sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Scântei (CCR), bani publici ca notar

Scântei (CCR), bani publici ca notar. Senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitatea de notar, a primit un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE). Notarul Scântei a perfectat prima parte a unei tranzacții de 14,73 milioane de euro. Acționarul unic al (SAPE) este ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al senatoarei Scântei. SAPE, achiziție de 14,73 milioane de euro La solicitatea Defapt.ro, Laura Iuliana Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Defapt.ro a dezvăluit că Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie, condusă de Bogdan Stănescu, a cumpărat firma clujeană Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău, cu suma de 14,73 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Această firmă produce 15 MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Scântei (CCR), bani publici ca notar În data de 30 decembrie 2021, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Atunci, notarul Laura Iuliana Scântei a întocmit o promisiune bilaterală de vânzare – cumpărare în baza căreia SAPE a plătit jumătate din prețul firmei. Adică, 7,365 milioane de euro. Pentru această tranzacție, notarul a încasat un onorariu de aproximativ 365.000 de lei, plătit de către SAPE, compania deținută de Ministerul Energiei. Ceea ce înseamă că, pentru restul documentelor, notarul va mai încasa o sumă identică. Scântei: "Să mă întrebați ca notar public, nu ca senator" Senatoarea notăriță Laura Iuliana Scântei a precizat că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, pentru că nu a fost implicată în procesul de selecție. Mai mult, spune ea, nu a contat faptul că este colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, cel în subordinea căruia se află compania SAPE. „Pe mine trebuie să mă întrebați ca notar public și nu ca senator, dacă am primit o astfel de solicitare, dacă am instrumentat actul și dacă există motive să îl refuz. În calitate de notar am instrumentat un act notarial la cererea unei părți”, a spus doamna notar Laura Iuliana Scântei. Senatoarea notar se face că nu înțelege Întrebată dacă avea motive să îi refuze pe cei de la SAPE, Laura Iuliana Scântei a spus că „există prevăzute în legea notarilor publici motivele pentru care dăm încheieri de respingere la efectuarea de acte notariale. În cazul acesta nu au exista motive de respingere”. Ea a mai explicat că serviciile notariale sunt servicii publice, că nu sunt servicii private și că notarul public este agent al statului: „Eu nu pot să refuz persoane fizice sau juridice private sau de drept public decât pentru motivele prevăzute în lege. Serviciile notariale sunt servicii stabilite prin ordinul ministrului Justiției. Tarifele notariale numite onorarii și taxe notariale pe care le încasăm în numele statului sunt stabilite de stat. Notarul este un agent al statului care nu face decât să aplice legea.”

Scântei (CCR), bani publici ca notar (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc (sursa: gov.ro)
Investigații

Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc

Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc. 2.000.000 de euro. Atât a plătit SAPE, o companie a Ministerului Energiei condusă de bugetarul de lux Bogdan Stănescu, pentru depozitarea celor peste 90 de milioane de măști cumpărate din Vietnam cu aproximativ 31,4 de milioane de dolari. Chiria de aproximativ 20.000 de euro pe lună ajunge la firma Master Mind, patronată de Dragoș Liviu Rădulescu, fost partener de afaceri cu un traficant de țigări. „Nașul” afacerii păguboase cu măști vietnameze este liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Pentru a scăpa de măștile păguboase și de costurile de 20.000 de euro pe lună cu depozitarea, Bogdan Stănescu le-a donat Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. Țeapa măștilor din Vietnam pe stoc În urmă cu doi ani, mai exact în martie 2020, liberalul Virgil Popescu se afla la conducerea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Atunci, Popescu a decis ca o companie deținută de minister, Societatea de Administrare a Participațiunilor în Energie (SAPE), să cumpere 100 de milioane de măști din Vietnam. În acel context, SAPE, sub conducerea bugetarului de lux Bogdan Stănescu, a purtat discuții cu reprezentanții Institutului de Tehnologie de Mediu și Schimbări Climatice din Vietnam. Care și-a asumat în timpul negocierilor că are posibilitatea de a furniza cele 100 de milioane de măști pentru suma de 30 de milioane de dolari. Adică 30 de cenți pe bucată. În cazul în care Institutul de Mediu nu putea livra întreaga cantitate de măști, reprezentanții acestuia aveau posibilitatea să apeleze la alte companii din Vietnam pentru a onora comanda. SAPE a cerut ajutorul Romarm Dar SAPE nu avea capacitatea de a organiza o asemenea achiziție, motiv pentru care ministrul Virgil Popescu a introdus în schemă o altă companie a ministerului, Romarm, condusă de Gabriel Țuțu, principalul producător și exportator de produse militare din România. Într-un final, pe 12 mai 2020, s-au cumpărat 95,97 de milioane de măști de la firma Minh anh Medical Joint Stock Company, măști produse de o altă companie vietnameză, Orange Pharmaceutical Company Limited. Valoarea contractului a fost de peste 26,1 milioane de dolari, la care s-au adăugat alte alte 5,3 milioane de dolari pentru transport. În total 31,4 milioane de dolari. Avioane închiriate pentru 5,3 milioane USD Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că firma de la care s-au cumpărat măștile era deținută de vietnamezii Nguyen Ngoc Hung, Tran Thi Tho, Ta Thi Tuy, Hoang Thi Lien și Nguyen Chi Cong. Directorul firmei era vietnamezul Dinh Xuan Khanh. Importul de măști din Vietnam a fost organizat integral de compania Romarm, care răspundea și de calitatea măștilor, de teste și de documente. De exemplu, Romarm a închiriat prin intermediul unei companii înregistrare în Elveția, Allodium SA, un avion militar al Forțelor Aeriene Ucrainene. Pentru cinci zboruri, a plătit peste 1,75 milioane de dolari. Ulterior, s-a apelat la firma SLS Cargo Bulgaria, de la care s-a închiriat un avion Boeing 747. Costul aferent pentru patru zboruri a fost de 3,5 milioane de dolari. Cinci milioane - vândute, 90 de milioane - în depozit SAPE, sub conducerea lui Bogdan Stănescu, a reușit să vândă din lotul de măști cumpărate din Vietnam doar 5.234.150 de bucăți Ministerul Educației, pentru suma de 9,26 milioane de lei. Restul de peste 90 de milioane de măști se află încă depozitate în regim de antrepozit vamal într-un spațiu închiriat de la firma Master Mind, patronată de Dragoș Liviu Rădulescu. Potrivit raportului de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021, compania Master Mind primește o chirie lunară în valoare de 98.600 lei, echivalentul a 20.000 de euro. Extras din raportul SAPE (sursa: SAPE) Depozitarea măștilor: două milioane de euro Un calcul simplu arată că SAPE a plătit în doi ani o chirie de peste două milioane de euro pentru depozitarea măștilor din Vietnam. Pentru a scăpa de problema măștilor cumpărate din Vietnam, Bogdan Stănescu, în calitate de președinte al directoratului SAPE, a decis să doneze stocul de măști către Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu „Demers prin care SAPE și-a exprimat disponibilitatea de a preda stocul de măști, invocând costurile ocazionate de menținerea acestora în regim de antrepozit vamal. Urmare a acestui demers s-a analizat și dezbătut propunerea, inclusiv în cadrul CNSU, fiind emisă Hotărârea nr. 98/04.11/2021”, se menționează în raportul SAPE. Conform acestei hotărâri, Departamentul pentru Situații de Urgență a acceptat donația urmând ca de diligențe și preluarea măștilor să se ocupe Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Însă, până la redactarea raportului, măștile nu au fost preluate din antrepozitul vamal. De abia acum, după șase luni de la hotărârea CNSU, a început preluarea măștilor de către IGSU. Afaceristul cu depozitul, asociat cu un traficant de țigări Dragoș Liviu Rădulescu, patronul firmei Master Mind, a încasat în jur de două milioane de euro pentru spațiul pus la dispoziție pentru depozitarea măștilor. Într-o altă firmă, Danube Logistic, a cărei activitate este întreruptă, Rădulescu este asociat cu Edis Suhov, implicat în contrabanda de țigări. Potrivit unui comunicat emis de DIICOT în 2011, Edis Suhov făcea parte dintr-un grup organizat care activa în județele Tulcea, Brăila și Galați și care aducea în România țigări de contrabandă. Din rețea făcea parte și tatăl lui Edis, Vladimir Suhov, fratele fostului senator Andrei Suhov. „Inculpaţii au introdus în România cantităţi însemnate de ţigări, atât prin punctele destinate controlului vamal cât şi prin trecerea în mod fraudulos a frontierei de stat. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat este de peste 5.000.000 lei”, se menționa în comunicatul DIICOT. "Mi-a furat barca să facă contrabandă" Contactat de căre Defapt.ro, Dragoș Liviu Rădulescu a declarat că măștile au fost depozitate din momentul în care au ajuns în țară: "Primesc aproape 20.000 de euro la 2.000 de mp. Și eu fac o afacere de vreo 3.000 de euro pentru că și eu plătesc 17.000 de euro pentru că nu e depozitul meu. E închiriat.". Legat de relația cu familia Suhov, Rădulescu a spus că a cumpărat o firmă de Vladimir Suhov. „Au avut probleme cu contrabanda de țigări. Am fost obligat să am un asociat pentru că legea îmi permitea să fiu asociat unic doar într-o singură firmă. A fost o idee să facem o firmă de transport. Edis Suhov a fost eliberat, dar eu am pătimit mult. El atunci mi-a furat barca și s-a apucat să facă contrabandă. Nu am avut nici o treabă cu ei”, a declarat Rădulescu.

Scântei, sute de mii din Energie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Scântei, sute de mii din Energie

Scântei, sute de mii din Energie. 14,73 milioane de euro. Atât a plătit Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), condusă de Bogdan Stănescu, pentru a achiziționa firma clujeană Energo Proiect care ar produce 15 MW din energie eoliană. Scântei, sute de mii din Energie Documentele obținute de către Defapt.ro arată că tranzacția a fost perfectată de notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare PNL, nominalizată de partid și votată de Senat pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională. Onorariul liberalei Laura Iuliana Scântei a fost de aproximativ 365.000 de lei pentru a autentifica promisiunea de vânzarea – cumpărare și plata în avans a sumei de 7,365 milioane de euro. Autentificarea documentelor a fost plătită de către SAPE, companie deținută de Ministerul Energiei, la conducerea căruia se află liberalul Virgil Popescu. SAPE, controlată de liberali Bogdan Stănescu a devenit cunoscut publicului larg după ce presa a scris că primea 12 salarii lunar de la stat pentru că era administrator special și membru în consilii de administrație la 12 companii de stat. În august 2019, Ministerul Energiei era condus de Anton Anton, de la ALDE și fost membru PNL. Atunci s-a decis, cu acordul lui Daniel Chițoiu, unul dintre fondatorii ALDE, ca în funcția de președinte al directoratului SAPE să fie numit Bogdan Stănescu. Un alt om al lui Chițoiu plantat în directoratul SAPE este Marian Luiza, fostul secretar adjunct al ALDE. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Această societate, deținută integral de Ministerul Energiei, a fost înființată în anul 2014 în urma procesului de divizare a Societății de Distribuție și Furnizare Energie Electrica SA și administrează participațiunile statului la mai multe companii din sectorul energetic. Între timp, Bogdan Stănescu a ajuns în subordinea lui Virgil Popescu, ministrul liberal al Energiei. Tot pe filieră liberală, în directoratul SAPE au mai fost numiți Gabriel Ion Grozavu, consilier județean la Dâmbovița din partea PNL. Pentru o scurtă perioadă de timp, între august 2020 și februarie 2021, din directoratul SAPE a făcut parte și Gabriel Plăiașu, deputat PNL de Dâmbovița. Din noiembrie 2021, Plăiașu este deputat neafiliat. 14,73 milioane de euro pentru Energo Proiect Pe lângă administrarea participațiunilor statului în companiile din sectorul energetic, SAPE a început să achiziționeze acțiuni și companii întregi care produc energie "energie verde". De exemplu, a fost achiziționat parcul fotovoltaic Dârvari. În urma acestei achiziții, din mai 2021, SAPE tranzacționează energie regenerabilă pe piața de energie din România. Ultima achiziție făcută sub conducerea lui Bogdan Stănescu, respectiv a ministrului Virgil Popescu, este firma Energo Proiect SRL din Cluj, patronată de un anume Sorin Bădău. Aceasta produce aproximativ 15MW de energie eoliană prin intermediul a cinci turbine amplasate pe vârful muntelui Curcubăta Mică, din județul Alba. Din raportul de activitate al directoratului SAPE aferent anului 2021 aflăm că, pe 30 decembrie 2021, SAPE a plătit un avans de peste 36,4 milioane de lei, echivalentul a 7,365 milioane de euro, pentru a cumpăra firma lui Sorin Bădău. Senatoarea PNL a încasat 365.000 de lei de la SAPE în calitate de notar Documentele obținute de către Defapt.ro arată că valoarea finală a tranzacției pentru achiziția integrală a firmei Energo Proiect este de 14,73 milioane de euro. Bogdan Stănescu, președintele directoratului SAPE, a apelat la notarul Laura Iuliana Scântei, senatoare și colegă de partid cu ministrul Virgil Popescu, pentru a perfecta tranzacția. Conform documentelor, senatoarea Laura Iuliana Scântei, în calitate de notar, a întocmit promisiunea bilaterală de vânzarea – cumpărare a firmei Energo Proiect de către SAPE. În baza acestei promisiuni, SAPE a virat în contul lui Sorin Bădău 7,365 milioane de euro. Onorariul notarial al senatoarei Laura Iuliana Scântei a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Suma încasată de Laura Iuliana Scântei se va dubla la finalizarea tranzacției, dacă va taxa cu aceeași sumă compania din subordinea colegului ei de partid. Bogdan Stănescu a refuzat să spună cum a fost selectată doamna Laura Iuliana Scântei pentru a întocmi actele pentru tranzacție. Însă a precizat că răspunsul îl vom primi în termenul legal. Scântei a donat 30.000 de euro la PNL și a ajuns judecător CCR Senatoarea Laura Iuliana Scântei, fosta consilieră a ministrului Justiției Tudor Chiuariu, a intrat în Parlament în anul 2016 pe listele PNL. Conform ultimei declarații de avere, aceasta a donat PNL nu mai puțin de 145.500 lei în octombrie 2020. Adică în jur de 30.000 de euro. Dar nici partidul nu a uitat de ea: în urmă cu aproximativ două luni, PNL a decis să o propună pe senatoarea Laura Iuliana Scântei pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României. Decizia a fost votată de Senat la începutul lunii mai. Asfel, Laura Iuliana Scântei va ajunge judecător la Curtea Constituțională în locul judecătoarei Mona Pivniceru. Stănescu, o carieră de succes Bogdan Stănescu și-a început activitatea publică în anul 1997 la Direcția Regională a Vămilor Galați. Acolo a început să lucreze pe funcția de consilier juridic. Apoi și-a continuat cariera de jurist la Fondul Proprietății de Stat, fosta Autoritate de Valorificare a Activelor Statului și actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului. Treptat, a ajuns de la un simplu jurist la director general în 2010. Apoi a fost angajat avocat definitiv la „Gorghiu, Pop și Asociații”. Coincidență sau nu, Alina Gorghiu, fosta președintă a PNL, a lucrat și ea la AVAS, pe postul de consilier al liberalului Teodor Atanasiu. De la casa de avocatură a Alinei Gorghiu, Bogdan Stănescu a ajuns în anul 2010 consilier al viceguvernatorului BNR. Funcție pe care o deține și în prezent. Din 2013, a lucrat în paralel pe funcția de consilier al ministrului Economiei. Adică a fost consilierul liberalului Andrei Gerea și al pesedistului Constantin Niță. Un apartament la fiecare doi ani Bogdan Stănescu a lucrat toată viața la stat. În anul 2010 și-a cumpărat un apartament în București. A achiziționat alte două apartamente în Bușteni în anul 2012. Șase ani mai târziu, adică în 2018, a mai cumpărat două apartamente în București, iar anul trecut, unul la Năvodari. În total, a reușit să cumpere șase apartamente în 12 ani. Oficial, deține două autoturisme Hyundai și motocicletă, dar și bijuterii de 15.000 de euro. Într-un depozit bancar a depus în jur de 21.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură: trebuie să returneze băncii Transilvania nu mai puțin de 1,26 milioane de lei până în anul 2046. Misterul sumelor din bani publici Câți bani câștigă oficial Bogdan Stănescu de la instituțiile statului nu se știe exact. De exemplu, acesta și-a secretizat salariul pe care îl primește de la Banca Națională a României pentru funcția de consilier strategic, dar și salariul încasat pentru funcția de președinte al Directoratului SAPE. Totuși, și-a făcut publice o parte din venituri. De la Ministerul Economiei, pentru funcția de administrator special la Oltchim, a primit anul trecut puțin peste 64.000 de lei. Romgaz i-a plătit un salariu de peste 212.000 de lei iar de la Rompetrol a încasat 180.000 de lei. În total, 456.000 de lei doar din trei locuri de muncă. Practic, câștigă cel puțin dublu față de președintele României, Klaus Iohannis.

Poliția a ignorat riscul Saga Festival (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Poliția a ignorat riscul Saga Festival

Poliția a ignorat riscul Saga Festival. Doi tineri și-au pierdut viața după ce au consumat mai multe tipuri de droguri iar alți cinci au intrat în stop cardio – respirator la Saga Festival. De abia atunci s-a dat alarma la poliție pentru a reduce traficul și consumul de droguri la festivalul organizat pe Arena Națională. Poliția a ignorat riscul Saga Festival Potrivit surselor Defapt.ro, polițiști sub acoperire sunt prezenți la fiecare manifestare de tipul acesta. Mai mult, înainte de fiecare mare concert din Capitală se fac analize de risc la nivelul Poliției București atât în privința traficului de droguri, cât și în privința potențialului de activități violente. Citește și: Putin, interviu amenințător după ce Kievul a fost țintit violent din aer: Vom ataca obiective pe care nu le-am atacat încă dacă SUA livrează rachete cu rază mai lungă Ucrainei Din acest punct de vedere, Saga Festival a fost clasificat ca un eveniment de mare risc de către Poliție. Dar șefii polițiștilor au decis să ignore evaluarea de risc. Chiar și așa, în cele trei zile de festival, polițiștii au constatat 119 infracțiuni legate de traficul și consumul de droguri. Ecstasy și metamfetamină Poliția Capitalei a anunțat că în perioada 3-5 iunie 2022, în perioada Saga Festival, a acționat împreună cu jandarmii și Agenția Națională Antidrog pentru a asigura „un climat de optim de ordine și siguranță publică”. Cu toate acestea, doi tineri au murit în urma supradozelor cu droguri. Unul dintre ei, un tânăr din Republica Moldova, a murit în ambulanță în drum spre spital. Celălalt a murit în secția de toxicologie a Spitalului Sf. Pantelimon. Medicii au stabilit că amândoi au consumat ecstasy în combinație cu metamfetamină. Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei a deschis un dosar de „moarte suspectă”. Alți zeci de tineri care au participat la Saga Festival au ajuns în stare gravă la spitale din București.

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos (sursa: Facebook/SAGA Festival)
Investigații

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos

Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos. Între noaptea de vineri spre sâmbătă (3 spre 4 iunie) și cea de duminică spre luni (5 spre 6 iunie), pe Arena Națională se desfășoară Saga Festival. Evenimentul este autorizat de către Primăria Municipiului București, în ciuda zgomotului infernal care acoperă tot cartierul Vatra Luminoasă și împrejurimile timp de trei nopți. Țeapa Saga Festival: pierderi, datorii, haos De altfel, foarte multe reacții de protest au apărut după prima noapte a manifestării. Unele au apărut chiar înainte și atrăgeau atenția că, luni dimineață, toți locuitorii din cartierul în care se află Arena Națională vor avea dificultăți majore în a se îndrepta spre școli sau slujbe. Totuși, încă de pe 19 mai, primarul Nicușor Dan a anunțat de ce este de acord cu poluarea fonică extremă: "Cea mai mare sumă (1,5 milioane de lei) a venit de la închirierea Arenei Naționale pentru Saga Festival, care va avea loc între 3 și 5 iunie și pentru care pregătirile au început deja". Saga Festival este organizat de o firmă care se numește Saga Festival SRL. Firma a fost înființată în 2020, cu un an înainte de prima ediție a șirului de concerte. Saga Festival 2021 a fost organizat la Romaero Băneasa și a cauzat, de asemenea, nu numai un zgomot nocturn infernal, ci și ambuteiaje extrema în nordul Bucureștiului. Cifre financiare dezastruoase pentru 2021 La finalul lui 2021, anul primei ediții a Saga Festival, firma Saga Festival SRL a înregistrat date contabile dezastruoase. Astfel, potrivit Ministerului de Finanțe, în timp ce veniturile au fost aproape 11,8 milioane de lei, cheltuielile au depășit 38,4 milioane de lei. Astfel, pierderea firmei a fost de peste 26 de milioane de lei în 2021. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Tot Ministerul de Finanțe arată că firma a încheiat 2021 cu datorii de aproape 36 de milioane de lei. Datele financiare ale Saga Festival SRL în 2021 (sursa: mfinante.gov.ro) Din datele organizatorilor, la ediția din 2021 au participat 45.000 de plătitori de bilete. Probabil că, pentru ediția actuală, se speră la un număr cel puțin triplu (au fost menționate estimări de 150.000 de persoane).

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice

Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice. O firmă înființată de Florea Nedea, trimis în judecată în dosarul Teldrum, firmă strâns legată de Liviu Dragnea, a câștigat o licitație de aproape trei milioane de euro pentru a reabilita cinci străzi din municipiul Alexandria. Contractul finanțat din fonduri europene a fost atribuit de primăria Alexandria, condusă de controversatul pesedist Victor Drăgușin, unul dintre susținătorii fideli ai lui Liviu Dragnea, fostul lider PSD. 7,7 milioane de euro de la UE Uniunea Europeană a finanțat în anul 2019, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), proiectul transfrontalier „Conexiune mai bună a orașelor Alexandria și Cherven Bryag” în valoare de aproximativ 7,7 milioane de euro. Proiectul prevede reabilitarea unei părți din infrastructura rutieră din orașele Alexandria și Cherven Bryag. Conform proiectului, la Alexandria urma să fie reabilitată o suprafață de 4.500 de metri, iar la bulgari, de 8.000 de metri. Citește și: Guvernul mai pompează 1,1 milioane euro în stadionul din Alexandria, ctitoria lui Dragnea. 16 milioane euro pentru stadionul unei echipe de Liga a III-a În primăvara anului trecut, Primăria Alexandria a scos la licitație un contract împărțit în două loturi pentru reabilitarea a cinci străzi. Primul lot prevedea reabilitarea străzilor Turnu Măgurele și Dunărea. În cel de-al doilea lot au fost incluse străzile Alexandru Ghica, Meșteșugari și Fabricii. Valoarea celor două loturi a fost estimată de administrația locală la 17,9 milioane lei. Interpușii lui Dragnea, noi contracte publice După un an de la lansarea licitației, în data de 13 mai 2022, contractul a fost adjudecat integral pentru suma de 14,4 milioane de lei de firma Spring Road Cargo, conform anunțului publicat în Sistemul Elecronic de Achiziții Publice de către Primăria Alexandria. De fapt, firma care a câștigat licitația își schimbase denumirea în anul 2019: din Spring Road Cargo, în Team Star Sud 2019. Firma Spring Road Cargo, actuala Team Star Sud 2019, a fost patronată până în martie 2018 de Florea Nedea, unul dintre foștii directori Teldrum. Florea Nedea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru o fraudă cu fonduri europene de aproape un milion de euro. În același dosar au mai fost trimiși în judecată Mircea Vișan și Petre Pitiș, ultimul fiind directorul general al Teldrum. Totodată, partea care îl privește pe Liviu Dragnea, despre care se spune că ar controla compania Teldrum, se află încă în lucru la DNA. "Șobo" din trupa lui Dragnea are 50% Din martie 2018, firma Spring Road Cargo a fost preluată de Costel Cule. Funcția de administrator a fost cedată de Florea Nedea lui Lucian Alexandru Stoica. La finalul anului 2019, Costel Cule a decis să schimbe denumirea firmei în Team Star Sud 2019 SRL. În prezent, firma înființată de Florea Nedea este controlată de Liviu Lucian Dobrescu, care deține 50% din societate. El este celebrul „Șobo” din formația EGO în care cântau Mugurel Gheorghiaș și Liviu Dragnea, pe vremea când era colegi de facultate. Într-un interviu acordat revistei Forbes, Dobrescu spunea că deține o parte din acțiunile la purtător ale companiei Teldrum. Foști angajați Teldrum, patroni ai noii firme Printre asociații Team Star Sud 2019 regăsim alte două persoane a căror carieră este strâns legată de Teldrum. De exemplu, Marilea Panaitov deține 20% din părțile sociale ale firmei. Ea este fostul director economic și unul dintre vechii acționari ai Teldrum. Din postura de director economic, gestiona banii companiei Teldrum. Un alt angajat de bază al companiei Teldrum, Nicoleta Dan, fostă Pene, deține 20% din părțile sociale ale Team Star Sud 2019. Ea a fost mâna dreaptă a lui Petre Pitiș, directorul general Teldrum. Dar a fost plasată și în compania 3T Construct din Piatra Neamț, cumpărată de Teldrum. Inițial și-a început activitatea ca director la Controlul Financiar Preventiv, apoi a ajuns director economic. Potrivit riseproject.ro, Nicoleta Dan gestiona contabilitatea tuturor firmelor controlate de gruparea Dragnea. Pe computer avea zeci de excel-uri și tabele cu intrările și ieșirile de bani nu doar din Tel Drum, dar și din afacerile fiului sau finului lui Liviu Dragnea (Zooveg, InterFrigo, Romcip – Ferma Salcia, Agrotrust). Calculate în ansamblu, Nicoleta le numește „situații intra-grup”.

Rupi Gabor, alături de Azota Popescu, cea care îi este alături tânărului de când avea 14 ani. Foto: Flavia Drăgan
Investigații

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani

Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. Acum aproape șapte ani, Rupi Gabor (31 de ani) s-a întors în România. Avea două variante: să-și deschidă o cafenea cu tipic spaniol, țara în care și-a găsit liniștea, sau să lupte ca alți copii care au crescut în sistemul de protecție să nu treacă prin ce a trecut el: „Să dorm sub cerul liber, să fiu traficat de toți cretinii, să nu fiu ajutat, să mi se închidă uși. Să ajut și să militez pentru toți cei care vin în urma mea”. Citește și: 27 de copii din grija statului sunt traficați, anual, în România. Cum au ajuns două fete de 13 și 16 ani pe mâinile traficanților din Vaslui Sunt la sediul ONG-ului „Zâmbește pentru Viitor”, în Brașov. La birou, Bianca, asistentă socială, lucrează la dosarele copiilor pe care îi ajută asociația. Imediat ce mă așez pe canapea, Rupi, președintele organizației, începe să-mi povestească, cronologic, despre cei aproape șapte ani de existență ai organizației, în care a ajutat peste 800 de copii din sistemul de protecție. Când avea doar 18 ani, proaspăt ieșit din sistemul de protecție, Rupi a fost închis timp de o lună în subsolul unei case, drogat și obligat să întrețină relații sexuale cu clienții unei rețele de trafic de ființe umane. Din cei șapte traficanți ai rețelei brașovene, în urma sentinței definitive a instanței, în 2015, au făcut închisoare doar trei. Cea mai mare pedeapsă a fost de doar șapte ani de închisoare. Alți doi traficanți au primit câte cinci ani. Ceilalți patru au fost achitați în apel. În prezent, toți inculpații din dosar sunt liberi. Rupi Gabor îi salvează pe copiii orfani. „Dacă lupți pentru ei, pentru drepturile lor, știi ce ți se zice? «Ai rămas cu traume din casa de copii»” Rupi îmi vorbește cu lux de amănunte despre fiecare proiect, fiecare copil ajutat, merge la bibliorafturi ca să confirme vreo informație. Și zâmbește. E motto-ul asociației sale: „Noi toți putem face ceva pentru a schimba o viață, pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor care n-au găsit un motiv să o facă până acum”. În primul an de activitate, a luat 13 copii proaspăt ieșiți din sistemul de protecție și i-a învățat cum să aibă grijă de ei. În asistența socială, acest lucru se numește „crearea de deprinderi de viață independentă”. Din cauză că mulți copii, atunci când li se ridică măsura de protecție, la 18 ani, nu știu ce vor face cu viața lor, sfârșesc pe stradă, se prostituează sau fură. Unii chiar i-au mărturisit lui Rupi că vor să stea în închisoare, pentru că acolo se simt „ca la casa de copii”. De cinci ani, organizează „Călătoria talentelor”, un fel de „Românii au talent”, doar că toată lumea câștigă un premiu, în cuvintele lui Rupi. „Este proiectul meu de suflet, va trăi cât voi trăi și eu”, continuă el. Peste o sută de copii din centre vin la Brașov câteva zile își arată talentul în fața celorlalți copii, primesc premii, participă la ateliere de creație și sunt încurajați să lupte pentru visul lor. „De acolo nu am mai văzut libertatea” Când avea 18 ani și a ieșit din sistemul de protecție, Rupi Gabor n-avea unde să doarmă. N-avea nici bani, nici telefon. A dormit o perioadă pe străzi, apoi la adăpostul de noapte din Brașov. Și-a găsit un prim loc de muncă cu ajutorul Azotei Popescu, președinta organizației Catharsis, care îi ajuta pe Rupi și pe prietenii lui de când aceștia aveau 14 ani. S-a angajat la un restaurant, de unde primea 600 de lei pe lună. „Nu mă descurcam cu banii și atunci am zis să îmi mai găsesc încă un loc de muncă. M-am angajat la o discotecă, era un job de noapte. Trebuia să mă duc să fac curățenie acolo. Nu vă zic că de acolo nu am mai văzut libertatea”, își începe Rupi „episodul cel mai trist din viața lui”, după cum spune Azota Popescu. Citește continuarea textului pe presshub.ro. Articol apărut pe PressHUB.ro, în cadrul proiectului STOP AT, finanțat de administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene.

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA (sursa: ro.usembassy.gov)
Investigații

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA

Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA. Florin Lazăr Vlădică, fostul șef al Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, a fost audiat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în dosarul „Piranha V”, o afacere controversată pentru care statul român va plăti la final în jur de 900 de milioane de euro. Burci, Broidy, Trump Totodată, el a dat a fost audiat și în legătură cu afacerea „sistemul C4ISR” în care a fost implicată firma Circinus Defense LLC, controlată de Elliot Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. De această afacere este legat și numele controversatului afacerist Cristian Burci. La câteva zile de la audiere, Ambasada SUA a postat o poză cu șeful misiunii diplomatice de la București, David Muniz, în centrul căreia se afla Florin Lazăr Vlădică și reprezentanții companiei americane Raytheon. Vlădică, de la Tender la Grindeanu Defapt.ro a dezvăluit că Florin Lazăr Vlădică a lucrat timp de șapte ani în Africa pentru controversatul afacerist Ovidiu Tender. De acolo, a fost recuperat în anul 2017 de Sorin Grindeanu, premierul de atunci al României, și numit la șefia Departamentului pentru Armamente cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa De această numire nu este străin nici afaceristul Cristian Burci. În mandatul său de secretar de stat și șef al Departamentului pentru Armamente (DpA), Florin Lazăr Vlădică a semnat un acord guvernamental cu SUA în urma căruia Ministerul Apărării Naționale avea să cumpere sistemul de rachete Patriot în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Recuperat de Raytheon de la DpA După ce Vlădică a fost schimbat din funcție, compania americană Raytheon, producătorul sistemului de rachete Patriot, l-a angajat pe post de consultant pentru afacerile cu armament pe care urma să le încheie cu statul român. Contractul a fost semnat în defavoarea statului român, fără clauze de offset și cooperare industrială. Acum, Vlădică este angajatul afaceristului Frank Timiș, artizanul afacerii Roșia Montană, dar continuă să reprezinte neoficial și interesele companiei americane Raytheon. Asta deși compania americană a renunțat oficial la serviciile de consultanță ale lui Florin Lazăr Vlădică în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca aceasta să fie investigată pentru corupție în SUA în legătură cu afacerile cu armament din Qatar. Vlădică, reprezentantul „neoficial” al Raytheon la BSDA Pe Florin Lazăr Vlădică l-am întâlnit standul companiei americane Raytheon de la Black Sea Defence and Aerospace BSDA 2002, expoziția de tehnică militară și de securitate de la București. Întrebat dacă încă reprezintă interesele Raytheon în România, Vlădică a spus că nu mai are nici o legătură oficială cu compania americană. Vlădică (cu ochelari), la BSDA 2022 (sursa: defapt.ro) „Sunt aici în calitate de vizitator. Nu mai sunt consultant pentru Raytheon”, a declarat Vlădică, în timp ce își ascundea sub haină ecusonul cu șnur roșu ca să nu i se vadă calitatea oficială. Legat de contractul de 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția sistemului de rachete Patriot semnat în defavoarea statului român și, ulterior, angajarea sa la compania Raytheon, Vlădică a declarat că nu consideră că acesta este un act de corupție pentru că contractul a fost semnat cu Guvernul SUA, care la rândul său îl subcontractează producătorului Raytheon. "Niciun ban de la Raytheon" Consultanții din industria de armament sunt plătiți de obicei cu sume de minimum 5.000 de euro lunar pentru cheltuieli administrative, bani la care se adaugă un comision de aproximativ 5% din valoarea contractului. De exemplu, în cazul unui contract de zece milioane de euro, consultantul poate primi în jur de 500.000 de euro. Dar sumele pot varia în funcție de tipul și valoarea contractului. Întrebat câți bani a încasat de la Raytheon pentru că le-a reprezentat interesele în România, Florin Lazăr Vlădică a spus că „niciun ban”. „Nu am luat nici un comision, niciun ban, de la Raytheon”, a spus Vlădică. Dar nici nu a lucrat pro bono, a spus el. Degeaba am insistat cu întrebările pentru că nu a vrut să zică sub ce formă este plătit de către compania americană Raytheon. În poza Ambasadei SUA la București Florin Lazăr Vlădică și-a continuat activitatea de reprezentant al Raytheon la standul de la BSDA. În cursul zilei de miercuri, 18 mai 2022, standul Raytheon a fost vizitat de David Muniz, șeful misiunii diplomatice a SUA la București. Acolo s-a pozat cu reprezentanții companiei, apoi poza a fost urcată pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA. În centrul fotografiei se afla chiar Florin Lazăr Vlădică, care adulmeca vorbele diplomatului. În toate cele trei zile ale expoziției, Vlădică nu și-a părăsit postul de la stand. Vlădică, ex-Armamente, audiat la DNA În ultima zi l-am întrebat în ce calitate a fost audiat de procurorii DNA și în ce dosare. Uimit, Vlădică a admis că a fost audiat în calitate de martor în dosarul Piranha V. „Am fost audiat ca martor în dosarul Piranha V în legătură cu contractul acela de 900 de milioane de euro și în cel cu sistemul de comandă (C4ISR - n.r.)”, a spus mâhnit Vlădică. Ulterior a refuzat să facă orice comentariu legat de implicare sa în aceste afaceri penale. În afacerea C4ISR au fost implicați mai mulți politicieni și afaceriști, inclusiv Florin Lazăr Vlădică. De pe urma acestei afaceri, Cristian Burci urma să primească un comision cuprins între 25 și 51 de milioane de dolari. Dar afacerea a fost anulată în urma încrengăturilor penale. La finalul expoziției, Vlădică s-a suit într-un microbuz alături de toată conducerea Raytheon prezentă la București și a plecat. De la București, a plecat în Elveția, țară din care își coordonează afacerile Frank Timiș, unul dintre angajatorii săi.

Grindeanu numește un incompatibil la AACR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu numește un incompatibil la AACR

Grindeanu numește un incompatibil la AACR. Alexandru Anghel, noul președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile, se află în stare de incompatibilitate pentru că deține simultan funcții de conducere la Aeroportul Brașov. Decizia de numire în CA a fost asumată de Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor, la recomandarea liberalului Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, în subordinea căruia se află Aeroportul Brașov. La finalul anului 2017, Alexandru Anghel a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Iași pentru că a pus în pericol siguranța aeroportului, dar și pentru că a încercat să mușamalizeze mai multe neregului. Director de vânzări pentru firme de textile Alexandru Anghel și-a început cariera în anul 1992 ca director de vânzâri pe București pentru firma ieșeană de confecții textile OCCO Silhouette. Apoi a continuat să lucreze în vânzări pentru mai multe companii, dar în paralel avea și funcția de controlor trafic sol la Aeroportul Iași, aflat în subordinea Consiliului Județean Iași. A renunțat la postul de la aeroport în anul 2002. Însă a revenit ca dispecer sol în anul 2010. Ulterior a ocupat mai multe funcții de execuție și conducere în cadrul aeroportului ieșean, ba chiar a ajuns membru în Consiliul de Administrație și director general interimar. Totul, până la finalul anului 2017. Comportament abuziv la Iași Defapt.ro a obținut mai multe documente care arată că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. De exemplu, i s-a reproșat că a pus în „pericol în repetate rânduri a siguranței pe Aeroportul Iași prin nedelegarea atribuțiilor de Director General Provizoriu către persoane abilitate din cadrul regiei, în momentul deplasării în afara localității”. Nu a respectat hotărârile CJ O altă nemulțumire a CA a fost că nu a respectat legislația privind raportarea punerii în aplicare a modului de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari, nefinanciari și operționali aferenței guvernanței corporative. Totodată, Alexandru Anghel nu a informat Consiliul de Administrație cu privire la problemele cu care se confruntă Aeroportul Iași și nici nu a pus în aplicare hotărârile Consiliului Județean Iași, instituția care deține aeroportul. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului Totul a culminat cu punerea în imposibilitate a directorului economic de a-și duce la îndeplinire atribuțiile, dar și gestionarea deficitară a resurselor umane. Grindeanu numește un incompatibil la AACR După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Tot liberalul Adrian Ioan Veștea l-a susținut pentru a fi numit de Sorin Grindeanu, ministrul PSD al Transporturilor în funcția de membru al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Această instituție care ar trebui să emită mai multe avize și autorizații pentru Aeroportul Brașov. Președintele CJ Brașov, Adrian Ioan Veștea, a refuzat să explice de ce l-a susținut pe Alexandru Anghel pentru funcția de membru în CA. "Întrebați-l pe el, dacă faceți un articol despre el", spus Veștea și a închis telefonul. Ministerul Transporturilor: Incompatibilitate Direcția Juridică a Ministerului Transporturilor a emis încă din anul 2014 o opinie juridică din care rezultă că este incompatibil statutul de membru în structura de conducere a unui operator de aerodrom și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. De ce? Răspunsul îl aflăm tot din opinia juridică a specialiștilor de la Traporturi. „În măsura în care membri din structurile de conducere a unor operatori de aerodrom sunt și membri în consiliul de administrație al autorității competente, este evident că aceștia pot influența deciziile privind certificarea și supravegherea acelor aerodromuri, spre exemplu prin numirea ca directori executivi a unor persoane care să se supună instrucțiunilor lor, prin amenințare cu revocarea din funcție etc.”, susțin juriștii ministerului. Regulamentul Comisiei Europene e clar Tot ei susțin că o astfel de situație nu îndeplinește, atât din perspectivă obiectivă, cât și subiectivă, cele două cerințe esențiale ce decurg din Regulamentul Comisiei Europene privind independența autorității competente, în speță AACR, și anume luarea deciziilor fără a se supune niciunei instrucțiuni și stabilitatea funcției deținute. Cu alte cuvinte, posibilele ingerințe în activitatea autorității competente (AACR), realizate de către structurile din conducere ale anumitor aerodromuri (care sunt și membri în CA al AACR) determină ca între cele două calități de membru să existe incompatibilitate. Anghel, insolent Contactat de către Defapt.ro, Alexandru Anghel a spus că nu a fost numit la recomandarea partidului, ci că îl recomandă activitatea sa în industria aeronautică. „Eu mă ocup de primul aeroport din România care s-a făcut în ultimii 50 de ani. Este cel mai complex proiect de aviație din țara asta”, a spus Anghel făcând referire la Aeroportul Brașov. Totodată, el s-a lăudat și cu activitatea de la Aeroportul Iași, acolo unde a fost shimbat din funcție pentru mai multe nereguli. „Am fost manager de aeroport. Este un caz de succes. Nu cred că am pus în pericol siguranța Aeroportul Iași. Nu sunt în conflict de interese. Consiliul de Administrație ia decizii de administrare. Nu se ocupă de partea executivă”, a declarat Alexandru Anghel. Își contrazice propriul CV Ulterior, Alexandru Anghel a spus că cel care a semnat hotârârea prin care a fost schimbat din funcție de la Aeroportul Iași „avea 12 clase”. Dar hotârârea este asumată și semnată de cei cinci membri ai CA. „Eu, de când am terminat facultatea, am lucrat numai în domeniul aeroportuar și aviatic”, a spus Anghel, deși CV-ul său public îl contrazice și de această dată. Întrebat dacă a contestat hotărârea de la Aeroportul de la Iași, Alexandru Anghel a refuzat să răspundă și a închis telefonul.

Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole (sursa: Pexels/Suzy Hazelwood)
Investigații

Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole

Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole. Ioan Rădulescu și fiul acestuia, Gabriel Rădulescu, cei care controlează controversata firma de reciclare a deșeurilor New NCR Reciclare, au fost reținuți de anchetatori pentru implicare într-o schemă de fraudă în industria deșeurilor reciclabile. Paguba estimată de anchetatori a fost estimată la aproximativ 4,7 milioane de lei (în jur de un milion de euro). Firma familiei Rădulescu a mai fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru nerespectarea legislației privind regimul deșeurilor, dar și pentru neconformităţi legate de regimul de transport al deşeurilor periculoase şi nepericuloase. Reciclarea fictivă a deșeurilor, pagube ridicole Gabriel Rădulescu patronează și administrează firma New NCR Reciclare, societate specializată în colectarea deșeurilor reciclabile pe care le valorifică în numele Organizațiillor de Transfer de Responsabilitate (OTR). Aceste OTR au preluat responsabilitatea de a recicla deșeuri în numele marilor companii producătoare de deșeuri reciclabile. De exemplu, semnează contracte cu diverse centre pentru colectarea și reciclarea sticlei pentru producătorii care comercializează băuturi în diverse tipuri de sticle. După ce sunt colectate și valorificate deșeurile de sticlă, OTR-urile transmit documentele la producători care, la rândul lor, raportează că și-au îndeplinit obligațiile de mediu. Director în firmă de reciclare cu soacră la avizare de Mediu Firma lui Rădulescu are punctul de lucru în localitatea Băilești, din județul Gorj. Acolo avea și sediul social declarat, dar și l-a mutat în București, pe strada Jandarmeriei. Directorul general al firmei este Ioan Rădulescu, tatăl patronului. Citește și: O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal. Cei luați prizonieri de ruși, băgați la pușcărie și amenințați cu pedeapsa capitală Secundul lui Ioan Rădulescu, adică directorul general adjunct al firmei, este Bogdan Bidică, ginerele Mariei Bercaru, una dintre angajatele responsabile cu avizele de mediu ale Agenției de Protecție a Mediului Gorj. Tot la Agenție lucrează pe funcția de consilier și Claudia Bidică, soția directorului adjunct Bogdan Bidică și fiica Mariei Bercaru. 27 de percheziții în zece județe și București Polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au luat la puricat afacerea familiei Rădulescu. În cursul zilei de 18 mai 2022, polițiștii au efectuat 27 de percheziții domiciliare în județele Gorj, Giurgiu, Timiș, Alba, Suceava, Neamț, Iași, Olt, Dolj, Sibiu și municipiul București. „Perchezițiile se derulează la sediile și punctele de lucru ale mai multor agenți economici, precum și la domiciliile unor persoane fizice, care, începând cu anul 2017 și până în prezent, ar fi dezvoltat un sistem de fraudare și inducere în eroare a operatorilor implicați în mecanismul de transfer al responsabilității stabilite în sarcina producătorilor de deșeuri din ambalaje, cauzând un prejudiciu de aproximativ 4.700.000 de lei”, se menționează într-un comunicat de presă emis de Poliția Română. 900 de TIR-uri de sticlă De exemplu, New NCR Reciclare a colectat și achiziționat o cantitate de 34,4 milioane de kilograme de deșeuri de sticlă în anul 2019. Adică 34.448 de tone de sticlă. Întreaga cantitate ar putea fi transportată cu 900 de TIR-uri. Serviciile de valorificare a deșeurilor de ambalaje din sticlă au fost facturate de New NCR Reciclare pentru firmele Glass Reciclare și Eco Profix Consulting. În urma investigațiilor, patronul firmei New NCR Reciclare, Gabriel Rădulescu, și tatăl acestuia, directorul Ioan Rădulescu, au fost reținuți de anchetatori pentru înșelăciune și instigare la fals.

Frank Timiș, o nouă afacere africană (sursa: BBC)
Investigații

Frank Timiș, o nouă afacere africană

Frank Timiș, o nouă afacere africană. Controversatul businessman, cel care a fost la un pas să exploateze aurul de la Roșia Montana, vrea acum să listeze la bursa NASDAQ o companie care vinde lucernă din Senegal în țările arabe și Europa. De o parte din afacerile lui Frank Timiș se ocupă Florin Lazăr Vlădică, fost secretar de stat la Ministerul Apărării și consultant pentru afacerile cu armament ale companiei americane Raytheon. De la Vlădică, la opincă de lux Florin Lazăr Vlădică a fost responsabil de afacerile din Africa ale controversatului afacerist Ovidiu Tender, eliberat condiționat din închisoare în toamna anului 2019. Ovidiu Tender a fost condamnat în anul 2015 la la 12 ani și șapte luni de închisoare pentru înșelăciune și spălare de bani în dosarul Carom. În timp ce Tender își executa pedeapsa, în anul 2017, Florin Lazăr Vlădică a fost recuperat din Africa de Sorin Grindeanu, premierul atunci al României, și pus pe funcția de șef al Departamentului pentru Armamente, cu rang de secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. După ce a fost schimbat din funcție, Vlădică a fost antamat drept consultant de compania Raytheon pentru a-i reprezenta interesele în afacerile cu armament în România. Tender îl admiră pe Timiș În paralel, Vlădică a început să lucreze și pentru firma elvețiană Gulf Energy Services AG care, conform datelor publice, este controlată de afaceristul Frank Timiș. Ovidiu Tender declara într-un interviu, la PRO TV, că Frank Timiș „este nașul familiei mele, îmi este un prieten foarte drag, pe care îl apreciez, îl admir pentru ce a făcut”. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa În timp ce pendulează între SUA, Elveția și România, Florin Lazăr Vlădică se ocupă și de afacerile lui Frank Timiș din Africa. Una dintre societățile controlate de Frank Timiș, African Agriculture Inc., înregistrată în paradisul fiscal Delaware, are un sediu în New York și este condusă de Alan Kessler. La 27 decembrie 2021, compania lui Timiș a cerut să fie listată pe bursa NASDAQ sub simbolul „AAGR”. Dar nu a primise nici un răspuns în legătură cu această solicitare până la finalul lunii aprilie a acestui an. Concesiune soldată cu doi morți Pe 22 aprilie 2022, African Agriculture Inc. a depus documentația la Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA pentru a lansa o ofertă publică de acțiuni. Defapt.ro a analizat documentele depuse din care rezultă că African Agriculture Inc. deține Agro-Industries Corp, înregistrată în Insulele Cayman la data de 15 ianuarie 2018. Firma din Insulele Cayman controlează controlează la rândul ei societatea Les Fermes de la Teranga SA din Senegal, o companie cu istorie tenebroasă. Compania Les Fermes de la Teranga SA s-a numit inițial Senhuile. În anul 2012, firma Senhuile a obținut un drept de a folosi un teren agricol de 20.000 de hectare printr-un decret prezidențial emis de președintele Senegalului. Concesiunea a generat proteste violente din partea comunității locale pentru că nu a fost consultată și nici nu și-a dat acordul pentru această afacere. În urma acestor proteste, doi săteni și-au pierdut viața iar alte zeci de persoane au fost rănite. Apoi, proiectul a fost suspendat. Frank Timiș, o nouă afacere africană O dată cu venirea la putere a președintelui Macky Sall, proiectul a fost preluat de grupul italian Tamperi, care a primit cele 20.000 de hectare într-o altă regiune. Italienii au promis că vor cultiva orez și porumb pentru a asigura o parte din hrana senegalezilor. Citește și: Frank Timiș, scheme riscante pe coastele africane Chiar s-au lăudat că vor construi școli și centre medicale, dar au ajuns să se certe între ei. În urma lor a rămas terenul împrejmuit cu sârmă ghimpată. Întreaga afacere a fost preluată la 28 februarie 2018 de Agro Industries, firma din Insulele Cayman a lui Frank Timiș. Ulterior, firma lui Timiș a mai închiriat 5.000 de hectare de la municipalitatea Fass Ngom pe o perioadă de 15 ani. Investiții de 70 de milioane de dolari în lucernă Din datele făcute publice de Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA, rezultă că s-au investit peste 70 de milioane de dolari în firma din Senegal. „Investitorii nu trebuie să se bazeze pe decizia de investiție a domnului Timiș, deoarece acesta poate avea toleranțe la risc diferite față de alți investitori, iar condițiile de investiție și prețurile oferite domnului Timiș pot diferi semnificativ față de termenii și prețul avut în vedere de această ofertă”, se menționează în raportul depus la Comisia de Burse. Din datele oficiale rezultă că la ferma LFT se va cultiva în mod special lucerna, care ar urma să fie vândută crescătorilor africani de vite, inclusiv celor din Senegal și Mauritania. Dar și în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, plus Europa. Pești și absorbție ridicată de carbon Pe lângă lucernă, oamenii lui Timiș susțin că au în vedere dezvoltarea unui program de acvacultură prin care vor gestiona achiziția angro de pește de pescarii locali, dar și de ce la cei din Africa de Est. Peștele procesat și refrigerat ar urma să ajungă pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu. Potrivit documentelor citate, firma lui Timiș vrea să demareze și un proiect de reîmpădurire a zonelor din apropierea fermei LFT cu arbori care au o absorție ridicată a carbonului pentru a obține certificate de carbon. Acestea se tranzacționează la nivel internațional. Cu toate aceste planuri mărețe de viitor, compania lui Frank Timiș a generat pierderi nete cumultate de aproximativ 7,1 milioane de dolari la finalul anilor 2020 și 2021. Deficitul acumulat a fost de peste 12,5 milioane de dolari la finalul anului 2020, respectiv de 18,541 milioane de dolari la finalul anului 2021. Certificate de carbon Oficialii companiei susțin în documentele depuse la Comisia de Burse pentru Valori Mobiliare a SUA că a încheiat acorduri cu primarul și guvernele locale din Ingall și Aderbissinatt pe o perioadă de 49 de ani pentru dezvoltarea proiectelor agricole și cele pentru carbon. Unul dintre proiecte prevede plantarea a 1.000.000 de hectare de arbori în fiecare zonă. Adică, vor fi plantați arbori pe o suprafață cumulată de 2.000.000 de hectare pentru obținerea certificatelor de carbon. „Conform prevederilor acordului, fiecare municipalitate va aloca, de asemenea, o sută de mii (100.000) de hectare de teren suplimentar pentru producția comercială pentru consumul local și industrial de lucernă (sau alte produse din biomasă) pe scară largă în urma studiilor hidrologice și de sol”, se menționează în raport. Ca de obicei la Timiș, numere grandioase În urma demarării acestor afaceri, firma lui Timiș va plăti câte 75 de milioane de franci vest africani penru fiecare din cele două acorduri, echivalentul a 120.000 de dolari americani, ca sprijin bugetar pentru Regiunea Agadez. Banii vor fi plătiți din primul an în care vor fi vândute certificatele de carbon. Primăriile din Ingall și Aderbissinatt vor primi fiecare câte 50 de milioane de franci vest africani pe an ca contribuție pentru programul de formare pe perioada construcției serelor și a plantației de arbori. Cele două primării vor mai primi anual 650 de milioane de franci, echivalentul a 1,029 milioane USD, bani care vor fi plătiți din primul an de vânzare a certificatelor de carbon. Frank Timiș a pus ochii și pe râul Niger. În zona barajului Kandaji, Banca Mondială a realizat un studiu de fezabilitate din care rezultă că pământul are caracteristici de fertilitate foarte asemănătoare cu cele de la Ferma LFT, din Senegal. BBC: Șpăgi în Senegal O investigație a BBC a dezvăluit că în anul 2012, guvernul de atunci al Senegalului a acordat firmei Petro -Tim drepturi de explorare pentru două zăcăminte de petrol și gaze offshore. Firma făcea parte din Timis Corporation, controlată de Frank Timiș. Noul președinte de atunci al Senegalului, Macky Sall, a cerut o investigație asupra acestei afaceri în urma căreia a concluzionat că Petro – Tim trebuie să își piardă dreptul de concesiune. Cu toate acestea acordul de concesiune nu a fost anulat, ceea ce a generat proteste de amploare în Senegal. Potrivit investigației BBC, fratele președintelui din Senegal, Aliou Sall, a fost angajat de Timis Corporation și plătit cu 1,18 milioane lire sterline pe o perioadă de cinci ani. Totodată, lui Aliou Sall i s-a promis acțiuni în valoare de trei milioane de dolari la unele dintre companiile lui Timiș. Documentele citate de BBC mai arată că un offshore al lui Frank Timiș a plătit în secret 250.000 de dolari unei companii deținute de Aliou Sall, bani despre care se spunea că sunt pentru „taxele datorate guvernului Senegal”. Președintele Macky Sall a spus că aceste acuzații sunt o încercare de a destabiliza țara, în timp ce fratele său și-a dat demisia în 2016 de la Timis Corporation. Frank Timiș a negat toate neregulile.

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș (sursa: zf.ro)
Investigații

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș

Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș. Compania americană Raytheon a renunțat la serviciile de consultant pentru România ale lui Florin Lazăr Vlădică, fostul secretar de stat și șef Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale. S-a întâmplat cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție de autoritățile americane. Florin Lazăr Vlădică a ajuns să lucreze pentru compania americană după ce a semnat un contract de 3,9 miliarde USD prin care Guvernul de la București a cumpărat sistemul de rachete Patriot. Fostul oficial român a ajuns acum să lucreze pentru controversatul afacerist Frank Timiș, după ce anterior lucrase pentru Ovidiu Tender în Africa. Șef la DpA pe semnătura lui Grindeanu Florin Lazăr Vlădică a gestionat afacerile din Africa de Vest ale controversatului afacerist Ovidiu Tender în perioada 2010-2017. Pe 29 martie 2017, premierul de atunci, Sorin Grindeanu, actualul ministru al Transporturilor și vicepremierul României, l-a recuperat din Africa pe Florin Vlădică. Și l-a numit secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale și șef peste Departamentul pentru Armamente (DpA), organism care aprobă toate achizițiile de armament pentru Armata Română. La două luni după ce a preluat funcția de șef al DpA, secretarul de stat Vlădică a anunțat că urma să fie demarată procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la compania americană Raytheon. Ulterior, în septembrie 2017, o delegație a Ministerului Apărării din care făcea parte și Vlădică s-a deplasat în SUA pentru a se întâlni cu reprezentanții companiilor din industria de apărare, inclusiv cu cei de la Raytheon. A semnat mega-afacerea Patriot În urma acestei vizite oficiale, Guvernul României a emis o Hotărâre prin care a fost aprobată achiziția sistemului de rachete Patriot, în valoare de 3,9 miliarde de dolari, de la compania Raytheon, afacere derulată prin intermediul guvernului american. Partea română nu a solicitat introducerea în contract a unor clauze de offset prin care americanii să fie obligați să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în economia românească. Deși, în cazul unui contract asemănător, Polonia a beneficiat de investiții masive în industria de apărare. Citește și: România, marele atu al Ucrainei în criza cerealelor? Țara invadată de Rusia nu poate exporta grânele. Germania e sceptică, din cauza diferențelor de ecartament. Aurescu, optimist Documentele oficiale obținute de către Defapt.ro arată că secretarul de stat Florin Vlădică a fost implicat direct în această afacere prin care a fost sabotată economia românească. De exemplu, el a semnat „Scrisoarea de ofertă și acceptare” (LOA), aferentă programului de înzestrare. Mai mult, a aprobat raportul de finalizare a procedurii de negociere și semnat scrisoarea de acceptanță în acordurile G2G între Guvernul României și Guvernul SUA. Dat afară de Dăncilă, recuperat de Raytheon După ce a semnat contractul păgubos pentru statul român, Florin Vlădică a fost eliberat din funcție pe 31 ianuarie 2018, printr-o decizie semnată de premierul Viorica Dăncilă. Dar nu a rămas pe drumuri: compania americană Raytheon l-a contractat pentru a vinde armament statului român. Astfel, în calitate de reprezentat oficial al Raytheon, a participat la cel puțin o întâlnire cu foștii săi subalterni de la DpA, cărora le-a propus să achiziționeze mai multe tipuri de armament. Florin Vlădică a renunțat oficial la contractul cu Raytheon în vara anului trecut, cu puțin timp înainte ca această companie să fie investigată pentru corupție în SUA. Comisia de Valori Mobiliare din SUA a declanșat ancheta după ce Raytheon ar fi plătit 1,9 milioane dolari firmei Digital Soula Systems, o firmă de consultanță în apărare și securitate, care a fost deținută parțial de fratele emirului din Qatar. În urma acestui scandal de corupție, Raytheon a început o analiză internă în legătură cu operațiunile din străinătate pentru a vedea cum se aplică „Legea privind practicile de corupție în străinătate”. În urma analizei interne, au fost identificate „câteva posibile zone de îngrijorare legate de plățile efectuate în urma operațiunilor internaționale”, potrivit The Center for Public Integrity. Defapt.ro i-a transmis lui Florin Vlădică mai multe întrebări, dar acesta nu a răspuns. Omul lui Grindeanu, la Frank Timiș Florin Vlădică a lucrat în SUA și cu firma Avansys Solutions, condusă de prietenul său, Liviu Nedelescu. De pe site-ul acestei firme aflăm că pe lista clienților se află compania Raytheon, fostul angajator ai lui Vlădică, dar și Trencadis, firma de software în care este asociat controversatul Frank Timiș. În prezent, Florin Vlădică lucrează pentru o altă firmă al lui Frank Timiș, Gulf Energy Services AG, înregistrată în Elveția, dar se ocupă și de afacerile controversatului afacerist din Africa. O altă firmă controlată de Frank Timiș, African Agriculture INC., cu sediul în New York, vinde lucernă din Senegal în țările arabe. Aceasta este folosită pentru îmbunătățirea hranei pentru bovine.

Sorin Oprescu a fost eliberat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Filiera greacă a fugii lui Oprescu

Filiera greacă a fugii lui Oprescu. Fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu apare pe pagina de urmăriți general a Poliției Române în capul listei. Acesta nu a fost găsit la domiciliu după ce a fost condamnat definitiv la zece ani și opt luni de închisoare pentru infracțiuni de corupție. Filiera greacă a fugii lui Oprescu Încă de vineri, ziua condamnării, informații neconfirmate oficial, apărute în mai multe publicații, au arătat că Oprescu ar fi părăsit România la finalul lunii aprilie a.c. prin Giurgiu și s-ar fi îndreptat spre Grecia. Alte informații, tot "pe surse", spun că Grecia ar fi fost doar o escală spre o destinație exotică și fără tratat de extrădare cu România. Dacă Oprescu chiar a ales să meargă în Grecia, ar fi putut fi găzduit de unul din prietenii săi, Valeriu Manolache. Acesta a fost consilier general PSD după 2012. Înainte de a fi consilier, s-a remarcat prin contractul de nouă milioane de lei primit de firma sa în 2009, chiar de la Sorin Oprescu. Citește și: Rușii au capturat Insula Șerpilor, au instalat sisteme de apărare antiaeriană și pregătesc amplasarea de sisteme de rachete. Ucraina: Vor bombarda statul nostru, dar nu numai Potrivit unui articol din Cetățeanul, "După ce a primit, în anul 2009, contractul de nouă milioane de lei pentru cadastrarea spațiilor verzi din București, în anul următor Valeriu Manolache achiziționează o casa de vacanță cu teren aferent în Grecia. În presa de scandal au apărut fotografii cu Valeriu Manolache pe un vas de lux din Grecia, insinuându-se că acestea ar fi de fapt ale prietenului său, Sorin Oprescu. Acest lucru nu a fost dovedit cu probe."

Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total. Aici, Petrariu, un cap peste Firea (sursa: gsp.ro)
Investigații

Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total

Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total. Liderii sindicatului majoritar de la Societatea de Transport București scapă de sancţiunile disciplinare, după greva ilegală de la începutul anului. 250 de angajaţi ai STB nu au avut această şansă şi au fost concediaţi. Petrariu, sindicalistul lui Firea, cinism total Diferenţa este că liderii de sindicat sunt protejaţi de lege, în timp ce angajaţii obişnuiţi, nu, potrivit TVR. Liderii de sindicat spun că acest privilegiu le este oferit de Codul Muncii, aşa că nu au remuşcări. Ancheta declanşată după protestul celor de la Societatea de Transport Bucureşti, de la începutul anului, bate pasul pe loc în cazul liderilor de sindicat. Citește și: Armata rusă vrea „să extindă podul terestru (în sudul Ucrainei) până în Transnistria”, potrivit lui Avril Haines, șefa Comunității de Informații a Statelor Unite Vasile Petrariu, preşedintele Sindicatului Transportatorilor din București, şi Constantin Băltăreţu, prim-vicepreşedinte al aceleiaşi organizaţii, au decis să îşi suspende contractul individual de muncă cu o zi înainte să fie chemaţi în faţa comisiei de disciplină. Cu toate acestea, ei rămân în continuare lideri ai sindicatului, până la finalul anului, când le expiră mandatul. În toată această perioadă sunt plătiţi şi beneficiază şi de vechime în câmpul muncii, ca angajaţi ai sindicatului. Autosuspendarea îi protejează de ancheta disciplinară Adrian Criţ, director STB, a declarat pentru TVR că nu se poate face nimic acum: "Practic au plecat, nu au răspuns în faţa comisiei disciplinare. Având contractul de muncă suspendat, nu mai putem face nimic. Cercetarea va fi reluată atunci când doresc să îşi reia activitatea. E adevărat că probabil rămâne răspunderea penală şi organele de anchetă îşi vor face datoria." Avocaţii specializaţi în dreptul muncii spun că ancheta poate continua, iar deciziile luate de comisie pot fi puse în practică în momentul în care angajatul revine la serviciu. Petrariu, lacheul lui Firea Petrariu și sindicatul STB s-au declarat susținători ai candidaturii Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, la ultimele alegeri, când echipa sa era formată din Petre Roman, Mitică Dragomir și Elisabeta Lipă. Petrariu chiar ar fi coordonat un grup din RATB la campania de strângere de semnături pentru Gabriela Firea, după cum a scris Puterea. Nicușor Dan a acuzat sindicatul principal, în 2020, că face campanie electorală pro Gabriela Firea. Atunci, în autobaza STB din Militari, a fost transmis un mesaj angajaților din partea Sindicatului Transportatorilor București, condus de Vasile Petrariu. Petrariu a fost, inclusiv în timpul grevei ilegale din 2021, consilier CGMB din partea PSD.

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari

Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari. Adrian Câciu, ministrul Finanțelor din partea PSD, a reușit performanța unică în istoria României de a-i îndatora pe români cu 1.286 euro în fiecare secundă din primele trei luni ale acestui an. Aceasta este cea mai mare sumă de bani cu care s-a împrumutat România pe secundă în ultimii 30 de ani. Câciu l-a detronat pe liberalul Florin Cîțu, fostul ministru al Finanțelor, care se împrumuta în numele statului român cu 1.102 euro pe secundă. Românii trebuie să știe că Florin Cîțu, în numele statului, a îndatorat România cu 167,3 miliarde de lei, echivalentul a 15,8% din PIB, în mandatul său de ministru al Finanțelor. Câciu bate Cîțu: împrumuturi mai mari Liberalul Florin Cîțu a fost numit ministru al Finanțelor în noiembrie 2019 în Guvernul Orban. La finalul acelui an, datoria publică a României era de 35,3% din Produsul Intern Brut (PIB), echivalentul a 373,6 miliarde de lei. Începând cu anul 2020, ministrul Florin Cîțu a început să îndatoreze România în urma unor decizii controversate. Conform informațiilor obținute de către Defapt.ro de la Ministerul de Finanțe, ministrul Florin Cîțu a contractat în cursul anului 2020 împrumuturi de 91,4 miliarde de lei de pe piața internă. Citește și: „Avionul Apocalipsei” a fost ținut la sol de Putin la parada de 9 mai iar președintele rus a avut un discurs mai degrabă reținut. NATO cere Rusiei încetarea imediată a războiului De pe piața externă a împrumutat 12,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari. Valoarea cumulată a împrumuturilor a fost de 167,3 miliarde de lei, ceea ce însemna 15,8% din PIB. Un calcul simplu arată că liberalul Florin Cîțu a îndatorat țara cu peste 457 de milioane de lei pe zi, adică în jur de 19 milioane de lei în fiecare oră. Ceea ce înseamnă 5.290 lei în fiecare secundă, echivalentul a 1.102 euro. Nazare și Vîlceanu, "numai" 766 de euro pe secundă Din 23 decembrie 2020, la conducerea Ministerului de Finanțe a fost instalat liberalul Alexandru Nazare. În urma unor tensiuni cu Florin Cîțu, care între timp preluase funcția de premier, Alexandru Nazare a fost schimbat din funcție în iulie 2021. La conducerea ministerului a fost numit liberalul Dan Vîlceanu, fost pesedist și omul de încredere al lui Florin Cîțu. Ministerul de Finanțe, în mandatele celor doi, a contractat împrumuturi totale de 118,4 miliarde lei. Adică 10% din PIB. Practic, cei doi miniștri liberali au îndatorat România cu aproximativ 325 de milioane zilnic. Ceea ce înseamnă 13,5 milioane de lei împrumutați în fiecare oră sau 3.754 lei pe secundă. Adică în jur de 766 de euro în fiecare secundă. Râde Ciolacu de Câciu spart Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu, a criticat politica de împrumuturi adoptată de Florin Cîțu, susținând că viitorul țării a fost amanetat. "Viitorul este amanetat. Având în vedere viteza de împrumut de aproape opt miliarde lei pe lună, trei generații de aici înainte vom plăti împrumuturile făcute de Cîțu și guvernarea PNL. Unde sunt banii?", se menționa în mesajul postat de PSD. Dar, între timp, la conducerea Ministerului de Finanțe a ajuns pesedistul Adrian Câciu, un apropiat al controversatului lider al PSD, Marcel Ciolacu. Ce a făcut ministrul Adrian Câciu în primele trei luni ale anului 2022? Împrumuturi de 49 miliarde de lei, echivalentul a 3,7% din PIB. Cine a "amanetat" viitorul României? O sumă de 16,4 miliarde de lei a fost împrumutată de pe piața internă. De pe piața externă au fost contractate credite în valoare de 2,5 miliarde euro, plus 2,4 miliarde dolari. Acestora li se adaugă avansul în valoare de 1,9 miliarde de euro, bani din componenta de împrumut de 14,94 miliarde euro din cadrul Programului Național de Reziliență. Împrumuturile luate de România în ultimii trei ani (sursa: Ministerul de Finanțe, la solicitarea Defapt.ro) Calculele arată că în fiecare zi din primele 90 de zile ale acestui an, ministrul Adrian Câciu a îndatorat România cu peste 544 de milioane lei. Sau 22,68 milioane de lei în fiecare oră, respectiv 6.301 lei pe secundă. Adică în jur de 1.286 euro în fiecare secundă. În cazul în care sumele de bani cu care s-a îndatorat statul român în primele trei luni vor rămâne constante, valoarea cumulată a împrumuturilor va fi de aproximativ 196 de miliarde lei la finalul acesttui an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră