Categorie: Investigații

557 articole

România ia pulberi rusești, via Serbia

România ia pulberi rusești, via Serbia. Compania germană Rheinmetall a rupt memorandumul cu Romarm pentru construcția unei fabrici de pulberi și explozivi la Făgăraș. Vechea fabrică a fost tăiată și vândută la fier vechi pentru o datorie de 200.000 de euro, sub patronajul Ministerului Economiei. Gabriel Țuțu, șeful Romarm, consideră că partea germană a reziliat unilateral contractul pentru că Ministerul Economiei nu a prevăzut bani în buget pentru această investiție. În urma acestui eșec, șeful Romarm susține că negociază cu compania americană de construcții și arhitectură Epstein, care ar avea „numeroase contacte” în domeniu. Fabrica de explozibili a făcut implozie România a început construcția primei fabrici de pulberi la Făgăraș în urmă cu 100 de ani. Lucările au durat din 1921 până în 1939, atunci când instalația a devenit operațională. Fabrica a fost modernizată ulterior în urma unui contract amplu de transfer de tehnologie din China. Între 1991 și 2000, au fost retehnologizate mai multe linii de producție a explozivilor de mare putere iar în anul 2000 a fost pusă în funcțiune o instalație de nitrare, unde putea fi produs TNT. Fostul director al fabricii, Nicolae Micu, spunea că la Făgăraș nu se mai pot produce pulberi pentru că o instalație de nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș în contul unei datorii de aproximativ 200.000 euro. „Instalațiile aveau nevoie de reparații capitale și o stație de epurare. Erau probleme pe partea de utilități. Toată strategia privind platforma a fost să nu mai existe”, spunea mâhnit Nicolae Micu. În spatele acestei decizii se ascund interesele "băieților deștepți" din industria de apărare românească care favorizează importul de pulbere și explozibili din Serbia, țară care importă aceste materiale din Rusia. România ia pulberi rusești, via Serbia În anul 2020, ministrul Economiei Virgil Popescu anunța că va debloca o primă tranșă de 22 milioane de euro pentru construcția unei noi fabrici de pulberi în Făgăraș. Costurile investiției au fost estimate atunci la 36 de milioane de euro. De această investiție trebuia să se ocupe Romarm, compania de armament a Ministerului Economiei. Citește și: Gazprom, un nou șantaj: a tăiat până la 80% din gazele livrate Europei prin Nord Stream 1. Țara cea mai lovită, Germania, acuză un „joc duplicitar” al lui Putin „Importăm pulbere din Serbia şi orice ţară serioasă din Uniunea Europeană şi din NATO trebuie să aibă şi să poată produce propria pulbere. Este o prioritate maximă a noastră să facem investiţii în fabrica de pulberi de la Făgăraş, pentru că e normal, e logic, e de bun simţ să avem propria fabrică de pulberi“, spunea ministrul Virgil Popescu la începutul anului 2020. Declarația ministrului a fost aplaudată la scenă deschisă de mai mulți politicieni, membri de partid, dar și oficiali din industria de apărare românească. După ce a cules laudele și a vândut speranțe comunității locale, Virgil Popescu a uitat de alocarea fondurilor promise. Popescu și Năsui, minciuni și nepăsare La finalul anului 2020, liberalul Virgil Popescu a renunțat la ministerul Economiei pentru a prelua Energia, un minister mult mai bogat. În locul lui Virgil Popescu a fost numit Claudiu Năsui, vicepreședintele USR. Dar acesta a ignorat complet industria de apărare românească, mai ales că la șefia Romarm se afla Gabriel Țuțu, unul dintre oamenii promovați de liberalul Virgil Popescu. Ulterior, liberalul Virgil Popescu a revenit la Economie ca ministru interimar, dar nici de această dată nu a făcut vreun demers pentru a aloca fonduri. Între timp, Romarm semnase un memorandum cu compania germană Rheinmetall Nitrochemie, lider mondial în fabricarea pulberilor și în proiectarea fabricilor, pentru construcția fabricii de pulberi de la Făgăraș. Ministerul nu a alocat fonduri, memorandumul a picat Gabriel Țuțu, șeful Romarm, menționa într-un raport de activitate că în luna aprilie a anului 2021 a primit o scrisoare de la Rheinmetall prin care era informat de „anularea unilaterală a Memorandumului”. „Printre motivele invocate se enumeră și incapacitatea Rheinmetall de a aloca resurse umane și materiale necesare unui proiect de o asemenea anvergură. Din informațiile noastre, Rheinmetall a hotărât să se retragă din proiect odată cu anunțarea bugetului MEAT (Ministerul Economiei - n.r.) pe anul 2021 prin care nu erau alocate fonduri pentru această investiție”, încerca să justifice eșecul Gabriel Țuțu. Apare intermediarul din construcții și arhitectură Tot din raportul de activitate mai aflăm că Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, a purtat o corespondență cu marile companii capabile să proiecteze și să construiască o nouă fabrică modulară de pulberi în Făgăraș. Pe această listă se află companiile Bowas, GD-OTS, Northropp Grumman, Chemring Energetics UK, EURENCO. Însă doar Rheinmetall a agreat implicarea în proiect, apoi a denunțat Memorandumul. După ce s-a discutat cu toate marile companii capabile să construiască o instalație nouă de pulberi, fără succes, Romarm susține că „singura opțiune în prezent o reprezintă colaborarea cu compania Epstein din SUA, o companie de construcții și arhitectură cu numeroase contacte în domeniu”. Practic, Epstein ar trebui să intermedieze construcția noii fabrici. Un proiect despre care Romarm nu a furnizat, deocamdată, nici un detaliu.

Investigații

Naval Group, submarine în locul corvetelor

Naval Group, submarine în locul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, îi momește pe francezii de la Naval Group cu o comandă pentru două submarine Scorpène, în timp ce compania olandeză Damen așteapta unda verde pentru semnarea contractului privind achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, dar partenerul local, Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, a blocat deocamdată semnarea contractului. Pentru a mai îndulci eșecul francezilor în România, Ministerul Apărării a anunțat că va cumpăra cel puțin două elicoptere produse de francezi, la pachet cu cele două submarine. Naval Group, submarine în locul corvetelor Ministrul Vasile Dîncu a anunțat că România analizează posibilitatea de a achiziționa de la compania franceză Naval Group două submarine Scorpène (cost estimativ: 450 de milioane de dolari pe bucată) și două elicoptere. Declarația a fost făcută după ce o delegație a Naval Group a participat la o întâlnire cu reprezentanții Forțelor Navale Române pentru a discuta detaliile tehnice ale celor două submarine. Bazele acestei afaceri au fost puse în primăvara acestui an în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul francez al Apărării Florence Parly. E nevoie de aprobarea Parlamentului „În principiu, ne-am gândit la două. Două submarine şi două elicoptere în acest moment. S-ar putea să fie mai multe elicoptere, de exemplu, dar este vorba şi de caracteristici tehnice. (...) Bineînţeles că cineva care vrea să cumpere nu ia produsul standard, mai ales dacă este un produs pe care îl ai, îl comanzi, un produs nou. Evident că vrei să pui pe el tot ce este mai nou, ai cerinţe. Şi atunci cred că, până într-o lună, maxim două, în septembrie, vom avea, probabil, o hotărâre prin care vom cere aprobarea parlamentului pentru asemenea tipuri de capabilităţi”, a declarat ministrul Vasile Dîncu într-un interviu pentru Digi24. Această afacere este greu de realizat pentru că francezii ar trebui să adapteze submarinele pentru caracteristicile Mării Negre. Mai mult, inițierea programului de înzestrare a armatei cu noi elicoptere este prevăzut după anul 2030. "Lebăda neagră" Bosânceanu În timp ce negociază noi achiziții pentru dotarea Armatei Române, Ministerul Apărării Române se confruntă cu o criză fără precedent generată de contractul pentru achiziția celor patru corvete. Francezii de la Naval Group au câștigat licitația pentru construcția celor patru corvete la finalul anului 2018 pentru suma de 1,2 miliarde euro. De atunci au trecut aproape patru ani, timp în care semnarea contractului a fost tergiversată. În primă fază, compania olandeză Damen a contestat în instanță procedura de licitație. Citește și: EXCLUSIV România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI. Vântu, Popa și Vlas au ieșit din închisoare Ulterior, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării, sub conducerea generalului Nicolae Ciucă, actualul premier al României. Asta în contextul în care ultimii doi premieri Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, au promis omologilor francezi că vor semna contractul. Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când Naval Group și partenerul local Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, au fost chemați să semneze contractul: Bosânceanu, a refuzat să semneze contractul. "Cum distribuim banii și riscurile" Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord la Naval Group, a declarat pentru Hotnews.ro că negocierile pentru semnarea contractului se poartă între Naval Gropul, Șantierul Naval Constanța și statul român. Însă, în ultimele opt luni, negocierile dintre Naval Group și Șantierul Naval Contanța au fost blocate. „Nu s-a ajuns la o concluzie referitor la modul cum distribuim banii și riscurile, iar fiecare consideră că are dreptate”, a declarat Laurent Mourre. Cu toate acestea, ministrul Apărării Vasile Dîncu a păsuit asocierea franco-română de mai multe ori cu privire la semnarea contractului. Ultimul termen pentru semnarea contractului a fost stabilit pentru luna septembrie. Dar deocamdată nimeni nu știe ce se va întâmpla cu contractul în cazul în care Gheorghe Bosânceanu se va opune în continuarea parafării achiziției. Damen se consideră deja câștigătoare Compania olandeză Damen, clasată pe locul secund la licitația pentru corvete, este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că societatea pe care o reprezintă este pregătită oricând să construiască cele patru corvete pentru Forțele Navale Române, dacă francezii nu vor semna contractul. „Damen e unul din competitorii care și-a continuat extinderea valabilității ofertei finale și așteptăm cu mare speranță decizia MApN. Noi credem că navele trebuie făcute în România”, a spus Gheorghe Savu. Dar pentru Damen este greu să mai mențină prețul deja oferit, de 1,255 miliarde de euro, din cauza faptului că s-au scumpit echipamentele și tehnica militară de proveniență americană cu care urma să doteze corvetele. Scumpirile au fost generate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Mai mult, un anunț în acest sens a fost făcut și de Departamentul de Stat al SUA.

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI (sursa: Facebook/Sorin Ovidiu Vîntu)

Investigații

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI. România mai are de plătit 77 de milioane de euro păgubiților FNI, jocul piramidal inventat de Sorin Ovidiu Vântu, unui număr de 21.398 de persoane. Banii vor fi plătiți din conturile Autorității de Administrare a Activelor Statului, condusă de liberalul Florian Daniel Geantă. AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI Sorin Ovidiu Vântul a inventat în anul 1995 Fondul Național de Investiții (FNI), care a funcționat ca un joc piramidal. Doi ani mai târziu, SOV a trecut firma pe numele Ioanei Maria Vlas, considerată „mama FNI". Ea a semnat ulterior un contract prin care CEC Bank garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, în schimbul a unei contribuții lunare de cinci miliarde de lei vechi. În urma încheierii acestui parteneriat, credibilitatea fondului lui Vântu a atras un număr mare de investitori. Mai mult, CEC Bank, condusă atunci de Camenco Petrovici, se obliga ca în cazul unui faliment al FNI să despăgubească toți investitorii cu suma depusă inițial. Citește și: Daea întreabă, Daea răspunde: „Se pune întrebarea: Ce caută ministrul Daea pe aceste canale?” Afacerea a funcționat până în aprilie 2000, atunci când au apărut primele semne de panică în rândul investitorilor. Ioana Maria Vlas fugise în Israel, iar Nicolae Popa, la Jakarta. FNI s-a prăbușit, oficial, pe 24 mai 2000. Atunci existau nu mai puțin de 318.000 de persoane cu investiții estimate la aproximativ 300 de milioane de dolari în FNI. Paguba statului: 855 milioane de lei Statul român a decis ca paguba rezultată în urma prăbușirii FNI să fie achitată de actuala Autoritate de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Conform unui răspuns transmis de AAAS la solicitarea Defapt.ro, rezultă că din anul 2003 și până la ultimele sentințe penale, pronunțate în anul 2017, în anexele sentințelor civile figurează 159.000 de persoane cu drept de despăgubire. Dintre acestea, au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești un număr de 39.990 de păgubiți: „Suma inițială la care au fost înregistrate respectivele cereri a fost de 220.921 mii lei, suma actualizată fiind de 850.000 mii lei”. Adică echivalentul a 173 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă că paguba statului s-a multiplicat de aproape patru ori din cauza penalităților. Un milion de lei pentru fiecare păgubit De la începutul anului 2022, din conturile AAAS a fost luată suma de 11.622.000 lei de executorii judecătorești, bani care au fost repartizați unui număr de 12 păgubiți FNI. „În prezent, mai sunt înregistrate în vederea plății un număr de 21.398 de persoane cu cereri de plată voluntară sau dosare de executare silită”, a precizat președintele Florian Daniel Geantă la solicitarea Defapt.ro. Toate aceste persoane mai au de încasat o sumă de 381.888.0000 lei, calculată în funcție de indicii prețurilor de consum din luna iunie 2022. Pe scurt, AAAS mai are de plătit 77 milioane de euro. Sumă care va crește în funcție de diverși indici și penalități. Până acum AAAS a plătit păgubiților FNI aproape 100 de milioane de euro, bani publici. Trei, Doamne, și toți trei condamnați Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vântu au fost condamnați pe rând în dosarul de devalizare a FNI. Pe 13 octombrie 2005, Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, dar a fost eliberată în aprilie 2008. A urmat o nouă condamnare, de zece ani de închisoare, apoi a fost eliberată definitiv pe 20 octombrie 2010 de Tribunalul Prahova. Nicolae Popa, considerat "tatăl FNI", a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare pentru fraudă și delapidare. El a fost arestat pe 1 decembrie 2009 în Jakarta și extrădat în România în aprilie 2011. În septembrie 2017 a fost eliberat din închisoare. Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la opt ani de închisoare în februarie 2017, în cazul devalizării FNI. În urma contopirii mai multor pedepse, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în martie 2020.

Investigații

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă. Emil Florin Albotă i-a cedat mamei sale o firmă care a câștigat în ultimii doi ani peste o sută de contracte, în valoare totală de peste 12,3 milioane lei. Aproape toate contractele au fost încheiate cu administrații locale conduse de membri PSD. Fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt, partid controlat de generalul Gabriel Oprea, Emil Florin Albotă este acum vicepreședinte al PSD Olt, organizație controlată cu mână de fier de senatorul Paul Stănescu, actualul secretar general al social democraților. Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă Județul Olt, polul sărăciei din sudul României, i-a dat țării pe unii dintre cei mai bogați politicieni, în frunte cu senatorul Paul Stănescu. Care conduce de facto organizația PSD Olt, în timp ce răspunde de soarta politică a partidului la nivel central. La începutul anului 2020, în locul său la șefia PSD Olt, Stănescu l-a înscăunat pe Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt. Funcția de vicepreședinte al filialei județene i-a revenit deputatului Emil Florin Albotă, recuperat de Paul Stănescu de la UNPR Olt, partid înființat de generalul Gabriel Oprea. Emil Florin Albotă a fost prim-vicepreședinte al UNPR Olt și candidat la funcția de primar al orașului Slatina. În anul 2014, Emil Florin Albotă era asociatul unic al firmei Transcom Caraiman. Societatea de construcții a fost cedată, în acte, mamei sale, Violeta Albotă. De administrarea acesteia se ocupă Alin Ionuț Șerpou. Tot pe numele mamei deputatului se mai află și firma Advance Design Building Company SRL. 79 de contracte și 7,7 milioane de lei în 2020 Emil Florin Albotă a depus o primă declarație de avere la la finalul anului 2020, atunci când a preluat oficial funcția de deputat din partea PSD. În declarația sa de avere de atunci a menționat că cele două firme ale mamei sale primiseră pe atribuire directă sau câștigaseră nu mai puțin de 79 de contracte. De exemplu, firma Transcom Caraiman primise 21 de contracte pe atribuire directă iar alte 39 le câștigase în urma unor licitații. Cealaltă firmă primise 18 contracte pe atribuire directă și luase doar unul în urma unei licitații. Valoarea cumulată a contractelor a fost de peste 7,7 milioane de lei. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Printre instituțiile publice cu care firma a avut contracte în acel an se află Consiliul Județean Olt, zeci de primării din județ, inclusiv Primăria Slatina, condusă de pesedistul Constantin Stelian Emil Moț. 4,5 milioane lei pentru 30 de contracte în 2021 Deputatul Emil Florin Albotă a menționat în ultima declarație de avere depusă în iunie 2022 că cele două firme ale mamei sale au câștigat 30 de contracte în anul 2021 și începutul anului 2022. Societatea Transcom Caraiman a câștigat 23 de contracte, iar cealaltă, șapte. La fel ca și în anul anterior, cele mai multe contracte au fost câștigate sau atribuite direct de primăriile conduse de primari PSD, subalterni ai lui Emil Albotă pe linie de partid. Transcom a câștigat și un contract la Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, în valoare de 973.000 de lei, pentru proiectarea și execuția unor lucrări. Profit de 45% din cifra de afaceri În schimb, Primăria Târgu Jiu, condusă de liberalul Marcel Romanescu, i-a atribuit direct un contract de proiectare în cuantum de peste 53.000 lei. Valoarea cumulată a celor 30 de contracte se învârte în jurul sumei de 4,5 milioane lei. Datele fiscale pe anul 2021 ale firmei Transcom Caraiman arată că aceasta a avut o cifră de afaceri netă de peste 4,2 milioane lei și un profit net de peste 1,9 milioane lei, cu doar 17 angajați. Cealaltă firmă a familiei Albotă, Advance Design Building Company SRL, a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 933.000 lei și un profit de peste 455.000 lei, cu un număr mediu de cinci angajați. Deputatul Albotă: „Nu toate contractele sunt cu primării PSD” Contactat de către Defapt.ro, deputatul Emil Albotă a declarat că nu toate contractele sunt cu primării conduse de colegii lui de partid. Într-adevăr, din cele 30 de contracte menționate în declarația de interese, cinci au fost atribuite de instituții conduse de PNL și Pro România. Restul, de instituții cu șefi de la PSD. „Nu toate contractele sunt cu primării PSD. Dacă studiați cu atenție o să vedeți că sunt contracte și cu primării de la alte partide. Nu este nimic în neregulă. O primărie are de urmărit anumiți pași, nu este nimic în neregulă. Este ceva în neregulă că le-a primit pe atribuire directă? Explicația mea a fost dată. Este firma mamei mele. Mama mea este mama mea. Nu mai sunt implicat în firmă”, a declarat deputatul. Marius Oprescu: „Este colegul meu de partid, și?” Contactat de către Defapt.ro, Marius Oprescu, șeful PSD Olt și președintele Consiliului Județean Olt, i-a luat apărarea subalternului său pe linie de partid Emil Albotă. „Nu comentez de ce a atribuit contractele Consiliul Județean Olt. De ce să comentez? Acolo sunt proceduri. Nu comentez pentru că nu fac eu acele proceduri și nu... Este colegul meu de partid, și? Domn'e, eu nu știu treaba asta cu primăriile. Nu urmăresc cu cine are contracte. E posibil să aibă, da, și cu Consiliul Județean. Și eu ce să fac? Domnule, dacă e pe procedură, nu e nimic ilegal. Eu nu urmăresc evoluția firmei”, a declarat Marius Oprescu. Deputatul cu cinci vile Familia Albotă deține mai multe proprietăți în județele Olt, Argeș, Ilfov și București. Împreună cu mama sa, deputatul a moștenit șapte terenuri și trei vile. Un alt teren l-a moștenit împreună cu soția sa. Cei doi soți mai dețin o vilă și două apartamente în București, plus o altă vilă în Voluntari. Bijuteriile și obiectele de artă au fost estimate la 55.000 de euro. În conturile bancare, Albotă are în jur de 139.000 de euro și 16.000 de lei. Deputatul Albotă încasează o indemnizație anuală de la Camera Deputaților în cuantum de peste 131.000 lei, plus un salariu de peste 38.000 de lei de la Universitatea Tehnică de Construcții București. Soția sa a declarat venituri de peste 1,45 milioane de lei din activități juridice.

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia (sursa: Inquam Photos/Ilona Andrei)

Investigații

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia. Elisabeta Vîlceanu, mama fostului ministru liberal al Finanțelor și al Fondurilor Europene Dan Vîlceanu, a obținut un profit de peste 425.000 de euro de pe urma contractelor încheiate cu Complexul Energetic Oltenia, condus de Daniel Burlan, un apropiat al fiului său. În timp ce ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a anunțat recent că va restructura Complexul Energetic Oltenia pentru a fi salvat de la faliment. Deputatul liberal Dan Vîlceanu, fost pesedist de mic, a intrat într-un con de umbră după ce a fost obligat să renunțe la funcția de secretar general al PNL, respectiv la cea de ministru al Fondurilor Europene. Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia Familia Vîlceanu a combinat afacerile cu politica pe plan local în Gorj. Eugen Vîlceanu a fost vicepreședinte la PSD Gorj, în timp ce fiul său, Dan Vîlceanu, conducea filiala de tineret a social democraților. Ba chiar a făcut campanie electorală pentru Victor Ponta, fostul premier și președinte al PSD. Însă, în anul 2009, Eugen Vîlceanu și-a luat fiul de braț și s-au înscris în filiala locală a Partidului Democrat Liberal, controlat de președintele Traian Băsescu. În timp ce bărbații familiei se ocupau de politică, Elisabeta Vîlceanu, în calitate de soție și mamă, făcea bani de pe urma contractelor cu companiile de stat din industria minieră. Pe numele ei figurează societate Trefo SRL din orașul Rovinari, aflat în județul Gorj. 14 licitații câștigate Firma familiei Vîlceanu vinde mai multe tipuri de produse, în special către Complexul Energetic Oltenia. Din declarația de avere depusă de liberalul Dan Vîlceanu rezultă că, în anul 2021, firma mamei sale a câștigat 14 licitații la Complexul Energetic Oltenia și câte una la CET Govora și Romgaz Sircoss. În anul fiscal 2021, firma Trefo a avut o cifră de afaceri de peste 6,88 milioane lei și un profit net de peste peste 2,12 milioane lei. Echivalentul a 425.000 de euro. Complexul Energetic Oltenia a dat 12 contracte în 2022 Contractele au continuat să curgă și anul 2022. De exemplu, în ianuarie 2022, firma Trefo a vândut oțel lat zincat în valoare de 39.600 de lei Complexului Energetic Oltenia. În asociere cu alte două firme a vândut piese de schimb din oțel în valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Au urmat alte zece contracte câștigate singură sau în asociere cu alte firme. Complexul Energetic Oltenia a plătit peste 3,76 milioane de lei pentru repararea a trei excavatoare de la Motru unei asocieri formată din firmele: Grupul Reparații Industriale și Montaj Excavatoare X, Uzitmet Industsry și Trefo. Același grup de firme a mai primit trei contracte, de peste 3,5 milioane lei, pentru repararea excavatoarelor de la Rovinari, sectoarele Tismana și Pinoasa, și Jilț. 7.000 de angajați, concediați până în 2026 În timp ce firma familiei Vîlceanu câștigă contracte pe bandă rulantă de la Complexul Energetic Oltenia, ministrul Energiei Virgil Popescu a făcut demersuri pentru adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru a restructura compania de stat. Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană prevede concedierea a peste 7.000 de angajați până în anul 2026. Totodată, se vor închide cinci grupuri energetice, se va externaliza Sucursala Craiova, dar și închiderea carierelor miniere Husnicioara, Peșteana și Lupoaia. În același timp, carierele Tismana și Jilț Sud vor intra în conservare. De la Ponta la Cîțu Deputatul liberal Dan Vîlceanu îl ridica în slăvi pe Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, în urma alegerilor din 2019. La fel făcea și cu Victor Ponta, atunci când era liderul tinerilor PSD din Gorj. Apoi l-a trădat pe Ludovic Orban și a trecut în tabăra lui Florin Cîțu. La fel a făcut și liberalul Virgil Popescu, actualul ministru al Energiei. Citește și: Lumea occidentală poate da un semnal mai clar ca niciodată că Rusia trebuie să plătească pentru invadarea Ucrainei dacă aprobă cererea lui Zelenski de creare a unui tribunal special După ce Florin Cîțu a câștigat alegerile pentru șefia PNL l-a propulsat pe Dan Vîlceanu în funcția de ministru al Finanțelor, respectiv de secretar general al PNL. Apoi, în Guvernul Ciucă a fost susținut de Florin Cîțu pentru funcția de ministru al Fondurilor Europene. După ce generalul Nicolae Ciucă i-a suflat partidul de sub nas lui Florin Cîțu, l-a forțat pe Dan Vîlceanu să își dea demisia atât de la șefia ministerului Fondurilor Europene, cât și din cea de secretar general al PNL.

Investigații

Uber, taxe neplătite la statul român

Uber, taxe neplătite la statul român. Compania Uber a raportat profituri derizorii în România, deși încasează un sfert din fiecare cursă a șoferilor. Mai mult, Uber B.V. - filiala București figura cu impozite, contribuții și taxe neplătite la termenul stabilit de bugetul de stat în valoare de 15.297 lei în anul fiscal 2021, echivalentul a 3.100 de euro. Corporația americană Uber se află în centrul unui scandal mediatic internațional după ce s-a aflat că a cheltuit sume importante de bani pentru angajarea consultanților externi pentru a influența decidenții politici. Pe lista politicienilor cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber se află președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele SUA, Joe Biden, dar și membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene. Nici politicienii români nu au fost ignorați de gigantul american. Decidenții români cu care s-au întâlnit reprezentanții Uber Corporația americană Uber și-a început activitatea pe piața locală de transport în anul 2015. În acel an, în funcția de director general al Uber România a fost numită Nicoleta Diaconu Schroder, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Jurnaliștii de la Riseproject au dezvăluit că Ionuț Lăcustă, managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber, era nemuțumit de faptul că Nicoleta Diaconu l-a angajat drept consultant pe Peter Imre. Reprezentanții Uber au avut ulterior ușile deschise la ministrul Transporturilor Ioan Rus, la secretarul de stat Iulian Matache, dar și la Mircea Toader, vicepreședintele comisiei pentru Transporturi din Parlament. Au ajuns chiar și la liberalul Alexandru Nazare și la pesedistul Sorin Grindeanu, actualul vicepremier. Taximetriștii români: "Uber să plătească taxe ca noi" La începutul anului 2017, sute de taximetriști au protestat împotriva companiei Uber. Taximetriștii solicitau ca companiile de ridesharing să intre în legalitate. Au urmat alte zeci de proteste în întreaga țară. Unul dintre taximetriștii protestatari spunea că companiile de ridesharing, în mod special Uber, „să dea bon fiscal, să facă toate controalele pe care le facem noi, să fie în evidenţă. Nu ştie nimeni cine sunt ei, nu plătesc taxe, nu dau nimic la stat. Noi facem tot felul de teste şi ne dăm silinţa pentru atestate, iar ei, nimic”. Ulterior, pe site-ul Ministerului Transporturilor, a apărut un proiect de ordonanță de urgență prin care se dorea reglementarea activității de transport alternativ cu autoturism și conducător. Taximetriștii au ieșit din nou în stradă pentru a bloca proiectul de act normativ care avantaja compania americană Uber. Uber, taxe neplătite la statul român În România, gigantul american Uber a înființat inițial firma Uber Systems România, care ulterior și-a schimbat denumirea în Uber B.V. SRL. Datele de la Registrul Comerțului arată că Uber B.V. – Filiala București este deținută de trei companii înregistrate în Olanda: Uber B.V., Uber International B.V. și Uber International Holding B.V. De administrarea societății se ocupă Uber Management B.V., reprezentantă de francezii Gore-Coty Pierre Dimitri Nicolas și Sebastien Serge Dupont. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Datele de la Ministerul de Finanțe arată că, în anul fiscal 2021, filiala de la București a companiei Uber a avut o cifră netă de afaceri de 8,433 milioane de lei și un profit de doar 411.572 lei, echivalentul a 82.000 de euro, cu un număr mediu de 11 angajați. Culmea, tot în anul fiscal 2021, filiala românească avea impozite, contribuții și taxe neplătite la bugetul de stat în valoare de 15.297 lei. Adică, în jur de 3.100 de euro. Corporația Uber mai deține în România și firma Uber B.V. Amsterdam – sucursala București, provenită din firma mamă Uber B.V Olanda. Împuterniciții acestei companii sunt cei doi francezi care reprezintă în România firma Uber B.V. – filiala București. Cu zero angajați, firma Uber B.V. Amsterdam a raportat o cifră de afaceri de peste 125.000 lei și un profit net 8.528 lei. The Uber Files The Uber Files, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației americane Uber conține peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de e-mail-uri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au ajuns la jurnaliștii de la The Guardian care a cooptat în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalist și parteneri media din 29 de state. Documentele arată că gigantul american Uber și-a întins influența în SUA până la președintele Joe Biden, în Franța până la președintele Emmanuel Macron, dar și la membri ai Parlamentului European și Comisiei Europene.

Investigații

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor. Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, a trimis în Franța o delegație condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, pentru a se întâlni cu omologii francezi în cadrul unui comitet care are ca obiectiv rezolvarea dosarului privind construcția celor patru corvete pentru Forțele Navale Române. Primul obstacol: contestațiile Damen Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, a anunțat recent înființarea acestui comitet care și-a mai propus și reconstruirea unei relații bilaterale în jurul industriei navale. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu trei luni că afaceristul Gheorghe Bosâceanu, partenerul francezilor de la Naval Group, a blocat în ultima perioadă semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro pentru construcția celor patru corvete militare la Șantierul Naval Contanța. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, anunța la finalul anului trecut, mai exact pe 16 decembrie, că contractul privind achiziția corvetelor este aproape finalizat, iar guvernele celor două țări „speră la semnarea cât mai rapidă”. Până atunci, semnarea contractului de 1,2 miliarde de euro fusese tergiversată de compania olandeză Damen, care contestase procedura de licitație. După ce a pierdut toate procesele, semnarea contractului a fost tergiversată de Ministerul Apărării Naționale. Bosânceanu nu mai vorbește cu francezii Surpriza a venit, însă, la finalul anului trecut, atunci când ministrul Apărării a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, să semneze contractul. Din partea Șantierului Naval Constanța s-a prezentat directorul Radu Rusen, care a refuzat semnarea contractului. El a motivat că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu. Puși în fața faptului împlinit, francezii de la Naval Group au renegociat contractul de asociere cu Bosânceanu. Deși, în urma negocierilor, a obținut o creștere substanțială a profitului, Bosânceanu a refuzat din nou să semneze contractul. Ulterior și-a mărit din nou pretențiile, ba chiar a blocat orice cale de comunicare cu francezii, susțin surse apropiate de această afacere, sub protecția anonimatului. Un comitet, ultima speranță De atunci, au trecut aproape șapte luni, timp în care Marea Neagră s-a tranformat într-un teatru de război în apropierea granițelor României. Rusia și Ucraina s-au confruntat de câteva ori în zona Insulei Șerpilor, aflată la 45 de kilometri de țara noastră. Cu toate acestea, afaceristul Gheorghe Bosânceanu nu vrea să înceapă construcția corvetelor militare în șantierul naval cumpărat de la statul român. În urmă cu o săptămână, ambasadoarea Laurence Auer a declarat pentru Agerpres că s-a înființat „un comitet” franco-român care și-a propus „reconstruirea” dosarului corvetelor. „Vorbim de actori din industrie care sunt implicaţi în consolidarea componentei franco-române legat de cooperarea din industria navală. Ideea este să reconstruim dosarul corvetelor, care este în discuţie, dar şi să reconstruim o relaţie bilaterală pe tema acestei industrii de armament”, a declarat ambasadoarea Laurence Auer. Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor Defapt.ro a aflat că o primă întâlnire oficală al acestui comitet se va desfășura la Paris, în cursul începând cu 12 iulie 2022. Din partea Ministerului Apărării Naționale va participa o echipă condusă de generalul – maior Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, aflat în prag de pensionare. Ambasadoarea Laurence Auer a mai declarat că nu știe când se vor finaliza negocierile dintre cele două părți, dar a dat de înțeles că se va pune în discuție chiar și valoarea contractului. „Nu vorbim de un dosar simplu, vorbim de o ofertă din 2016, cu preţ fix. Preţul oţelului a crescut enorm de atunci. Spune ministrul Apărării însuşi - condiţiile de producţie pentru diverse piese au evoluat enorm. Discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, a mai precizat Laurence Auer. Istoria contractului de 1,2 miliarde de euro pentru corvete Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis atunci o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen. Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională. La procedura de achiziție au participat mai multe firme internaționale, dar la final au rămas doar trei competitori. Francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro. Pe locul secund s-a clasat compania Damen, urmată de italieni.

Investigații

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Ministrul Economiei, bani de la Damen. Florin Spătaru, ministrul Economiei (PSD), a fost plătit anul trecut de compania olandeză Damen cu un salariu de 315.114 lei, adică în jur de 65.000 de euro. Înainte de a fi pus de PSD la șefia ministerului Economiei, el a fost director de resurse umane și afaceri corporatiste la Șantierul Naval Damen Mangalia, deținut de stat prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai. Ministrul Spătaru, fost membru marcant al UNPR Galați, partid înființat de generalul Gabriel Oprea, l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai pe fostul său șef pe linie de partid de la Galați. În plus, i-a făcut cadou și funcția de director general al SALROM, o companie strategică din industria românească. Spătaru, subordonatul lui Dobrea la partid În anul 2009, Spătaru era deja membru al filialei UNPR Galați, partid înființat de controversatul general Gabriel Oprea. La șefia filialei se afla Dan Constantin Dobrea, pe atunci directorul unei sucursale a Omniasig. În vara anului 2010, Dan Constantin Dobrea a ținut o conferință de presă în care l-a nominalizat pe Florin Spătaru, pe atunci director financiar al Șantierului Naval Damen Galați, ca fiind unul din membrii cu notorietate din UNPR Galați. În anul 2018, ministrul Economiei de atunci, Dănuț Andrușcă, celebrul patron de vulcanizare pus de PSD să salveze economia românească, a decis ca Șantierul Naval 2 Mai din subordinea sa să se asocieze cu firma olandeză Damen pentru a patrona Șantierul Naval Mangalia. Dobrea, subordonatul lui Spătaru la stat În urma negocierilor, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai SA, a devenit acționar majoritar al Șantierului Naval Mangalia cu 51% din acțiuni, dar a cedat controlul operațional olandezilor de la Damen. Pe scurt, olandezii conduc firma controlată de statul român. Ce a făcut noul ministru al Economiei, Florin Spătaru? L-a numit pe fostul său șef de partid de la UNPR Galați, Dan Constantin Dobrea, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Șantierului Naval 2 Mai. Astfel, ministrul Florin Spătaru, fost angajat al Damen, și-a pus omul să lucreze cu fostul său angajator. Dar nu înainte de a-l numi în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SALROM. Din această funcție, Dobrea și-a dat demisia pentru a deveni simplu membru în Consiliul de Administrație al SALROM, poziție din care s-a votat pentru funcția de director general. Bizara "carieră" a lui Dobrea Dan Constantin Dobrea și-a început cariera în 1991 ca administrator al unei firme care distribuia și vindea produse alimentare. Apoi a lucrat pentru o firmă cipriotă care vindea materii prime combinatelor siderurgice. În anul 2002 a fost numit director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați. Ulterior, a lucrat pentru mai multe firme care vindeau asigurări. În ianuarie 2020 s-a făcut funcționar public la Primăria Lehliu Gară, unde a lucrat oficial până în aprilie 2021. De la Primăria Lehliu Gară, s-a transferat la Primăria Municipiului Galați, pe postul de inspector principal superior în cadrul compartimentului Promovare Urbană. Mason cu acte Din CV-ul postat pe site-ul SALROM rezultă că, în primele cinci luni ale anului 2021, a fost plătit de stat. Culmea, în declarația sa de avere depusă la preluarea mandatului de director general al SALROM, nu menționează salariile încasate de la stat. Mai mult, în octombrie 2021, a apărut la televiziunea Reperul TV în calitate de administrator al unui restaurant din Galați. Dar nici salariile primite de la cârciumă nu au fost menționate în declarația de avere. Dan Constantin Dobrea a menționat, totuși, în declarația de interese că este mason, membru în Asociația Culturală Steaua Dunării Galați și Marea Lojă Națională din România. Ministrul Economiei, bani de la Damen Ministrul Florin Spătaru a completat o primă declarație de avere în data de 14 iunie 2022. În acest document oficial, ministrul Florin Spătaru a omis să menționeze salariul primit în anul 2021 de la compania Damen, dar și indemnizația de ministru. La fel cum a făcut fostul șef de la UNPR Galați, care nu și-a menționat salariile primite de la Primăria Lehliu Gară și Primăria Municipiului Galați, dar nici de la cârciumă. Citește și: EXCLUSIV Naval Group vrea să construiască cele patru corvete militare într-un timp record în Franța, după ce Gheorghe Bosânceanu a blocat semnarea contractului cu MApN După nouă zile de la data completării declarației de avere, ministrul Florin Spătaru a completat o nouă declarație de avere rectificată în care a menționat că în realitate a primit un salariu de 305.114 lei. Declarațiile de avere arată că ministrul Florin Spătaru are două case, de 94, respectiv 211 mp, deținute împreună cu soția sa, Beatrice Butucescu. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 35.000 de euro, dar și acțiuni la Electrica în valoare de 10.000 lei. În conturi are în jur de 300.000 de lei, dar are și datorii de 38.000 de euro și 30.000 de lei.

Investigații

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România. Compania controlată de statul român prin Ministerul Energiei va plăti 1,06 miliarde de dolari pentru a achiziționa acțiunile firmei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, filiala românească a grupului Exxon. Prin această tranzacție, Romgaz va prelua jumătate din zăcământul de gaze naturale Neptun Deep. Filiala de la București a grupului american Exxon a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Prețul oficial: 1,06 miliarde de dolari Tranzacția de 1,06 miliarde de dolari prin care Romgaz, cel mai mare producător și furnizor de gaze naturale din România, va prelua integral acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited se apropie de final. Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, a emis un raport la finalul lunii iunie prin care informa piața de capital că pentru finalizarea acestei tranzacții "au mai rămas două condiții suspensive de îndeplinit". Prima condiție prevede "aprobarea sau aprobarea prezumată din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării cu privire la tranzacțiile prevăzute în Contract". Dar Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) nu s-a întrunit de atunci. HG semnat de Ciucă Cea de-a doua condiție prevede "emiterea de către Guvernul României a unei hotărâri care să aprobe menținerea valabilității Acordului Petrolier" ca urmare a notificării Agenției Naționale pentru Resurse Minerale cu privire la tranzacție și la schimbarea controlului asupra ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Citește și: Boris Johnson, mesaj foarte important în favoarea Ucrainei: Teritoriul capturat de Rusia poate fi recuperat. Întreaga comunitate internațională sprijină Kievul Pentru a îndeplini această formalitate, premierul Nicolae Ciucă a adoptat în cursul zilei de miercuri o Hotărâre de Guvern. Practic, pentru finalizarea tranzacției mai este nevoie doar de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Romgaz plătește dublu pentru Exxon România Filiala românească a companiei ExxonMobile a raportat în anul fiscal 2021 pierderi de peste 407 milioane de lei, echivalentul a 84 de milioane de dolari. Potrivit datelor Ministerului de Finanțe, ExxonMobile România mai are și datorii de peste 4,75 miliarde de lei. Defapt.ro a încercat să ia legătura cu Dan Dragoș Drăgan și Aristotel Marius Jud, președintele neexecutiv, respectiv directorul general al Romgaz, pentru a afla dacă statul va prelua și pierderile în urma tranzacției. Nici unul nu a răspuns la telefon. În schimb, Nicolae Bogdan Simescu, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al Romgaz, a precizat că, la finalul tranzacției, Romgaz va prelua "o companie curată". Adică fără pierderi sau datorii. Gaze extrase în 2026 Zăcământul de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep era deținut în mod egal de OMV Petrom și Exxon România, un consorțiu în care firma americană deținea poziția de lider. În urma preluării de către Romgaz a companiei americane, poziția de lider a consorțiului a fost cedată firmei OMV Petrom. Reprezentanții statului român, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, susțin public că exploatarea gazului din perimetrul Neptun Deep va începe până la finalul anului 2026. Dar termenul ar putea fi devansat cu cel puțin un an. O altă problemă este legată de refuzul companiei OMV Petrom de a demara proiectul pentru că legea exploatării gazului offshore ar fi dezavantajoasă pentru grupul austriac.

Investigații

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei. Compania germană care a încercat să stoarcă de la statul român în jur de 300 de milioane de euro pentru blindatele 8x8, vrea acum să vândă camioane pentru Armata Română. Oferta a fost transmisă Ministerului Apărării Naționale în aprilie 2022 prin intermediul companiei Automecanica Moreni, după ce s-a aflat că italienii de la IVECO nu mai pot livra în termen camioanele contractate de partea română. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană IVECO a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că a livrat cu întârziere camioanele contractate pentru Armata Română. Penalizare pentru IVECO Compania Rheinmetall, producătorul german de vehicule blindate, a pierdut în urmă cu aproape patru ani o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de 3,42 miliarde de lei pentru achiziția a 2.902 camioane și 363 de remorci. Oferta a fost depusă în asociere MHS & TRUCK & BUS, controlată prin MHS Holding de afaceristul Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis. Firma lui Schmidt a fost și unul din sponsorii partidului USR în anul 2016. Cu toate acestea, contractul a fost adjudecat în primăvara anului 2019 de compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA în asociere cu Automecanica Mediaș, firmă românească care urma să livreze remorcile. În aceeași perioadă s-a semnat și primul contract subsecvent, în valoare de peste un miliard de lei, pentru livrarea a 942 de vehicule până în 2024. Dar, după primii doi ani de contract, italienii nu au mai respectat graficul de livrare al camioanelor. Motiv pentru care Ministerul Apărării Naționale a sancționat compania italiană cu 12 milioane de lei. Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei Deși contractul cu IVECO se află în continuare în derulare, compania Rheinmetall a profitat de problemele italienilor și a trimis o ofertă Ministerului Apărării Naționale prin care s-a arătat disponibilitatea de a vinde direct câteva sute de camioane pe care le are în stoc. Culmea, oferta germanilor a fost trimisă de Automecanica Mediaș, asociatul italienilor în afacerea cu camioane. Citește și: China a cumpărat o zecime din terenurile agricole ale Ucrainei și le folosește pentru propria populație "Oferta companiei Rheinmetall a fost înregistrată la Direcţia generală pentru armamente în data de 7 aprilie 2022 și a fost transmisă de către Automecanica Mediaș SRL", se menționează în răspunsul transmis de Biroul de Presă al MApN la solicitarea Defapt.ro. Compania Automecanica Mediaș SRL este controlată de afaceristul Nick Știrban în proporție de 71%, restul părților sociale fiind deținute de Automecanica SA. La rândul ei, această societate este controlată tot de Nick Știrban. Proiectul RMVS În iunie 2017, compania Rheinmetall împreună cu Uzina Mecanică Moreni, controlată de Ministerul Economiei prin Romarm, au înființat societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems (RMVS). Cele două companii cu cote egale în noua firmă și-au asumat dezvoltarea unui nou transportor blindat 8X8 care urma să fie cumpărat de Ministerul Apărării Naționale. Tot RMVS urma să asigure și mentenanța. Întreaga afacere româno-germană a picat după reprezentanții Rheinmetall au cerut statului să investească în noua societatea în jur de 300 de milioane de euro, bani necesari pentru demararea proiectului. Însă partea germane nu a vrut să contribuie cu o sumă egală pe motiv că ofereau doar expertiză pentru fabricarea noului blindat.

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat (sursa: gov.ro)

Investigații

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat. Un complet al Curții de Apel București a anulat toate sesizările depuse la Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în cazul acuzațiilor de plagiat ce planau asupra premierului Nicolae Ciucă. Magistratul Marius Iosif este cel care a luat decizia anulării sesizărilor de plagiat. Acesta a fost numit de liberali în anul 2007 de către ministrul liberal de atunci al Justiției, într-o funcție în minister și, ulterior, în cea de director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat "Printr-o decizie anunțată în urmă cu câteva ore, într-un dosar al cărui ultim termen a fost ieri, completul condus de Marius Iosif a decis: ”Admite acţiunea exercitată de reclamantul Ciucă Ionel Nicolae în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi în consecinţă: Anulează Adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizării nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizării nr. 123/21.01.2022 şi Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizării nr. 143/25.01.2022, toate emise de pârâta Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării". Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc "Nevoia de stabilitate în conducerea Executivului" In sentinta nr. 364 din 1 martie 2022, pronuntata in dosarul 1057/2/2022, judecatoarea Ionela Tudor a decis urmatoarele: “Dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Astfel, in sentinta plina de consideratii politice, judecatoarea Tudor arata ca generarea unor stiri privind posibilul plagiat al premierului Nicolae Ciuca are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, generalul riscand sa ii fie retrasa increderea chiar in momente in care Romania are nevoie de stabilitate la nivelul conducerii executive a statului. De asemenea, aceeasi judecatoare Ionela Tudor a decis ca sesizarile de plagiat din cazul Ciuca pot deveni arme ale adversarilor politici ai acestuia, mai ales ca scandalul si verificarile privind teza de doctorat au avut loc imediat dupa ce premierul a fost investit in functie. In concluzie, judecatoarea Ionela Tudor a stabilt ca imaginea premierului general Nicolae Ciuca a fost prejudiciata, in conditiile in care politicenii au dreptul de protectie a reputatiei, iar aceasta protectia se realizeaza prin sanctionarea acuzatiilor defaimatoare si neintemeiate la adresa acestora. Un fragment din sentința prin care judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel București a dispus suspendarea sesizărilor privind plagiatul premierului Nicolae Ciuca “Curtea precizeaza ca, prin actiunea introdusa, reclamantul a solicitat suspendarea executarii deciziilor emise de UEFISCDI referite prin Adresa inregistrata sub nr. Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Raportat la continutul sesizarilor, toate cele trei vizeaza teza de doctorat intitulata 'Dimensiunea angajarii Armatei Romaniei in operatii intrunite multinationale", sustinuta la Universitatea Nationala de Aparare „##### I", al carui titular este reclamantul. In motivarea solicitarii de suspendare, reclamantul a invocat faptul ca nu exista deciziile UEFISCDI, prevazute de art. 3 si art. 5 din Anexa nr. 3 a OMEC #########, privind admiterea spre solutionare a sesizarilor catre CNADTU, iar masura admiterii administrative de catre UEFISCDI a sesizarilor si emiterea Adreselor, avand ca efect declansarea procedurii de solutionare de catre CNADTCU ar fi contrare prevederilor art. 3 din Anexa 3 a OMEC nr. 5229/2020. In aparare, in esenta, paratul a sustinut faptul ca reclamantul nu a probat indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru dispunerea suspendarii, apreciind totodata ca UEFISCDI, spre deosebire de CNADTCU nu are atributii care privesc analizarea pe fond a sesizarilor depuse in temeiul OMECS nr. 5229/2020, ci are doar un rol administrativ, premergator, de verificare a sesizarilor formulate. Analizand actiunea sub aspectul conditiilor necesare a fi indeplinite pentru dispunerea suspendarii, referitor la conditia existentei cazului bine justificat, Curtea apreciaza ca aceasta conditie este indeplinita din urmatoarele motive: Revenind asupra dispozitiilor legale aplicabile in speta dedusa judecatii, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, 'Orice persoana fizica sau juridica, inclusiv membrii Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) si ai institutiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD), poate sesiza in scris, prin intermediul Unitatii Executive pentru Finantarea invatamantului Superior si a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI), Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data sustinerii acesteia si de data acordarii titlului de doctor.' Ulterior, astfel cum se prevede in art. Art. 5 (1) UEFISCDI verifica in termen de maximum 3 zile respectarea cerintelor prevazute la art. 3 pentru validarea din punct de vedere administrativ si admiterea sesizarii spre analiza si solutionare de catre CNATDCU. (2) Daca in urma verificarii din punct de vedere administrativ se constata nerespectarea prevederilor art. 3, UEFISCDI notifica, in termen de maximum 15 zile de la inregistrare, persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate si claseaza forma initiala a sesizarii. (3) Daca sesizarea este admisa, ea se anonimizeaza cu privire la datele de identificare ale autorului sesizarii pentru protejarea identitatii persoanei fizice sau juridice care a depuso, de catre UEFISCDI, si se incarca in platforma. (4) Decizia de clasare sau de admitere spre analiza a sesizarii se publica pe site-ul www.cnatdcu.ro si este comunicata autorului sesizarii. (5) Platforma notifica Secretariatul tehnic al CNATDCU si presedintele Consiliului general al CNATDCU pentru a demara procesul de analizare si solutionare a sesizarii. Astfel, initial, UEFISCDI verifica indeplinirea conditiilor administrative de admisibilitate ale sesizarilor, apoi, emite, dupa caz, o decizie de clasare sau de admitere spre analiza si solutionare de catre CNADTCU, se incarca sesizarea in sistemul informatic administrat de UEFISCDI, se publica decizia pe situl CNATDCU, procesul incheindu-se cu investirea CNADTCU prin notificarea automata a platformei informatice, in vederea demararii procesului de analizare si solutionare pe fond a cererii. Aceasta etapa prealabila constituie un filtru necesar inainte de declansarea procedurii administrative de verificare pentru a se verifica daca intr-adevar, sesizarea persoanei interesate reprezinta in mod real o sesizare, care aduce aspecte necunoscute in legatura cu etica profesionala a autorului unei teze de doctorat. Curtea aminteste ca determinarea existentei cazului bine justificat nu presupune analiza in fond a legalitatii actului administrativ a carui executare se solicita a fi suspendata, fiind suficienta o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal. In primul rand, reclamantul invoca drept motiv de nelegalitate a actului contestat, care reprezinta caz bine justificat, nemotivarea actelor administrative reprezentate de cele 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. Analizand adresele prin care s-a luat decizia admiterii sesizarilor spre analiza existentei plagiatului, ce face obiectul cererii de suspendare, din aceasta perspectiva, Curtea constata ca acesta a fost emis avand ca temei in drept art. 3 alin. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul #########. Curtea retine ca obligatia autoritatii emitente de a motiva actul administrativ constituie o garantie contra arbitrariului administratiei publice si se impune cu deosebire in cazul actelor prin care se modifica ori se suprima drepturi ori situatii juridice individuale si subiective. In acest sens, art. 31 alin. 2 din Constitutia Romaniei prevede expres ca autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Motivarea unui act administrativ nu poate fi limitata la indicarea dispozitiilor legale general aplicabile in cazul incetarii din functia de director al unui institut de cercetare si dezvoltare a oricarei persoane, fara a se putea trage concluzia ca se refera la situatia particulara a reclamantului. De altfel, motivarea unui act administrativ trebuie sa contina elemente de fapt si de drept care, pe de o parte, sa permita destinatarilor sa cunoasca si sa evalueze temeiurile si efectele actului, iar, pe de alta parte, sa faca posibila exercitarea controlului de legalitate. In jurisprudenta comunitara s-a retinut in mod constant ca amploarea si detalierea motivarii depind de natura actului adoptat si emis si de circumstantele fiecarui caz. Or, in cauza de fata, se constata ca adoptarea deciziilor exprimate prin adresele contestate, respectiv de admitere a sesizarilor privind demararea cercetarii existentei plagiatului tezei de doctorat al carui titular este reclamantul, Ministerul Educatiei Nationale – UEFISCDI nu a precizat in ce consta efectiv indeplinirea celor 4 conditii prevazute de art. 3 din Anexa nr. 3 la Ordinul ######### pe care trebuie sa le indeplineasca o sesizare pentru a conduce la demararea verificarilor de plagiat a unei teze de doctorat. Curtea observa, din aceasta perspectiva ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii celor 3 adrese: Adresa nr 122/21.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 111/20.01.2022, Adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a Sesizarii nr. 123/21.01.2o22 si Adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a Sesizarii nr.143/25.01.2022. In plus, in ceea ce priveste conditiile necesar a fi indeplinite de sesizarile inregistrate la parat, Curtea evidentiaza dispozitiile art. 3 din Anexa nr. 3 a OMEC nr. 5229/2020, care prevad explicit ce trebuie sa cuprinda continutul unei sesizari cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etica profesionala, inclusiv cu privire la existenta plagiatului, in cadrul unei teze de doctorat. Raportat la cauza dedusa judecatii, Curtea retine din cuprinsul celor 3 sesizari supuse analizei, in temeiul carora au fost emise adresele de catre parata, ca reiese o aparenta de nelegalitate prin aceea ca acestea nu indeplinesc conditiile prevazute de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), intrucat Anexele nu contin copiile documentelor consultate de catre titularul sesizarii si nici motivatia personala, aspecte confirmate inclusiv de catre Directia Generala Juridica si Control din cadrul Ministerului Educatiei prin Adresa nr. 30/22.02.2022 (fila nr. 288). In consecinta, Curtea constata ca exista o aparenta de nelegalitate, pentru care se impune suspendarea, avand in vedere ca cele trei sesizari nu au respectat cerintele instituite de prevederile art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), nefiind indicate sursele proprii de documentare si nici motivarea personala a titularului cu privire la sesizarea formulata. Curtea conchide ca aspectele precizate mai sus reprezinta suficiente motive care se circumscriu cazului bine justificat, fiind aspecte care creeaza indoiala serioasa in privinta legalitatii actelor administrative contestate. Data fiind conturarea cazului bine justificat prin retinerea motivelor de indoiala serioasa asupra legalitatii actelor administrative contestate, anterior analizate, Curtea gaseste de prisos analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamant. In ceea ce priveste conditia ca suspendarea executarii actului administrativ sa previna o paguba iminenta, in sensul art. 2 alin. 1 lit. s) din Legea nr. 554/2004, Curtea considera ca si aceasta conditie este indeplinita, pentru urmatoarele considerente: Prin sesizarile formulate, urmate de adresele emise de UEFISCDI, s-a identificat o preocupare in sensul supunerii spre verificare daca in procesul de elaborare al tezei de doctorat, reclamantul a respectat sau nu standardele de etica profesionala, interesul demararii acestui demers fiind determinat si de functia detinuta in prezent de reclamant, respectiv cea de inalt demnitar, in aparatul administrativ central de stat. Astfel, luand in considerare, contextul social si politic in care s-a desfasurat procesul de verificare al tezei de doctorat, chiar pana ca CNADTCU, respectiv instanta de judecata sa se pronunte asupra veridicitatii sustinerilor invocate prin sesizari, Curtea apreciaza ca reclamantul a suferit un prejudiciu prin aceea ca, pe langa faptul ca sesizarile nu au respectat conditiile prevazute de art. 3 din Anexa nr.3 a OMEC nr. 5229/2020, pct. c) si d), acestea nu contin o analiza personala, motivata si sprijinita pe probe a celor care au formulat sesizarile. Totodata, luand in considerare cariera profesionala si, in concret, cea politica a reclamantului, generarea unei astfel de stiri are un impact major in credibilitatea electoratului si a partidului, care poate sa conduca la retragerea increderii acordate, mai ales in contextul social si politic actual, in care este nevoie de o stabilitate in conducerea executiva a statului. De asemenea, astfel de sesizari neconforme sunt susceptibile si de a deveni arme ale adversarilor politici, important de mentionat fiind si faptul ca sesizarile si declansarea verificarilor avand loc in scurt timp de la preluarea de catre reclamant a functiei de prim-ministru al Romaniei. Prin urmare, imaginea publica a reclamantului a fost prejudiciata, avand in vedere standardul ridicat de conduita de care trebuie sa dea dovada oricine ocupa o astfel de functie in ierarhia statala, dat fiind si faptul ca inclusiv politicienii au dreptul de protectie a reputatiei, pentru asigurarea acestei protectii fiind necesare masuri care sa sanctioneze acuzatiile defaimatoare si neintemeiate sau nefondate. In concluzie cu privire la cea de-a doua conditie, Curtea precizeaza ca prin dispunerea suspendarii producerii efectelor celor trei adrese de sesizare a secretariatului tehnic al CNADTCU, se evita prejudicierea grava si iremediabila a drepturilor si intereselor legitime ale reclamantului, avand in vedere functia ocupata de acesta in ierarhia societatii si faptul ca, chiar si declansarea, in conditii de aparenta nelegalitate, a mecanismului de verificare referitoare la teza de doctorat poate afecta ireversibil dreptul acestuia la imagine si a reputatiei sale profesionale. Pentru toate aceste motive, urmeaza a respinge exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, a admite cererea si de a dispune suspendarea executarii deciziilor emise de parat referite prin adresa nr. 122/21.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 111/20.01.2022, adresa nr. 137/25.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 123/21.01.2022 si adresa nr. 160/27.01.2022 de admitere a sesizarii nr. 143/25.01.2022”. Printr-o altă decizie, din data de 1 martie 2022, un alt complet de la această instanță suspendase efectele înregistrării celor trei sesizări. Parchetul General a demarat o anchetă penală, justificată de o presupusă încălcare a drepturilor de autor, și a luat toate documentele aflate la Consiliu despre acest caz. În 2007, pe vremea când era judecător la Brașov, Marius Iosif a fost numit de ministrul Justiției din acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu, ca director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister. La puțin timp, Chiuariu l-a detașat pe Iosif ca director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, post pe care l-a ocupat până în 2008. El a mai fost numit de Chiuariu și ca președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA, în perioada iunie 2007 – decembrie 2008. După plecarea liberalilor de la Putere, Iosif s-a întors în magistratură, apoi a demisionat și a devenit avocat, pentru ca, recent, să devină din nou judecător, la Tribunalul București, de unde, la fel ca Tudor, a fost detașat la Curtea de Apel București. Jurnaliștilor de la G4Media le-a fost refuzat accesul la studierea acțiunii din dosarul intentat de Ciucă – un lucru rar și curios, de vreme ce miza o constituie documente publice, postate de pe site-ul CNATDCU, în timp ce reclamantul este persoană publică, iar alte două părți – Unitatea Executivă și Ministerul Educației – sunt instituții publice. Magistratul Marius Iosif a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la această speță. Judecătorul care l-a spălat pe Ciucă s-a pensionat imediat La scurt timp după dezvăluirea G4Media.ro, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată. După ce G4Media.ro a solicitat un punct de vedere de la Curtea de Apel București despre indiciul manipulării repartizării aleatorii din dosarul Ciucă, de pe portalul instanțelor a fost ștearsă dovada în acest sens, iar acest lucru a avut loc sâmbătă, 25 iunie, într-o zi nelucrătoare. Controversele din jurul tezei de doctorat a premierului Ciucă au început în luna ianuarie 2022, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat pe site-ul pressone.ro, multiple dovezi care arătau că o mare parte din lucrare, susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, a fost plagiată. Jurnalista Emilia Șercan a acuzat faptul că a fost ținta unei campanii de discreditare, la care părtașe au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne.

Investigații

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco. Compania italiană a fost penalizată cu 12 milioane lei de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a respectat graficul de livrare al camioanelor și remorcilor necesare Armatei Române. Până în ianuarie 2022, Ministerul Apărării trebuia să primească 514 camioane și remorci, dar compania italiană a livrat mai puțin cu 61 de vehicule. De atunci, MApN le tot așteptă. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei italiene un prim contract subsecvent de peste un miliard de lei, parte a unui contract cadru de 3,42 de miliarde de lei, în baza căruia trebuie să primească 942 de vehicule până în ianuarie 2024. Potul: 700 de milioane de dolari În primăvara anului 2019, compania italiană IVECO Defense Vehicles SpA a câștigat un contract cadru de 3,42 miliarde de lei, echivalentul a 700 de milioane de dolari, în baza căruia urma să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Tot atunci, s-a semnat primul contract subsecvent, pentru 942 de vehicule, în valoare totală de 1.015.676.538 lei, fără TVA. Adică în jur de 208 milioane euro. Conform contractului, compania italiană trebuia să livreze cele 942 de vehicule în baza unui grafic de livrări începând cu anul 2020 până în anul 2024. Însă compania nu a putut să respecte primul termen de livrare, motiv pentru care a trimis Ministerului Apărării o primă solicitare de forță majoră în primăvara anului 2020 invocând pandemia. Forța majoră, invocată „Prima solicitare de forță majoră a fost solicitată de către compania IVECO DV în luna martie 2020. Din toate solicitările de forță majoră pe care compania le-a făcut, a fost implementat prin act adițional o singură suspendare a contractului pentru o perioadă de 42 de zile, conform documentelor probante oficiale depuse în acest sens, fapt ce a condus la decalarea corespunzătoare a termenului de livrare”, a transmis Ministerul Apărării Naționale la solicitarea Defapt.ro. Cu toate că Ministerul Apărării Naționale a acceptat să decaleze graficul de livrare cu 42 de zile, compania italiană nu a respectat nici noii termeni ai contractului. De exemplu, după aplicarea perioadei de forță majoră, până la data de 26 ianuarie 2021, compania trebuia să livreze 253 de vehiculele aferente anului 2020. Un an mai târziu, adică în ianuarie 2022, compania italiană trebuia să furnizeze Armatei Române alte 261 de vehicule. În total, 514 camioane și remorci. Peste 100 de milioane de dolari, prima plată Conform răspunsului transmis de Ministerul Apărării Naționale, compania italiană IVECO a livrat cele 253 de vehicule aferente anului 2020, plus alte 200 din lotul de 261 de vehicule prevăzute a fi livrate până în ianuarie 2022. Ceea ce înseamnă că în ianuarie 2022 a livrat cu 61 de vehicule mai puțin decât cele prevăzute în contract. De atunci au trecut aproape șase luni, timp în care Armata Română așteaptă diferența de camioane. Pentru primele 443 de vehicule livrate, Ministerul Apărării Naționale le-a plătit italienilor peste 495,4 milioane de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari. MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco După aproape șase luni de întârziere, Ministerul Apărării Naționale a decis să impună penalități companiei italiene pentru nerespectarea graficului de livrări. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării. Ministru al Apărării în anul 2020 era generalul Nicolae Ciucă, actualul premier și noul șef al liberalilor. În februarie 2020, ministrul Nicolae Ciucă se lăuda pe contul său de Facebook cu „afacerea IVECO”. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc „Camioanele IVECO pentru Armata României au fost achiziţionate în mai multe secvenţe. Am avut o secvenţă, un contract subsecvent, ca să vorbim mai concret, în care am achiziţionat 173 de astfel de mijloace, ulterior, atunci când au fost create condiţiile tehnice să poată să fie derulată procedura şi încheierea un contract-cadru pentru achiziţia atât a autocamioanelor, cât şi a platformelor derivate necesare înzestrării Armatei României, s-a întâmplat şi astăzi vorbim despre un contract de aproximativ 2.900 de camioane, într-un prim acord de 942 de camioane”. Producție în România Mai mult, actualul premier Nicolae Ciucă spunea că „din elementele de angajament ale furnizorului pot să menţionez că, începând cu cel de-al 301-lea camion, acestea se vor produce în România. (…) Nu este vorba de speranţa noastră, ci este vorba de obligativitatea din contract pentru că, încă o dată, cel de-al 301-lea mijloc auto trebuie să fie integrat în România”. Camioanele IVECO sunt asamblate la o fabrică ridicată de compania italiană în localitatea Petrești, din județul Dâmbovița. Investiția în fabrica de 9.000 mp a fost estimată la 50 de milioane de euro și a fost realizată în cadrul programului de offset aferent contractului cadru. Fabrica are cinci linii de asamblare cu o capacitate de 440 de vehicule pe an.

Investigații

MApN, blindate de 750 milioane euro

MApN, blindate de 750 milioane euro. Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere peste 1.000 de blindate 4X4 a căror valoare estimată se învârte în jurul sumei 3,7 miliarde de lei, echivalentul a 750 de milioane de euro. Licitația urmează să fie lansată în toamna acestui an. Până la lansarea oficială a procedurii de achiziție, cel puțin șase companii străine și-au anunțat intenția de a intra în cursa pentru adjudecarea contractului. Favoriți sunt americanii de la Oshkosh și francezii de la Arquus, care vor veni cu blindatele JLTV, respectiv Sherpa. Surpriza ar putea veni din partea companiei Nurol, din Turcia. MApN, blindate de 750 milioane euro La finalul anului trecut, Secretariatul General al Guvernului a publicat o Notă de Fundamentare și un proiect de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice pentru achiziția de „autovehicule tactice blindate de tip ușor”. Citește și: Incendiu puternic la rafinăria rusă Novoşakhtinsk, aflată la mai puțin de zece kilometri de graniţa cu Ucraina Practic, Ministerul Apărării Naționale vrea să cumpere 1.059 de blindate ușoare pentru mai multe tipuri de misiuni. Această achiziție a fost estimată la aproape 3,7 miliarde de lei, fără TVA. Adică în jur de 750 milioane de euro. Ce spune nota de fundamentare Conform Notei de Fundamentare, nerealizarea înzestrării cu autovehicule tactice de tip ușor „conduce la imposibilitatea planificării, conducerii, coordonării, controlului și evaluării acțiunii forțelor în cadrul următoarelor tipuri de operații: operații de tip combat – operații pentru neutralizarea amenințărilor majore, operații de securitate – operații pentru facilitarea stabilizării, operații în sprijinul păcii”. Totodată, se vor „produce efecte negative de natură operațională și tehnică, iar structurile beneficiare ale Armatei Române nu vor fi în măsură să asigure” diverse tipuri de transporturi militare, inclusiv evacurarea și protecția răniților, Condiții restrictive la licitație Ministerul Apărării Naționale a prevăzut în cele două documente mai multe condiții restrictive, motiv pentru care acest contract a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la câștigătorul licitației. Printre aceste condiții obligatorii, MApN a cerut firmelor care voiau să participe la licitație să facă dovada că ar fi livrat în ultimii șapte ani înainte de licitație cel puțin 1.059 de produse similare către „armate din cel puțin două state care la data livrării erau membre NATO”. În plus, se mai cerea să se facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate ușoare într-un interval de 12 luni. Producătorii au contestat cerințele Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară a considerat că această cerință este foarte restrictivă, motiv pentru care solicitat modificarea acestei sintagme. Ministerul Apărării a decis ulterior să includă și statele Uniunii Europene. În legătură cu numărul de blindate livrate într-un interval de 12 luni, MApN a clarificat acest aspect menționând că ofertanții trebuie să facă dovada că au livrat cel puțin 278 de blindate în orice interval de 12 luni din ultimii șapte ani. Toate modificările și completările vor fi incluse în actul normativ, atunci când acesta va fi adoptat de Guvern. Americanii de la Oshkosh vin cu JLTV După ce s-au eliminat și modificat cerințele restrictive, mai multe companii străine și-au anunțat intenția de a participa la licitație. Principalii favoriții sunt americanii de la Oshkosh, care vor încerca să vândă Armatei Române celebrele blindate ușoare JLTV. În octombrie 2020, ministrul Apărării de atunci, Nicolae Ciucă, adică actualul premier, a solicitat Guvernului Orban să semneze un contract de tipul „Guvern la Guvern” cu SUA pentru a cumpăra blindate Oshkosh JLTV pentru dotarea Forțele pentru Operații Speciale ale României. Francezii de la Arquus vin cu Sherpa Compania franceză Arquus, parte a grupului AB Volvo, ar oferi Armatei Române celebrele blindate Sherpa, care sunt disponibile în mai multe configurații. Blindatul ușor poate fi dotat cu mitralieră de 12,7 mm, aruncător de grenade de 40 mm sau lansator de rachete antitanc. Francezii susțin că, în cazul în care vor câștiga licitația, au un „plan cuprinzător” prin care vor să semneze mai multe parteneriate pe plan local, cu companiile din industria de apărare românească. În urma acestor parteneriate ar rezulta „un grad crescut de cooperare între industriile europene de apărare, prin crearea de parteneriate reciproc avantajoase, pe noi piețe”. Șeful vânzărilor pe Europa, Edouard Penning Reef, a spus că Arquus vrea într-o primă fază să livreze un număr mic de blindate 4x4 produse în Franța, acolo unde partenerii din industria de apărare românească ar urma să fie pregătiți. Apoi ar urma transferul de tehnologie în România. În cea de-a doua fază, ar urma ca blindatul Sherpa să fie asamblat în România cu componente produse pe plan local. Ulterior, blindatele ar urma să fie produse integral la Uzina Automecanica Moreni. Turcii de la Nurol oferă NMS 4x4 Producătorul turc Nurol Makina, parte a grupului Nurol, va licita cu blindatele NMS 4X4, mașina de luptă prezentată la târul de armament „Black Sea Defense and Aerospace” de la București. „Nurol Makina este deschisă unei colaborări depline cu industria românească de apărare, de la cooperarea pentru dezvoltarea de sisteme și subsisteme și chiar dezvoltarea unei linii complete de asamblare a vehiculelor de luptă în România. Parametrul care va determina nivelul cooperării noastre sunt proiecțiile guvernului român. Avem deja numeroase colaborări cu industria românească de apărare și ne dorim să adăugăm noi companii în ecosistemul nostru. De asemenea, suntem deschiși pentru transfer de know-how pentru asamblarea vehiculelor și activități legate de testare ”, a declarat Emre Akin, Strategic Planning and Market Development Director, Nurol Makina. Grupul Nurol, cu afaceri în construcții, minerit, imobiliare, servicii financiare și industria de apărare, este condusă de familia Carmikli. În anul 2010, familia Carmikli a deschis oficial hotelul Sheraton Batumi din orașul georgian Batum, eveniment la care a participat și Recep Tayyip Erdogan, pe atunci premierul Turciei. AM General vine cu Humvee NXT 360 La licitație ar putea participa și firma americană AM General, producătorul emblematicelor blindate Humvee. Această companie va oferi Armatei Române blindatul Humvee NXT 360. Blindatul american a fost construit pe o platformă Humvee și beneficiază de îmbunătățiri suplimentare la suspensii și motor. Americanii îl descriu ca „robust și agil în același timp”, dar va avea aceeași versatilitate pentru a se potrivi cerințelor multiple ale misiunii: de la scaune pentru 2, 4 și 6 pasageri, cu spațiu pentru personal și echipamente de misiune. General Dynamics și Thales Pe lista firmelor care ar urma să participe într-o primă fază la licitație se mai află americanii de la General Dynamics și francezii de la Thales. Compania americană propune modelul Eagle, care se află deja în dotarea militarilor danezi, olandezi, elvețieni și nemți. Francezii de la Thales vor propune modelul Hawkei. Blindatul Hawkei poate executa misiuni de comandă şi control, război electronic, legătură, supraveghere şi recunoaştere. Prețul unui blindat poate ajunge la peste 880.000 de dolari. Modelul este dotat cu motor diesel Steyr cuplat la o cutie automată şi poate fi dotat cu diverse sisteme de armament începând cu o mitralieră de 12,7 mm.

Haine cu studii superioare pentru polițiști (sursa: vivatstudentia.ro)

Investigații

Haine cu studii superioare pentru polițiști

Haine cu studii superioare pentru polițiști. 18 milioane de euro. Atât va cheltui în total Poliția Română pe șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Cei mai mulți bani, în jur de șase milioane de euro, vor ajunge la două firme în care este asociat și administrator Leonardo Geo Mănescu, șeful Senatului Universității din Craiova. Firmele președintelui Universității din Craiova vor livra impermeabile pentru ploaie, dar și cămăși sau bluze pentru polițiști. Haine cu studii superioare pentru polițiști Poliția Română, sub conducerea inspectorului general Benone Marian Matei, a organizat o licitație împărțită în cinci loturi pentru a achiziționa șepci, berete, pardesie, cămăși și impermeabile pentru ploaie. Deși valoarea contractelor-cadru pentru fiecare lot în parte era de ordinul milioanelor de lei, se pare că licitația nu a fost atât de atractivă pentru agenții economici. Culmea concurenței și coincidenței, Poliția Română a primit doar câte o singură ofertă pentru fiecare lot de produse în parte. Mai mult, președintele Senatului Universității din Craiova a adjudecat două loturi pe două firme diferite. Cămăși pentru polițiști: 126 de lei/bucata Firma Mentor SRL, patronată de Mihaela Mănescu (75%) și Leonardo Geo Mănescu (25%), a câștigat lotul 6 al licitației organizate de Poliția Română. Pentru acest lot, firma familiei Mănescu a semnat un acord-cadru în valoare de 15,126 milioane de lei, echivalentul a peste trei milioane de euro, pentru a livra cămăși și bluze. Acestea fac parte din uniformele de serviciu pentru bărbați și femei. Citește și: În anul 2021, penalul Marian Neacșu (PSD) a făcut 45.000 lei/ lună, de la stat. Specialist în furaje cu sinecură la Eximbank Conform acordului cadru, cantitatea minimă pe care o va cumpăra Poliția Română este de 12.000 de bucăți iar cantitatea maximă, de 120.000 de bucăți. Astfel, rezultă că prețul unei cămăși sau bluze va fi de 126 de lei fără TVA. Societatea familiei Mănescu a raportat în anul fiscal 2021 un număr mediu de 108 angajați. Cifra netă de afaceri a acestei firme a fost de peste 42,2 milioane lei și un profit net de peste 2,38 milioane lei. Impermeabile pentru ploaie: 270 de lei bucata Cealaltă firmă a familiei Mănescu, Vladoor Smart SRL, a câștigat și lotul 5, care prevede achiziția de impermeabile pentru ploaie. Valoarea acordului cadru a fost de peste 14,8 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro. Conform anunțului de licitație, Poliția Română va cumpăra minimum 3.000 de pelerine și, maximum, 55.000. Astfel, Poliția Română va plăti pentru fiecare impermeabil 270 de lei, dacă va comanda întreaga cantitate. Firma Vladoor Smart este deținută integral de Mihaela Mănescu, în timp ce președintele (foto) Senatului Universității din Craiova este doar administratorul societății. Acestă firmă a raportat o cifră de afaceri netă de peste șase milioane de lei și un număr mediu de 41 de angajați. Profitul firmei în anul fiscal 2021 a fost de peste 1,26 milioane lei. Poliția Română plătește 150 de lei pentru fiecare șapcă Lotul pentru șepci în valoare de 18 milioane de lei a fost adjudecat în urma unei licitații cu un singur ofertant de către firma Treximco. Asociații acestei firme sunt Mihaela Murariu (27%), Eliza Pintilie (12,4%), Iuliana Pintilie (12,6%), Grigore Ungurean (24%) și Dragoș Dima (24%). În baza acordului cadru, Poliția Română va comanda minimum 12.000 și maximum 120.000 de șepci. Prețul unei șepci de polițist este de 150 de lei, în cazul în care Poliția Română va comanda întreaga cantitate. Conform datelor fiscale, firma Treximco a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri netă de peste 8,66 milioane de lei cu un număr mediu de 73 de salariați. Profitul net al firmei a fost de 362.000 de lei. Bereta, cumpărată cu 63 de lei/bucata Pe lângă șepci, Poliția Română a cumpărat și berete pentru agenți de poliție, ofițeri și chestori. Contractul a fost atribuit firmei Gconf Comercial SRL, patronată de un anume Ștefan Lungu. Valoarea acestuia este de 3,465 milioane lei pentru o cantitate maximă de 55.000 de berete. Ceea ce înseamnă un preț mediu de 63 de lei pentru fiecare beretă. Datele financiare ale firmei patronate de Ștefan Lungu arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 2,5 milioane de lei cu un număr de mediu de doi angajați. Profitul net a fost de 22.451 lei. Pardesiu de polițist: 560 de lei/bucata Cel mai mare contract atribuit de Poliția Română în cadrul acestei licitații a fost dat firmei Axel Project SRL, patronată de Constantin Giura. De la această firmă se vor achiziționa maxim 60.000 de pardesie în valoare de peste 34,84 milioane lei, echivaentul a șapte milioane de euro. Ceea ce înseamnă că, pentru fiecare pardesiu, Poliția Română va plăti 560 de lei. Deși contractul prevede furnizarea de pardesie, în anunțul de licitație se vorbește de "jachetă bărbați/femei". Firma patronată de Constantin Giura a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 9,31 milioane lei, un număr mediu de 92 de angajați și profit net a fost de peste 68.000 de lei.

Investigații

Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA

Grindeanu, sesizare pe Facebook la DNA. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a anunțat în urmă cu aproximativ trei săptămâni că va sesiza Poliția, Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție în legătură cu intabularea dreptului de folosință a terenului de la Complexul Astoria în favoarea unei firme controlate de Marius Gaga, fostul șef al Corpului de Control al ANAF, în mandatul lui Sorin Blejnar. Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens de la ministrul Sorin Grindeanu. Răspunsul a fost negativ. Societatea Feroviară de Turism, în faliment Complexul Astoria Snagov a fost scos la vânzare după intrarea în faliment a Societății Feroviare de Turism. De vânzarea bunurilor s-a ocupat Cabinetul Individual de Insolvență Iorgulescu Gabriel. În primăvara anului trecut, lichidatorul a anunțat printr-un anunț publicat în ziarul Bursa că va organiza o licitație publică cu strigare pentru vânzarea bunului Complex Astoria Snagov. Potrivit informațiilor publicate de cotidianul Libertatea, la licitație s-a prezentat doar firma Simart Arhitecture SA, care a adjudecat clădirile contra unei sume de 5,127 milioane de lei, echivalentul a 1,03 milioane de euro, adică 60% din valoarea evaluată. Ulterior, societatea Simart Arhitecture, controlată de Marius Gaga printr-un off shore înregistrat în Dubai, a solicitat lichidatorului să facă toate formalitățile pentru a înscrie bunurile la Direcția de taxe și impozite locale și intabularea acestora la Cartea Funciară. Totodată, a fost intabulat și dreptul de superficie „doar pentru terenul aflat sub construcțiile achiziționate în cadrul licitației, respectiv 28.658 de metri pătrați”, susține lichidatorul. Drept de folosință pe 20 de hectare? Bucata de teren pentru care a primit dreptul de folosință firma lui Marius Gaga face parte dintr-o suprafață de 205.146 metri pătrați, adică peste 20 de hectare, aferentă întregului Complex Astoria. Mai mult, întregul teren se află în proprietatea Companiei de Căi Ferate CFR SA. Însă, din Extrasul de Carte Funciară pentru întregul teren rezultă că lichidatorul a intabulat dreptul de folosință în favoarea afaceristului Marius Gaga pentru întreaga suprafață de teren. Citește și: Înainte de a-l primi, joi, la Kiev, Zelenski îl critică dur pe cancelarul Scholz: Să nu mai facă șpagatul între Ucraina și Rusia Specialiștii consultați de către Defapt.ro susțin, sub protecția anonimatului, că „numărul cadastral 2191 are o suprafață totală de 205.146 mp compusă din două bucăți de 28.658 mp + 177.842 mp. Dreptul de superficie a fost intabulat pentru o perioadă de 99 de ani pentru întreaga suprafață. Nu avea cum să se facă doar pe o parcelă pentru că terenul este un întreg care nu a fost dezmembrat”. Dar firma lui Marius Gaga susține că nu s-a constituit nici un drept de superficie, ci doar a fost transmis dreptul de superficie existent pentru terenul de sub clădirile cumpărate. Grindeanu a anunțat că va sesiza instituțiile statului Regionala Căi Ferate București, din subordinea CFR, susține că nu a încheiat nici un acord, protocol sau convenție cu deținătorul construcțiilor, adică cu firma lui Marius Gaga, în vederea acordării dreptului de superficie. În acest context, Regionala CF București a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, care a transmis plângerea pentru investigații la Biroul de Investigare a Fraudelor a Poliției Române. Pe 20 mai 2022, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat pe pagina sa de Facebook că va solicita instituțiilor statului să cerceteze afacerea „Complexul Astoria”. „Anunț că voi solicita instituțiilor abilitate ale statului să cerceteze situația și să ia măsurile legale care se impun. Poliția, Parchetul General, DNA…. oricare dintre aceste instituții vor avea sprijinul meu, ca ministru al Transporturilor, pentru aflarea adevărului. Dacă există vreo infracțiune, cei vinovați trebuie să plătească! Indiferent de numele lor și de perioada în care au fost în funcție”, susținea ministrul Grindeanu. DNA: „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor” După aproape trei săptămâni de la anunțul ministrului Sorin Grindeanu, Defapt.ro a solicitat Direcției Naționale Anticorupție să comunice dacă a primit vreo sesizare în acest sens. „Nu a fost identificată nicio sesizare formulată de ministrul Transporturilor, respectiv ministrul Sorin Grindeanu, cu privire la înstrăinarea patrimonială a Complexului Astoria Snagov”, a transmis DNA la solicitarea Defapt.ro. În urma acestui răspuns am solicitat un punct de vedere oficial de la ministrul Sorin Grindeanu pentru a afla ce l-a determinat să renunțe la inițiativa de a sesiza instituțiile statului în legătură cu situația controversată de la Complexul Astoria. Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA Alin Șerbănescu, consilierul pe comunicare al ministrului, a încercat să justifice inacțiunea șefului său spunând că, prin postare de pe Facebook, ministrul Sorin Grindeanu „a solicitat verbal instituțiilor statului să cerceteze această situație. Nu a făcut în scris pentru că deja există o plângere penală. Ministrul a solicitat public, dar nu poate interfera cu actul de cercetare penală. Ministrul a spus că oricine ar trebui să se ocupe de cercetarea asta va avea sprijinul lui”. Consilierul ministrului Sorin Grindeanu a mai declarat că în prezent se efectuează cercetări de către Poliție în urma plângerii făcute de Regionala București: „În momentul în care se vor identifica faptele și făptuitorii, atunci vor fi predate rezultatele cercetării celorlalte instituții abilitate, care pot fi Parchetul General, DNA. Ministrul poate să solicite implicația acestor instituții cât mai profund. Ministrul nu e organ de cercetare penală. Ce poate să facă ministrul? Este să ceară entităților din subordine să pună la dispoziție toate documentele necesare pentru aflarea adevărului”.

Categorie: Investigații

România ia pulberi rusești, via Serbia

Naval Group, submarine în locul corvetelor

AAAS, 77 milioane euro păgubiților FNI

Deputatul PSD Albotă, contracte pe mamă

Mama liberalului Vîlceanu, contracte CE Oltenia

Uber, taxe neplătite la statul român

Negocieri la Paris pentru contractul corvetelor

Ministrul Economiei, bani de la Damen

Romgaz plătește dublu pentru Exxon România

Rheinmetall versus IVECO pe banii Armatei

Cum scapă Ciucă de doctoratul plagiat

MApN, 12 milioane penalizare pentru Iveco

MApN, blindate de 750 milioane euro

Haine cu studii superioare pentru polițiști

Grindeanu, "sesizare" pe Facebook la DNA

Ultima oră

Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale

Pentru prima oară, republicanii români din SUA sărbătoresc Ziua Națională la Mar-a-Lago

De ce a atacat Savonea la CCR noua lege a pensiilor speciale: judecătorii sunt discriminați

Rețeta Georgescu: conturi pro-Băluţă cu „potenţial inauntentic” au milioane de vizualizări pe TikTok

Avalanșă de vești proaste de la INS: PIB-ul a scăzut, comerțul și turismul s-au prăbușit

Tichetele casnice ajută zilierii plătiți fără acte să fie înregistrați la sănătate și pensii

Sondajul Antenei 3, două zile înainte de alegeri: bătălie Băluță-Ciucu, diferență în marja de eroare

Cum a ajuns un ieșean în conducerea companiei din Prahova care a provocat criza apei

Cine este partenera de viață a lui Ilie Bolojan, cu care s-ar fi căsătorit recent, în secret

Cardurile de sănătate au devenit inutile: sistemul CNAS este mort de câteva zile

Premierul Bolojan s-ar fi însurat: purtătoarea de cuvânt a vorbit despre „Soția dlui Ilie Bolojan”

OFICIAL Buzoianu nu a fost informată despre riscurile golirii lacului Paltinu, recunoaște șefa ABBI

Unul din cele mai jalnice aeroporturi din Europa, Otopeni, crește indemnizțiile administratorilor

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Savonea vrea să atace iar la CCR proiectul de lege care stabileşte pensiile magistraţilor