miercuri 15 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

622 articole
Investigații

EXCLUSIV Cap al unei rețele transfrontaliere de producere și trafic de droguri de mare risc, asociat cu statul român într-o companie de farmacii

Traficant de droguri, asociat cu statul. Laurențiu Huică, fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, a fost reținut 24 de ore de procurorii DIICOT pentru că făcea parte dintr-o grupare de crimă organizată care producea metamfetamină în laboratoare clandestine de pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Valoarea drogurilor a fost estimată de anchetatori la 500 de milioane de euro. Defapt.ro a i-a găsit numele lui Laurențiu Huică ca asociat în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Într-una dintre aceste societăți, Huică este asociat cu Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în coordonarea Ministerului Economiei. O altă societate la care este acționar și adminstrator, Meduman SA, are ca activitate principală producția și comercializarea medicamentelor de uz uman și veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac. Lanțul metamfetaminei Laurențiu Huică, un afacerist din industria farmaceutică și fost vicepreședinte al Asociației Producătorilor de Medicamente, și Cristian Iosipescu au fost reținuți 24 de ore de procurorii DIICOT pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, punerea pe piață a substanțelor clasificate ca precursori, în formă continuată, și complicitate la trafic intern de droguri mare risc. Anchetatorii susțin că în perioada ianuarie 2021 – februarie 2023, cei doi români împreună cu cetățeni cehi, slovaci, polonezi și lituanieni au pus bazele unui grup infracțional transfrontalier. Laurențiu Huică cumpăra efedrină și pseudoefedrină prin intermediul societății sale, Arena Group SA, care le transforma într-un medicament. Formula chimică folosită la producția medicamentului permitea dizolvarea și extragerea rapidă a substanțelor în laboratoarele clandestine. Ulterior se obținea metamfetamină, un drog sintetic cu efect intens, care poate dura până la 16 ore. Procurorii au descoperit laboratoare clandestine pe teritoriul Poloniei și Cehiei. Metamfetamina era distribuită de acolo în mai multe state din Uniunea Europeană. Laboratorul din Voluntari Societatea Arena Group este deținută de Laurențiu Huică (95%). Restul acțiunilor sunt pe numele lui Alexandru Cătălin Huică și Lianda Ruxandra Huică. Președintele Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce Mariana Teodor și Alexandru Cătălin Huică figurează ca membri în CA. Toți trei sunt și administratori ai societății. Obiectul principal de activitate este fabricarea preparatelor farmaceutice. Firma lui Huică are patru puncte de lucru: în Prahova, Voluntari și Mogoșoaia. Tot în Voluntari își are sediul și Laboratorul de Produse Farmaceutice. Acolo, precursorii erau încorporați în două produse farmaceutice, comprimate de 50 și 120 de miligrame de efedrină și pseudoefedrină. Unul dintre acestea era înregistrat ca medicament autorizat doar în România, dar firma Arena Group SA nu deținea autorizația de export. "În ceea ce privește cel de-al doilea produs, societatea românească nu deținea autorizație de producție și punere pe piață în România sau în țările din Uniunea Europeană. Comprimatele respective nu au fost livrate către spitale sau farmacii din România", potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Traseul comprimatelor Comprimatele produse în România au fost expediate către societăți din Cehia, Bulgaria, Lituania și Spania, care le achiziționau fără a deține autorizație de punere pe piață în statele respective. Însă, spun procurorii, medicamentele nu au ajuns la destinația declarată, ci în diverse locuri de pe teritoriul Poloniei, de unde au fost preluate de către un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez. Pe teritoriul Poloniei, livrările au fost fracționate în cantități mai mici și trimise în Republicile Cehă și Slovacă, unde au fost distribuite către laboratoarele în care se extrăgeau precursorii pentru producția ilicită de metamfetamină. Majoritatea laboratoarelor clandestine de producție a metamfetaminei, identificate pe teritoriul Cehiei și Poloniei, foloseau ca materie primă comprimatele produse în România. Pentru împiedicarea descoperirii activității infracționale, locurile în care erau improvizate laboratoarele și împrejurimile acestora au fost păzite de membrii grupului infracțional organizat, susțin procurorii. Potul: 468 de milioane de euro DIICOT susține că membrii grupului infracțional au organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a unui număr de peste 168 de milioane de comprimate în care au fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se putea produce o cantitate totală de aproximativ 4,7 tone de metamfetamină. Citește și: Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros. Ceea ce înseamnă că valoarea celor 4,7 tone este de 187 milioane de euro. Însă prețul de vânzare a unui gram de metamfetamină este cuprins între 70 și 100 de euro. Adică 468 milioane de euro la consumatorii finali. Arestări și percheziții La operațiunea de capturare a traficanților de droguri au fost implicate DIICOT și autoritățile judiciare din Polonia, Slovacia și Cehia, sprijinite de EUROPOL și EUROJUST. În urma perchezițiilor din România au fost indisponibilizate aproximativ trei tone de precursori din categoria I, mai multe loturi de medicamente și suma de aproximativ 600.000 de euro, fiind identificate mai multe înscrisuri de interes în cauză. În Polonia au fost reținute opt persoane implicate în deturnarea transporturilor de medicamente cu conținut de efedrină/pseudoefedrină ce provin de la fabrica din România. Autoritățile din Polonia au confiscat autoutilitară plină cu paleți cu medicamente, aproximativ 100 de flacoane cu efedrină provenind de la fabrica din România. Totodată, au fost identificate și ridicate sumele de 177.215 euro și 366.200 de zloți. În Slovacia au fost reținute patru persoane și a fost confiscată suma 1.129.220 de euro. Autoritățile din Cehia au reținut două persoane și a indisponibilizat 148.103 de euro, 711.082 de coroane și 22.433 zloți. Traficant de droguri, asociat cu statul Numele lui Laurențiu Huică apare în 30 de societăți înregistrate în România, din care doar 12 sunt active. Societățile active se ocupă de producția și vânzarea medicamentelor, fabricarea de lenjerie de corp, dar și cu hoteluri și cazări. De exemplu, Arena Group SA, Laurențiu Huică și Alexandru Cătălin Huică sunt asociați în firma Arena Hotels SRL, care are ca obiect de activitate hoteluri și activități de cazare. Punctul de lucru este în Năvodari. Firma Hepites SA îi are ca acționari pe Laurențiu Huică (90,7%), statul român prin Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (3,1%), plus alți acționari persoane fizice. Societate deține un lanț de farmacii și laboratoare în județele Galați, Vrancea și Brăila. Cu un număr mediu de 67 de angajați în anul fiscal 2021, firma a avut o cifră de afaceri de aproape șase milioane de lei. Autoritatea de Administrare a Activelor Statului se află în coordonarea Ministerulu Economiei, condus de Florin Spătaru. Meduman SA este o societate la care Laurențiu Huică deține peste 22,7% din numărul de acțiuni. Un alt acționar important este Carmen Marin, cu peste 19,3% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de persoane juridice și fizice, plus PAS Meduman. Președinte al Consiliului de Administrație este Laurențiu Huică, în timp ce funția de vicepreședinte este deținută de Toader Hojda. Alexandru Cătălin Huidă figurează ca membru în CA și administrator. Această societate are ca activități principale producerea si comercializarea medicamentelor de uz uman si veterinar, precum și extracția morfinei din capete de mac.

EXCLUSIV Cap al unei rețele transfrontaliere de producere și trafic de droguri de mare risc, asociat cu statul român într-o companie de farmacii
EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM
Investigații

EXCLUSIV Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol după atacul cibernetic asupra unor servere ale companiei. Autoritatea Aeronautică Civilă nu mai primește date de la TAROM

Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac. Compania TAROM, deținută de Ministerul Transporturilor, a pierdut controlul asupra mai multor servere în urma unui atac cibernetic. Structurile de securitate cibernetică ale statului român se chinuie de aproape trei săptămâni să remedieze pagubele, dar fără succes. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii companiei au anunțat inițial că este vorba de un atac izolat care a afectat doar câteva documente. În realitate, angajații nu mai au acces la o parte din serverele companiei. Defapt.ro a obținut un nou document în exclusivitate din care rezultă că TAROM nu poate transmite către Autoritatea Aeronautică Civilă Română mai multe rapoarte, conform obligațiilor legale. Surse din cadrul TAROM susțin că infrastructura IT reprezintă o vulnerabilitate pentru că șefii care s-au perindat la conducerea companiei au refuzat să aloce bani pentru protejarea împotriv atacurilor cibernetice, deși angajații au făcut nenumărate cereri în acest sens. Comunicat de presă mincinos Șefii companiei TAROM se schimbă periodic, în funcție de interesele politice. La începutul anului, s-a decis ca în funcția de director general să fie numit Costin Iordache, care deținea la data numirii funcția de director financiar. Dar nici nu s-a uscat bine cerneala pe decizia de numire pentru că noul director general al TAROM a intrat în concediu și a plecat din țară. În timp ce se bucura de vacanță, pe 20 februarie, compania TAROM a fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Defapt.ro a dezvăluit atunci în exclusivitate că au fost afectate grav mai multe servere, în special cele pe care erau ținute documentele financiar-contabile. La o săptămână după atacul cibernetic, angajații de la resurse umane au fost nevoiți să calculeze de mână salariile salariaților TAROM. În urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro, compania TAROM a emis un comunicat de presă prin care anunța că „atacul de tip ransomware a afectat câteva fişiere” și „incidentul a fost izolat”. Siguranța aeronavelor TAROM, în pericol post-atac Atacul cibernetic a avut loc în urmă cu 18 zile, timp în care specialiștii în securitate cibernetică de la Serviciul Român de Informații și Directoratul Național de Securitate Cibernetică nu au reușit să remedieze problemele. Adică să preia controlul serverelor afectate. Defapt.ro a obținut un nou document din care rezultă că situația este mult mai gravă: TAROM nu poate raporta către Autoritatea Aeronautică Civilă Română informațiile prevăzute de lege. În documentul semnat de directorul general Costin Iordache se menționează că „Compania TAROM a fost victima unui atac cibernetic de tip RANSOMWARE ce a afectat, printre altele, și aplicația care centralizează indicatorii fizici și generează raportările statistice lunare: Raportul statistic A, Notificarea lunară privind supravegherea asigurării de către operator a siguranței operării aeronavelor, Raportul statistic NAV, rapoarte pe care compania TAROM are obligația de a le tranmite Autorității Aeronautice Civile Române, până pe data de 10 ale lunii următoare efectuării zborurilor. Urmare a acestei situații vă comunicăm că suntem în imposibilitatea de a transmite raportările statistice aferente lunii februarie 2023”. Totodată, directorul Costin Iordache a mai menționat în documentul citat că „în acest moment Compania TAROM împreună cu autoritățile de securitate cibernetică ale statului conlucrează pentru a găsi soluții de decriptare și avem semnale că situația se va remedia”. Șefii TAROM au ignorat infrastructura IT Surse din cadrul companiei TAROM au declarat sub protecția anonimatului că în ultimii ani nu s-au făcut investiții majore în infrastructura IT. Motivul, spun sursele, șefii TAROM au invocat lipsa fondurilor pentru investiții. „Angajații au depus cereri peste cereri prin care au cerut șefilor TAROM să cumpere echipamente și soluții pentru protejarea infrastructurii IT. Nu s-au alocat bani pentru că s-a invocat lipsa de fonduri”, susțin sursele. Citește și: Financial Times scrie despre scandalul Bâstroe, sugerând că este mâna Rusiei, cu scopul de a diminua susținerea României pentru Ucraina Totodată, sursele avertizează că incidentele de securitate cibernetică se pot repeta dacă nu se vor lua măsuri în acest sens. Adică nu se vor face investiții în infrastructura critică.

EXCLUSIV Consiliul Județean Ilfov a crescut din pix suprafața drumurilor din județ de 70 de ori când a calculat valoarea contractului de dezinsecție
Investigații

EXCLUSIV Consiliul Județean Ilfov a crescut din pix suprafața drumurilor din județ de 70 de ori când a calculat valoarea contractului de dezinsecție

Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată". Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, a repetat licitația pentru dezinsecție cu o valoare cuprinsă între minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că în caietul de sarcini au fost incluse mai multe date eronate în baza cărora s-a calculat valoarea acordului-cadru. De exemplu, suprafața străzilor din județul Ilfov a fost mărită de 70 de ori. Mai mult, deși contractul prevede dezinsecția domeniului public al județului Ilfov, pentru a mări din pix suprafața (și, implicit, costurile) au fost incluse și proprietățile private, inclusiv groapa de gunoi deținută de Eco Sud. Ceea ce înseamnă că din banii publici se face dezinsecția pe terenurile companiilor private. Licitație anulată, apoi reluată Liberalul Hubert Thuma este președintele Consiliului Județean Ilfov, care are în subordine Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov. Acest serviciu, condus de directorul Mara Nedelcu, a anunțat în iulie 2022 organizarea unei licitații pentru dezinsecție și larvicidare a domeniului public al județului Ilfov. Valoarea acordului-cadru pe o perioadă de patru ani a fost estimată la minim 7,2 milioane euro și maxim 14,4 milioane euro. Singura ofertă a fost depusă de asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest. Oferta a fost declarată neconformă și licitația anulată. Firma Wasval a contestat decizia la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, dar fără succes. Ulterior, în noiembrie 2022, licitația a fost reluată cu aceleași valori. Din datele publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) rezultă că în fiecare din cei patru ani se va semna câte un contract subsecvent cu o valoare cuprinsă între 9,02 și 24,11 milioane lei. Și de această dată, la licitație s-a depus o singură ofertă. Tot din partea asocierii dintre firmele Wasval și Atopum Invest. De data aceasta, cu succes. Dezinsecția în Ilfov, pe suprafață "umflată" Valoarea acordului-cadru a fost stabilită pe baza suprafețelor domeniului public al județului Ilfov pe care urma să se facă dezinsecția. Atenție, nu domeniul privat. Astfel, în Caietul de Sarcini se menționează la capitolul „numărul de hectare terestru de tratat” că suprafața totală a drumurilor la nivelul județului Ilfov este de 24.379 hectare. Gropile de gunoi însumează 174 de hectare. Spațiile verzi, 374 de hectare. Iar suprafața lacurilor pe care urmează să se facă larvicidarea este de 5.107 hectare. Defapt.ro a dezvăluit că în cazul localității ilfovene Vidra, de exemplu, suprafața drumurilor a fost calculată la 1.729 hectare, echivalentul unui drum lat de zece metri și lung cât distanța de la București la Berlin. Distanța de pulverizare = 70 de metri Defapt.ro a solicitat Consiliului Județean Ilfov și Serviciului Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov (SJDEM) să explice cum au ajuns la asemenea suprafețe. Primul răspuns oficial a fost că „informațiile solicitate fac parte din Strategia de Contractare a autorității, prezentată Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, document care nu este disponibil pentru ofertanți, în acest moment”. Ulterior, într-un alt răspuns, SJDEM a transmis că, de fapt, suprafețele drumurilor ar fi fost furnizate de autoritățile locale din județul Ilfov. Apoi au fost înmulțite cu distanța de pulverizare. Adică cu 70 de metri. Tot oficialii SJDEM au transmis cum au calculat suprafața în cazul drumurilor din Vidra. „Pentru localitatea Vidra care are o rețea de drumuri de 247,043 km: 247,043 x 1000 metri = 247.043 metri liniari x 70 de metri (distanța de pulverizare) = 17.293.010 mp : 10000 = 1729,301 hectare”, susține SJDEM. 70 de metri = inclusiv suprafețe private Din acest calcul rezultă că dezinsecția nu se mai face terestru, așa cum era menționat în Caietul de Sarcini, ci la o anumită înălțime față de nivelul „terestru”. Legat de această problemă, SJDEM a transmis că „aceste informații sunt elementare pentru orice operator DDD profesionist și nu este necesar a fi menționate într-o documentație de atribuire”. Mai mult, din acest calcul rezultă că de pe axul drumului substanța va fi pulverizată la o anumită înălțime pe o lățime de 70 de metri. Ceea ce înseamnă că substanța folosită la dezinsecție va ajunge și pe proprietățile private ale localnicilor și agenților economici, lucru nespecificat în caietul de sarcini. Adică, în curți, construcții, sere și terenuri arabile. Toate private. Județul Ilfov a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare accelerată din punct de vedere imobiliar. În toate cele 40 de localități au fost construite mii de blocuri. Întrebați cum se va face dezinsecția în cazul străzilor cu blocuri, răspunsul SJDEM este surprinzător: „Metoda de calcul a dispersiei este aceeași ca și în cazul străzilor fără blocuri. Din experiența noastră anterioară, cunoaștem faptul că în localitățile din județul Ilfov nu s-au întâlnit blocuri de locuințe cu înălțimi mai mari decât majoritatea caselor situate pe drumurile publice”. Groapa de gunoi privată Vidra, devenită teren public Culmea, metoda de calcul pe care susține SJDEM că o folosește în cazul suprafețelor terestre nu o aplică și în cazul suprafețelor aferente gropilor de gunoi și a spațiilor verzi menționate în același tabel. De exemplu, Primăria Vidra a informat SJDEM că pe raza localității se află groapa de gunoi Vidra, administrată de Eco Sud, și platforma ecologică pentru compost vegetal cu o suprafață de 48 hectare. În acest caz, SJDEM nu a mai înmulțit suprafața cu 70 de metri distanța de pulverizare așa cum a făcut în cazul drumurilor. Mai mult, chiar dacă Primăria Vidra a menționat transmis către SJDEM că groapa de gunoi este administrată de companie Eco Sud, șefii SJDEM au inclus această suprafață în Caietul de Sarcini complet ilegal. De ce ilegal? Pentru că dezinsecția se face doar pe domeniul public, conform Caietului de Sarcini. Neregulatele gropi de gunoi Legat de această neregulă flagrantă, directorul Mara Nedelcu a transmis că metodologia de calcul a suprafețelor gropilor de gunoi este diferită pentru că adesea au forme neregulate. Totodată, spune directorul Mara Nedelcu, vina pentru includerea gropii de gunoi Vidra în Caietul de Sarcini aparține Primăriei Vidra: „Indicarea corectă a suprafeței de tratat este responsabilitatea exclsuivă a fiecărei entități locale, nu a subscrisului, întrucât SJDEM nu are în obiectul de activitate atribuții privind controlul și verificarea situațiilor”. În urma solicitării transmise de către Defapt.ro, Mara Nedelcu a verificat informațiile, deși erau menționate cu mult înainte în documentele oficiale. Motiv pentru care Primăria Vidra a venit cu o rectificare prin care o informa că într-adevăr groapa se află în administrare privată. Dar nu a mai modificat Caietul de Sarcini și nici valoarea minimă și maximă a contractului. Altă groapă, alt mister: Glina O altă groapă de gunoi, aceeași problemă: în Caietul de Sarcini se menționează că urmează să se facă dezinsecția pe o suprafață de 117 hectare aferentă gropii de gunoi din localitatea ilfoveană Popești Leordeni. Acolo se află groapa de gunoi Glina, administrată tot în regim privat de compania Ecorec, de aproape 20 de ani. Citește și: Justiția din România l-a ucis iar pe polițistul Bogdan Gigină, care-i deschidea calea în trafic ministrului de Interne: l-a achitat pe Gabriel Oprea. Dosarul se prescrie, oricum, în toamnă Dar, culmea, oficialii SJDEM nu știu cui aparține groapa de gunoi. Întrebați cine administrează groapa de gunoi din localitatea Popești Leordeni, oficialii SJDEM au transmis „informația privind administrarea excede competențelor legale ale SJDEM”. Cu toate acestea, oficialii SJDEM au avut grijă să prevadă banii necesari pentru dezinsecția acestei gropi de gunoi. Cu toate acestea, directorul Mara Nedelcu ne-a asigurat că „nu, nu se va face dezinsecție din bani publici pe proprietate privată”. Larvicidarea lacurilor, o enigmă SJDEM a prevăzut că larvicidarea, adică operațiunea de distrugere a larvelor, se va face pe o suprafață de 5.107 hectare luciu de apă, conform Caietului de Sarcini. Aceasta este suprafața totală a lacurilor din județul Ilfov. Nici în acest caz nu s-a aplicat coeficientul de înmulțire cu 70 metri așa cum s-a aplicat în cazul drumurilor. Mai mult, alocarea de bani pentru larvicidarea întregii suprafețe a luciului de apă este eronată. Pentru că Institutul Cantacuzino recomandă autorităților ca operațiunea de larvicidare să se facă doar în zonele de mal, în zonele de mică adâncime a apelor. Adică în jur de 10%-15% din suprafața fiecărui lac. Motivul: acolo se depun ouăle de țânțari din care rezultă larvele. Această recomandare mai are și rolul de a reduce poluarea apelor cu larvicid. Întrebați cum se face larvicidarea, subalternii liberalului Hubert Thuma nu au știu ce să răspundă. Dar au transmis că „fiecare ofertant va descrie în oferta tehnică propria concepție privind realizarea serviciilor de larvicidare”.

EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare: ex-agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie
Investigații

EXCLUSIV Secretarul de stat MAI responsabil de integrarea în Schengen, un tânăr politruc PNL fără nici o calificare: ex-agent de vânzări de medicamente, numit politic în CA-uri în energie

Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat. Liberalul Alexandru Marcoci, protejatul ministrului Virgil Popescu, a fost uns secretar de stat la Ministerul de Interne, acolo unde răspunde de relațiile internaționale, inclusiv de aderarea României la spațiul Schengen, deși nu are experiență în domeniu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Fost vânzător de medicamente, printre altele, Alexandru Marcoci a fost plasat de ministrul Virgil Popescu în Consiliul de Administrație al Engie România și președinte al Consiliului de Supraveghere (CS) al Complexului Energetic Oltenia. Pentru o perioadă de câteva luni a fost în conflict de interese pentru că a deținut simultan două funcții de conducere la două societăți concurente. Mai mult, a fost timp de doi ani în incompatibilitate pentru că a deținut simultan funcțiile de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO și cea de consilier județean. În câmpul muncii din 2008: topografie și medicamente Alexandru Marcoci a intrat în câmpul muncii în februarie 2008 ca administrator și manager al unei firme de topografie din Drobeta Turnu Severin. Nu a stat prea mult la primul loc de muncă pentru că s-a reorientat către industria de medicamente. A început în decembrie 2009 ca reprezentat de vânzări pentru Pharmasud, apoi s-a transferat la Glenmark. De acolo, a ajuns la Terapia Ranbaxy SA până în iunie 2016. În acel an, îl regăsim în funcția de președintele al organizației de tineret a liberalilor de la Mehedinți, organizație controlată politic de Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Tot în anul 2016 a candidat la funcția de consilier județean din partea PNL Mehedinți. Pe atunci nu avea casă, bunuri, active financiare, nici măcar conturi bancare. Însă, avea o mașină KIA fabricată în 2001, plus două credite, de 11.000 de euro. A mai menționat salariul anual de aproape 90.000 de lei încasat de la Terapia, plus salariul soției sale, Andra Marcoci. Ea lucra în aprilie 2016 ca asistent registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți. Trăia cu 200 de euro pe lună, dar și-a cumpărat Audi A4 Din 2016, atunci când a ajuns consilier județean la Mehedinți, Alexandru Marcoci a trăit doar din indemnizația primită de la Consiliul Județean Mehedinți. Adică, în jur de 10.000 lei anual, echivalentul a 200 de euro pe lună. Bugetul familiei era întregit de salariul de registrator al soției sale, de peste 42.000 lei, plus alocația copilului. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Totul a durat până în noiembrie 2019, atunci când s-a angajat pe funcția de consilier tehnic la SECOM SA, operatorul regional de apă și canal din județul Mehedinți, conform CV-ului postat pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne. Marcoci a menționat în declarația de avere că și-a cumpărat și un Audi A4, chiar dacă el trăia oficial doar din indemnizația de la CJ Mehedinți. La patru ani după ce s-a pus în slujba cetățenilor, Alexandru Marcoci menționează în declarația de avere existența unui apartament cumpărat de soția lui, Andra Marcoci, în anul 2004, nemenționat anterior. Ministrul Popescu l-a plasat pe Marcoci la ANCPI și Engie România Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, a ajuns ministru al Economiei în Guvernul Ludovic Orban în noiembrie 2019. Ulterior, a început să își pună oamenii de partid în funcțiile cheie ale administrației centrale. Pe Alexandru Marcoci l-a plasat în martie 2020 în Consiliul de Administrație al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în timp ce soția lui era registrator la OCPI Mehedinți. Practic, soția i-a devenit subalternă indirect. Tot atunci, Alexadru Marcoci a renunțat la funcția de consilier tehnic pe „canal și apă” de la SECOM. În iulie 2020, ministrul Virgil Popescu l-a plasat într-un nou Consilul de Administrație, de data aceasta la Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru populație, la care Ministerul Economiei deține o cotă de aproape 37%. Însă Alexandru Marcoci a omis să menționeze în CV-ul făcut public că a făcut parte din CA al Engie România. Conflict de interese și încălcarea Codului de Etică Ministrul Virgil Popescu l-a plasat pe Alexandru Marcoci și în Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Acolo unde, din decembrie 2020, ocupă funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei de stat. O dată cu această numire, Alexandru Marcoci a intrat în conflict de interese pentru că făcea parte și din Consiliul de Administrație al Engie România. Adică reprezenta simultan două societăți concurente pe piața energiei. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Cu toate acestea, Alexandru Marcoci a renunțat la mandatul de membru în Consiliul de Administrație al Engie România de abia în aprilie 2021, adică la patru luni după ce preluase funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. Totodată, Alexandru Marcoci a încălcat și Codul de Etică al Complexului Energetic Oltenia, care interzice cu desăvârșire ca șefii companiei să dețină funcții de conducere, calitatea de membru într-un consiliu de supraveghere sau în altă grupare într-o companie sau organizaţie non profit. Incompatibilul de la CEO Alexandru Marcoci a fost într-o stare de incompatibilitate de la sfârșitul anului 2020 până la finalul anului 2022 pentru că a deținut simultan funcția de consilier județean și funcțiile de membru sau președinte al Consiliului de Supraveghere al CEO. Motiv pentru care și-a dat demisia din funcția de consilier județean la finalul anului trecut. Legea 161 din 2003 prevede la articolul 88, lit. d, că „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.”. De ce a fost incompatbili? Pentru că, deși Complexul Energetic Oltenia este o companie de interes național reglementată de Legea nr. 31/1990 cu sediul social în județul Gorj, CEO are un sediu declarat la Registrul Comerțului în satul Valea Copcii, comuna Șimian, județul Mehedinți. Acolo își are sediul Cariera Husnicioara din anul 2013 pe o durată nelimitată. Venituri de 23 de ori mai mari în 2022 față de 2018 Pentru a nu se afla despre conflictul de interese evident, Alexandru Marcoci nu a menționat banii încasați pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație al Engie România în primele declarațiile de avere depuse la Complexul Energetic Oltenia. Însă le-a menționat în declarațiile de avere depuse la Consiliul Județean Mehedinți. De exemplu, în declarația de avere depusă în iunie 2021 a menționat că a primit o indemnizație de 14.215 lei. Tot atunci a mai scris că soția lui ar fi cumpărat apartamentul în anul 2011 și nu în 2004, așa cum arătase în declarația de avere din 2019. Conform ultimei declarații de avere, depusă în ianuarie 2023, Alexandru Marcoci a declarat la capitolul „venituri” indemnizația de la CJ Mehedinți în cuantum de 12.757 lei, 123.180 lei de la Complexul Energetic Oltenia, 87.507 lei de la firma Gencad Geotehnics, plus 7.282 lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Astfel veniturile cumulate ale lui Alexandru Marcoci au ajuns la peste 230.000 de lei în anul 2022, echivalentul a 47.000 de euro. De 23 de ori mai mult față de cât a câștigat în anul 2018. Responsabilul cu Schengen, tânăr politruc necalificat Alexandru Marcoci nu s-a mulțumit doar cu atât. Pe 15 decembrie 2022, premierul Nicolae Ciucă a decis să-l numească pe omul lui Virgil Popescu în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne. Se întâmpla la o săptămână după ce România primise un vot negativ cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Culmea, după un asemenea eșec, ministrul Luican Bode a decis ca secretarul de stat Alexandru Marcoci, fără experiență în domeniul relațiilor externe, să gestioneze activitățile legate Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale. Am încercat să aflăm de la Alexandru Marcoci ce calități îl recomandă pentru această funcție, dar mai ales ce demersuri internaționale a întreprins pentru a facilita aderarea României la spațiul Schengen. La auzul acestor întrebări, răspunsul lui a venit sec: „Acum urc în lift la Ministerul de Interne. Vă sun eu în cinci minute după ce cobor din lift”. Timpul a trecut și secretarul de stat Marcoci nu a mai sunat. Și nici la telefon nu a mai răspuns.

EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale
Investigații

EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale

Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire. Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național au fost expertizate tehnic 197 de unități sanitare care au fost încadrate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, program prin care România primește bani de la Bruxelles, sunt menționate doar 137 de spitatele cu risc seismic. Cine minte: IGSU sau România la Bruxelles? Până când o să aflăm răspunsul, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de general Dan Paul Iamandi și coordonat de Raed Arafat, în calitate de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, ține la secret lista cu spitalele care ar putea să se prăbușească la cutremur. Cutremur: spitale românești, risc de prăbușire Guvernul, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență nu au vorbit niciodată despre spitalele românești cu risc seismic ridicar, dar nici nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestora. Acest subiect tabu pentru autorități a fost devoalat pe scurt în documentele aferente Planului Național de Rederesare și Rezilieță (PNRR), componenta Sănătate. În versiunea extinsă a documentului, la pagina 6, aflăm că numărul ridicat de clădiri cu risc seismic în care funcționează spitalele din România este, de asemenea, îngrijorător. „Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”, se menționează în documentul aprobat de Bruxelles la cererea României. Lista celor mai periculoase spitale, la secret Pe baza acestor informații, Defapt.ro a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) lista spitalelor cu risc seismic ridicat. Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU, a transmis sec că „nu are atribuții și responsabilități pe linia inventarierii construcțiilor expertizate tehnic și încadrate cu în clase de risc seismic”. Însă, conform Ordonanței de Guvern nr. 20/1994, șefii spitalelor expertizate și încadrate în clase de risc seismic ridicat sunt obligați să înștiințeze autoritățile publice locale, precum și a comitetelor județene respectiv a municipiului București pentru situații de urgență „cu privire la construcțiile identificate, expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic”. Ceea ce nu spune spune generalul Dan Paul Iamandi este faptul că din comitetele pentru situații de urgență fac parte și reprezentanți ai IGSU. Cu toate acestea, Iamandi ține la secret lista spitalelor cu risc seismic pe motiv „că lista nominală a clădirilor sanitare expertizate și încadrate în clase de risc seismic (…) nu reprezintă informații de interes public, astfel încât să o putem pune la dispoziție”. 21 - clasa I de risc, 68 - clasa II Dacă din PNRR am aflat că în România sunt 137 de spitale cu risc seismic, de la IGSU am aflat că, de fapt, ar fi 197 de unități spitalicești încadrate în diverse clase de risc seismic. Citește și: Efectele unui cutremur considerat mic-moderat pe scara Richter: coșuri ale primăriei au căzut, clădirile s-au fisurat, primarul vorbește despre un „cutremur foarte mare” „În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență figurează un număr de 197 de clădiri aparținând unităților sanitare care au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic, 21 dintre acestea fiind încadrate în clasa de risc I (construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime) și 68 în clasa de risc II (construcții care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă)”, a transmis generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU. Tot el a mai menționat că IGSU nu are responsabilități legale pentru a dispune anumite măsuri în urma încadrărilor clădirilor sanitare în clase de risc seismic. Astfel, autoritățile române nu au luat nici o măsură pentru a consolida spitalele cu risc seismic ridicat, deși se știe despre această problemă cel puțin din 2018.

EXCLUSIV Ex-primarul Tudorache i-a dat un contract ilegal DDD de 700.000 de euro cumnatei fostului ministru PSD Constantin Niță
Investigații

EXCLUSIV Ex-primarul Tudorache i-a dat un contract ilegal DDD de 700.000 de euro cumnatei fostului ministru PSD Constantin Niță

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță. Afacerile controversate și ilegale din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, decontate din bani publici de bucureșteni, ies în continuare la suprafață. De data aceasta este vorba de atribuirea unui contract de peste 3,37 milioane lei, adică în jur de 700.000 de euro, pentru deratizarea și dezinsecția parcurilor și spațiilor verzi din Sectorul 1. Contractul ilegal de aproape 700.000 de euro a fost atribuit de Administrația Domeniului Public Sector 1 firmei Wasval, patronată în acte de soția unui fost angajat al SRI și cumnata lui Constantin Niță, fostul ministru PSD al Energiei. Firea a vrut DDD la PMB Gabriela Firea, în mandatul său de primar al Municipiului București, a preluat controlul direct asupra lucrărilor de servicii de deratizare și dezinsecția prestate la nivelul întregului oraș. Până să câștige mandatul de primar, municipalitatea făcea deratizarea și dezinsecția doar pe arterele principale, parcurile și spațiile verzi aflate în administrarea acesteia. De restul se ocupa fiecare primar de sector în parte. Însă, Consiliul General al Municipiului București, controlat de primarul Gabriela Firea, a decis pe 1 august 2016 ca o instituție din subordinea sa, Centrul de Protecție a Plantelor București, să se ocupe de dezinsecție în parcurile din București, inclusiv aflate în administrarea sectoarelor 1-6. În aceeași zi au fost împuternicite Consiliile Locale ale Sectoarelor 1 - 6 din București să efectueze serviciul de salubrizare și activitatea de deratizare, adică combaterea șobolanilor în parcurile, spațiile verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement precum și în alte locuri publice administrate de acestea. Totodată, se menționa că „efectuarea serviciului de la art.1 (deratizarea - n.r.) se va face până la achiziționarea serviciului public de către Municipiul București”. Adică, până când Primăria Municipiului București urma să încheie un contract în acest sens pentru tot domeniul public al Bucureștiului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București și erau valabile pentru toate sectoarele, fără excepție. Firea plătea 228.500 euro pentru fiecare sector La scurt timp, Primăria Capitalei, sub patronajul Gabrielei Firea, a organizat o licitație de pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție (DDD). Contractul-cadrul în valoare de 27 de milioane de lei pe patru ani a fost câștigat de firma Coral Impex, controlată de Alexandru Badea. Adică, pentru tot pachetul de servicii DDD, primăria urma să plătească în jur de 6,75 milioane de lei pe an. Atenție, pentru întreaga suprafață a Municipiului București. Ceea ce înseamnă că, în medie, serviciile DDD costau municipalitate aproximativ 1,12 milioane lei anual pentru fiecare sector în parte. După mai multe tergiversări, primarul Gabriela Firea a fost obligată de Curtea de Apel București să semneze contractul. Se întâmpla în mai 2017. Contractul a fost semnat în septembrie, atunci când a început și prestarea serviciilor DDD. Contract ilegal de 700.000 de euro, preț triplu Dar, la două luni după ce instanța a obligat Primăria Capitalei să semneze contractul pentru servicii DDD, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a decis să își facă propria dezinsecție și deratizare. Astfel, s-a apelat la Administrația Domeniului Public Sector 1, condusă atunci de Alin Vieru, protejatul primarului Daniel Tudorache. La solicitarea Defapt.ro, Primăria Sectorului 1 a transmis următoarele: „conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Administrației Domeniului Public Sector 1, vă comunicăm faptul că această structură aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1 a încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. Wasval S.R.L., având ca obiect - Servicii tratament de dezinsecție și deratizare din spațiile verzi, parcuri și terenuri de joacă - în valoare de 3.372.652,81 lei, inclusiv TVA. Acesta a fost încheiat în data de 08.08.2017, având valabilitate până la data de 31.10.2017”. Dar Administrația Domeniului Public Sector 1 nu avea dreptul să încheie un astfel de contract. De ce? Pentru că de dezinsecția parcurilor aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6 se ocupa Centrul de Protecție a Plantelor București, conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București emisă la 1 august 2016. Totodată, Administrația Domeniului Public Sector 1 era obligată să rezilieze contractul la 1 septembrie 2017, atunci când primarul Gabriela Firea a semnat contractul de servicii DDD pentru întreg Bucureștiul. Mai mult, valoarea contractului este de aproape trei ori mai mare decât media alocată de primarul Gabriela Firea pentru fiecare sector în parte. Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care presa locală a menționat că este soția unui fost șef din SRI și cumnata pesedistului Constantin Niță. Însă de această societate se ocupă Claudiu Tudurachi, fiul ei. Contactat de către Defapt.ro, Claudiu Tudurachi a precizat că a finalizat lucrările contractate, dar fără ca ADP Sector 1 să fi reziliat contractul. El a explicat că Primăria Capitalei prestează serviciile DDD doar pe străzile și domeniul public pe care îl administrează. „Ce își administrează fiecare primărie (de sector - n.r.) își face individual. Eu zic să mai verificați. A fost o procedură, am participat, am avut de executat o lucrare. Acum, dacă Primăria Sector 1 a făcut o stradă pe care o făcea și Primăria Capitalei, eu nu am de unde să știu. Nici nu e treaba mea. Din ce cunosc eu, fiecare primărie de sector își scoate la licitație toate zonele pe care le administrează. Primăria Capitalei face pe ce administrează ea”, a declarat Claudiu Tudurachi pentru Defapt.ro. Alin Vieru, condamnat cu suspendare pentru corupție Alin Vieru, fostul șef al ADP Sector 1, este considerat unul dintre oamenii fostului primar Dan Tudorache. El a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare pentru o mită de 1,8 milioane de lei. Suma de bani i-a fost impusă unui afacerist pentru derularea unui contract încheiat cu ADP Sector 1. La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Curtea de Apel București a decis să-i reducă condamnare la trei ani cu supendare și trei luni de muncă în folosul comunității. Procurorii DNA susțin într-un comunicat de presă că „în perioada iunie-iulie 2017, directorul general al ADP Sector 1, Alin Vieru, prin intermediul subordonatului său Alin Nicolae Stoian, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Tehnic, ar fi pretins de la reprezentantul unei asocieri de firme plata a 10%, reprezentând 1.804.800 de lei, din valoarea unui contract de prestări servicii". Tudorache, trimis în judecată de DNA Deputatul Dan Tudorache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că o persoană din anturajul său, pe vremea când era primar al Sectorului 1, ar fi cerut de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului pe care îl avea încheiat cu o instituție din subordine Primărei Sector 1. „În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Tudorache Daniel, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor)”, spun procurorii. Citește și: Tudorache-Diamant ar fi câștigat alegerile la Sectorul 1, în 2020, susține Ciolacu: „Știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală” În plus, procurorii susține că Daniel Tudorache a depus prin intermediul fostei soții și a menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora, nu mai puțin de 2,99 milioane de lei și 235.000 de euro. Deși veniturile sale erau mult mai mici. De exemplu, pe numele Adinei Tudorache ar fi cumpărat bunuri imobile evaluate la 305.000 de euro și 470.000 de lei, plătite în numerar. Tot prin intermediul fostei soții a acordat un împrumut de 920.000 de euro numerar, a cumpărat acțiuni la un club de fotbal și a plătit 640.000 de euro pentru o asociere în participațiune cu o societate privată.

EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp
Investigații

EXCLUSIV Țuțu a pus la cale afacerea măștilor în biroul său de la Romarm și a făcut presiuni la MApN să se facă rapid plățile. Țuțu, Pițurcii și complicii aveau un grup dedicat de Whatsapp

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA
Investigații

EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă jr a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcii, reținuți de DNA

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită?
Investigații

Misteriosul credit de 82.000 de euro pe doar cinci ani al doctoriței oncolog șpăgare de la Suceava. De ce avea nevoie de bani de la bancă, deși câștiga peste 100.000 de euro pe an, fără cash-ul din mită?

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat. Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Anca Dumitrovici Ababneh (șefa de secție de oncologie de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arestată pentru luare de mită), aceasta și soțul câștigă anual, împreună, peste 100.000 de euro. Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat Bani la care, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, se adaugă șpăgile primite de doctorița oncolog. Uneori, și câte nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Cu toate acestea, în declarația de avere din 2022, Anca Dumitrovici Ababneh a menționat un credit la Libra Bank de 82.000 de euro. Ciudat la acesta este că e declarat ca fiind contractat în 2020, dar nu apare în declarația de avere din 2021, cum ar fi fost legal. Dumitrovici Ababneh mai are două credite: unul de 65.000 de euro, la BCR, și altul de 28.000 de euro, la Banca Transilvania. În total, oncologa de la Suceava și soțul au credite de 175.000 de euro. Două dintre acestea sunt pe termen scurt: cel de la BT, pe doar trei ani (2020-2023), cel de la Libra, pe cinci (2020-2025). Cel puțin până în 2023, inclusiv, fără dobânzi, oncologa și soțul au de returnat lunar 2.415 euro la bănci. Cu tot cu dobânzi, suma atinge în jur de 3.500 de euro lunar, echivalentul a 42.000 de euro anual.

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare
Investigații

EXCLUSIV Directorul de la Ape Minerale, liberalul Udriște, folosește mașinile instituției pentru firma de panificație a familiei, transportă inclusiv pomeni la case funerare

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului. Liberalul Alin Udriște, șeful Societății Naționale Apele Minerale, folosește mașinile insitituției în interes personal, în timp ce statul român se împrumută de bani pentru a acoperi costurile de funcționare ale companiilor de stat. Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini, un Ford și un Duster, parcate în curtea fabricii de pâine a familiei Udriște, din Drobeta – Turnu Severin. Ulterior, Fordul a fost parcat în fața Casei Funerare Concordia Albina. Două autoturisme de serviciu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, a fost numit de ministrul Virgil Popescu, șeful său pe linie de partid, la conducerea Societății Naționale Apele Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Pentru funcția de director general al SNAM, Alin Udriște primește un salariu brut de peste 5.000 de euro pe lună, plus o primă anuală de 15.000 de euro. Pe lângă bani mai are o serie de beneficii. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Statul român îi asigură o mașină cu șofer, plus carburant pe măsură. Directorul Udriște pleacă săptămânal de la București la Drobeta-Turnu Severin cu mașina Duster (B 90 UOV), sub pretextul că reprezintă interesele companiei de stat. Dar nu s-a mulțumit numai cu atât. Pe lângă Duster, a mai luat de la SNAM încă o mașină, un Ford (B 202 SNA) pentru a o folosi în interes personal. Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini ale SNAM, respectiv ale Ministerului Economiei, parcate în curtea fabrici de pâine a familiei Udriște, din localitate Drobeta – Turnu Severin. Alte fotografii au surprins mașina Ford în fața Casei Funerare Concordia Albina, la care transporta produse de panificație pentru înmormântări. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Întrebat cum își explică că două mașini ale statului român sunt garate în același timp în curtea fabrici de pâine a soției sale, Alin Udriște a spus că nu are de unde să știe dacă există sau nu așa ceva. Apoi a început să rădâ nervos. "În curte la societatea familiei din Drobeta? Nu cred că au fost acolo", a spus zâmbind nervos Alin Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou Dar a adăugat că SNAM, respectiv Ministerul Economiei, i-a pus o mașină la dispoziție 24 de ore din 24. "Am una dintre mașinile societății care este la dispoziția mea. Câteodată merg cu mașina de serviciu la Drobeta. Dacă e mașina companiei... Dacă aveți o întrebare concretă… Eu am la dispoziție prin contractul de mandat o mașină pe care să o folosesc pe perioada mandatului. Mandatul meu nu e de 8 la 4 și nu am program. Nu sunt director general de la 8 la 4. Sunt pe perioada mandatului. Nu înseamnă că nu mă duc la Drobeta să fac anumite contracte. Da, am adus clienți (pentru SNAM - n.r.)", a declarat Alin Udriște.

EXCLUSIV Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș. "Care e problema dacă sunt întreținut de părinți?", spune Iasmin Zarici
Investigații

EXCLUSIV Grindeanu a plasat o beizadea de lux, vice la TSD, ca viitor adjunct la Poșta Română Timiș. "Care e problema dacă sunt întreținut de părinți?", spune Iasmin Zarici

Beizadea de lux, adjunct la Poștă. Pesedistul Iasmin Zarici (foto sus, între Simonis și Grindeanu) s-a ocupat de protocol pe Aeroportul Timișoara, acolo unde-i organiza trecerea prin salonul oficial lui Sorin Grindeanu, actualul vicepremier și ministru al Transporturilor. Era doar începutul, liderii PSD Timiș i-au creionat o carieră de succes. Deocamdată, a fost plasat la Poșta Română Timiș pe funcția de economist, dar urmează să fie numit director adjunct. La solicitarea Defapt.ro, Iasmin Zarici s-a încurcat, nici el nu pare să știe ce face la Poșta Română Timiș: ba că este director ajunct în baza experienței de la aeroport, ba că este economist pentru a acumula experiență pentru funcția de director adjunct al Poștei Române, filiala Timiș. Pe rețelele de socializare, Zarici afișează o viață de lux și mașini scumpe. Din banii părinților, după cum singur admite. 2.300 de lei pe lună, salariu de la Aeroport Iasmin Zarici a fost încadrat pe funcția de ofițer responsabil pentru informare și publicitate la Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara acum aproape zece ani. Se ocupa de marketing și de salonul oficial al aeroportului. Pe acolo treceau delegațiile politice venite de la București, dar era folosit și de Sorin Grindeanu atunci când se grăbea să prindă avionul de București. "Sincer, cred că m-am ocupat doar de o vizită de-a domnului Sorin Grindeanu. Vorbesc de 2016. Mai degrabă solicita domnul Vela salonul oficial decât domnul Grindeanu. Nu plătesc nici o cotizație la partid, nu am cotizat, nu am dat bani la nimeni", a declarat Zarici pentru Defapt.ro. Pentru munca prestată la aeroportul Timișoara, Iasmin Zarici a primit în anul 2021 un salariu anual de 27.065 lei. Adică în jur de 2.300 de lei pe lună. În anul 2021 a mai încasat un salariu anual de 36.575 lei pentru că a fost încadrat și ca asistent medical la cabinetul medical al mamei sale. Mașini scumpe, vilă, petreceri Așadar, din cele două locuri de muncă, a primit puțin peste 1.000 de euro lunar în 2021. Cu toate acestea, tânărul pesedist (chiar vicepreședinte al TSD Timiș) Iasmin Zarici se laudă pe Facebok și Instagram cu o viață luxoasă alături de tinere din Timișoara: cafenele, cârciumi de lux, trabucuri și mașini scumpe cu inițiale sale la număr. Pe numele său se mai află o vilă de 177 metri pătrați construită în 2017 în localitatea Moșnița Nouă, plus terenul aferent, de 601 mp. Dar în declarațiile de avere depuse în ultimii doi ani nu apare nici o mașină. Contactat de către Defapt.ro, Iasmin Zarici a explicat simplu: "Mașinile nu sunt pe mine. Sunt luate în leasing pe cabinetul medical al mamei mele. Nu le cumpăr, mama le-a cumpărat. Eu doar le conduc.". Beizadea de lux, adjunct la Poștă Partidul nu i-a rămas dator pentru munca prestată la aeroport. PSD Timiș, organizație controlată de Sorin Grindeanu și deputatul Alfred Simonis, l-a plasat pe Iasmin Zarici pe funcția de economist la Poșta Română Timiș. Dar toată lumea știe că este director adjunct. Chiar și el se încurcă în funcții. Întrebat cum a ajuns la filiala Timiș a Poștei Române, Iasmin Zarici a spus că a trimis un simplu CV directorului Poștei Române. Cu toate acestea, Iasmin Zarici se simte pregătit pentru a conduce Poșta din poziția de adjunct. "Eu am fost numit de director la Poșta Română Timiș. (…) Cum să nu am experiență? Am fost coordonator pe protocol și informații la Aeroportul Timișoara. Nu mă ocupam neapărat de vizitele domnului Grindeanu. Mă ocupam de toate vizitele. Sunt membru PSD, da", a declarat Iasmin Zarici. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Ulterior, viitorul director adjunct a spus că, de fapt, ar fi fost încadrat ca economist la filiala locală a Poștei Române pentru experiență, iar de acolo urmează să fie numit director adjunct. Cât despre salariul unui director adjunct la Poștă, Zarici a spus că e minim pe economie. "Am acceptat să mă duc pe salariul minim pentru experiență. Ce viață de noapte, nu am mai ieșit niciunde. Eu dacă sunt întreținut de părinți care e problema? Mă ține mama, tata care sunt medici", a încheiat Zarici.

DOCUMENTE EXCLUSIVE Miza războiului dintre Rafila și Arafat: Comisia interministerială care aprobă achiziții de sute de milioane EUR pentru sistemul de urgență. Arafat e șeful Comisiei
Investigații

DOCUMENTE EXCLUSIVE Miza războiului dintre Rafila și Arafat: Comisia interministerială care aprobă achiziții de sute de milioane EUR pentru sistemul de urgență. Arafat e șeful Comisiei

Rafila și Arafat, război pe contracte. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pierdut războiul cu secretarul de stat Raed Arafat care are ca miză Comisia interministerială pentru suport tehnic, organism care aprobă achizițiile de sute de milioane de euro pentru dotarea cu ambulanțe și echipamente medicale a serviciilor medicale de urgență. Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din care rezultă că scandalul dintre ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat nu este doar la nivel declarativ, ci și la nivel instituțional. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila îi reproșează lui Raed Arafat că nu a mai convocat Comisia interministerială pentru suport tehnic din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene din cauza stării precare a ambulanțelor și lipisei de personal. Arafat, șeful CIMST pe semnătura lui Ponta Serviciile publice de ambulanță și cele medicale de urgență sunt controlate cu mână forte de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Totodată, Raed Arafat este și șeful Comisiei interministerială pentru suport tehnic (CIMST), organism în care se aprobă din 2014 toate propunerile de buget pentru serviciile publice de ambulanță și pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Importanța CIMST este dată și de faptul că avizează și toate "propunerile referitoare la înzestrarea, dotarea, precum şi investiţiile pentru buna funcţionare a UPU/CPU", dar și cele referitoare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) pe partea de SMURD. Tot în CIMST se avizează propunerile de înființare/desființare a stațiilor de ambulanță, a Unităților de Primiri Urgențe și a stațiilor SMURD. Adică, achiziții de zeci de milioane de euro anual. Această comisie a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 144 din 6 martie 2014, semnată de premierul Victor Ponta și contrasemnată de Gabriel Oprea, Liviu Dragnea și Nicolae Bănicioiu. Conform actului normativ, din CIMST mai fac parte alți doi membri de la Departamentul pentru Situații de Urgență, unul de IGAv, unul de IGSU, unul de structura operativă a serviciilor de ambulanță, unul de la structura operativă UPU/SMURD, doi membri din partea Ministerului Sănății și câte un reprezentant din partea federațiilor sindicale „Ambulanța” și „Sanitas”. Președintele comisiei este numit prin decizia prim-ministrului României. Practic, guvernul condus de premierul Victor Ponta i-a făcut cadou această comisie lui Raed Arafat. Rafila vrea schimbarea lui Arafat de la șefia CIMST Pe 29 decembrie 2022, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o depeșă secretarului de stat Raed Arafat prin care cerea ca în CIMST să fie discutate mai multe subiecte. Primul era legat de șefia comisia. În acest sens, ministrul Rafila menționa că "președintele (comisiei - n.r.) desemnat de Primul – Ministru este secretar de stat, iar ministrul Sănătății este membru al acestei comisii. Solicităm trimiterea către Primul-ministru a unei note prin care să se propună desemnarea în calitate de președinte a ministrului Afacerilor Interne sau a ministrului Sănătății". O altă nemulțumire a lui Rafila este legată de faptul că Lucian Bode, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, la propunerea secretarului de stat Raed Arafat, i-a numit în comisie pe doi medici coordonatori din cadrul unor UPU, finanțate de Ministerul Sănătății. În acest sens, ministrul Rafila i-a cerut lui Raed Arafat să facă dovada că cei doi membri, dr. Bogdan Opriță și dr. Hadrian Borcea, sunt angajați în cadrul IGAv, respectiv DSU. Totodată, Rafila i-a reproșat lui Arafat că nu a mai fost convocată Comisia din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene "generate de starea precară" a ambulanțelor și a lipsei de personal. Conform legii, Arafat trebuia să solicite membrilor comisiei să se întrunească cel puțin de două ori pe lună. Într-o altă notă, din 12 ianuarie 2023, ministrul Rafila îi atrage atenția lui Raed Arafat că "secretarii de stat din MAI pot emite dispoziții în domeniul de competență, obligatorii DOAR pentru instituțiile și structurile din cadrul MAI". Medicii de la UPU (Rafila) sunt consilieri ai lui Arafat Contactat de către Defapt.ro, medicul Hadrian Borcea a declarat că este consilier onorific al secretarului de stat Raed Arafat: "Am fost angajat din 2014 până în august 2022 cu contract de muncă pe jumătate de normă. Iar de atunci sunt consilier onorific, fără salariu. Din partea DSU, care e structura MAI, am fost propus eu în comisie. Așa cum am fost propus în foarte multe comitete la nivel internațional. De exemplu, sunt expert civil NATO tot din partea DSU. Domnul ministru Rafila are mai multe semne de întrebare. Sunt doar probleme de detaliu. O dată că nu știa care era situația reală, dar i s-a transmis. Sper că a înțeles și putem continua această activitate în cadrul comisie.". Întrebat de ce nu s-a mai întrunit comisa din aprilie 2022, dr. Hadrian Borcea a spus că "din cauza unor probleme la nivelul Ministerului Sănătății și a comunicării extrem de defectuoase cu Ministerul Sănătății. Plus încă niște aspecte de detaliu legate de niște proceduri interne ale Ministerului de Interne s-a creat această amânare. Este punctul de vedere al Ministerului Sănătății. Cea mai mare problemă, și domnul ministrul Rafila nu o amintește, e faptul că totul a pornit de la ideea că el este ministru, iar președintele este secretar de stat. Acesta este unul dintre motivele acestei amânări.". La rândul său, medicul Bogdan Opriță a declarat sec: "Sunt consilierul doctorului Arafat și cu IGAv am un contract de voluntariat. Sunt consilier cu jumătate de normă.". Arafat cere date, Rafila interzice furnizarea Șefia acestei comisii este râvnită însă de Alexandru Rafila pentru că are rang de ministru, în timp ce Raed Arafat este secretar de stat. Ceea ce înseamnă că, în comisie, ministrul Rafila este subalternul secretarului de stat Arafat. Mai mult, șeful comisiei poate controla voturile asupra avizelor privind achizițiile de ambulanțe și echipamente medicale. Scandalul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a trecut de la nivel declarativ, la nivel instituțional. De exemplu, pe 6 ianuarie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a solicitat direct serviciilor publice de ambulanță informații despre situația personalului din sistemul de urgență. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a transmis o adresă către toate serviciile publice de ambulanță prin care le-a interzis să transmită datele direct către DSU pentru că "modalitate de comunicare se face prin intermediul Ministerului Sănătății, care finanțează această activitate, iar prevederile bugetare privind necesarul de finanțare pentru cheltuieli salariale și de funcționare sunt în sarcina Ministerului Sănătății.". Rafila și Arafat, război pe contracte Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie. În Nota de Fundamentare a noii Ordonanțe aflăm că se dorește ca achizițiile de produse medicale pentru entitățile din cadrul Sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat să se facă centralizat. Dar se stabilește și cum urmează să se facă achizițiile. De exemplu, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, "în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin structurile de specialitate, cu avizul CIMST (condusă tot de Arafat - n.r.), pun la dispoziția ONAC, la solicitarea acestuia, necesitățile centralizate, specificațiile tehnice, valoarea estimată și specialiști care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de achiziții centralizate, precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Mai mult, la alin. 8 se specifică că lista detaliată a produselor achiziționate în sistem centralizat pentru tot Sistemul național de asistență medicală de urgență "se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui ONAC, în baza propunerii înaintate prin decizia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Practic, se cumpără doar ce vrea Raed Arafat, dar documentele vor fi semnate de alții. Proiect de OUG: Afafat rămâne la butoane Din proiectul de Ordonanță de Urgență mai aflăm ONAC a făcut deja achiziții de 25 milioane de euro pentru zece categorii de produse prioritare necesare ca măsuri de răspuns la pandemie. Urmează să facă alte achiziții estimate la 35 de milioane de euro privind achiziția a minim 60 de categorii de materiale și dispozitive medicale destinate spitalelor publice și serviciilor de asistență medicală de urgență. Cei care au scris Nota de Fundamentare menționează că, în cazul în care ONAC nu va finaliza achizițiile la termen, România riscă să piardă cei 35 de milioane de euro împrumutați de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu toate acestea, surse din cadrul Serviciului de Ambulanță susțin că secretarul de stat Raed Arafat a stabilit aceste achiziții încă din vara anului trecut. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front „Au fost stabilite deja cantitățile de produse medicale, prețurile și specificațiile tehnice”, susțin surse din cadrul Serviciului de Ambulanță. Printre produsele care urmează să fie achiziționate se află 70 de loturi de la dezinfectanți, combinezoane de protecție, sonde de intubație până la feșe, măști de oxigen și fire de sutură. "Vechimea documentelor prezentate pentru dovedirea îndeplinirii standardelor și a cerințelor tehnice solicitate nu poate fi mai mare de 5 ani de la data limită de depunere a ofertelor. Totodată, pană la data limită de depunere a ofertelor, ofertanții vor trimite la sediul ONAC (cu titlu gratuit) câte o mostră din fiecare produs ofertat", se menționează în documentul prin care se stabilește specificațiile tehnice ale produselor care fac obiectul procedurii de achiziție centralizată, consultat de către Defapt.ro.

EXCLUSIV Zsombor Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP
Investigații

EXCLUSIV Zsombor Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului
Investigații

EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului. Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul brutăriei deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele liberalului, Mihail Udriște, a fost contractată de SNAM pentru a efectua o lucrare de peste 77.000 de euro la punctul de lucru Băile Herculane. Contabilul, consultant pe declarațiile de avere Iuliu Alin Udriște, actualul vicepreședinte al PNL Mehedinți, a fost recompensat de șeful său pe linie de partid, ministrul Virgil Popescu, cu funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie strategică a statului român. Se înâmpla la începutul anului 2020, atunci când ministrul Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, conducea ministerul Economiei. Până la preluarea mandatului de director al SNAM, liberalul Udriște a fost director general și acționar al firmei Aurora Trust SA, care deține principala fabrică de pâine din Drobeta - Turnu Severin. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Pe 29 iulie 2020, contabilul de la brutăria lui Udriște, Marius Bodeanu, a trimis un e-mail către șeful SNAM cu titlul „Alin Udriște declarații de avere și interese”, prin care îl informa că alocația fiului său este de 312 lei pe lună, dar și care era suma dividendelor pentru anii 2018 și 2019. Totodată, contabilul Marius Bodeanu îl informa pe Udriște că „în luna decembrie 2019 s-a încheiat un contract de închiriere pe 12 luni, adică până în noiembrie 2020 în valoare de 1700x12=20.400 lei (nu știu cum declarați informația asta)”. Din declarația de avere a liberalului Udriște rezultă că a încasat o chirie de 20.400 lei de la firma Netvision Drobeta. Pachete de Crăciun Contabilul de la brutărie s-a conectat și banii publici de la SNAM, societate condusă de șeful său din privat. La finalul anului 2020, SNAM a decis să cumpere „Pachet Sărbători Crăciun” în valoare de 14.000 de lei. Contractul a fost atribuit firmei World Speed SRL, reprezentantă chiar de contabilul Marius Bodeanu. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma World Speed este patronată de o anume Ioana Adela Stan, iar de administrarea societății se ocupă Doru Laurențiu Petrescu. La solicitarea Defapt.ro, Doru Laurențiu Petrescu a spus că, deși e prieten pe o rețea de socializare cu Iuliu Alin Udriște, nu îl cunoaște. Ba chiar că nu ar avea nici o legătură cu firma World Speed. Însă, numărul lui de telefon este menționat pe site-ul listafirme.ro la datele de contact ale firmei World Speed. „Ce pachete de sărbători am vândut? Cred că mă confundați. Nu sunt administrator. Cred că mă confundați. Am mulți prieteni pe Facebook. La revedere!”, a spus Doru Laurențiu Petrescu. Pachete de Paști Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Udriște, a cumpărat în aprilie 2022 nu mai puțin de 70 de pachete pentru sărbătorile pascale. Fiecare pachet conținea doi cozonaci cu nucă, o pască cu brânză, un cozonac răsucit și o sticlă de vin. De data aceasta, contractul, tot în valoare de 14.000 lei, a fost atribuit firmei Farmatora Evolution SRL. La fel ca și în cazul pachetelor de Crăciun, societatea Farmatora Evolution a fost reprezentată de Marius Bodeanu, contabilul lui Udriște de la fabrica de pâine. Firma Farmatora este patronată și administrată de Liliana Fleancu, o cunoștință veche de-a lui Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou „Doar am făcut o factură. Reprezint firmele în calitate de contabil. World Speed nu are nici o treabă cu Udriște. N-am nici o treabă cu Udriște. Eu reprezint o societate. Eu am încheiat doar niște documente. Habar n-am. Posibil să fiu contabil la Aurora Trust”, a spus contabilul Marius Bodeanu, care a închis telefonul imediat. Însă mai multe documente oficiale, inclusiv cele de la Bursa de Valori București, arată că Marius Bodeanu a reprezentat firma Aurora Trust în calitate de economist. Cozonacii, de la firma familiei Udriște? Directorul Iuliu Alin Udriște nu își explică cum a ajuns cele două societăți să fie reprezentate de contabilul de la fabrica de pâine. Dar pentru el nu are nici o relevanță de la cine a cumpărat pachetele pentru Crăciun și Paște. Întrebat dacă cozonacii și pasca au fost cumpărate indirect de la Aurora Trust, Iuliu Alin Udriște a negat inițial, apoi a spus că fabrica de pâine are foarte mulți clienți. „Nu există produse achiziționate direct de la firma familiei. Indirect nu există. A cumpărat produse așa cum multe alte societăți probabil cumpără. Firma familiei în perioada respectivă era administrată de un administrator judiciar, adică familia era doar acționar. Aveam probabil foarte mulți clienți și are. Sau avea, de fapt! Mai departe, povești. (…) Da, am cumpărat cadouri, plase de Crăciun. S-au distribuit colaboratorilor”, a spus mâhnit Udriște. Apele Minerale, contracte cu rudele directorului Dar liberalul Iuliu Alin Udriște nu s-a rezumat numai la atât. În numele SNAM a contractat firma Eurodulgher SRL pentru „reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată” de la Băile Herculane. Acolo se află unul din punctele de extracție a apelor minerale și plate ale SNAM. Valoarea contractului a fost de peste 376.000 lei, echivalentul a peste 77.600 de euro. Firma Eurodulgher este patronată și administrată de mehedințeanul Marian Neagoe. Dar, supriză: managerul firmei este Mihail Udriște, fratele directorului liberal Iuliu Alin Udriște. „Da, sunt la Eurodulgher. Cu ce vă pot ajuta? Aaa, faceți articol? Nu fac nici o declarației”, a spus Mihail Udriște. Cu toate acestea, directorul Iuliu Alin Udriște susține că fratele său nu are nici o legătură cu firma Eurodulgher. „Nu are nici o legătură cu firma asta. Trebuia să iau o firmă din Suceava? Costurile indirecte sunt cele mai mici. Lucrări de amenjare a curții respective, a scărilor și ce s-a făcut acolo, și a captărilor. Despre Herculane prefer să nu vorbesc foarte mult pentru că se pare că avem o plângere penală pe zona respectivă”, a declarat directorul Udriște.

EXCLUSIV Încă o instituție publică renunță la serviciile BCR: la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, bancomatul BCR a fost deja demontat, salariații vor primi salariile pe carduri CEC
Investigații

EXCLUSIV Încă o instituție publică renunță la serviciile BCR: la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, bancomatul BCR a fost deja demontat, salariații vor primi salariile pe carduri CEC

AACR boicotează BCR, trece la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română s-a alăturat boicotului împotriva companiilor austriece, după ce Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen. Astfel, bancomatul băncii Erste – BCR din sediul instituției publice urmează să fie înlocuit cu unul de la CEC Bank. Totodată, angajații Autorității urmează să își mute conturile de salarii de la BCR la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română este prima instituție subordonată Ministerului Transporturilor, condus de vicepremierul Sorin Grindeanu, care va renunța la serviciile bancare ale grupului austriac Erste. În urmă cu aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile subordonate Ministerului Transporturilor își vor muta conturile de la Erste – BCR la CEC Bank, unde ar fi găsit condiții avantajoase. AACR boicotează BCR, trece la CEC La intrarea principală în sediul Autorității Aeronautice se afla de ani de zile un bancomat al băncii BCR, deținută de grupul austriac Erste. Dar directorul Nicolae Stoica, ajuns șef cu ajutorul ministrului liberal Lucian Bode, a decis ca instituția pe care o conduce să boicoteze serviciile bancare ale austriecilor de la BCR. Pentru început, a hotărât înlocuirea vechiului bancomat al BCR cu unul de la CEC Bank, banca deținută de statul român, susțin angajații Autorității. Aici exista un bancomat al BCR, la intrarea în AACR (sursa: defapt.ro) Ulterior, conform documentelor obținute de către Defapt.ro, angajații AACR au primit un e-mail cu „oferta indicativă card salariu angajați Autoritatea Aeronautică” din partea CEC Bank. Grindeanu a dat semnalul de pe 13 decembrie Acesta este primul boicot oficial al unei instituții publice din subordinea Ministerului Transporturilor, condus de ministrul pesedist Sorin Grindeanu. Acum aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor își vor închide conturile de la Erste – BCR pentru a trece la CEC. „Compania de Drumuri și-a anunțat o anumită intenție de a transfera conturile și știu că vor face, mi-au spus și mie, și nu doar Compania de Drumuri, ci și alte companii din coordonarea Ministerului, fie că vorbim de Portul Constanța, Compania Aeroporturi București și altele pentru că au găsit condiții mult mai bune la CEC, explicație cât se poate de simplă”, anunța public pe 13 decembrie ministrul Sorin Grindeanu. Și CNAIR a anunțat că urmează să renunțe la serviciile BCR, un proces care ar dura câteva luni. BCR ar fi pierdut doar 12 clienți persoane fizice Dana Dima, vicepreședintele BCR, a declarat pe 17 decembrie într-o emisiune radio că, în urma boicotului împotriva companiilor austriece, din cei 2,8 milioane de clienți persoane fizice, doar 12 și-au mutat conturile bancare. „Îmi asum responsabilitatea de a nu detalia foarte mult pentru fiecare client în parte. Dar nici nici nu aș vrea să minimizez importanța fiecărui client. Nu reprezintă sub nicio formă un impact în bilanțul băncii, pentru că, dincolo de toate, suntem o bancă solidă, puternic capitalizată, iar efectul celor 12 clienți persoane fizice nu este important”, a declarat Dana Dima la Europa FM. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Boicotul împotriva companiilor austriece a început pe 8 decembrie, la scurt timp după ce Austria și-a folosit dreptul de veto în Consiliul JAI pentru a bloca primierea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Decizia politică luată împotriva României la Bruxelles a generat un val mare de nemulțumire în rândul politicienilor, dar mai ales al populației. Motiv pentru care s-a decis boicotarea companiilor austriece din România. O parte dintre români au renunțat la alimentarea cu carburant de la benzinăriile OMV iar alții au anunțat că își vor închide conturile bancare deținute la Erste – BCR și Raiffesein Bank.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră