunchiuri ajung să fie înghițiți de mașini uriașe și transformați în așchii care apoi sunt arse. Și, de multe ori, locurile din care vine acel lemn sunt necunoscute. HS Timber Group, producătorul de peleți În România, nu sunt prea multe centrale care să producă energie termică și electrică din arderea lemnului. Dar există producători de peleți, un produs destinat aceluiași scop: arderea pentru producerea energiei. Cel mai mare și mai cunoscut exportator de peleți din România către țările UE (Italia fiind cel mai important client, iar Grecia și Austria urmând în top) este HS Timber Group (fostă Schweighofer Holzindustrie). Compania este o vedetă mondială când vine vorba de exploatarea forestieră ilegală, din cauza numeroaselor scandaluri referitoare la utilizarea de lemn fără documente de proveniență în care a fost menționată. Paradoxal, compania nu a fost niciodată implicată în operațiuni de exploatare forestieră directă. Amendă uriașă pentru trucarea licitațiilor de lemn Dar multe dintre companiile care au vândut cherestea către Schweighofer nu numai că au fost suspectate, ci și prinse că au tăiat ilegal cantități mari de lemn. În multe cazuri, Schweighofer a recunoscut că a cumpărat cherestea care nu a fost recoltată legal, dar a susținut tot timpul că nu a știut că lemnul provine din tăieri fără documente. Ceva, totuși, Schweighofer a știut: cum să trucheze achizițiile de lemn. Astfel, la începutul anului 2021, compania a primit o amendă de zece milioane de euro în urma unei investigații a Consiliului Concurenței care a demonstrat că Schweighofer a fixat piața lemnului de ani de zile. Compania a admis acuzațiile și a plătit amenda. Timflow, transparența de ieri În prezent, însă, noul Schweighofer, rebranduit HS Timber Group, susține că vremurile de demult ale practicilor necinstite s-au încheiat. Pentru a dovedi că are voința de a face lucrurile corect, compania a investit într-un sistem de urmărire a lemnului numit Timflow. Care ar trebui să informeze pe oricine în orice moment de unde pleacă lemnul către fabricile de prelucrare ale HS, care sunt camioanele care transportă lemnul și alte detalii esențiale pentru identificarea unu transport: cantitatea, traseul, ora sosirii la fabrică. La prima vedere, nu se poate mai bine de atât. La o privire mai atentă, însă, surpriză: nu există transparență în timp real, ci doar transparență de ieri. Adică, spre deosebire de sistemul de urmărire a lemnului administrat de stat, SUMAL, care permite oricui să caute transporturi de lemn în timp real, Timflow este setat să arate doar transporturile din ziua precedentă consultării bazei de date și mai vechi, de până în urmă cu un an. Schweighofer, lemn fără documente de proveniență Sute de camioane cu lemne se îndreaptă zilnic către fabricile de cherestea HS. O cercetare amănunțită la sfârșitul lui 2021 (noiembrie - decembrie) a transporturilor de lemn declarate în Timflow, completată cu datele furnizate de SUMAL, arată că vechile obiceiuri mor greu și HS Timber Group continuă să primească lemn de origine incertă. Cazul 1: lemn cu origine incertă din apropierea Rezervației Naturale Buciaș. Neregulile: A) un transport nu avea deloc documente de proveniență a lemnului; B) conform HS, lemnul ambelor transporturi a fost tăiat în afara Rezervației Naturale Buciaș, chiar în imediata vecinătate - problema este că HS susține că nu cumpără lemn în vecinătatea ariilor protejate întrucât acele zone sunt „zone tampon”; C) șoferii ambelor transporturi au declarat același loc de încărcare, dar acel loc nu se potrivește cu „platforma primară” de încărcare a niciunei zone din care provine lemnul. Două camioane cu lemn din Buciaș Pe 3 decembrie 2021, la scurt timp după ora 16.00, un camion de lemne încărcat și-a început drumul către fabrica de cherestea HS Timber din Rădăuți, județul Suceava. Mai bine de opt ore mai târziu, la jumătate de oră după miezul nopții, lemnul a fost livrat. Potrivit Timflow, sistemul de urmărire a lemnului al HS Timber Group, originea lemnului a fost undeva în apropierea cascadei Buciaș, o zonă care face parte din Rezervația Naturală Buciaș. La aproximativ o jumătate de oră după primul camion, un al doilea a fost încărcat și a plecat spre aceeași fabrică de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. Acesta a avut nevoie de mai mult de douăsprezece ore pentru a ajunge acolo. Pe baza hărții Timflow, ambele camioane au fost încărcate chiar în același loc din zona Rezervației Naturale Buciaș. Desigur, legea interzice cu strictețe exploatarea lemnului în astfel de zone protejate, mai puțin când este vorba despre lucrări de defrișare necesare pădurii pentru a scăpa de vegetația nesănătoasă. Dar, doar privind fotografiile celor două camioane cu lemne (afișate și de Timflow), se poate spune cu ușurință că încărcatura nu avea nimic în comun cu lemnul nesănătos. Ilegalitate clară: transport fără APV Dar unde mai exact a fost tăiat lemnul? Acesta este un mister. În ciuda faptului că HS Timber Group pretinde că lucrează în deplină transparență, datele Timflow nu menționează numărul APV (APV este un acronim „Act de punere în valoare”, adică documentul care arată câți copaci sunt marcați ca autorizați să fie tăiați și unde anume sunt acei copaci pe teren) pentru primul camion. Practic, localizarea copacilor tăiați în cazul acestui camion este imposibilă. Într-un răspuns la solicitarea Defapt.ro, HS Timber Group a insistat, deși putem demonstra contrariul cu capturi de ecran din aplicația Timflow (vezi foto imediat mai jos), că numărul APV este menționat. Apoi, HS Timber Group ne-a furnizat un număr APV pentru transportul respectiv, documentul APV și harta zonei forestiere în care ar fi fost tăiați copacii. Mai mult decât atât, HS Timber Group a furnizat și un număr APV, un document APV și o hartă pentru al doilea APV pentru al doilea transport. Nici Ministerul Mediului nu are APV pentru camionul HS Dar nici prima hartă APV, nici cea de-a doua nu se potriveau cu locul indicat de Timflow ca fiind cel în care camioanele au fost încărcate cu bușteni. Dar legea cere expres ca transporturile de lemne să fie monitorizate începând cu locul de încărcare a buștenilor, tocmai pentru a nu exista manipulări ale originii acestui lemn. După cum am menționat mai devreme, primul camion nu are un număr APV disponibil oficial, așa că pur și simplu nu se cunoaște originea lemnului. Am cerut chiar Ministerului Mediului (care este managerul SUMAL, sistemul public de urmărire a lemnului) să ne furnizeze date despre acel transport. Departamentul de Comunicare ne-a trimis doar codul de transport, dar nici un număr APV. Ceea ce confirmă încă o dată că acel transport nu avea codul APV cerut de lege. Mediul ne-a mai transmis că transportul trebuie să fie monitorizat de la „locul de tăiere a lemnului”. Ceea ce, potrivit Timflow, cu siguranță nu s-a întâmplat, întrucât punctul de plecare pentru acel transport (așa cum este marcat pe hartă) este o cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor și nu zona identificată de harta pe care ne-a trimis-o HS Timber Group. Al doilea camion, cu lemn tăiat anterior Cât despre al doilea camion, acesta are un număr APV. Dar acel APV spune că lemnul a fost tăiat la oarecare distanță de locul (aceeași cabană aparținând Regiei Naționale a Pădurilor) menționat de Timflow drept cel în care a fost încărcat camionul. Mai mult decât atât, conform SUMAL, documentul APV menționează că lemnul putea fi tăiat în acea zonă anume, potrivit autorizației, doar între 30 iulie și 29 octombrie 2021 . Poate că lemnul a fost tăiat astfel încât să respecte autorizația, dar abia mai târziu cu peste o lună, pe 3 decembrie 2021, un camion încărcat cu bușteni a plecat de acolo spre fabrica de cherestea HS Timber Group din Rădăuți. HS a muțit prinsă în "zona tampon" În cele din urmă, pentru a-și dovedi punctul de vedere, HS Timber Group ne-a trimis o hartă a Rezervației Naturale Buciaș și a susținut că lemnul care a ajuns în cele două camioane a fost recoltat în afara zonelor Rezervației. Așadar, potrivit propriilor hărți Timflow, HS spune că acea cabană menționată mai sus, aparținând Regiei Naționale a Pădurilor, este punctul de plecare al camioanelor cu lemn către fabrica de cherestea. Un lucru demn de menționat, pentru că acea cabană se află foarte aproape de limita de sud a Rezervației Naturale Buciaș și deci face parte din așa-numita „zonă tampon” între o zonă de pădure protejată și restul pădurii. Exploatarea lemnului nu este interzisă în zonele tampon. Dar HS Timber Group susține că „HS Timber Group nu acceptă livrări din parcurile naționale, deși legislația română permite prin reglementare strictă recoltarea în zonele cunoscute drept «zone tampon» și în cazul tăierilor de igienă. (...) Furnizorii care dețin depozite de buștean care achiziționează lemn din zonele tampon ale parcurilor naționale pot livra către HS Timber Group dacă se asigură, prin separare fizică, că astfel de lemn nu ne este livrat.”. Când i s-a cerut un punct de vedere în legătură cu cu această zonă tampon a Rezervației Naturale Buciaș, HS Timber Group nu a mai răspuns. Alte două camioane la ceas de noapte Cazul 2: transportator HS prins de poliție cu lemn fără documente în regulă, camionul a fost confiscat de autorități. Pe 8 decembrie 2021, la ora zece seara, activistul de mediu Tiberiu Boșutar a reperat un camion cu lemn care, bănuia activistul pe baza informațiilor deținute, nu avea documente pentru încărcătură. Boșutar a sunat la poliție și camionul a fost oprit. Într-un videoclip pe care l-a postat pe Facebook, Boșutar nu a dezvăluit destinația lemnului, ci doar a spus că „ăsta pare lemn pentru austrieci”. În apropiere sunt fabrici de cherestea aparținând companiilor Egger și HS Timber Group, ambele deținute de cetățeni austrieci. Putea, deci, să pară o presupunere a lui Boșutar. Dar nu era, acesta se referea la HS Timber Group, după cum ne-a confirmat ulterior. Mai târziu, tot în acea noapte, un al doilea camion, despre care Boșutar anunțase deja Poliția, a fost găsit aproape de o grămadă de bușteni abandonată. Potrivit lui Boșutar, cele două autospeciale erau deținute de aceeași firmă. Al doilea camion a fost abandonat de șofer, după ce a descărcat încărcătura de cherestea, tocmai pentru a nu fi descoperit de poliție cu lemn pe care nu-l putea justifica. Camion confiscat. HS minte, apoi se predă Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru presa locală, purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Suceava, Ionuț Epureanu, a confirmat că primul camion a fost reținut de polițiști și a fost deschisă o anchetă penală din cauza faptului că transportul nu avea acte. „Este evident că există o ilegalitate, dar trebuie identificată și dovedită” (vezi la minutul 25), a spus Epureanu în interviul sus-menționat. Pe baza datelor SUMAL, camionul care a fost reținut de Poliție era deținut de firma Robert Auto Dorna SRL, cu sediul în Vatra Dornei, județul Suceava. Întrebată despre contractul încheiat cu această firmă, HS Timber Group a răspuns că Robert Auto Dorna SRL nu este furnizor de lemn pentru fabrică. Când am făcut o a doua cerere, menționând chiar camionul care a fost sechestrat de Poliție, HS Timber Group a recunoscut că are contract cu Robert Auto Dorna SRL pentru transport de lemn. HS timber Group a adăugat că, până la acel moment, nu mai fuseseră probleme cu camioanele companiei. Raport FDA: bușteni întregi arși pentru energie În Europa, se pare că bușteni întregi sunt arși masiv în centrale electrice sau transformați în peleți. Acest lucru este arătat de un raport al „Forest Defenders Alliance” (FDA) cu ajutorul imaginilor din satelit și al înregistrărilor la fața locului, raport la care Defapt.ro a avut acces înainte de publicare. Arderea trunchiurilor întregi de copaci este permisă de legislația europeană, dacă nu se poate face altceva cu acel lemn, dar este evident că practica contrazice afirmațiile susținătorilor lemnului ca sursă de energie durabilă. În prezent, are loc o dezbatere la nivelul UE cu privire la limitarea subvențiilor pentru acest tip de producție de energie. Criticii îl descriu ca fiind dăunător pentru climă și mediu. Noul raport al FDA arată că, se pare, bușteni întregi sunt aruncați pe foc. Activiștii au analizat imagini prin satelit și fotografii ale centralelor electrice pe lemne și ale producătorilor de peleți din mai multe țări UE, unde există 43 de fabrici în total. Raportul concluzionează că majoritatea folosesc cantități semnificative de bușteni întregi, incluzând și copaci aparent bătrâni din pădurile naturale. Potrivit ecologiștilor, aproximativ un sfert dintre companii fac afirmații înșelătoare pe site-urile lor web, cum ar fi că folosesc doar rumeguș, fără a menționa bușteni. Potrivit raportului FDA, acest tip de practici se întâlnește la centrala pe biomasă forestieră Bio Energy din Suceava. Într-o declarație pentru Defapt.ro la sfârșitul anului trecut, Bio Energy a negat acuzația, dar a făcut totuși referire la faptul că ar fi putut achiziționa lemn de foc în caz de lipsă a deșeurilor de lemn. ___________________________ Acest articol face parte din proiectul "Subvenții pentru despădurire", finanțat de IJ4EU și Journalismfund.eu.

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante (sursa: commons.wikimedia.org/Ovidiu Tudor)
Investigații

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante

Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante. Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 160.000 de euro pentru achiziția a zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Adică în jur de 4.000 de euro pentru fiecare geam blindat (un set conține patru geamuri). Însă, de aproape 18 ani, Ministerul Apărării nu reușește să recupereze 2,5 milioane de dolari de la compania Israel Military Industries, bani pe care i-a plătit în avans pentru achiziționarea unor rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru același sistem de apărare antiaeriană. Rachete LAROM slabe, geamuri blindate exorbitante La finalul anului trecut, Unitatea Militară 01369 din Cluj Napoca a contractat zece seturi de geamuri blindate pentru lansatorul multiplu de rachete LAROM. Contractul în valoare de 780.000 de lei, adică în jur de 160.000 de euro, a fost atribuit firmei Tehnic – Flash SCS din Iași, patronată de Florin Stănescu și Marian Ioan Stănescu. Valoarea contractului este mai mai mare de trei ori decât cifra de afaceri a firmei pe anul 2020. Florin Stănescu, unul din cei doi asociați, a declarat pentru Defapt.ro că nu s-au vândut încă cele zece seturi de geamuri blindate. "S-a semnat un contract, dar nu s-a finalizat din niște motive. De ce trebuie să vă spun motivele? Mai multe nu pot să vă spun. Nu sunt producător de gemuri blindate", a spus Florin Stănescu. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Întrebat de unde a făcut rost de geamuri blindate pentru sistemul LAROM, Florin Stănescu a adăugat că "nici asta nu se poate spune. Se produc într-un sigur colț din lumea asta. Într-adevăr, și eu am rămas uimit de preț. Cele zece seturi au o masă de 1,6 tone. Fiecare set are două geamuri pe față și câte un geam lateral. Știu că e scump." În total, cele zece seturi conțin 40 de geamuri blindate. Rachetele LAROM au cea mai slabă putere de foc dintre rachetele Armatei române. 2,5 milioane USD aruncate pe rachete interzise Ministerul Apărării Naționale a semnat în anul 2004 un alt contract controversat cu compania israeliană Israel Military Industries Ltd (IMI) de la care urma să cumpere rachete LAR MK4 cu focoase cluster pentru sistemul LAROM. Atunci, Ministerul Apărării, condus de Ioan Mircea Pașcu, prin compania Romtehnica, a plătit un avans de 2.478.435 dolari americani firmei israeliene. Dar rachetele nu au mai ajuns în România pentru că au fost interzise de ONU prin Convenția de la Oslo din 2008. Însă nici banii nu s-au întors în conturile Romtehnica. Pe 13 ianuarie 2019, la 15 ani de la semnarea contractului între Ministerul Apărării și compania IMI, directorul pe cooperare internațională din Ministerul Apărării din Israel, generalul de brigadă (ret) Mishel Ben Baruch, a informat autoritățile de la București că firma Israel Military Industries (IMI) nu va primi licența de export pentru rachetele LAR MK4 cu focoase cluster. Actualul director al Romtehnica, mut De această afacere controversată nu este străin nici Nicolae Nasta, actualul director general al Romtehnica, fost membru ALDE și prietenul premierului Nicolae Ciucă. În mai 2019, atunci când era secretar de stat la Apărare, Nicolae Nasta a vrut ca în contul datoriei să se semneze un nou contract pentru achiziția altor tipuri de muniții cu IMI. Dar afacerea nu s-a parafat. Defapt.ro a încercat să îl contacteze pe Nicolae Nasta pentru a afla dacă a recuperat banii datorați de compania israeliană IMI, dar și dacă a reprezentat interesele companiei israeliene. Fără succes.

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU (sursa: Congo Hold-up)
Investigații

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU

Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU. În august 2017, Grupul de experți angajat de Consiliul de Securitate al ONU să analizeze situația din Republica Democratică Congo a trimis raportul final. Capitolul al III-lea din acest raport viza resursele naturale ale țării. Subcapitolul B, aurul. De la paragraful 106 la paragraful 109 al acestui raport, experții au vorbit despre "tipare de traficat aur" din RD Congo. Doamna Chibalonza, cu 150 kg de aur în valize la Dubai Paragraful 108 îi este dedicat unei congoleze pe nume Elysée Kanini Chibalonza. Potrivit raportului, "în octombrie 2016, agenții vamali din Dubai i-au descoperit acesteia în bagaje 150 de kilograme de aur nedeclarat. Doamna Chibalonza venea din Lubumbashi (...). Grupul de experți a descoperit că Chibalonza a zburat regulat între Lubumbashi și Dubai între ianuarie 2015 și ianuarie 2017, cel puțin o dată pe lună. Grupul de experți ai ONU a făcut o vizită în Lubumbashi ca să verifice dacă Chibalonza avea legături cu vreuna din companiile autorizate să exporte aur. De la autoritățile miniere, Grupul a aflat că, în 2016, Romineral Congo SARL a fost singura companie care a exportat oficial aur din Lubumbashi în Dubai, în trei rânduri. În mai 2017, într-o conversație telefonică, administratorul Romineral a negat orice legătură cu Chibalonza". La începutul paragrafului 109, experții concluzionează că "doamna Chibalonza este o traficantă, dar este neclar de unde provine aurul pe care l-a transportat din Lubumbashi". Ciorbă, aurul congolez traficat și ONU Pe 21 martie 2016, Romineral Congo SARL a depus documente pentru a iniția o colaborare cu banca BGFI. Din documentele pe care compania a trebuit să le depună la bancă reiese că Romineral Congo SARL fusese înființată pe 5 octombrie 2015 de către doi asociați. Deținătorul a 10% din companie era Fadi Abu Khadrah, un iordanian. Restul de 90% din părțile sociale erau în proprietatea lui Ciorbă Ionel Nicușor, un român născut la Negrești Oaș în 1968. Document depus de Ciorbă la BGFIBank Potrivit documentelor din arhiva BGFI, Romineral Congo SARL estima că urma să transfere aproximativ un milion de dolari anual prin BGFI. Suma ar fi provenit din exportul de aur. Pe 25 martie 2016, Modeste Yuma, director de agenție BGFI, și-a dat acordul ca Romineral Congo SARL să lucreze cu banca. Ciorbă, rezident într-un depozit, nu administra Romineral Printre documentele depuse la bancă de românul Ciorbă, omul cu 90% din părțile sociale ale unei companii de exploatare artizanală a aurului din Republica Democratică Congo, se numără și câteva acte care atestă rezidența sa și a asociatului său. Potrivit acestor documente, emise de autoritățile din Lubumbashi pe 22 martie 2016, Ciorbă și asociatul său iordanian locuiau la aceeași adresă: bulevardul Maniema, numărul 40. Unde spunea Ciorbă că locuiește în Lubumbashi La adresa respectivă, însă, nu se găsesc clădiri rezidențiale, ci doar depozite și sedii de companii. Nu e clar nici de ce mai avea nevoie Ciorbă să demonstreze că are rezidență în RD Congo pe 22 martie 2016, câtă vreme, încă de pe 1 martie, îi cedase atât gestionarea companiei, cât și a tuturor operațiunilor bancare, asociatului său, Fadi Mahmoud Shaban Abu Khadrah. Ciorbă avea 90% din firmă, dar i-a cedat-o, practic, asociatului minoritar Procura specială emisă de Romineral Congo SARL a fost autentificată de notarul Kasongo Kilepa Kakondo din Lubumbashi, după cum arată actele din arhiva BGFI. Firma asociaților italieni, acuzată de evaziune fiscală Cine este Ionel Nicușor Ciorbă, omul de afaceri implicat în afaceri cu aur în Republica Democratică Congo? Potrivit Registrului Comerțului din România, Ciorbă a fost implicat în mai multe firme și a deținut inclusiv o PFA (Persoană Fizică Autorizată) pentru a face afaceri. PFA a fost radiată în 2019, după mai mulți ani de inactivitate. Companiile în care Ciorbă a deținut părți sociale, integral sau în asociere, au sfârșit identic: prin faliment. Și nu neapărat din motive comerciale. În Saci Internațional SRL, Ciorbă a fost asociat cu niște cetățeni italieni. Care au fost făcuți celebri de chiar șeful Fiscului, Neculae Plăiașu, în anii 2000, inclusiv printr-o conferință de presă ținută la Guvern. Potrivit lui Plăiașu, Saci Internațional SRL era pe atunci unul "dintre agenții economici care pun în aplicare metode și tehnici de evaziune fiscală". Metoda favorită a firmei: "s-au verificat documentele contabile ale firmei și s-a sesizat o cotă foarte mare a cheltuielilor cu serviciile executate de terți". ANAF, însă, a constatat că acele servicii aparent executate de terți erau fictive. "Prin aceste mecanisme ingenioase, societatea a reușit, pe de o parte, diminuarea obligațiilor de plată către bugetul de stat cu 33,4 miliarde lei (3,34 milioane lei noi – n.r.),iar pe de altă parte și scoaterea din gestiunea societății, aparent legal, a sumei totale de 25,32 miliarde lei (2,53 milioane lei noi – n.r.) destinată satisfacerii nevoilor personale ale celor implicați". Firme falimentate cu vinovăție În cazul Fin Construct, societate radiată în 2012 după o insolvență de câțiva ani, lichidatorul judiciar a „formulat acţiune de răspundere materială împotriva administratorului debitoarei, Ciorbă Ionel-Nicușor”, arată Buletinul Procedurilor de Insolvență în 2009. Acţiunea de răspundere materială împotriva administratorului societății debitoare aflate în insolvență se formulează atunci când lichidatorul judiciar constată că firma a ajuns în insolvență din vina administratorului. A bătut un șef de post venit la un accident rutier În alte situații, Ciorbă s-a remarcat prin acte de violență brută. În 2002, de exemplu, cel care 13 ani mai târziu avea să deschidă o firmă în Congo a lovit repetat un polițist. Conform unui articol de presă, "Viorel Sarca, administrator al SC Construct SA Negrești-Oaș, a pierdut controlul autoturismului pe care îl conducea și a derapat în șanțul din partea dreaptă a direcției de mers. În momentul în care plutonierul adjutant-șef Ioan Cionca, șeful Postului de poliție din localitate (Vama, județul Satu Mare – n.r.), a sosit la fața locului, Sarca a izbucnit într-o tiradă de înjurături la adresa acestuia, iar când polițistul a scos procesul-verbal de constatare, a sărit să-l lovească cu pumnii și picioarele. În timp ce patronul îl snopea în bătaie pe șeful de post, lângă cei doi a oprit o altă mașină, din care a coborât Ionel Ciorbă din Negrești-Oaș, administrator al SC SACI International SRL Brașov. Prieten bun cu Sarca, Ciorbă a sărit imediat în ajutorul acestuia, pentru a-l pune la respect pe subofițer. Cei doi au fost reținuti ieri de IJP Satu Mare, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Negrești-Oaș a emis pe numele lor mandate de arestare preventiva pentru 5 zile sub acuzația de ultraj". Ciorbă, falit: "nu realizează venituri, nu are bunuri" În ultimii ani, Ciorbă domiciliază, oficial, în Râșnov. În calitate de locuitor al acestui oraș din Brașov, amenzile pe care le primește trebuie plătite la primăria localității. O amendă de 500 de lei luată în ianuarie 2017, de exemplu, pentru nerespectarea Codului Rutier, nu a fost plătită niciodată iar primăria nu a putut să-l execute. Motivul, după cum arată o hotărâre judecătorească prin care amenda a fost transformată în 17 ore de muncă în folosul comunității: "din referatul întocmit de Primăria Râșnov rezultă că petentul nu a achitat amenzile aplicate și nu a putut fi executat silit, deoarece nu realizează venituri și nu are bunuri care pot fi urmărite și executate silit". Această decizie judecătorească arată două lucruri: la începutul lui 2017, Ciorbă se afla în România; Ciorbă are o situație materială precară, în ciuda faptului că patronează o companie de exploatare a aurului în Republica Democratică Congo. "Ne-a spus că pleacă în Africa să caute aur" Un agent de la Poliția Locală Râșnov, responsabil de cazurile de muncă în folosul comunității, a spus pentru defapt.ro că Ionel Ciorbă nu s-a prezentat pentru a executa cele 17 ore de muncă în folosul comunității. "Nu îmi spune nimic numele. Nu am avut nici un Ciorbă Ionel la muncă în folosul comunității. Până în momentul de față, nu am avut nici o persoană cu acest nume", a spus agentul. Defapt.ro a verificat și domiciliul oficial al lui Ionel-Nicușor Ciorbă din Râșnov, strada Brândușelor. Aici locuiește familia Zinca. Cențiu Zinca a spus că nu mai știe nimic Ionel Ciorbă de aproximativ patru-cinci ani. Atunci când au vorbit ultima dată, Ionel Ciorbă a spus familiei care l-a luat în spațiu că pleacă în Africa să caute aur. (a contribuit Petru Zoltan) _______________________________________ Articol documentat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și partenerii din proiectul „Congo Hold-up”, bazat pe 3,5 milioane de documente confidențiale ale băncii BGFI, obținute de către Mediapart și ONG-ul Platforma pentru Protecția Avertizorilor de Integritate din Africa (PPLAAF) și împărțite cu 19 instituții media și cinci ONG-uri de către rețeaua media European Investigative Collaborations (EIC) ________________________________________ Realizarea acestei investigații a fost sprijinită cu fonduri de tip grant de către Investigative Journalism for Europe (IJ4EU)

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală

Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală. România se confruntă cu o criză de securitate fără precedent la Marea Neagră, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. În paralel, afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, refuză să semneze contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, câștigat în asociere cu francezii de la Naval Group. Damen sau acord guvernamental? Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, le-a cerut public celor două firme să semneze contractul până la sfârșitul lunii aprilie, atunci când expiră oferta depusă de acestea. Citește și: Încă o lună de suspans în afacerea corvetelor MApN. Naval Group și SNC încă nu se înțeleg În cazul în care cele două companii nu vor ajunge la o înțelegere, contractul ar putea fi atribuit olandezilor de la Damen, companie clasată pe locul secund la licitație. Totodată, Ministerul Apărării Naționale analizează și varianta atribuirii contractului direct guvernului francez printr-o procedură de tipul "Guvern la Guvern", în urma căreia contractul ar urma să ajungă la Naval Group. Bosânceanu nu ar mai fi mulțumit de profit Francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au câștigat la finalul anului 2018 o licitație de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-a clasat compania olandeză Damen, cu o ofertă de 1,25 miliarde de euro. Grupul olandez a contestat în instanță procedura de licitație, dar și rezultatul acesteia. Fără succes. Ulterior, la finalul anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, de data aceasta, afaceristul Gheorghe Bosânceanu a refuzat să semneze contractul cu Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii de la Naval Group și-ar fi asumat integral riscurile și ar fi mărit marja de profit care ar fi urmat să ajungă la Șantierului Naval. Dar Gheorghe Bosânceanu nu a fost mulțumit. Ziua în care francezii s-au rugat de Gheorghe În seara zilei de 28 februarie 2022, la orele 24.00, oferta depusă de francezii de la Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța urma să expire. Motiv pentru care trebuie reînnoită, astfel încât asocierea să nu fie scoasă din joc. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, partea franceză și oficialii români au intrat în alertă pentru că Bosânceanu refuza să semneze prelungirea ofertei. De abia în jurul orelor 22.00, cu două ore înainte de expirarea termenului limită, afaceristul român și-a dat acordul pentru prelungirea ofertei cu încă două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Aprilie, ultima strigare Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a spus în emisiunea "Talk News" că România nu mai are răbdare în privinţa semnării contractului pentru construcția celor patru corvete. "Din păcate, de mai bine de patru ani avem procese, apoi o perioadă de negociere foarte lungă. E o asociere dintre români şi francezi care, după cum văd în ultima vreme, nu funcţionează foarte bine. La cererea celor doi asociaţi, am mai făcut o prelungire de două luni. În foarte scurt timp, însă, la finalul lunii următoare va trebui să vedem dacă, într-adevăr, cei care au câştigat această licitaţie sunt în stare să prezinte o ofertă viabilă pentru noi. Dacă nu, va trebui să căutăm o altă soluţie", a spus ministrul Vasile Dîncu. La jumătatea lunii martie, ministrul Vasile Dîncu a declarat că așteaptă răspunsul pentru semnarea contractului din partea asocierii dintre Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, asociere care mai are câteva lucruri "minime" de negociat. "Probabil că finalul lunii aprilie este momentul când vom putea lua o decizie finală", a precizat Vasile Dîncu la Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Corvetele, scufundate de Bosânceanu. Soluția guvernamentală De atunci și până în prezent, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța nu s-au deblocat. Surse apropiate de această afacere susțin că este foarte puțin probabil ca cei doi asociați să ajungă la o înțelegere, din cauza pretențiilor ridicate ale afaceristului Gheorghe Bosânceanu. În acest context, au fost luate în calcul mai multe variante pentru dotarea Forțelor Navale Române cu corvete și modernizare celor două fregate românești. Cea mai plauzibilă variantă ar fi atribuirea contractului companiei olandeze Damen, cea care s-a clasat pe locul doi la licitație. "O altă variantă luată în calcul este semnarea unui contract de tipul G2G (Guvern la Guvern - n.r.) între România și Franța, în urma căruia corvetele ar urma să fie produse într-un timp record de Naval Group", susțin sursele citate. În acest caz, însă, contractul ar putea fi atacat în instanță de compania Damen, a cărei filială din România este condusă de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției de Informații a Armatei. Șantierul Naval Constanța din Insulele Marshall Șantierul Naval Constanța este controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu prin intermediul companiei off shore Resource International SA, înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Marshall. Ceilalți acționari sunt SIF Moldova cu 2,02% din acțiuni și SIF III Transilvania, cu 0,73%. Ministerul Apărării Naționale, prin Romtehnica, a cerut la un moment dat numele acționarilor reali din spatele companiei Resource International. Nu le-a primit, dar a acceptat o declarație dată pe propria răspundere de Gheorghe Bosânceanu, din care rezultă că el ar controla firma din Insulele Marshall, susțin surse din MApN.

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin, Pankin

România, în banca finanțistului lui Putin. Țara noastră nu are de gând să se retragă din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dmitri Pankin. Acesta este fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și ex-coleg cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, la primăria din Sankt Petersburg. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, susține că activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei, dar și că există mecanisme care permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei. România, în banca finanțistului lui Putin Defapt.ro a dezvăluit că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de 40 de milioane de euro producătorului de aluminiu ALRO Slatina, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a fost fondată de 11 state membre în Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte 16,5% din numărul total de acțiuni. România - 14%, Ucraina și Bulgaria - câte 13,5%, Azerbaidjan - 5%, Albania - 2%, Armenia - 1%, Georgia și Moldova - câte 0,5%. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski La conducerea BCDMN se află rusul Dmitri Pankin, fostul ministru adjunct al Finanțelor din Rusia, a cărui carieră este strâns legată de cea a președintelui Vladimir Putin. Mai mult, o investigație a Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliare a SUA a scos la iveală că Deutsche Bank a angajat-o pe fiica lui Dmitri Pankin pentru ca acesta să accepte ca Rusia să cumpere obligațiuni de 2,2 miliarde de dolari. O afacere clasică de corupție care nu a mai ajuns în instanță pentru că Deutsche Bank a acceptat să plătescă o amendă de 16,2 milioane de dolari astfel încât autoritățile americane să închidă cazul. Ministrul Câciu se ascunde în spatele ministrului Aurescu Defapt.ro a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Afacerilor Externe să comunice care sunt motivele pentru care România nu se retrag din această bancă. Adică nu face la fel cum a anunțat că va face în cazul Băncii Internaționale de Investiții și cel al Băncii Internaționale pentru Cooperare Economică. Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă. "Aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională este o decizie de politică externă, care, în cazul memorandumurilor menționate de dumneavoastră a reprezentat poziția comună a mai multor acționari care sunt și state membre UE (România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia)", a transmis Biroul de presă al Ministerului Finanțelor la solicitarea Defapt.ro. Potrivit Ministerului Finanțelor, președinția BCDMN va fi deținută din iulie 2022 de Turcia pentru o perioadă de patru ani. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Afacerilor Externe, la conducerea căruia se află fostul pesedist Bogdan Aurescu, susține că Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (Black Sea Trade and Development Bank) este o instituție financiară asociată Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). "În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei", susține MAE. De la Ministerul Afacerilor Externe mai aflăm că "România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene participante în această Bancă (Bulgaria și Grecia), precum și de statele cu viziuni similare membre fondatoare ale Băncii, monitorizează cu atenție activitatea Băncii și au în vedere ca obiectivele acesteia să fie în concordanță cu politica de sancțiuni împotriva Rusiei adoptată la nivelul UE și al statelor aliate".

Piranha V, întârzieri mari la livrare (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Piranha V, întârzieri mari la livrare

Piranha V, întârzieri mari la livrare. Ministerul Apărării Naționale trebuia să primească nu mai puțin de 141 de blindate Piranha V până la finalul anului trecut, dar a recepționat doar 68 de bucăți. Transportoarele Piranha V fac parte dintr-un lot de 227 de mașini de luptă contractate pentru suma de 895 milioane de euro. Culmea, Ministerul Apărării a mai și plătit un avans de peste 114 milioane de euro pentru a primi blindatele în regim de urgență. Piranha a tocat dosarul de la DNA Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Alte nereguli din care rezultă că contractul a fost semnat în devafoarea statului român au fost constatate de Curtea de Conturi a României, care a secretizat subit raportul de control. Citește și: EXCLUSIV Afacerea „Piranha 5”, girată de generalul Nicolae Ciucă, clasată de DNA. Documente În urmă cu câteva zile, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a anunțat că blindatele Piranha V urmează să fie construite la Uzina Mecanică București în urma unui contract de tip joint-venture semnat cu General Dynamics European Land Systems. În realitate, vor fi doar asamblate. Premierul Ciucă plătește greșelile generalului Ciucă Afacerea "Piranha V" a fost demarată la începutul anului 2017. Atunci, generalul Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane ale Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Culmea, în caz de intervenție militară, militarii au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de apă. Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Conform documentului citat, GDELS urma să livreze 30 de transportoare Piranha V. Pentru restul de 197, o parte din componente trebuia să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Hotărârea de Guvern mai prevedea că GDELS va realiza transferul tehnologic către operatorul economic desemnat din România, respectiv Uzina Mecanică București, pentru fabricarea, dotarea și mentenața tranportoarelor. Piranha V, întârzieri mari la livrare Compania elvețiană Mowag, filiala americanilor de la General Dynamic European Land Systems, și-a asumat prin contract că va livra 36 de transportoare în anul 2018, 32 în 2019, 26 în 2020 și 47 până la finalul anului 2021. În total, 141 de transportoare. Dar GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS – Mowag a continuat să tergiverseze contractul pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Astfel, la finalul anului 2021, în dotarea Armatei Române se aflau doar 68 de Piranha V, din cele 141 prevăzute în graficul de livrare. Radio Erevan: blindate produse în România După patru ani de la semnarea contractului, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Florin Spătaru, de la Economie, susțin oficial că restul de blindate vor fi produse în România. În realitate, însă, acestea vor fi doar asamblate în țara noastră. În acest sens, s-a semnat un contract de tip joint-venture între Uzina Mecanică București (UMB) și GDELS. Prezent la semnarea noului contract, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că, prin această asociere, România devine una din primele ţări în care se localizează producţia de tehnică şi echipamente militare moderne şi că acest proiect poate să reprezinte catalizatorul pentru relansarea industriei de apărare româneşti. Carcasa, turela și muniția „E important să subliniem că valoarea obligaţiilor de compensare e de circa 297 de milioane de euro, sumă din care până acum s-a realizat implementarea a 55-56%, valoare specifică primului contract subsecvent. Urmează derulearea celui de-al doilea şi a procesului pentru realizarea celorlalte 133 de transportoare”, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Dar relansarea industriei de apărare românești nu depinde de contractul dintre UMB și GDELS. De exemplu, turela este furnizată de companie israeliană Elbit, care o importă pe bucăți și doar o asamblează în România. Sistemul de comunicații este importat de către firma Interactive Software din Canada și integrat la București. Nici măcar muniția nu este produsă în România.

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly (sursa: mapn.ro)
Investigații

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly

OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly. Forțele Aeriene Române au cumpărat kerosen în valoare de 90 de milioane de euro în ultimi șapte ani, de la OMV Petrom, Jetfly Hub și Rompetrol Rafinare. OMV și Rompetrol, bătute de Jetfly Cea mai mare sumă, adică în jur de 42 de milioane de euro a ajuns la firma Jetfly Hub, patronată de controversatul afacerist Dan Berendel, fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță. Defapt.ro a dezvăluit că firma lui Dan Berendel a livrat kerosen neconform din cauza căruia două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au fost scoase din circuit. Culmea, kerosenul neconform a fost recepționat de ofițerii Forțelor Aeriene Române ca fiind în standarde. Procurorii DIICOT Ploiești au cerut arestarea lui Dan Berendel și a fratelui acestuia, Cristian Angel Berendel, dar judecătorii au constatat că probele nu sunt concludente. Avocatul fraților Berendel susține că în spatele acestei afaceri controversate se ascund interese de afaceri ale concurenței. OMV Petrom, livrări de 170 de milioane de lei În perioada ianuarie 2015 - decembrie 2017, Forțele Aeriene Române au achiziționat o cantitate de 53.179 tone de kerosen de la compania OMV Petrom. Valoarea întregii cantități a fost de 170 de milioane de lei. Acționarul majoritar al OMV Petrom este grupul austriac OMV Aktiengesellschaft cu puțin peste 51%, statul român cu peste 20,6%. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane fizice și juridice. Compania austriacă OMV este deținută, la rândul, ei de un consorțiu format din ÖBAG și Mubadala Petroleum, filiala companiei de investiții Mubadala, controlată de guvernul din Abu Dhabi. Jetfly, kerosen din Turcia, Grecia și Rompetrol Ministrul Apărării Naționale, prin Forțele Aeriene Române, a organizat o nouă licitație pentru kerosen la începutul anului 2018. Licitația a fost câștigată de firma Jetfly Hub, controlată de afaceristul Dan Berendel. Contractul cadru a fost semnat pe o perioadă de patru ani, cu o valoare finală de peste 420 de milioane de lei. Forțele Aeriene Române au comandat doar 66.400 tone de kerosen, în valoare de aproximativ 207 milioane de lei. Adică în jur de 42 de milioane de euro. Kerosenul a fost adus și vândut Forțelor Aeriene Române de la companiile Hellenic Grecia, Tupraș Turcia și Rompetrol Petromidia, cu un preț de 3.117,5 lei pe tona de kerosen. Misterul recepției de către Armată Defapt.ro a dezvăluit că Jetfly Hub, firma lui Dan Berendel, a livrat pentru avioanele militare kerosen neconform. Cu toate acestea ofițerii Forțelor Aeriene au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul, deși acesta nu îndeplinea standardele asumate prin caietul de sarcini. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei În urma alimentării cu kerosen neconform, două avioane de vânătoare MiG-21 LanceR au avut nevoie de reparații. Paguba estimată de Forțele Aeriene Române a fost de 6,5 milioane de euro. Avocatul afaceristului Dan Berendel, Florin Șurghie, susține că unul din cele două avioane s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să înceapă livrarea kerosenului. Iese Jetfly, intră OMV și Rompetrol După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract, pe 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră