miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

622 articole
Investigații

EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA
EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou
Investigații

EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou

Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), este acuzat de una dintre subalternele sale că o hărțuiește sexual la locul de muncă. În timpul programului de muncă, potrivit mai multor declarații, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM: această angajată nu este singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de „băieții lui”. Defapt.ro a obșinut declarații halucinante despre abuzurile și cazurile de hărțuire în care ar fi protagonist Iuliu Udriște. Femeia hărțuită nu a depus plângere la Poliție sau la Ministerul Economiei (în subordinea căruia se află SNAM), condus de Florin Spătaru, de teamă să nu-și piardă locul de muncă, data fiind influența politică a directorului Iuliu Udriște, subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. Șefă de serviciu SNAM: "Da, mi-a arătat un film porno" Iuliu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți și consilier județean, a fost numit la conducerea Societății Naționale a Apelor Minerale în ianuarie 2020, la scurt timp după ce șeful PNL Mehedinți, liberalul Virgil Popescu, a fost numit ministru al Economiei. Udriște a venit la pachet cu liberalul Alin Nicolicea, un alt consilier județean de la Mehedinți, adus pe postul de consilier al directorului general. Episodul filmului porno pe telefon a avut loc în biroul de director al lui Udriște, în prezența lui Nicolicea, cu ocazia convocării la raport a uneia dintre șefele de serviciu (căreia Defapt.ro îi protejează identitatea). La scurt timp după ce angajata s-a așezat pe scaun, directorul Iuliu Udriște i-a arătat telefonul mobil pe care rula un film porno. „Da, mi-a arătat un film porno de pe telefonul dânsului! Nu l-am reclamat. Era și domnul Nicolicea. Nu știu de ce mi-a arătat filmul porno. De plăcere, nu știu. Ca să dea exemplu? Mă hărțuia! Eu am fost hărțuită aproape un an de zile de domnul director”, a declarat șefa de serviciu pentru Defapt.ro. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM Întrebată de ce nu i-a făcut plângere, a răspuns sec: „Ca să-mi pierd locul de muncă? Mă apuc să fac plângeri? De teama de a nu-mi pierde locul de muncă nu am acționat în nici un fel. Am încercat să mă detașez, să mă evapor ca să păstrez niște limite”, a spus femeia cu un zâmbet amar. Șefa de serviciu a continuat să își povestească drama prin care trece ca angajata a Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie de stat deținută integral de Ministerul Economiei. „M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… A profitat de faptul că sunt divorțată. De când a venit în societate se vedea că avea alte intenții cu mine. A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate, da. Care pica pica. Eu nu am picat în această capcană. Eu am fost a doua… după ce a terminat cu o colegă, m-a luat pe mine”. "Niște apropouri, invitații" Acesta caz nu este singular în compania de stat a Ministerului Economiei. Invitații în oraș i-a adresat și Marinelei Nițu (nici o legătură cu iubita lui Miron Cozma, doar o coincidență de nume - n.r.), cea care în anul 2020 era șef departament la Societatea Națională a Apelor Minerale. Ea își aduce aminte că „au mai fost niște apropouri, invitații. Dar nu le-am dat curs. M-a invitat la nu știu ce petrece cu nu știu ce prieteni. I-am zis că nu vreau să particip la petreceri”. Printre alte atribuții, Marinela Nițu răspundea și de documentele clasificate secret de serviciu. Directorul Udriște i-a cerut niște documente clasificate, dar aceasta i-a spus că îi pot fi puse la dispoziție doar în anumite condiții. Așa cum prevede legea. „Documentele clasificare erau secret de serviciu, era autorizat, dar voia să plece cu ele. La un moment dat a și rătăcit un document. A plecat cu el, nu știu ce s-a întâmplat. Pe urmă l-a găsit. Erau informații despre cantități de apă care erau informații clasificate”, a spus Marinela Nițu. "În instanță am reclamat hărțuirea" Refuzul subalternei l-a înfuriat pe directorul Udriște, care a decis să o schimbe din funcție. „Ulterior, m-a scos din structura de securitate. M-a scos din birou, mi-a dat decizie să mă mut în alt birou. Adică un comportament de defăimare și de denigrare în fața tuturor angajaților. Apoi venea cu tot felul de solicitări cu rezolvare într-o oră. Mă agresa în sensul că mă suna seara după program ca să îmi ceară detalii despre contracte, lucruri de care nu mă ocupam la momentul acela”, mărturisește Marinela Nițu. Într-un final, unilateral, liberalul Iuliu Udriște a decis să-i modifice unilateral contractul de muncă, potrivit lui Nițu: „Modificarea funcției fără acordul meu e ilegală. Mi-a zis că, dacă nu mă mut din birou, mă mută cu băieții lui. În instanță am reclamat hărțuirea la locul de muncă, cu tot ce s-a întâmplat, cu comportamentul pe care l-a avut față de mine. Ulterior am contestat fișa de evaluare și faptul că mi-a modificat contractul unilateral, eu fiind însărcinată”. Udriște: "Ducem în derizoriu interviul" Defapt.ro i-a solicitat directorului Iuliu Udriște să explice ce l-a determinat să arăte unei angajate a SNAM un film porno pe telefonul său mobil. La discuție a participat și Florin Cojocaru, angajatul societății pe Comunicare și Marketing. Când a auzit întrebarea, directorul Udriște a lăsat capul în jos și a bufnit într-un râs sarcastic, în timp ce strângea între degete un trabuc. „Nu, nu, n-are rost! De aici încolo închidem discuția. N-are sens! Dacă ducem în derizoriu interviul, n-are sens. Credeam că sunteți serios”, a spus Udriște. În discuție a intervenit și Florin Cojocaru, care încerca să-i ceară șefului său să nu răspundă. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Întrebat cum comentează acuzațiile de hărțuire sexuală, Iuliu Udriște a evitat răspunsul: „Pfff… n-are rost. Vă mulțumesc că mi-ați acordat… că ați vrut să veniți… să vedem, dar n-are rost. De aici încolo, pentru că se duce în derizoriu…”. Întrebat concret despre acest caz, Florin Cojocaru a intervenit din nou și a spus astfel: „Nu răspundem la asta pentru că nu are nici o legătură” Liberalul Alin Nicolicea confirmă episodul filmului porno Defapt.ro l-a contactat și pe liberalul Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște la SNAM. Nicolicea a cofirmat că, în timp ce era în birou cu Iuliu Udriște, a fost chemată șefa de serviciu pentru o discuție legată de SNAM. „Eu stăteam pe partea dreaptă cum intri în birou. Șefa de serviciu pe partea stângă în fața biroului lui Udriște. Vorbeam ori despre reorganizarea SNAM ori legat de un ștat de funcții. Era în jur de ora 11.00. Știu asta pentru că Udriște tocmai ce apăruse și bea ceai. Șefa de serviciu explica, eu mă uitam la el. La un moment dat, (Udriște – n.r.) a deschis telefonul, se uita în telefon. Părea că scria ceva, apoi a început să râdă. În timp ce râdea i-am zis: La care el a început să râdă și mai tare, mi-a arătat mie fugitiv telefonul. Nu am apucat să zic nimic pentru că i-a arătat ei telefonul. Vezi cum s… p…? Șefa de serviciu s-a ridicat în câteva secunde, a plecat și a trântit ușa. După aia, (Udriște – n.r.) a început să râdă în continuare și mă întreba pe mine: ”, a descris Nicolicea scena. Ulterior, susține acesta, i-ar fi reproșat gestul șefului său. Întrebat de ce a ajuns la cuțite cu șeful și colegul său de la Mehedinți, Alin Nicolicea a spus că Udriște i-a cerut să antedateze niște documente legate de o achiziție publică. „Nu am vrut. Nu mă duc la pușcărie pentru Udriște”, a spus Nicolicea. De ce femeile nu depun plângeri de hărțuire Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, consideră că hărțuirea sexuală este un fenomen foarte grav în societatea românească. Ea a explicat că, în astfel de cazuri de hărțuire sexuală, femeile nu depun în general plângeri pentru că este o diferență de putere. Mai ales în cazul în care hărțuirea are loc la locul de muncă. „De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercursiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi. La noi în societate există tendința de a găsi scuze agresorului, iar victimei, defecte. Atunci când auzi mereu astfel de comentarii îți este cam frică să vorbești. Efectele sunt destul de grave și pe termen lung asupra victimei”, a explicat Cristina Praz. Tot ea a mai menționat că expunerea la imagini cu conținut sexual fără acordul persoanei este o formă de hărțuire. Și este la fel de gravă. Te poate face să te simți la fel de umilit, la fel de intimidat și poate avea efecte grave pe termen lung.

EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar
Investigații

EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa. Iuliu Alin Udriște, protejatul și subalternul ministrului Virgil Popescu pe linie de partid, este director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Salariul lunar este de 5.000 de euro brut, plus o primă anuală de aproape 15.000 de euro. Cu toate acestea, Udriște nu a menționat nici un cont bancar în declarația de avere. Cu atât maim ult cu cât susține că a încasat 200.000 de euro din vânzarea unui imobil, în timp ce soția sa a încasat aproape 170.000 de euro dintr-o altă vânzare. Director la SNAM pe CV și scrisoare Traseistul politic Iuliu Alin Udriște și-a făcut ucenicia în sânul Partidului Social Democrat. A fost membru marcant al tinerilor social-democrați din Drobeta - Turnu Serverin până a fost tras pe linie moartă. A fost recuperat imediat de PNL Mehendinți, organizație condusă de Virgil Popescu. În anul 2016, PNL Mehedinți l-a făcut consilier județean, apoi vicepreședinte al organizației. Adică subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. La scurt timp după ce liberalul Virgil Popescu a fost uns ministru al Economiei, Iuliu Alin Udriște a fost numit în funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), o companiei de stat deținută integral de Ministerul Economiei. Întrebat de către Defapt.ro cum a ajuns să fie numit la conducerea SNAM, Iuliu Udriște a explicat că a trimis o scrisoare de intenție și un CV pe adresa ministerului. „Nu știu ce implicare are domnul Virgil Popescu. Am depus un CV la un moment dat, o scrisoare de intenție și un CV, la Ministerul Economiei. Domnul Virgil Popescu era ministru. Sunt vicepreședinte la organizația PNL Mehedinți”, a declarat Udriște. Firma lui Udriște, dosar de evaziune fiscală Prima declarație de avere depusă de Iuliu Udriște datează din anul 2016, când a candidat pentru funcția de consilier județean la Mehedinți. A menționat atunci că deține o cotă parte de aproape 20% dintr-un apartament moștenit în București și încă una dintr-un spațiu comercial din Drobeta - Turnu Severin. Era asociat și acționar la firmele Aurora Trust SA, Proora Impex SA și A&A Realservice SRL. Valoarea acțiunilor și părților sociale erau estimate acum șase ani la peste un milion de lei. Udriște era în acea perioadă director general și președinte al Consiliului de Administrație al societății Aurora Trust SA, companie implicată într-un dosar de evaziune fiscală. Din CV-ul său rezultă că a condus această societate în perioada 2004 - 2020. Pentru funcția de director, era renumerat anual cu aproape 28.000 lei. Adică puțin peste 2.300 lei pe lună. Soția lui, Adriana Udriște, primea un salariu anual de 25.000 lei. Niciunul nu declarase vreun cont bancar. Declarațiile de avere, varză Un an mai târziu, adică în anul 2017, a depus o nouă declarație de avere. În acest document public, Iuliu Udriște a menționat că deținea un BMW fabricat în anul 2010. A adăugat că devenise acționar la societatea Rompan Proiect Service SA. Totodată, își mărise salariul de director general al Aurora Trust de la 28.000 lei anual la 92.000 lei. A mai declarat dividende de 6.894 lei și o chirie de 907 lei. În anul 2018, din declarația de avere a lui Udriște dispare mașina BMW, fără a fi menționată suma de vânzare sau numele cumpărătorului. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil După încă un an, din declarația de avere depusă în 2019 îi dispar părțile sociale de la Proora Impex SA și apare ca asociat la Cosminutza SRL și Cosminutza Deco SRL. Totodată, și-a redus salariul de director general de la aproape 92.000 lei anual la 33.000 lei. Prima declarație de director general al SNAM a fost depusă în februarie 2020. De data aceasta, îi dispar cotele moștenite din apartamentul din București și în spațiul comercial din Drobeta Turnu Severin. Cota-parte din spațiul comercial îi reapare în declarațiile de avere depuse ulterior. Și o Dacie Logan menționată anterior a dispărut din declarația de avere, fără ca Udriște să menționeze conform legii cui și cum a înstrăinat-o. Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa Iuliu Udriște a menționat în declarația de avere depusă în iunie 2021 că a vândut un teren și construcții de la Piscicola Trifești pentru care a primit jumătate din 400.000 de euro, adică 200.000 de euro. Dar banii nu se regăsesc în conturile politicianului pentru că acesta nu are declarat niciun cont bancar. Legislația românească prevede că toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro se fac obligatoriu printr-un cont bancar. Mai mult, bunurile vândute nu apar în declarațiile de avere anterioare ale lui Udriște. Totodată, acesta a mai menționat că a încasat dividende pe anul 2020 de la Cosminutza Deco în cuantum de 275.823, după ce a convertit bunurile mobile și imobile. Însă nu a specificat dacă lei, euro sau dolari. Și nici dacă i-a încasat cash. În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, a menționat că a cumpărat două terenuri situate în Mehedinți și Neamț. A mai specificat că soția sa a încasat peste 828.000 de lei, sumă ce reprezenta o primă tranșă din vânzarea unui imobil. Nici această sumă de bani nu apare în vreun cont bancar. Nu știe ce salariu încasează Liberalul Iuliu Udriște primește un salariu lunar de 5.000 de euro brut de la Societatea Națională a Apelor Minerale. În plus, dacă îndeplinește integral indicatorii de performanță, mai primește o componentă variabilă, adică un bonus anual, de până la 12 salarii medii brute. Echivalentul a 15.000 de euro. Întrebat de către Defapt.ro ce salariu încasează lunar și care a fost cuantumul bonusului, Iuliu Udriște nu a știu ce să răspundă. După vreo trei minute de gândire a solicitat un interviu față în față pentru a explica câți bani încasează lunar. Nici la întâlnire nu a știu ce salariu fix are! „Salariul meu este public și în declarația de avere și pe site-ul societății. Așa, iar net este 14 mii….444 lei. Da, 24.000 brut sau 25.000 lei. Sigur e menționat tot venitul în declarația de avere. Salariul este șase salarii medii brute pe ramură. Fixul! Așa scrie în lege”, a răspuns într-un final. Dacă în cazul salariului a fost pe aproape, cert este că nu știe ce sumă a încasat ca bonus. „Componenta variabilă este pe 2021, după o selecție pe 109, și după indicatorii de performanță pe care mi i-am asumat în negocierea cu CA, s-a votat. Componenta variabilă este de 12 salarii medii brute pe an, dacă îndeplinești 100%. Am îndeplinit 80%, nu știu cât am luat. Este menționat în declarația de avere”, a mai spus Udriște. În realitate, bonusul nu a fost menționat în declarația de avere. Dar Agenția Națională de Integritate, condusă de Florin Ionel Moise, nu i-a verificat încă averea, deși ANI a primit o sesizare încă din vara acestui an. Despre toate celelalte nebuloase din declarația de avere (mașini dispărute, terenuri apărute), Udriște a spus, sec, că nu știe ce s-a întâmplat.

EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei
Investigații

EXCLUSIV Statul a cumpărat un parc eolian cu 15 milioane de euro, dar nu are drept de proprietate pentru că acesta e ipotecat în favoarea vânzătorului. Tranzacția, la notariatul judecătoarei CCR Scântei

Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei. SAPE, frate, SAPE, până dai de stele-n ape Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, compania Ministerului Energiei condusă de Bogdan Stănescu, a decis în urmă cu aproape un an de zile să cumpere un parc eolian de 15 MW amplasat pe vârful muntelui Curcubăta Mică. Parcul eolian era deținut de firma Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău. Prețul tranzacției a fost stabilit 14,73 milioane euro. Cu o zi înainte de finalul anului 2021, pe 30 decembrie, SAPE i-a plătit lui Sorin Bădău un avans de 7,365 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Tranzacția de la finalul anului 2021 a fost perfectată la cabinetul notarului Iulia Scântei, pe atunci senatoare PNL și colegă de partid cu liberalul Virgil Popescu, ministrul Energiei, acum judecător CCR. Onorariul notarial pentru jumătate din tranzacție a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Laura Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR) Parcul eolian trebuia să intre integral în proprietatea SAPE, respectiv a statului român, încă din vara acestui an. Dar, surpriză: extrasul de Carte Funciară nr. 71071 arată că asupra centralelor eoliene și a construcțiilor este intabulat un drept de ipotecă pentru suma de 666.678 euro în favoarea companiei Energo Proiect SRL. Suma de bani reprezintă diferența de preț neîncasată de societatea lui Sorin Bădău. Ceea ce înseamnă că tranzacția nu s-a finalizat. Citește și: EXCLUSIV Statul le plătește șefilor din Energie permise de mătrășit bani publici până la zece milioane de euro. Oficial, e vorba de „polițe de asigurare a răspunderii manageriale” Cu toate acestea, SAPE susține că a dobândit dreptul de proprietate integral asupra activului la data de 20 mai 2022, dată de la care a început amortizarea investiției. Mai mult, Bogdan Stănescu a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că „din informațiile publice rezultă că ipoteca la care faceți referire nu se confirmă. Plata tranzacției a fost efectuată integral”. Însă informațiile din extrasul de Carte Funciară îl contrazic pe Bogdan Stănescu. Întrebat ulterior cum explică existența ipotecii în Cartea Funciară, Bogdan Stănescu a refuzat să comenteze. Stănescu, prințul CA-urilor Bogdan Stănescu este unul dintre cei mai bine plătiți angajați ai statului român. De exemplu, Ministerul Economiei i-a plătit 64.000 de lei anul trecut doar pentru funcția de administrator special la Oltchim. Pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Depogaz, companie care înmagazinează subteran gazele naturale, a încasat puțin peste 212.000 lei. Totodată, Stănescu este membru și în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, de unde a încasat anul trecut nu mai puțin de 180.000 de lei. Ceea ce înseamnă că statul român i-a virat în conturi nu mai puțin de 456.000 lei anul trecut doar din CA-uri. Bogdan Stănescu și-a secretizat salariul de la SAPE, deși acesta trebuie să fie public, fiind plătit de la buget. Președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu de aproape 180.000 de lei anul trecut. Iar premierul Nicolae Ciucă a primit indemnizații pentru funcția de ministru al Apărării și premier al României în cuantum de 165.000 lei. Cei doi demnitari ai statului român au încasat cumulat numai 345.000 lei.

EXCLUSIV Instituțiile militarizate luau în trecut echipamente de comunicații prin Bogdan Chirieac. Azi, zeci de milioane € se duc la un fost angajat al lui Chirieac. Cazul STARC4SYS
Investigații

EXCLUSIV Instituțiile militarizate luau în trecut echipamente de comunicații prin Bogdan Chirieac. Azi, zeci de milioane € se duc la un fost angajat al lui Chirieac. Cazul STARC4SYS

Cine e noul Chirieac al statului. 19,8 milioane de euro. Atât este valoarea a două contracte atribuite de Ministerul Afacerilor Interne și de Forțele Navale Române unei firme patronate de George Cristian Ghimfus, fost angajat al Ministerului Apărărăii Naționale. Ministerul de Interne cumpără de șase milioane de euro componente hardware și licențe pentru interfață și terminale VoIP. În schimb, Forțele Navale Române cumpără sisteme integrate de comunicare pentru nave maritime în valoare de 13,8 milioane de euro. Firma STARC4SYS, patronată de George Ghimfus, este preferata structurilor de securitate ale statului român. Pe lista clienților lui Ghimfus se află Ministerul Apărării, Ministerul de Interne (cu Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Direcția Generală de Protecție Internă), dar și Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Națională Anticorupție sau Administrația Prezidențială. Forțele Navale, acord-cadru Forțele Navale Române au organizat o licitație restrânsă pentru achiziția unor sisteme integrate de comunicare pentru nave maritime. Singura ofertă acceptată a fost din partea societății STARC4SYS, patronată de George Ghimfus, un fost angajat al Ministerului Apărării Naționale. Valoarea totală a acordului-cadru este de 67,83 milioane de lei, echivalentul a 13,8 milioane de euro. Banii vor fi alocați din fonduri bugetare. Contractul a fost semnat în data de 4 noiembrie 2022 și are o perioadă de grație de patru ani. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractele subsecvente vor fi încheiate „în funcție de posibilitatea de disponibilizare a fondurilor de către autoritatea contractantă”. Interfețe și terminale VoIP la MAI Tot în urma unei licitații cu un singur ofertant, firma STARC4SYS a mai câștigat în noiembrie 2022 un contract de peste 30,1 milioane lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Echivalentul a peste șase milioane de euro. De data aceasta, trebuie să furnizeze componente hardware și licențe pentru interfețe și terminale VoIP pentru echipamente de comutație de tip MxONE, aflate în funcțiune la nivelul Rețelei Naționale de Voce a MAI. Adică pentru toate structurile subordonate ministerului. Citește și: GALERIE FOTO Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie. La manifestații participă și militari străini, inclusiv din celebra divizie 101 Aeropurtată a SUA Din caietul de sarcini rezultă că firma lui Ghimfus trebuie să livreze mai multe tipuri de cartele pentru acces la servere, surse de alimentare, modul redresor de alimentare pentru sursa de alimentare, set acumulatori telecomunicații, terminale VoIP SIP MiVoice. Plus alte componente aferente. VoIP este un termen larg folosit cu referire la orice apel telefonic efectuat prin internet în loc de liniile telefonice tradiționale. În timp ce SIP este un protocol folosit pentru a iniția, menține și încheia sesiunile de comunicații multimedia în aplicațiile VoIP. Cine e noul Chirieac al statului George Cristian Ghimfus figura în anul 2008 ca locotenent în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Primea un salariu anual de 36.000 de lei. Un mai târziu, îl regăsim angajat al firmei Centrul pentru Servicii în Radiocomuncații (CSR), firmă patronată atunci de Călin Ștefan Cătălin Radu. Acesta preluase anterior părțile sociale de la Swiss Tehchnology Financing AG, înregistrată în Elveția, care la rândul ei le obținuse indirect de la controversatul jurnalist Bogdan Chirieac. În martie 2013, în timp ce era angajat la CSR, George Cristian Ghimfus a înființat societatea STARC4SYS. Ulterior, în anul 2014, firma lui Ghimfus a absorbit o altă firmă controlată de el, Tams – Com Company, în care îi avea ca asociați pe Simona Tatiana Bobocel și Florin Daniel Panță. Între timp, firma fostului angajat al MApN a semnat parteneriate cu mai multe corporații din industria telecomunicațiilor militare. Printre acestea, Rafael Advanced Defense Systems din Israel, Mitel din SUA, Ceragon din Israel, Westcon din Germania sau AVIAT din SUA. De pe site-ul STARC4SYS mai aflăm că majoritatea angajaților lui Ghimfus „sunt foști militari cu înaltă expertiză în inginerie, telecomunicații, IT etc. Toți angajații noștri au autorizație de securitate, ceea ce ne permite să lucrăm la proiecte clasificate”. George Cristian Ghimfus nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode
Investigații

DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR. Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile făcute de către Defapt.ro, care a atras atenția asupra faptului că Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, a sabotat aviația civilă prin desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Bode l-a plantat pe Stoica în AACR Mai mult, Nicolae Stoica a mințit public susținând că instituția pe care o conduce nu are atribuții legale în domeniul securității cibernetice pe domeniul aviației. Nicolae Stoica a fost numit în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) în cursul anului 2020 de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode, actualul ministrul de Interne și secretar general al PNL. Apoi, a fost numit director interimar al AACR în mandatul ministrului Cătălin Drulă de la USR. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Drept recompensă pentru dezastrul de la AACR, în octombrie 2022, Nicolae Stoica a fost selectat de o comisie a Ministerului Transporturilor să facă parte din Consiliul de Administrație al AACR în următorii patru ani. Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR Nicolae Stoica, protejatul ministrului Lucian Bode, a ajuns pe filieră liberală în Consiliul de Administrație al AACR în cursul anului 2020. Ulterior, în mandatul ministrului Cătălin Drulă, a fost desemnat director interimar de către Consiliul de Administrație. Astfel de decizii se iau doar cu acordul ministrului. La scurt timp după preluarea mandatului de director, Nicolae Stoica a decis să concedieze trei specialiștii în securitate cibernetică pentru a reduce cheltuielile. Totodată, a decis și desființarea serviciului de securitate cibernetică aferent aviației civile, recunoscut la nivel internațional, invocând faptul că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Degeaba l-au contrazis Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, nimeni nu a avut curajul să se atingă de protejatul lui Bode. Corpul de Control: "AACR (...) are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice" Corpul de Control al Prim-ministrului Nicolae Ciucă a făcut publică o sinteză în urma unui control de fond la AACR. O primă concluzie trasă de specialiștii Guvernului arată că „AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național”. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pentru ca dezastrul să fie complet, Autoritatea Aeronautică „nu a emis procedurile și instrucțiunile specifice cu privire la cerinţele de pregătire pentru personalul responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice critice de aviație civilă”. De ce? Pentru că directorul Nicolae Stoica susținea că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Stoica a condus AACR fără plan de management Specialiștii în control atrag atenția în documentul citat că „fundamentarea măsurilor de restructurare a AACR, efectuată în anul 2021 (februarie și iulie), s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică”. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Dar directorul Nicolae Stoica nu a apărat interesul economic al AACR atunci când a fost vorba de recupereze creanțele de la partenerii de afaceri ai instituției. Potrivit raportului, în cazul anumitor parteneri, AACR nu a calculat și facturat penalități de întârziere aferente creanțelor neîncasate la termen în perioada 2019-2021. Din raportul citat mai aflăm că, de la data numiri în funcția de director interimar a lui Nicolae Stoica, adică din 18 ianuarie 2021, administrarea Autorității Aeronautice s-a realizat timp de 19 luni fără un plan de management și de administrare. Adică, după ureche. Cu toate acestea, Nicolae Stoica a fost plătit lunar cu peste 44.106 lei brut (peste 9.000 de euro lunar). Nicolae Stoica nu a răspuns întrebărilor adresate de Defapt.ro

EXCLUSIV "Tun" uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri
Investigații

EXCLUSIV "Tun" uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri

"Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov. Liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, pregătește un contract cuprins între 7,2 milioane euro și 14,4 milioane euro, după ce a crescut din pix rețeaua de drumuri aferentă celor 40 de localități ilfovene. Banii sunt prevăzuți pentru o licitație de dezinsecție și larvicidare la nivelul întregului județ. De exemplu, comuna Vidra, una din cele 40 de localități ilfovene, are (conform caietului de sarcini) o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că lungimea drumurilor din Vidra ar trebui să fie de 1.729 kilometri (dacă luăm în calcul o lățime de zece metri a fiecărui drum). Cam cât distanța dintre București și Berlin. La polul opus se află localitatea Dărăști care, conform caietului de sarcini, are doar 210 hectare de drumuri, echivalentul a 210 kilometri de drum cu o lățime de zece metri. "Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov Consiliul Județean Ilfov, sub conducerea liberalului Hubert Thuma, prin Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, și-a propus să facă dezinsecția și larcividarea întregului județ. În acest sens, a organizat o primă licitație în vara acestui an. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, autoritățile ilfovene și-au arătat disponibilitatea de a plăti între 36 și 72 milioane lei, adică între 7,2 și 14,4 milioane euro, pentru achiziția de servicii de dezinsecție și larvicidare în baza unui acord cadrul încheiat pe patru ani. Din caietul de sarcini aflăm că firmele care își doresc contractul trebuie să aibă minim 15 angajați certificați în servicii de deratizatizare, dezinsecție și dezinfecție. Cei minim 15 angajați au la dispoziție doar patru zile pentru a face dezinsecția și larvicidarea întregului județ. Procedură care se repetă de patru ori pe an. Citește și: Putin, ultima încercare disperată de a recupera teren în Ucraina înainte de folosirea armelor nucleare: atragerea lui Lukașenko în război printr-un atac provocator pe teritoriul belarus În plus, autoritatea contractantă a mai cerut minim 30 de utilaje pentru cei 15 muncitori, inclusiv un utilaj de mare capacitate propulsat care să aibă capacitatea de „pulverizare de minim 50 metri pe verticală pentru zonele cu vegetație foarte înaltă”. Însă în județul Ilfov nu sunt zone cu o vegetație atât de înaltă. La solicitarea Defapt.ro, Serviciul Județean de Dezinsecție a justificat această cerință prin faptul că „s-a luat în considerare o înălțime de 20-30 m a vegetației cu asigurarea unui tratament în profunzime, tratament care poate fi asigurat prin utilizarea unui utilaj de o asemenea capacitate”. Mii de kilometri de drumuri în Vidra În caietul de sarcini este trecută lista cu suprafețele totale aferente celor 40 de localități ilfovene pentru care trebuie să se facă dezinsecția și larvicidare. Din documentul citat rezultă că dezinsecția exterioară trebuie făcută pe o suprafață de 24.927 hectare. Suprafață este compusă din drumuri, gropi de gunoi și spații verzi. Documentul menționează și cum se împarte întreaga suprafață de drumuri pe localități. Astfel, pentru comuna ilfoveană Vidra, se contractează dezinsecția pentru o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. O suprafață exagerat de mare: dacă presupunem că fiecare drum comunal ar avea o lățime de zece metri, rezultă că în comuna Vidra se află o rețea de drumuri de 1.729 km. Adică distanța dintre București Berlin. Dar normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor prevăd o lățime de trei metri pentru fiecare bandă de drum județean și drum comunal. Ceea ce înseamnă că, în 1.729 de hectare intră aproape 3.000 de kilometri de drumuri la Vidra, potrivit caietului de sarcini. Pe un sfert din comună, șosele Iar dacă am lua în calcul că fiecare drum comunal din Vidra ar avea lățimea unei autostrăzi, adică 26 de metri, reiese că Vidra, o comună din Ilfov, are o rețea de drumuri de 665 kilometri. Cât o autostradă între București și Oradea. Alte date statistice arată că suprafața totală a comunei Vidra este 71,01 kilometri pătrați. Adică, 7.101 hectare. Conform datelor din caietul de sarcini, drumurile din Vidra ar trebui să aibă 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că drumurile acoperă în jur de 25% din suprafața totală a localități. Am încercat să aflăm de la Primăria Vidra ce lungime au drumurile din comună, dar la numerele de telefon afișate pe site-ul primăriei nu a răspuns nimeni. Popești Leordeni, umflat de cinci ori Orașul Popești Leordeni, o altă localitate ilfoveană, aflată în sud-estul Bucureștiului, are 539 hectare de drumuri conform caietului de sarcini. Primarul orașului, Iacob Petre, nu știa suprafața totală a drumurilor din Popești Leordeni, dar ne-a spus să cerem datele de la inspectorul Bogdan Cernătescu. „Suprafața circulată o dăm de obicei în metri pătrați. Lățimea de 10 metri este enormă”, a spus inspectorul Cernătescu. Ulterior acesta ne-a transmis printr-un sms că suprafața totală a drumurilor asfaltate este de 390.244 metri pătrați. Adică, 39,2 hectare. În Popești Leordeni majoritatea drumurilor sunt asfaltate. Dar să supraestimăm și să presupunem că cu tot cu drumuri neasflatate întreaga suprafață ajunge la 100 de hectare. Ceea ce înseamnă că suprafața drumurilor menționată în caietul de sarcini a fost mărită artificial de cel puțin cinci ori. Acestea sunt doar două din cele 40 de localități ilfovene pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a calculate o rețea de drumuri de 24.379 hectare. Adică, 24.379 de kilometri de drumuri late de zece metri sau peste 9.000 de kilometri de autostrăzi. Asociere ciudată la prima licitație Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a primit o ofertă din partea asocierii dintre societățile Wasval și Atopum Invest. Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care Ziarul de Iași a scris că este soția unui fost șef din SRI Iași și cumnata controveratului pesedist Constantin Niță, fostul ministru al Energiei. Firma Wasval este reprezentată de Claudiu Tudurachi, fiul Valentinei Tudurachi, conform unor documente de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Un control de la Antifraudă efectuat în anul 2015 a scos la iveală că firma familiei Tudurachi avea o datorie la stat de trei milioane de lei. Numele lui Claudiu Valentin Tudurachi apare și într-un dosar penal alături de Bogdan Cornel Popa, fostul director al Administrației Cimitirelor din cadrul Primăriei Capitalei și denunțător al primarului Sorin Oprescu. Bogdan Popa a fost condamnat definitiv la 11 ani și șase luni cu executare într-un alt dosar de corupție, dar a fugit în Italia. În urma emiterii mandatului internațional de arestare de către autoritățile Române, Bogdan Popa a fost arestat în Italia. Dar Curtea de Apel din Napoli l-a pus în libertate până se judecă cererea de extrădare. Hubert Thuma nu explică Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a fost nevoită să anuleze licitația controversată pentru că asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest nu îndeplinea toate condițiile cerute în caietul de sarcini. Surse din cadrul CJ Ilfov susțin că reprezentanții celor două firme s-au încurcat în documente și nu au făcut dovada experienței similare. Motiv pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a anulat licitația. La începutul lunii noiembrie a.c., licitația pentru dezinsecție și larvicidare a fost reluată de Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov fără a modica caietul de sarcini. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesaje ca să explice cum s-au calculate suprafele de drumuri, dar mai ales cum a ajuns Comuna Vidra să aibă o rețea de drumuri de 1.729 hectare. În urma refuzului de a comunica pe acest subiect, Defapt.ro a trimis o solicitare Consiliului Județean Ilfov pentru a clarifica suprafața drumurilor menționate în caietul de sarcini. Rămasă, deocamdată, fără răspuns.

Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma
Investigații

Prim-vicele PNL Iulian Dumitrescu conduce o instituție care dă contracte de zeci de milioane de euro unei firme judecate pentru evaziune fiscală, ex-sponsor al baronului PSD Cosma

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

La abia nouă luni de la invadarea Ucrainei, România a decis să se retragă din două bănci controlate de Moscova. În cea condusă de "finanțistul lui Putin", MAE zice că mai stăm
Investigații

La abia nouă luni de la invadarea Ucrainei, România a decis să se retragă din două bănci controlate de Moscova. În cea condusă de "finanțistul lui Putin", MAE zice că mai stăm

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

EXCLUSIV Șeful Direcției Venituri din CNAIR, Lucian Călmuș, caz gras pentru ANI: vilă, apartament, teren și credite dispărute fără urmă, zeci de mii de euro cash, soția angajată la o firmă care are contracte cu CNAIR
Investigații

EXCLUSIV Șeful Direcției Venituri din CNAIR, Lucian Călmuș, caz gras pentru ANI: vilă, apartament, teren și credite dispărute fără urmă, zeci de mii de euro cash, soția angajată la o firmă care are contracte cu CNAIR

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

EXCLUSIV Ministrul Spătaru (PSD) de la Economie și-a băgat șefa de cabinet în trei Consilii de Administrație, dar îi ține numele și CV-ul la secret
Investigații

EXCLUSIV Ministrul Spătaru (PSD) de la Economie și-a băgat șefa de cabinet în trei Consilii de Administrație, dar îi ține numele și CV-ul la secret

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite. Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar. Tupeu: nume de consilieri la secret Defapt.ro a solicitat CV-urile consilierilor ministrului Florin Spătaru pentru a afla cine îl consiliază în cele mai stringente probleme cu care se confruntă economia românescă. Ministrul Florin Spătaru a transmis sec că se află „în imposibilitatea transmiterii celor solicitate” pentru că nu poate divulga date cu caracter personal. Dar CV-urile consilierilor miniștrilor și secretarilor de stat sunt informații de interes public. De exemplu, Administrația Prezidențială a publicat lista consilierilor președintelui Klaus Iohannis. Și premierul Nicolae Ciucă a făcut publică lista consilierilor săi. Coleg de partid al lui Spătaru, ministrul Alexandru Rafila a făcut și el publice numele și declarațiile de avere ale consilierilor săi. Doar ministrul Florin Spătaru ține la secret numele și CV-urile consilierilor săi. Monica Laura Ion a absolvit facultatea în șapte ani Chiar dacă ministrul Spătaru nu dă dovadă de transparență, Defapt.ro a aflat că șefa de cabinet a acestuia este Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica. Din CV-ul publicat de aceasta pe site-ul companiei Loteria Română aflăm că a avut nevoie de șapte ani pentru a absolvi Facultatea de Industrie Alimentară, Acvacultură și Pescuit din Galați (1994-2001). În timp ce urma cursurile facultății din Galați, lucra ca referent la cabinetul unui parlamentar, la Camera Deputaților în București. Citește și: EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD) O dată cu terminarea facultății a fost angajată ca referent la Direcția Generală de Comunicații din cadrul Ministerului Comunicațiilor. Tot atunci a fost promovată asistent cabinet la ministrul Dan Nica. În anul 2003 a fost promovată în funcția de consilier personal al ministrului Nica, actualul șef al PSD Galați. După plecarea lui Dan Nica de la Comunicații, Monica Laura Ion și-a continuat cariera în minister. A fost pe rând consilier principal în Direcția Tehnologia Informației, apoi consilier principal în Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Într-un final, a ajuns consilier principal în cadrul Direcției Afaceri Europene și Relații Internaționale. Șefă de cabinet și la Grindeanu și Spătaru Dan Nica a preluat în anul 2008 funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Și nu a uitat de fosta sa consilieră personală. El a decis să o numească consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului. În anul 2009, o regăsim pe Monica Laura Ion agajată la Senatul României ca șefă de birou pentru mentenanța paginii web. Apoi a fost din nou consiliera lui Dan Nica la Comunicații, de unde s-a întors la pagina web a Senatului. De acolo, a fost plasată în funcția de secretar general adjunct la Comunicații. În martie 2016, a revenit la Senat, iar de acolo a fost angajată ca director de cabinet al premierului Sorin Grindeanu. Din iunie 2017, a preluat funcția de șef birou presă, imagine și pagină web la Senat. La jumătatea luni decembrie a anului trecut a fost angajată ca șefă de cabinet a ministrului Florin Spătaru. Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite Monica Laura Ion a fost numită la jumătatea lunii decembrie a anului trecut în funcția de director de cabinet al ministrului Florin Spătaru. Printre primele decizii luate de ministrul Spătaru a fost să o numească pe șefa lui de cabinet în Consiliul de Administrației al companiei Loteria Română, deținută integral de Ministerul Economiei. De acolo, femeia primește o indemnizație lunară de 7.198 lei brut. Ulterior, în martie 2022, Monica Laura Ion a fost plasată și în Consiliul de Administrație al companiei Plafar SA, acolo unde Ministerul Economiei deține 51% din acțiuni. În calitate de membru provizoriu era renumerată cu suma de 3.692 lei brut. Două luni mai târziu a fost demarată procedura de selecție în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 prin care urma ca membrii CA să fie selectați pe o perioadă de patru ani. Conform site-ului ministerului Economiei, Monica Laura Ion a fost printre cei cinci membri selectați. Pe Monica Laura Ion o regăsim și în Consiliul de Administrației al Uzinei Mecanice Orăștie. De aici încasează încă o indemnizație de 2.900 lei brut. Din cele trei consilii de administrație, Monica Laura Ion încasează peste 13.000 lei brut, pe lângă salariul de director de cabinet. Ministrul Economiei Florin Spătaru nu a răspuns încă dacă șefa lui cabinet participă la ședințele celor trei consilii de administrație în timpul programului de muncă de la minister, acolo unde este plătită din bani publici.

170 de milioane de euro, despăgubiri pentru 17.000 de moștenitori care așteaptă de 17 ani să fie puși în posesie. Povestea de la CEDO a composesoratului Borșa
Investigații

170 de milioane de euro, despăgubiri pentru 17.000 de moștenitori care așteaptă de 17 ani să fie puși în posesie. Povestea de la CEDO a composesoratului Borșa

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul. 170 milioane de euro. Atât riscă să plătească statul român dacă nu restituie 17.000 de hectare de pădure Composesoratului Borșa. În acest caz, România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru că nu a pus în posesie și nu a emis titluri de proprietate pentru aproximativ 17.000 de moștenitori. Aceștia sunt urmașii a aproximativ 6.000 de persoane cărora regimul comunist le-a confiscat terenurile în anul 1948. CEDO reține că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu au fost executate de statul român, dosarul Composesoratului Borșa fiind „împovărat cu un aspect complex politic, istoric și faptic”. Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul România a fost din nou condamnată la CEDO. De data aceasta, judecătorii europeni au constatat că s-a încălcat dreptul la respectul bunurilor. Decizia CEDO vorbește despre o „ineficiență continuă a mecanismelor de restituire a proprietăților confiscate sau naționalizate de regimul comunist”. Astfel, judecătorii cer statului român să ia măsuri generale pentru corectarea problemelor structurale ale procedurilor de retrocedare, fiind nevoie de termene scurte, realiste și ferme. În acest caz, Composesoratul Borșa așteaptă încă din anul 2005 să fie pus în posesia celor 17.000 de hectare de pădure și să primească titlurile de proprietate. Recunoașterea drepturilor de proprietate asupra pădurii a fost decisă de Curtea de Apel Oradea. Dar autoritățile locale au refuzat să respecte decizia judecătorilor de la Oradea. 17 ani de procese și abuzuri De abia în ianuarie 2017, Comisia Județeană Maramureș a emis un titlu de proprietate pentru cele 17.000 de hectare de pădure, dar fără a localiza exact terenul. A urmat o serie de noi procese. Judecătoria Bistrița a obligat comisia locală şi județeană să plătească Composesoratului Borșa o amendă zilnică de 1.000 lei până la punerea în executare a hotărârii din anul 2005. La 26 februarie 2018, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a stabilit că Comisia Locală Borșa trebuie să plătească despăgubiri de 527.000 lei. Și de această dată, autoritatea locală a contestat decizia. Culmea, ulterior, Primăria Borșa a decis ca Composesoratul Borșa să plătească impozitul aferent terenului revendicat pentru perioada 2012-2017. Impozitul cerut de primărie a fost stabilit la echvalentul a 500.000 de euro. În februarie 2021, primăria Borșa a emis noi decizii fiscale în valoare de 890.000 de euro. Dar composesoratul a reușit să anuleze deciziile de plată a impozitului în instanță. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului Bogdan Tudoran, avocatul Composesoratului Borșa, susține că CEDO a sancționat comportamentul maniacal al autorităților române. „Au fost 12 căi extraordinare de atac, fiecare cu trei grade de jurisdicție, sute de alte procese civile, zeci de plângeri penale, inclusiv împotriva judecătorilor, percheziții domiciliare de intimidare a reprezentanților Composesoratului, impozite inventate pentru puneri în posesie fictive, nenumărate litigii de dizolvare sau insolvență, pentru preluarea proprietății de către autoritățile locale, executări silite pentru sume suspendate prin decizii definitive ale justiției. Un adevărat război juridic și administrativ prin care s-a urmărit anihilarea unei comunități locale și acapararea unei părți din tezaurul istoric al României”, spune avocatul. Prejudiciu estimat la peste 169 milioane de euro Avocatul Nicoleta Tatiana Popescu, care a asigurat reprezentarea la Curte, susține că prin decizia CEDO s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate al Composesoratului Borșa având în vedere că reclamanta nu a obținut executarea hotărârii de recunoaștere a dreptului de proprietate și nu are nicio certitudine cu privire la momentul în care se va respecta dreptul său de proprietate. „Daca în următoarele luni nu va avea loc retrocedarea efectivă, va urma problema stabilirii prejudiciului, a daunelor ce se vor solicita Statului Român, valoarea terenului şi lipsa de folosinţă, depășind 169.000.000 Euro”, a menționat avocatul Nicoleta Tatiana Popescu.

EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD)
Investigații

EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD)

Fabricile românești de armament, fără contracte. Fabrica de arme Beretta pe care trebuia să o construiască compania Romarm, controlată de Ministerul Economiei, este disputată de miniștrii Florin Spătaru și Virgil Popescu. Neînțelegerile dintre cei doi politicieni pot duce la distrugerea industriei de apărare românești. Romarm, compania care controlează cele 15 fabrici de armament românești, riscă să fie exclusă de la licitațiile publice pentru o perioadă de cinci ani pentru că nu a început lucrările la fabrica de arme Beretta. Lucrări generate de obligațiile de offset pe care Romarm și le-a asumat după ce a vândut pistoale Poliției Române în valoare de 40,75 milioane lei. Defapt.ro a obținut două răspunsuri contradictorii de la ministrul Economiei Florin Spătaru în legătură cu soara fabricii Beretta. În urmă cu două luni, acesta susținea că ministerul a alocat zece milioane de lei pentru construcția fabricii, dar acum susține că nu are nici o obligație bugetară în acest sens. De la Bădălău la Popescu Epopeea fabrici de arme Beretta a început în vara anului 2019, când Ministerul Economiei era condus de Niculae Bădălău. Producătorul italian Beretta Holding a semnat atunci un memorandum de înțelegere cu Uzina Mecanică Plopeni, o filială a Romarm, pentru a fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generație, la standare NATO. Uzina Mecanică Plopeni trebuia să pună la dispoziție o hală de producție modernizată, iar italienii veneau cu tehnologia. Ulterior, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la conducerea Romarm pe Gabriel Țuțu. În vara anului 2020, Romarm a semnat un contract cu compania Beretta prin care a obținut dreptul de a vinde Poliției Române o cantitate de 25.000 de pistoale la prețul de 40,75 milioane de lei. Totodată, Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, și-a asumat și obligațiile de offset aferente acestui contract: construirea unei fabrici de asambalare a armelor Beretta. Romarm venea cu terenul și hala de asamblare, iar italienii, cu utilajele. Ministrul Virgil Popescu a profitat de ocazie și i-a cerut directorului Gabriel Țuțu să contruiască fabrica la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Decizia a fost luată în ajunul alegerilor din anul 2020 pentru că Virgil Popescu urma să candideze pentru un nou mandat de deputat PNL în județul de baștină, Mehedinți. De la Popescu la Spătaru Anul acesta, la conducerea Ministerului Economiei a fost adus Florin Spătaru, de la compania olandeză Damen, fost subaltern pe linie de partid al generalului Gabriel Oprea. Romarm nu alocase încă suma de 10 milioane de lei pentru construcția fabricii la Șimian. Spătaru, însă, se pare că nu a fost de acord cu locul stabilit pentru construcția halei. Așa că a preferat tergiversarea alocării banilor. La începutul lunii august a.c., Defapt.ro a solicitat ministrului Florin Spătaru să spună dacă ministerul pe care îl conduce a alocat cele zece milioane de lei către Romarm. Răspunsul a venit prin Biroul de Presă care a transmis următoarele: „referitor la întrebarea dumneavoastră, privind faptul că Ministerul Economiei a alocat 10 milioane de lei pentru investiții la Romarm, pentru o fabrică arme Beretta, vă confirmăm această informație”. Răspunsul a fost confirmat și de Gabriel Țuțu, directorul companiei Romarm. La începutul lunii noiembrie a.c., Defapt.ro i-a transmis o nouă solicitare ministrului Florin Spătaru, pe același subiect. Răspunsul demnitarului, perplexant: „Ministerul Economiei nu deține nicio obligație de alocare bugetară în sensul celor precizate de dumneavoastră”. Când a mințit ministrul Florin Spătaru? Atunci când a zis că a alocat banii sau atunci când a zis că nu are nici o obligație bugetară? Misterul unei hale Compania Romarm trebuie să construiască sau să amenajeze o hală pentru amplasarea utilajelor pe care le va primi de la compania Beretta, conform obligațiilor de offset. Totodată, trebuie să trimită la specializare în jur de 35 de persoane, în Italia, pentru a învăța tehnologia și cum să asambleze armele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a transmi oficial la solicitarea Defapt.ro, astfel: „nu cunoaștem să existe vreo obligație asumată pentru edificarea vreunei construcții”. În cazul în care Romarm nu își îndeplinește obligațiile de offset, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), o altă instituție din subordinea ministrului Florin Spătaru, trebuie să impună sancțiunile prevăzute de Legea 354 din 2003, cunoscută ca Legea Offset. Fabricile românești de armament, fără contracte Romarm a obținut o amânare până la sfârșitul anului pentru a începe demararea angajamentelor de compensare (offset). Surse din cadrul Romarm susțin, sub protecția anonimatului, că Romarm speră să obțină o nouă amânare pentru îndeplinirea obligațiilor, pentru anul viitor. Dacă nu obține o nouă amânare, Romarm riscă să fie exclusă de la toate procedurile de achiziție publică timp de cinci ani. „Contractantul care nu își execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziție ce implică și executarea unei obligații de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător”, se menționează în Legea Offset. O astfel de măsură luată împotriva Romarm va duce la îngroparea industriei de apărare românești. De ce? Pentru că cele 15 fabrici ale Romarm produc în special muniție în baza contractelor pe care le au cu Ministerul Apărării Naționale. Ministrul Florin Spătaru susține că „deocamdată obligația de offset se află în termenul legal asumat”.

EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez
Investigații

EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez

Roxadustat poate fi cumpărată din China. Substanța activă Roxadustat poate fi găsită într-un singur medicament de pe piață în acest moment, Evrenzo. Roxadustat, însă, poate fi achiziționată și ca atare, sub formă de pulbere, prin intermediul unui site de vânzări din China. Roxadustat poate fi cumpărată din China Home Sunshine Pharma este o companie chineză care, potrivit versiunii în limba română a propriului site, vinde produse farmaceutice. "Hefei Home Sunshine Pharmaceutical Technology Co., Ltd., fondată în 2013, se află în orașul Hefei, China. Compania este certificată ISO 9001: 2015 și angajată în principal în furnizarea de API (ingrediente farmaceutice active), intermediari și substanțe chimice fine. Considerăm calitatea și credibilitatea produselor drept viața întreprinderii. Echipa de conducere are o experiență de peste 15 ani în industrie și acordă o atenție deosebită dinamicii pieței. Cu un puternic simț al mirosului pieței, oferim clienților noștri cele mai profesionale servicii și produse de ultimă oră." Evrenzo, autorizat de EMA în august 2021 Compania vinde și Roxadustat, sub formă de "pulbere albă". Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, a fost autorizat să fie pus pe piața europeană în august 2021. Agenția Europeană a Medicamentului a permis comercializarea produsului în toate țările UE. La peste un an de atunci, România încă nu a emis o autorizație de punere pe piață (APP) pentru Evrenzo, potrivit portalului Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. În nomenclatorul medicamentelor de uz uman, medicamentul nu apare nici la căutare după denumirea comercială (Evrenzo), nici după denumirea substanței active (Roxadustat), nici după cea a producătorului și nici după codul ATC internațional (B03XA05). Citește și: EXCLUSIV Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep, nu are autorizație de punere pe piață în România Halep riscă o suspendare de patru ani dacă nu va putea explica lipsa totală de implicare a sa în procesul prin care Roxadustat i-a ajuns în corp.

EXCLUSIV Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep, nu are autorizație de punere pe piață în România
Investigații

EXCLUSIV Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep, nu are autorizație de punere pe piață în România

Roxadustat nu se comercializează în România. Evrenzo a fost autorizat să fie pus pe piața europeană în august 2021. Agenția Europeană a Medicamentului a permis comercializarea produsului, dar pentru comercializarea în fiecare țară este nevoie de autorizații naționale. Roxadustat nu se comercializează în România La peste un an de atunci, România încă nu a emis o autorizație de punere pe piață (APP) pentru Evrenzo, potrivit portalului Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. În nomenclatorul medicamentelor de uz uman, medicamentul nu apare nici la căutare după denumirea comercială (Evrenzo), nici după denumirea substanței active (Roxadustat), nici după cea a producătorului și nici după codul ATC internațional (B03XA05). Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat, substanța găsită în sângele Simonei Halep: un medicament cu această substanță activă nu este aprobat în SUA, în Europa sunt reguli clare. Cum a fost procurat? Cu alte cuvinte, dacă Simona Halep a folosit cu bună-știință Roxadustat, sportiva nu și-l putea procura din România. Și nici din SUA, întrucât Administrația americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA) nu aproba în august 2021 un medicament care conținea această substanță. Potrivit FDA, era nevoie de încă cel puțin un test clinic care să arate că medicamentul nu avea efecte adverse periculoase, ceea ce nu părea să fi reieșit din studiile deja depuse la dosar (aici, argumentația FDA). Sport Resolutions, apoi TAS În primă instanță, Halep va încerca să se disculpe în fața Sports Resolutions, un tribunal independent din Marea Britanie acreditat să judece cazurile de dopaj din sport. Doar dacă decizia îi va fi nefavorabilă, sportiva va apela la TAS, organul suprem de arbitraj din sport, al cărei decizie va fi definitivă. Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului a anunțat că sportiva a apelat la Sports Resolutions, dar a menționat că data audierilor și a procesului va fi păstrată secret, urmând a fi anunțată doar decizia finală. "Nu există încă o dată confirmată. Audierea va fi convocată de o organizație independentă, Sports Resolutions, care va decide componența juriului și va confirma detaliile. Nu vom confirma data audierii sau audierilor, dar vom comunica rezultatul final atunci când va fi cunoscut", a fost răspunsul ITIA pentru Gazeta Sporturilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră