sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro. Consiliul Județean Prahova a plătit aproape 25.000 de euro pentru servicii de deszăpezire neefectuate. Într-un alt caz, pentru o altă lucrare fictivă s-au plătit chiar și penalități de întârziere a achitării banilor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport al Camerei de Conturi Prahova, care a constatat mai multe nereguli și ilegalități în gestionarea banilor publici. Venituri neîncasate, contabilitate varză Camera de Conturi (CC) Prahova a finalizat în urmă cu o lună un raport privind modul de cheltuire a banilor publici la nivel de județ. De exemplu, echipa de control a constatat că CJ Prahova a raportat la finalul anului 2021 că are de încasat creanțe de 2,365 milioane de lei de la o firmă radiată din evidențele Registrului Comerțului. Culmea ironiei, firma era deținută integral chiar de CJ Prahova. În această speță, potrivit CC, s-a încălcat Legea contabilității și un Ordin al Ministrului de Finanțe. Nu au fost înregistrate în contabilitate nici veniturile din redevența minieră obținută prin concesionare, bani cuveniți bugetului județean. "S-a constatat neînregistrarea veniturilor de încasat din redevența minieră în valoare de 3.201.011,96 lei pentru anul 2021, din care 3.147205,72 lei redevență minieră de recuperat de la bugetul statului și 53.806,24 lei constatată suplimentar în timpul auditului și 70.468,02 lei redevența nedeclarată, neînregistrată și neîncasată aferentă anului 2022”, se menționează în raport. Potrivit Camerei, s-au încălcat mai multe legi, inclusiv Codul Administrativ și Legea finanțelor publice. Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro Consiliul Județean Prahova, sub conducerea liberalului Iulian Dumitrescu, a înregistrat în 2021 și „cheltuieli nejustificate și (...) plăți nedatorate către mai multe societăți comerciale, în sumă totală de 123.719,35 lei, ca urmare a decontării unor servicii de deszăpezire neefectuate potrivit datelor prezentate în foile de parcurs în extrasele foilor aparatelor tahograf sau în buletinele meteo”. Practic, CJ Prahova a plătit în jur de 25.000 de euro pe zăpadă care nu a căzut în județ. Camera de Conturi Prahova a constatat că instituția condusă de liberalul Iulian Dumitrescu a încălcat mai multe articole din Legea Finanțelor Publice, un Ordin de Ministru al Finanțelor și ordonanța 19/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv. Penalități la plata unor lucrări nefăcute În timpul misiunii de audit la Centrul Școlar de Educație Inclusivă, o unitate de învățământ special din Vălenii de Munte, s-a constatat că au fost decontate lucrări fictive în valoare de aproximativ 3.300 de lei. Culmea incompetenței, pentru această plată nedatorată s-au cerut penalități de întârziere de aproape 300 de lei. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times "(…) a decontat contravaloarea unor cantități neexecutate în sumă totală de 3.292,43 lei reprezentând lucrări de reparații curente efectuate în anul 2021. Pentru plățile nedatorate au fost calculate majorări de întârziere în valoare de 296,31 lei", se menționează în raportul Camerei de Conturi.

Prahova: deszăpezire fictivă de 25.000 euro (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă (sursa: Facebook/George Buhnici)
Investigații

Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă

Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă. Green Electric City, o firmă la care este asociat George Buhnici, se laudă că a montat 250 de senzori inteligenți pentru a controla corpurile de iluminat de la Spitalul Mioveni. Oficial, reprezentanții spitalului susțin că nu au avut nici un contract direct cu această firmă. Buhnici se laudă, Spitalul Mioveni neagă George Buhnici deține 20% din firma Green Electric City. Restul părților sociale sunt pe numele lui Ionel Laurențiu Cojocaru. De pe site-ul firmei aflăm că firma are ca obiect de activitate proiectarea și implementarea soluțiilor de eficientizare energetică, soluțiilor de clădiri inteligente precum și soluțiilor personale de producție energie electrică. „Cu peste 11 ani de experiență in domeniul automatizărilor pentru clădiri si având în echipă personal instruit și certificat la nivel național și international am reușit sa adunăm în palmares peste 180 de proiecte implementate de diverse amplitudini”, se laudă firma Green Electric City. "250 senzori inteligenți KNX" Printre multele proiecte de mare anvergură cu care se promovează societatea, și Spitalul Orășenesc Mioveni. „Cel mai nou spital din România este dotat bineînțeles cu cea mai nouă tehnologie disponibilă. Acesta echipare realizată de societatea noastră are ca scop controlul sistemului de iluminat spații comune prin amplasarea a unui număr de 250 senzori inteligenți KNX ce controlează circa 2400 de corpuri de iluminat utilizând protocolul DALI. O altă echipare prezenta în clădire este aceea de monitorizare a stării întrerupătoarelor de protecție și distribuție”, se menționează pe site-ul companiei Green Electric City. Spitalul nu are contract cu firma lui Buhnici Am încercat să aflăm mai multe detalii despre acest proiect, dar și valoarea contractului public cu Spitalul Mioveni de la George Buhnici. Acesta a spus că nu știe prea multe detalii despre acest proiect, așa că ne-a cerut să trimitem toate întrebările pe adresa de e-mail a companiei. După ce am trimis întrebările, am sunat la un număr de pe site-ul companiei pentru a confrma primirea solicitării. Primirea mail-ului a fost confirmată. Apoi, reprezentanții companiei Green Electric City au refuzat să mai răspundă. La fel și George Buhnici. Medicul Mircea Stoian, managerul Spitalului Orășenesc Mioveni (cel mai nou din țară) a transmis la solicitarea Defapt.ro că „Spitalul Orășenesc Mioveni nu a derulat contracte cu firma Green Electric City”. Și antreprenorul lucrării e în ceață Pe site-ul firmei Green Electric City se mai menționează că antreprenorul lucrărilor de la Mioveni a fost firma Eden Design, din Pitești. Ceea ce ar putea însemna că firma lui Cojocaru și Buhnici a fost subcontractată pentru lucrarea de „implementare sistem KNX”. Citește și: VIDEO Buhnici lovește din nou. Lorena Buhnici: „Bame… praz… de astea… nu le înțeleg… cre’ că asta e mâncare de săraci…” Patronul firmei Eden Design, Răzvan Florin Predescu, a spus că nu știe despre ce contract vorbim. „Nu cunosc nici o firmă (Green Electric City – n.r)”, a menționat Răzvan Florin Predescu. În urma acestui răspuns, am încercat să obținem un nou punct de vedere de la George Buhnici. Dar influencerul nu a mai răspuns la telefon.

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș (sursa: Facebook/Laurențiu Ivanovici)
Investigații

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș

Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș. Laurențiu Ivanovici, noul vicepreședinte al ANDIS, instituția care va gestiona câteva miliarde de euro pentru construcția spitalelor regionale, a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru că racola persoane care voiau să treacă ilegal frontiera în țări din spațiul Schengen. Ivanovici a fost numit pe funcție printr-un ordin semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la recomandarea europarlamentarului Cristian Bușoi, vicepreședintele PNL. Președintele interimar al ANDIS, Adrian George Popa, a fost numit pe filiera PSD Bacău, la recomandarea lui Dragoș Benea. ANDIS: bani europeni, numiri românești Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS) a fost înființată din bani europeni, în subordinea Ministerului Sănătății, pentru a se ocupa de construcția spitalelor regionale. Această nouă instituție va gestiona în jur de trei miliarde de euro, în mare parte fonduri europene. Banii din sănătate au atras ca un magnet cele două partide aflate în coaliția de guvernare. În urma negocierilor dintre PSD și PNL s-a decis ca funcția de președinte al ANDIS să revină social-democraților, iar cea de vicepreședinte, liberalilor. Citește și: Kremlinul arde gazul ca să șantajeze Europa: Putin aruncă milioane de euro, zilnic, pe coș. Se apropie momentul în care Rusia nu va mai avea ce să facă cu gazele extrase Ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a executat ordinul venit de la coaliția PNL – PSD și a semnat două ordine de ministru. Primul, pentru numirea lui Adrian George Popa în funcția de președinte interimar al ANDIS. Cel de-al doilea viza numirea lui Laurențiu Ivanovici în funcția de vicepreședinte interimar. Șeful ANDIS: "Nu știu cum m-a selectat ministrul" Adrian George Popa deținea funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Bacău din anul 2014. Anterior, fusese director economic al spitalului băcăuan. Înainte de a intra în sistemul sanitar, Adrian George Popa era economist la o firmă de construcții. Numirea acestuia în funcția de președinte al ANDIS a fost anunțată de europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău. La solicitarea Defapt.ro, președintele interimar Adrian George Popa a declarat că nu știe criteriile care au stat la baza numiri sale. „Nu știu cum m-a selectat ministrul. Eu am primit ordinul, habar n-am. Ar trebui să îl întrebați pe dânsul. Eu nu sunt membru de partid. Însă, sigur, fiecare are simpatiile și antipatiile lui politice. Sigur, m-a susținut PSD Bacău. Nu știu când se va organiza concursul pentru funcția de președinte. Ministerul organizează concursul. Eu zic că la acest moment voi candida”, a precizat Adrian George Popa. Ivanovici, blindat cu funcții publice Ministrul Alexandru Rafila l-a numit în funcția de vicepreședinte al ANDIS pe Laurențiu Ivanovici, la recomandarea liberalilor. De-a lungul timpului, Ivanovici a mai lucrat ca director al Camerei de Comerț Oltenia, ba chiar și vicepreședinte al Consiliului Județean Dolj. În vara anului 2020, liberalul Ivanovici a fost numit manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Apoi a revenit pe funcția de șef Serviciu managementul calității. La preluarea funcție de manager interimar, Laurențiu Ivanovici declara, potrivit adevarul.ro, că la începutul fiecărui mandat este nevoit să explice ce s-a întâmplat în urmă cu 20 de ani, atunci când a fost condamnat la două luni de închisoare cu executare pentru fals și uz de fals. Vicepreședintele ANDIS, recomandat de Bușoi, pușcăriaș Ce s-a întâmplat? La începutul anilor 2000, liberalul Laurențiu Ivanovici a fost acuzat de racolarea unor persoane care voiau să treacă frontiera ilegal în ţări din spaţiul Schengen, iar pentru fiecare tranzacţie încasa între 1.000 şi 2.000 de mărci germane. „Este o poveste de acum vreo 20 de ani şi de fiecare dată când preiau o funcţie de conducere, mi se aminteşte acea perioadă grea din viaţa mea, deşi vreau s-o uit. Da, am greşit, fosta soţie m-a reclamat, dar acum sunt fără pată. Am demonstrat că a fost o greşeală, că a fost un episod urât din viaţa mea, pe care-l regret. Aşa era în acea vreme. Am vrut să ajut nişte prieteni şi fosta soţie m-a reclamat”, a declarat Laurenţiu Ivanovici. Ivanovici: "Am fost propus de Bușoi" Dar după numai două luni de muncă, noul vicepreședinte al ANDIS și-a luat un binemeritat concediu, deși instituția nu este încă funcțională. Dar leafa merge. Contactat de către Defapt.ro, liberalul Laurențiu Ivanovici a spus că se află în concediu. „Sunt numit de două luni jumate. E operațională (ANDIS – n.r.), adică s-au făcut demersurile în acest timp scurt. Trebuie să îl întrebați pe domnul ministru cum m-a numit. Am fost manager la Spitalul Județean de Urgență Craiova. Nu m-a propus PNL Craiova. Am fost propus de către Cristian Bușoi, europarlamentarul, și de PNL”, a declarat Laurențiu Ivanovici. "Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare" Întrebat despre probleme cu justiția, liberalul Ivanovici a refuzat orice dialog pe acest subiect susținând că nu mai are nici o problemă. „Acum nu am nici o problemă. Nu pot să vă spun nimic despre asta. Sună cam rău, așa, că am făcut închisoare. În toată această perioadă am ocupat funcții la nivel județean. Am fost vicepreședintele CJ Dolj, am fost manager de spital. Nu am avut probleme legat de activitatea mea în toate aceste instituții. Nu comentez. Nu vreau să comentez! V-am spus că îndeplinesc condițiile legale”, a mai declarat Laurențiu Ivanovici.

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR

Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR. George Simion, liderul partidului AUR, a anunțat că a strâns în jur de 400.000 de euro în urma nunții sale de la Măciuca. Înaintea importantului eveniment din viața sa, George Simion i-a îndemnat pe nuntași să vireze darul de nuntă în contul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, înființată de un fost angajat al Guvernului României. Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni deține un site de știri în care sunt promovați liderii partidului AUR. Mai mult, președintele Consiliului de Administrație al fundației a fost reprezentantul AUR în Biroul Electroal Central. Banii pentru spital, la Covaci în buzunar "Cei care vor să ofere o sumă de bani, am prefera să o facă la petrecere sau prin cont bancar către Fundația aleasă de noi, iar banii vor merge pentru oamenii necăjiți care nu au posibilitatea de a beneficia de asistență medicală", a scris George Simion pe site-ul său, în atenția nuntașilor. Însă fundația a fost folosită și ca să fie plătiți trupa Phoenix și Nicu Covaci. Acesta din urmă a declarat în exclusivitate pentru Defapt.ro că a semnat contractul cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Pentru cotidianul Libertatea a spus că valoarea contractului ar fi fost de 8.000 de euro. Fundația nunții lui Simion, controlată de AUR Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni este condusă de fondatorul și președintele executiv Eugen Popescu. Potrivit site-ului fundației, pe funcția de vicepreședinte se află Daniela Mioara Soros, iar pe cea de președinte al Consiliului de Administrație, Laurențiu Plăeșu. La alegerile parlamentare din toamna anului 2020, Laurențiu Plăeșu a fost reprezentantul formațiunii politice AUR la Biroul Electoral Central. Contactată de către Defapt.ro, Daniela Mioara Soros a spus că nu mai are nici o legătură cu fundația din anul 2016. "Nu mai sunt vicepreședinte de foarte multă vreme. Nu mai am nici o legătură cu fundația din anul 2016. Probabil că nu au mai avut IT-ist ca să modifice pagina (de internet - n.r.)", a declarat Daniela Mioara Soros pentru Defapt.ro. Simion s-a ascuns după "minciuni" Defapt.ro l-a contactat pe George Simion pentru a afla care este legătura dintre formațiunea politică pe care o conduce și fundația care i-a plătit cântăreții pentru nuntă. Simion a reacționat prost: "Voi oricum scrieți minciuni, așa că scrieți în continuare. Scrieți minciuni, scrieți în continuare minciuni". Apoi a închis telefonul. Tot de pe site-ul fundației mai aflăm că aceasta deține platforma „rgnpress”, acolo unde sunt publicate articole care promovează lideri politici ai AUR. George Simion a declarat la Antena 3 că a încasat în urma nunții în jur de 72.000 de euro, numerar. Cu tot cu donații, s-ar fi strâns în jur de 400.000 de euro, a spus politicianul. Deși a avut câteva mii de nuntași, proaspătul soț a spus la România TV că nu a cheltuit foarte mulți bani cu pregătirea nunții, fiindcă o bună parte din materia primă necesară pentru hrană sau transportul invitaților ar fi venit sub formă de donații.

Phoenix, plătită din donații pentru spital (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

Phoenix, plătită din donații pentru spital?

Phoenix, plătită din donații pentru spital. Confirmarea că trupa Phoenix a lui Nicu Covaci urma să cânte la nunta lui George Simion de la Măciuca a stârnit un scandal național: mulți fani ai legendarei trupe și membri din anii '70 ai grupului s-au declarat șocați de alegerea lui Covaci. Fundația indicată de George Simion Acesta din urmă, însă, s-a apărat cu următoarela argumente: "Eu am încheiat un contract cu o fundație pentru un concert în fața a 10.000 de oameni. Nu cânt la nicio nuntă sau înmormântare, eu cânt în fața a 10.000 de oameni pe o scenă, undeva, la un festival. Nu știu ce nuntă e, eu am încheiat un contract și cânt, din asta îmi câștig banii". Tot o fundație a fost indicată chiar de George Simion pentru a primi darul de nuntă: "Cei care vor să ofere o sumă de bani, am prefera să o facă la petrecere sau prin cont bancar către Fundația aleasă de noi, iar banii vor merge pentru oamenii necăjiți care nu au posibilitatea de a beneficia de asistență medicală.Contul este: Fundația Națională pentru Românii de PretutindeniRO83RNCB0082044160080005Banca Comercială Română" Phoenix, plătită din donații pentru spital Mai multe surse ne-au indicat că aceasta este una și aceeași fundație despre care vorbește Nicu Covaci, cea cu care Phoenix a încheiat un contract pentru a presta la Măciuca. Potrivit unui articol de investigații din anii 2000, "In anul 1999, acesta (Eugen Popescu - n.r.) a infiintat Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), iar in 2001 a fost angajat la Guvern, ca sef a ceea ce se numea atunci Departamentul pentru Relatia cu Romanii de peste Hotare. Doi ani mai tirziu, in mod straniu, departamentul isi schimba numele si devine Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni – identic cu cel al fundatiei lui Eugen Popescu. FNRP a beneficiat de-a lungul timpului de un consistent sprijin financiar din partea, unor institutii sau firme de stat, cum ar fi SNP Petrom, CEC, Banca Comerciala Romana, Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul Tineretului si Sportului etc. Toate aceste sponsorizari pentru FNRP au curs una dupa alta in ultimii patru ani in care Eugen Popescu a lucrat in aparatul guvernamental." Talentatul funcționar public Eugen Popescu Eugen Popescu este, în prezent, președinte executiv al Fundației. Potrivit site-ului acesteia, "Fundatia Nationala pentru Românii de Pretutindeni are drept scop coordonarea si realizarea de programe subordonate interesului national, a statului national unitar român, in relatiile cu românii de pretutindeni, precum si initierea, promovarea isi coordonarea de politici prin care românii de pretutindeni sa beneficieze de legislatia europeana si internationala in ceea ce priveste drepturile omului si drepturile minoritatilor nationale. Citește și: Pe cât a cântat Nicu Covaci și a vândut imaginea Phoenix la nunta lui George Simion de la Măciuca. Membri ai trupei din anii’ 70, furioși Evolutia democratica a societatii romanesti si intelegerea principiilor europene este de asemenea un deziderat la care FNRP este angajata si participa activ. Informarea corecta si completa in ceea ce priveste comunitatile romanesti din afara frontierelor dar si pe cele din tara, aflate in pericol de deznationalizare, constituie o prioritate a FNRP.Implicarea in programe destinate tinerilor, sau grupurilor dezavantajate, prevenirea, prin informarea, a traficul de fiinte umane si coruptiei, precum si a traficului si consumului de droguri este un alt obiectiv al FNRP. Fundatia s-a constituit ca persoana juridica, de drept privat, la 20 aprilie 1999, non-guvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ." Venituri oficiale mici Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni are venituri modeste. Potrivit Ministerului de Finanțe, în 2021 a avut venituri de 75.745 de lei și cheltuieli de 104.102 lei, ceea ce a generat un deficit de 28.357 lei. În anii anteriori lui 2021, încasările au foat chiar mai mici. Nicu Covaci a confirmat pentru Defapt.ro că a încheiat contract cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru concertul de la Măciuca. Despre Kappl și Ujică, Covaci a avut cuvinte de ocară: "Foștii colegi sunt niște trădători. M-au trădat și au fugit. Nu știu, nu am vorbit cu ei să văd despre ce e vorba. Sunt nesimțiți, nesimțiți".

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene (sursa: MBDA)
Investigații

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene

România, sisteme de rachete portabile antiaeriene de 677 milioane de euro. Aceasta este valoarea maximă a celor 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene pe care vrea să le cumpere Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica. Principalii producători ai sistemelor de rachete portabile sunt francezii de la MBDA și Thales, americanii de la Raytheon, compania suedeză SAAB, dar și polonezii de la Mesko. România, sisteme de rachete portabile antiaeriene Parlamentul a aprobat la sfârșitul lunii iunie a.c. programul de înzestrare cu rachete portabile antiaeriene (MANPADS) pentru Armata Română. Valoare a fost estimată inițial la 662,5 milioane euro. Programul constă în achiziția a 231 de sisteme de rachete, suportul logistic și echipamente specifice de instruire și antrenament. Ulterior, pe 16 august 2022, procedura de achiziție a fost făcută publică în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Din informațiile făcute publice în SEAP, valoarea estimată a contractului a crescut la 677,298 milioane euro. Cu aproape 15 milioane de euro mai mult față de estimarea inițială. Prețul final va fi stabilit în urma derulării licitației restrânse la care pot participa maximum zece companii. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 28 septembrie 2022. Marile companii, ocupate cu Ucraina Livrarea primelor 12 sisteme de rachete portabile în primul an de la semnarea contractului subsecvent este aproape imposibilă pentru marile companii de profil. De ce? Pentru că invadarea Ucrainei de către Rusia a generat comenzi de armament la nivel internațional pentru următorii cinci ani. Cu toate acestea, compania franceză MBDA și-a anunțat intenția de a participa la licitația restrânsă. Francezii vor oferi sistemul de rachete portabile Mistral 3 cu rază foarte scurtă de acțiune. Sistemul poate fi operat de unul sau doi militari, în funcție de mediul tactic. Racheta Mistral, complet digitală, a fost concepută pentru a satisface toate ramurile forțelor armate. Compania franceză susține că rata de succes dovedită este de 97% și o fiabilitate mai mare decât orice altă rachetă de apărare antiaeriană. Raytheon deja a livrat împotriva Rusiei Compania americană Raytheon ar putea participa la licitație cu sistemul de rachete FIM 92- Stinger. Acest sistem a devenit operațional la începutul anilor 1980, atunci când a fost înlocuit sistemul FIM-43 Redeye. De la începutul lunii februarie, mii de rachete Stinger au fost livrate în Ucraina după ce această țară a fost invadată de Rusia. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro Raytheon a oprit producția sistemelor Stinger anul trecut, înainte de a primi o comandă de 340 milioane de dolari de la Pentagon. Această comandă a fost prima după 18 ani. Ulterior, SUA au mai plasat o comandă, de 625 milioane de dolari, pentru Ucraina. Contractul a fost atribuit pe 27 mai 2022, ca parte din Inițiativa de Asistență în Securitate a Ucrainei. Greg Hayes, CEO Raytheon, spunea în primăvara acestui an că „există un stoc limitat de materiale pentru Singer, iar unele dintre componente nu mai sunt disponibile pe piață”. Motiv pentru care Raytheon trebuie să reproiecteze o parte din componentele electronice. Starstreak și Piorun, posibili câștigători Ucraina a mai primit sistemele de rachete portabile britanice Starstreak, produse de la francezii de la Thales, dar și Piorun, produse de polonezii de la Mesko. Sistemul Piorun a intrat în dotarea forțelor armate poloneze în 2019. Astfel de rachete au fost vândute și către guvernul SUA. Sistemul de rachete britanic Starstreak a fost promovat continuu după ce a fost livrat militarilor ucrainieni în lupta cu invadatorii ruși. Racheta Starstreak sol-aer cu rază scurtă de acțiune a fost construită de compania franceză Thales pentru armata britanică. Sistemul RBS 70 NG al suedezilor de la SAAB a fost conceput în 1977, dar de atunci a fost îmbunătățit continuu. În 2019, armata braziliană a efectuat primele trageri cu ultima versiune a sistemului de la SAAB.

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. În imagine, Hermes 450 produsă de Elbit (sursa: UK Crown)
Investigații

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro

Dronele Armatei, încă 77 milioane euro. Atât vrea să plătească în plus Ministerul Apărării Naționale, condus de Vasile Dîncu, pentru achiziția a șapte sisteme de drone. Valoarea estimată a contractului a ajuns la 354 milioane de euro, deși în urmă cu două luni, atunci când s-a anulat vechea licitație, contractul era estimat la doar 277 milioane de euro. Singura ofertă admisă atunci a fost a companiei israeliene Elbit Systems, dar sistemul de drone nu corespundea cerințelor tehnice din caietul de sarcini. Dar Elbit Systems este favorită și în noua cursă pentru adjudecarea contractului. HG 912/2021: 277 milioane de euro Achiziția a șapte sisteme de drone a fost aprobată în anul 2020 de către Parlament. Pentru fiecare sistem erau prevăzute trei aeronave fără pilot. Un an mai târziu, Guvernul a emis Hotărârea de Guvern 912 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Ministerul Apărării Naționale a estimat atunci valoarea contractului cadru la aproximativ 277 milioane de euro plus TVA. În documentul citat se menționează că interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie „consolidarea/realizarea pe teritoriul naţional a unei capacităţi de producţie, integrare, testare şi mentenanţă în domeniul militar pentru UAS-TO, pentru asigurarea securităţii aprovizionării, pe timp de pace, dar mai ales pe timp de criză şi război, în vederea producerii sistemelor electrice, mecanice şi hidraulice din compunerea UAS-TO, structurii platformei aeriene şi a structurii containerului destinat staţiei terestre de comandă-control aferente UAS-TO, integrării finale şi testării sistemelor UAS-TO, precum şi realizării mentenanţei de nivel complex pe durata ciclului de viaţă al UAS-TO”. Toți ofertanții, respinși La licitație s-au înscris trei ofertanți: Israel Aerospace Industries, cu drona Tactical Heron, Elbit, cu Hermes 450, și U-TacS, cu Watchkeeper X. U-TacS este un joint-venture format din Elbit UK și francezii de la Thales. Drona acestora a fost modificată conform cerințelor armatei britanice. Primele două companii au fost respinse de la început. Ulterior a fost respinsă și oferta U-TacS pentru că drona Watchkeeper X nu îndeplinea cerințele tehnice prevăzute în caietul de sarcini. Motiv pentru care licitația a fost anulată. Anunțul oficial privind anularea procedurii de achiziție a fost făcut la începutul lunii iunie 2022. Dronele Armatei, încă 77 milioane euro Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, a demarat o nouă procedură de achiziție pentru cele șapte sisteme de drone. Ocazie cu care a crescut prețul de la 277 milioane de euro la 354 milioane euro fără TVA. Valoarea estimată a primului contract subsecvent este de peste 504 milioane lei, echivalentul a 101 milioane euro, pentru un singur sistem de drone. „În funcție de bugetul alocat anual, autoritatea contractantă poate acorda un avans, pentru fiecare contract subsecvent, în cuantumul maxim prevăzut de legislația în vigoare”, se menționează în Fișa de date a achiziției. Șpil: afaceri doar cât primul contract subsecvent Firmele care participă la licitație trebuie să facă dovada că au vândut către armate din statele membre NATO minim două sisteme de drone în ultimii cinci ani. În plus, trebuie să facă dovada că au avut o cifră de afaceri în ultimii trei ani de de minim 504,4 milioane lei, atât cât este valoarea primului contract subsecvent. Acest aspect este foarte interesant pentru că la alte licitații, cum ar fi achiziția de sisteme portabile de rachete, se cere ca cifra de afaceri să fie echivalentă cu valoarea contractului cadru, nu cu cea a primului contract subsecvent. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Bătălia pentru acest nou contract de 354 milioane de euro se va da între companiile israeliene Elbit și Israel Aerospace Industries (IMI). Elbit pleacă cu prima șansă în cursa pentru adjudecarea contractului pentru că dronele acestora ar putea fi produse și asamblate cu ajutorul partenerilor locali: Aerostar, Romaero, AE – Electronics, Elmet și Simultec. Dar, potrivit unor surse din industria apărării, surpriza ar putea să apară de la compania Israel Aerospace Industries, care ar putea să vină cu o ofertă tentantă pentru Armată.

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României

USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României. Proiectul legislativ intitulat "Legea acvaculturii" este unul din marile "tunuri" liberale, o afacere parlamentară controversată prin care s-a călcat în picioare Constituția României, ba chiar s-a intenționat și tăierea unei părți dintre atribuțiile Guvernului. În demersul lor legislativ, liberalii au fost ajutați de grupul deputaților PSD, condus de deputatul Alfred Simonis. Legea acvaculturii a fost blocată temporar de președintele Klaus Iohannis, care a trimis-o la Curtea Constituțională. USL2, tun enorm: vânzarea lacurilor României Legea acvaculturii a fost inițiată de un grup de 48 de parlamentari liberali, în iunie 2021, la șase luni după alegerile parlamentare. Printre inițiatori se află liberala Monica Anisie, fost ministru al Educației, deputatul Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, controversatul senator Virgil Guran, Robert Sighiartău, Sorin Dan Moldovan, Călin Ioan Bota etc. Din expunerea de motive întinsă pe opt pagini aflăm că structurarea unui sector de piscicultură modern a început o dată cu memoriul "Despre necesitatea introducerii unei pisciculturi sistematice în apele României", adresat de Grigore Antipa regelui Carol I în 1892. După o scurtă prezentare a istoriei, se vorbește despre productivitatea sectorului de acvacultură la nivel european. De abia la finalul documentului se face referire la faptul că prin acest proiect de lege se dorește dezvoltarea acvaculturii în România, atragerea de fonduri europene, includerea acesteia în domeniul zootehniei, reducerea birocrației și reducerea importurilor de pește de apă dulce. Guvernul, scos din joc Dar ce era mai important a fost lăsat la final de tot: prin acest proiect se vrea, în realitate, privatizarea fermelor piscicole (pretextul: absorția fondurilor europene), dar și acapararea terenurilor de sub lacuri. Chiar dacă în expunerea de motive se vorbește doar despre concesionarea terenurilor de sub lacuri, în textul legii se vorbește chiar și de vânzarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. În forma inițială a proiectului legislativ, la articolul 14, alin. 4, se menționează că "terenurile din domeniul public al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole și terenurile aferente acestora, trec în domeniul privat al statului la data intrării în vigoare a prezentei legi". Practic, prin această prevedere, liberalii au scos Guvernul din joc: trecerea unui teren din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului se realizează doar prin Hotărâre de Guvern. Vânzare în rate pe zece ani Ulterior, la articolul 30, alin. 1, liberalii au specificat negru pe alb că "terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vor vinde direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Mai mult, liberalii voiau ca prețul pentru terenurile de sub lacuri să fie plătit în rate eșalonate pe o perioadă de zece ani, cu un avans de 10%. De vânzarea terenurilor de sub lacuri, acolo unde există amenajări piscicole, trebuia să se ocupe Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. Avize negative pe bandă rulantă Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă "Legea acvaculturii" pentru că nu respectă legislația europeană. Consiliul Legislativ a transmis că proiectul "nu respectă normele de tehnică legislativă, fiind structurat greșit". Mai mult, s-a făcut confuzie între termenii "concesiune", "arendare" și "privatizare", utilizați ca și cum ar fi noțiuni identice, deși denumesc regimuri juridice diferite. Într-un final, Florin Iordache, șeful Consiliului Legislativ, și-a justificat avizul negativ pe 61 de pagini. Citește și: VIDEO Mașina ideologului putinist Dughin a sărit în aer la Moscova, apoi a ars violent. În mașină era fiica lui Dughin, însă, care nu a supraviețuit Patronatele și sindicatele din Consiliul Economic și Social au dat un aviz negativ pentru că "prevederile propunerii legislative, în special cele care fac referire la vânzarea de terenuri aflate în proprietatea privată a statului, inclusiv cele aflate sub luciul de apă, conțin elemente interpretabile sau chiar ambigue, ce au potențialul de a permite acțiuni abuzive în legătură cu aceste active". Parlamentarii din Comisia Buget - Finanțe au dat, la rândul lor, un aviz negativ. Comisiile de Mediu și Administrație Publică au dat și ele avize negative. Doar Comisia Economică, industrii și servicii a dat aviz favorabil. Liberalul Dumitru, minciună în plenul Camerei Senatul României a adoptat tacit proiectul de lege în septembrie 2021. De acolo, legea s-a dus la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională. La dezbaterea legii în plenul Camerei Deputaților, unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul liberal Emil Florian Dumitru, fost secretar de stat la Agricultură, și-a mințit colegii susținând că proiectul respectă întocmai regulamentele și directivele europene. "După lungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România. (…) Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii, trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene. Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii", a declarat liberalul Emil Florian Dumitru. Dar Consiliul Legislativ l-a contrazis anterior. Frăție PNL – PSD la Camera Deputaților Într-un final, legea acvaculturii a fost adoptată de Camera Deputaților cu 196 de voturi "pentru", "contra" - 67 și 18 abțineri. Legea a fost votată de 100 deputați PSD, 70 de la liberali, un vot a venit de la UDMR, 14 - de la minorități și 11 - de la neafiliați. Deputații USR, AUR și nouă neafiliați au votat "contra", 17 deputați UDMR s-au abținut, plus unul de la neafiliați. Camera Deputaților a trimis Legea acvaculturii la președintele Klaus Iohannis pentru a fi promulgată. Dar Iohannis a sesizat Curtea Constituțională. Printre altele, pentru că se eliminase fapta contravențională de deținere, transport sau comercializare fără documente legale a peștelui. Iohannis a "desființat" legea Argumentele principale pentru sesizarea CCR, însă, au avut legătură cu proprietatea. "În primul rând, apreciem că dispozițiile art. 14, alin. 4, din legea criticată contravin principiului separațiilor puterilor în stat (…), dar și rolului constituțional al Guvernului", se arată în documentul Cotroceniului. În sesizarea transmisă Curții Constituționale se mai menționează că "prin operarea transferului din domeniul public în domeniul privat al statului, cât şi prin dispunerea vânzării tuturor terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, la simpla depunere a unei intenţii de dobândire, legiuitorul şi-a depăşit rolul constituţional, afectând atât rolul Guvernului, cât şi protecţia proprietăţii publice (...). În plus, condiţiile pe care legiuitorul le-a stabilit pentru modalitatea în care se face această vânzare sunt neclare, lipsite de precizie şi previzibilitate, încălcând standardele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale".

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS (sursa: gov.ro)
Investigații

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS

Memorandumul prin care Rafila plătește OMS. Ministrul Alexandru Rafila plătește peste 21 de milioane de euro pentru a primi consulanță pe PNRR de la Organizația Mondială a Sănătății, fostul său angajator. Culmea consultanței în sănătate? OMS primește 700.000 de euro pentru cartografierea spitalelor și căilor de acces la acestea, informații care se regăsesc pe Google Maps sau Waze. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Memorandumul de înțelegere între Ministerul Sănătății și Organizația Mondială a Sănătății, în baza căruia Ministerul Sănătății va plăti nu mai puțin de 21.253.776 euro. Memorandumul prin care Rafila plătește OMS Ministerul Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila, a semnat un „Memorandum de Înțelegere” cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a beneficia de asistență tehnică și sprijin, adică consultanță, în vederea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform memorandumului, „OMS pune în aplicare Planul (de consultanță - n.r.), doar dacă OMS a primit toate fondurile necesare și suficiente pentru punerea în aplicare”. Practic, OMS lucrează doar dacă primește banii înainte. Astfel, Ministerul Sănătății s-a obligat să plătească în avans suma de zece milioane de euro, adică 47% din valoarea contractului de 21.253.776 euro. Banii urmează să fie plătiți până pe 8 septembrie anul acesta. Restul banilor vor fi virați în conturile OMS până la 30 iunie 2024. Cinci rapoarte: patru intermediare, unul final Ce va face OMS de acești bani? Va livra patru rapoarte intermediare în perioada 2022 -2024 și unul final în 2026. Însă marea majoritate a informațiilor din aceste rapoarte sunt deja informații publice. De exemplu, un milion de euro se va duce către OMS pentru „elaborarea agendei și Planului de Acțiune privind calitatea îngrijirilor medicale și siguranța pacienților”. Apoi urmează lansarea - pilot a procedurilor care facilitează punerea în aplicare a modalităților de măsurare a calității și a studiului pilot, precum și implementarea setului de bază selectat al indicatorilor de calitate în trei - cinci unități sanitare pentru a verifica fezabilitatea tehnică. Citește și: Liberalii lui Ciucă au dus câinele din Modrogan al partidului la un adăpost de animale, se plânge Ludovic Orban La final va fi lansat un ghid metodologic complet pentru măsurarea și monitorizarea indicatorilor calității. Alți 700.000 de euro va plăti Ministerul Sănătății "pentru cartografierea spitalelor și a căilor de acces la acestea, luând în considerare infrastructura, disparitățile sociale, drumurile și serviciile și alți factori care afectează accesibilitatea pentru o adaptarea mai optimă a unităților existente". Culmea, spitalele din întreaga lume, nu numai din România, sunt deja cartografiate de Google. În schimb, căile de acces la spitale sunt prezente pe orice hartă online. 175.000 de euro pentru comunicare Ministerul Sănătății plătește 175.000 de euro OMS pentru „activități de comunicare menite să asigure distribuirea informațiilor și materiale de publicitate pe pagini web și rețele de socializare, apariții în presă referitoare la progresul și rezultatele obținute”. OMS va mai primi 1,875 milioane de euro pentru ca Ministerul Sănătății să coordoneze procesul de consultare între principalele părți interesate relevante, va revizui și adopta un set de indicatori de procese, de calitate și indicatori specifici pacienților care vor fi utilizați la evaluarea furnizorilor de servicii medicale. Proiectarea Centrului de Excelență: 5,34 milioane de euro Consutanța Organizației Mondiale a Sănătății pentru sprijinirea MS în elaborarea și proiectarea centrului de excelență în managementul serviciilor de sănătate costă nu mai puțin de 5,34 milioane de euro. Ministerul Sănătății va primi de acești bani materiale și metodologii de formare on-line și la locul de muncă. Asigurarea sustenabilității după anul 2026, includerea domeniului calității îngrijirilor medicale și siguranței pacienților, accent pe inovația, spiritul de conducere și guvernanța necesare pentru sisteme de sănătate de înaltă calitate astfel încât cadrele medicale și instituțiile să poată interveni rapid pentru a corecta erorile și deficiențele. „Noile domenii extrem de importante în care cadrele medico-sanitare trebuie să își dezvolte abilitățile și relevanța pentru calitatea îngrijirilor sunt reprezentate de experiențele pacienților, medii de date complexe, dezinformarea în domeniul sănătății, dovezi și linii directoare, inclusiv prevenția și promovarea sănătății împreună cu modele de îngrijire, precum și inegalitățile”, se menționează în Memorandum. Deputatul Ungureanu: „Rafila se află în conflict de interese” Deputatul Emanuel Ungureanu, de la USR, consideră că ministrul Alexandru Rafila se află în conflict de interese în urma semnării acestui memorandum cu Organizația Mondială a Sănătății. „Din 2014 până în 2018 Rafiila a fost reprezentantul România la OMS și din anul 2018 până în anul 2021 a fost membru în Comitetul permanent al Biroului Regional al OMS pentru Europa și membru în bordul executiv al OMS! (...) Adică a direcționat, discreționar, pentru asistență tehnică(consultanță) un purcoi de bani către Organizația Mondială a Sănătății, organizație care l-a plătit ani buni? Conflict de interese mai mare ați văzut?”, a atras atenția Emanuel Ungureanu. MemorandumDescarcă

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol (sursa: defapt.ro)
Investigații

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol

Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol. Se întâmplă în Satul 2 Mai din comuna constănțeană Limanu, acolo unde un centru de colectare și depozitare a peștelui a fost transformat în spații de cazare pentru turiști. Culmea, chiar cu acordul tacit al Administrației Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Întreaga afacere cu spații de cazare din depozitul de pește a fost gestionată de firma Glass Design Concept, patronată de Alexandru Barbu, o firmă specializată în fasonarea și prelucrarea sticlei. Cherhana cu spații de cazare pentru pescari Administrația Porturilor Maritime (APM) a închiriat un teren amplasat în satul 2 Mai, din comuna constănțeană Limanu, firmei Glass Design Concept pentru a construi o cherhana, cu spații de cazare pentru pescari. Se întâmpla în anul 2016, atunci când s-a semnat contractul de închiriere pentru o perioadă de zece ani. Primăria Mangalia s-a opus în anul 2016 realizării acestui obiectiv de investiții. Ulterior, primăria Mangalia a emis, totuși, un certificat de urbanism pentru "construire imobil parter pentru preluarea peștelui (eviscerare, afumare, sortare și congelare)" și patru magazii depozitare plase și scule. Toate, construcții provizorii. A urmat apoi un litigiu administrativ între primăria Limanu și primăria Mangalia privind grănițuirea administrativă. Spațiu pentru preluarea și depozitarea peștelui După ce a câștigat procesul, primăria Limanu a emis un certificat de urbanism identic cu cel emis anterior de primăria Mangalia. Astfel, firma Glass Design Concept a obținut permisiunea să construiască spațiul pentru preluarea și depozitarea peștelui. Pentru noul proiect și-a dat acordul și Administrația Porturilor Maritime, proprietarul terenului. Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, urma să facă un control de fond la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime. Aceasta este una dintre societățile din subordinea ministerului. În acest context, oficialii Administrației au decis să înceapă controalele înaintea Corpului de Control al ministerului pentru a se acoperi de hârtii. Turiști, cazați ilegal în depozit piscicol Astfel, la data de 9 august 2022, la nivelul Administrației Porturilor Maritime s-a constituit o comisie condusă de Adrian Dan Dugăiașu, directorul general adjunct. Comisia s-a apucat de treabă și s-a dus să verifice terenul pe care firma Glass Design Concept a primit avizele pentru construirea depozitului de pește. Ce s-a constatat pe teren este de domeniul fantasticului. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner "În două dintre construcțiile având destinația de depozit plasa/depozit scule erau cazate diferite persoane (turiști)", se menționează în raportul de control al comisiei. Mai mult, cele patru magazii au fost amenajate drept camere de locuit, iar pentru băile aferente fiecărei camere firma nu avea proiect tehnic. "Administratorul societății a menționat că a făcut demersurile necesare în vederea obținerii unui certificat de clasificare în domeniul turistic", potrivit documentului citat. "Poate erau camerele aranjate prea frumos" Firma Glass Design Concept este patronată de Alexandru Barbu și are ca obiect principal de activitate fasonarea și prelucrarea sticlei plate. Contactat de către Defapt.ro, patronul Alexandru Barbu a spus inițial că nu a schimbat destinația depozitului de pește. "Am făcut niște spații de cazare pentru angajați. Poate erau camerele aranjate prea frumos și a lăsat impresia că sunt spații de cazare. Structura era conformă. Nu știu ce măsuri a luat Administrația Porturilor", a declarat Alexandru Barbu. Întrebat de ce nu funcționează depozitul de pește, Alexandru Barbu a spus că "avizul de la DSV a fost nefavorabil din cauza proiectării. DSV a spus că spațiile nu sunt conforme. Am fost nevoiți să facem altceva". Astfel, turiștii au ajuns să fie cazați în spațiile de depozitare a peștelui.

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu

Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu. Compania aflată sub autoritatea Ministerului Economiei trebuie să investească două milioane de euro în construcția unei hale în care ar urma să funcționeze fabrica de asamblare a armelor Beretta. Această investiție reprezintă o obligație de offset pentru Romarm, rezultată în urma vânzării a 25.000 de pistoale Beretta către Poliția Română. Dar, de aproape un și jumătate proiectul, a fost tergiversat pentru că Ministerul Economiei, sub conducerea lui Virgil Popescu, Claudiu Năsui și Florin Spătaru, nu a alocat banii pentru investiție. În cazul în care Romarm nu respectă obligațiile de offset, riscă fie inclusă pe lista neagră a companiilor de armament a Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. O astfel de decizie ar duce la îngroparea definitivă a industriei de apărare românești. Uzina de la Plopeni a fost aleasă, apoi refuzată Defapt.ro a dezvăluit că Romarm, sub tutela directorului general Gabriel Țuțu, a cumpărat în vara anului 2020 o cantitate de 25.000 de pistoale Beretta pe care le-a revândut Poliției Române. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane de lei, echivalentul a peste opt milioane de euro. În urma acestei afaceri, Romarm a rămas cu un profit de câteva sute de mii de euro, dar și cu obligația de offset. Adică, să reinvestească o parte importantă din valoarea contractului în industria de apărare românească. Conform Acordului de Offset, Romarm trebuia să găsească un spațiu adecvat în care să instaleze liniile de asamblare a armelor Beretta. Totodată, Beretta se obliga să specializeze un număr de 150 de persoane care urmau să lucreze în noua fabrică. Spațiul nu reprezintă o problemă pentru Romarm, întrucât compania deține 15 filiale la nivel național (fabrici care produc diverse tipuri de muniții și armament. Astfel, într-o primă fază, s-a decis ca utilajele Beretta să fie instalate într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, una din cele 15 fabrici. Romarm trebuia să investească în spațiul respectiv în jur de 1,5-2 milioane de euro pentru a-l operaționaliza. Romarm, joc electoral pentru Virgil Popescu Acest loc, însă, nu a fost pe placul ministrului liberal Virgil Popescu, care în anul 2020 se afla la conducerea Ministerului Economiei. Așa că Romarm a decis să investească aceeași sumă în construcția unei hale pe un câmp din comuna Șimian, județul Mehedinți. De ce acolo? Pentru că, se pare, proiectul trebuia fructificat în campania electorală din județul Mehedinți. Acolo unde Virgil Popescu, în calitate de șef al PNL Mehedinți, candida pentru un nou mandat de deputat. Un alt motiv l-a reprezentat, probabil, faptul că localitatea Șimian este condusă de edilul liberal Constantin Trușcă, prietenul ministrului Virgil Popescu. Citește și: EXCLUSIV Afacerea Beretta, abandonată într-o pârloagă din județul Mehedinți. Unde a ajuns pentru că ministrul Virgil Popescu, președintele PNL pe județ, a folosit-o electoral Întrebat de către Defapt.ro cum a ales tocmai comuna Șimian pentru fabrica de arme Beretta, directorul Gabriel Țuțu a dat un răspuns pompos: „locația a fost aleasă de către AGA, în urma analizelor multicriteriale efectuate de către Consiliul de Administrație”. În plus, directorul Țuțu a mai precizat că nu s-a optat pentru achiziționarea terenului ci pentru un „plan de afacere propus de UAT Șimian”. Răspunsul Romarm pentru Defapt.ro (sursa: Romarm) Fiica primarului din Șimian, consiliera ministrului Popescu Liberalul Virgil Popescu a fost numit la șefia Ministerului Economiei pe 4 noiembrie 2019, în Guvernul lui Ludovic Orban. La scurt timp după preluarea mandatului de ministru, Virgil Popescu a decis să fie consiliat de un cadru didactic. Așa a decis să o angajeze pe Lidia Antonia Trușcă, fiica lui Constantin Trușcă, primarul din Șimian. Ea răspundea de gestionarea departamentului de comunicare, dar ținea și evidența și prezența corespondenței oficiale a ministrului. Și, ca orice fată de primar din mediul rural, a fost numită și în Consiliul de Administrație la Uzina Termoelectrică Midia. Conform declarației de avere, Lidia Antonia Trușcă deține un teren în Șimian și două apartamente în București și Timișoara. Între timp, Lidia Trușcă s-a întors la Mehedinți.

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina (sursa: bivol.bg)
Investigații

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina

Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina. Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, confirmă indirect că a cumpărat arme din Bulgaria pentru a fi livrate în Ucraina. Afacerea cu arme pentru Ucraina, ținută la secret atât de autoritățile române, cât și de cele bulgare, a fost devoalată după ce ucrainienii au constatat că au primit muniției veche, ruginită, care nu putea fi folosită în luptele cu forțele ruse. Muniția refuzată a ajuns înapoi la Romarm, iar de acolo, în Bulgaria. Statele NATO sprijină cu armament Ucraina, după ce țara vecină României a fost invadată în urmă cu 166 de zile de Rusia. România și Bulgaria sunt printre puținele state care nu au recunoscut oficial că au trimis armament, deși autoritățile de la București au schimbat recent legea pentru a putea dona armament. Oficial, România a donat până în prezent doar combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Țările NATO, armament pentru Kiev Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina în urmă cu 166 de zile. De atunci, mai multe state europene și membre NATO au sprijinit Ucraina cu armament și muniții pentru a-și apăra teritoriile de invadatorii ruși. De exemplu, Polonia a furnizat rachete antitanc, rachete antiaeriene, mortiere, muniție și drone, dar și tancuri și trasportoare. Acestea au fost evaluate la aproximativ 1,6 miliarde de dolari. Cehia a furnizat tancuri, muniție și obuze pentr tancuri. Germania a trimis în Ucraina zeci de mașini de luptă pentru infanterie și blindate pentru recunoaștere. Până și Turcia a furnizat de acum celebrele drone de luptă și recunoaștere Bayratkar (ce e drept, pe bani). Franța, Olanda și Marea Britanie au furnizat mai multe tipuri de rachete și blindate. Cea mai mare contribuție pentru echiparea armatei din Ucraina au avut-o SUA, care au alocat în acest sens nu mai puțin de 2,5 miliarde de dolari. La polul opus se află România, care a donat oficial combustibil, veste antiglonț, căști și alte echipamente militare evaluate la trei milioane de euro. Autoritățile de la București, secretoase România și Bulgaria, două state membre UE și NATO, se află printre țările care nu au livrat oficial armament în Ucraina. Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat dacă România a trimis armament Ucrainei. Dar, de la tribuna Palatului Cotroceni, președintele Iohannis a susținut că „războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”. Secretomania autorităților de la București s-a dovedit inutilă după ce jurnaliștii bulgari de la portalul Bivol au publicat o investigație în care arată că Bulgaria a livrat armament Ucrainei prin intermediul companiei Romarm, deținută de Ministerul Economiei. Rachete de 200 milioane USD Ce s-a întâmplat? Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, a interpus compania de stat în afacerea cu muniție pentru Ucraina. Practic, Romarm a importat rachete de la compania bulgară Alguns, care, la rândul ei, le cumpărase din Belarus. Romarm a exportat, apoi, rachetele în Ucraina. Sursele jurnaliștilor bulgari au evaluat muniția la aproape 200 de milioane de dolari. Ei au menționat că este vorba de rachete de 122 mm pentru sistemele Grad, dar și obuze de 122, 130 și 152 mm. Numai că ucrainienii au returnat muniția achiziționată prin intermediul Romarm, care la rândul ei a trimis-o înapoi în Bulgaria. Romarm, rachete ruginite belaruse pentru Ucraina Defapt.ro i-a solicitat lui Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm, mai multe informații pe acest subiect. Din răspunsul transmis de Romarm, sub semnătura directorului Gabriel Țuțu, rezultă că acesta nici nu confirmă, nici un infirmă afacerea. Practic, recunoaște indirect că a fost implicat în vânzarea de muniție către Ucraina. Jurnaliștii bulgari au mai dezvăluit că Romarm a trimis înapoi în Bulgaria rachetele sol-sol, de calibru 122 mm, pentru că erau deformate și ruginite. Întrebat dacă compania Romarm a fost prejudiciată, directorul Gabriel Țuțu a transmis că „informațiile referitoare la parteneri, produse, livrări, prețuri, etc sunt confidențiale iar divulgarea acestor informații aduc atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii". Răspunsul ROMARM pentru Defapt.ro (sursa: ROMARM) Chiar dacă se ascunde în spatele concurenței, directorul Țuțu nu a negat că muniția achiziționată nu corespundea din punct de vedere al calității. Dimitrov, asociatul "Baronului" Compania bulgară Alguns a primit în anul 2013, la cinci după ce a fost înființată, licența de comerț cu arme. Șeful acestei societăți implicate în comerțul cu arme din Balcani este Alexander Dimitrov, un controversat afacerist din Bulgaria. El este unul dintre asociații unui celebru cap al crimei organizate din Bulgaria, Boyan Petrakiev Borisov, cunoscut sub numele "Baronul". În 2004, Dimitrov și Petrakiev erau acționarii unei firme de fier vechi numite SIB Metal. Citește și: Cine se ocupă de înzestrarea armatei, în plin conflict din Ucraina: Țuțu, tablagiul de la Romarm, și Daniela Nicolescu, zisă „pușculița PNL” În anul 2015, firma lui Alexander Dimitrov a cumpărat din Albania nu mai puțin de 17,5 milioane de gloanțe chinezești, 350 de mortiere și 40.000 de obuze. Nu se știe destinația finală a muniției. Potrivit Balkaninsight, în acel an, firma lui Dimitrov a fost subcontractată de Comandamentul pentru Operații Speciale al Pentagonului, SOCOM, pentru a antrena și dota rebelii sirienii care luptau împotriva Statului Islamic. În timpul unei trageri cu lansatoare de grenade din iunie 2015, veteranul american Francis Norwillo (41 de ani) a murit după ce o grenadă a explodat în poligonul de tragere din satul Anevo, din Bulgaria. Alți doi americani și doi bulgari au fost răniți.

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu)
Investigații

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta

Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta. Fabrica de arme Beretta, un proiect patronat exclusiv de directorul Romarm, Gabriel Țuțu, ilustrează perfect eșecul industriei de apărare românești. De mai bine de doi ani de zile, italienii de la Beretta așteaptă să transfere tehnologie în valoare de 6,5 milioane de euro statului român și să creeze minimum 150 de noi locuri de muncă în România. Dar acest lucru este imposibil pentru că Romarm și Ministerul Economiei nu au pus la dispoziția italienilor o hală pentru viitoarea fabrică de arme Beretta. Fabrica de arme Beretta trebuia construită la Plopeni În vara anului 2019, compania italiană Beretta a semnat un memorandum cu Ministerul Economiei prin care își asuma că va construi o fabrică de arme în România. Conform documentelor agreate de cele două părți, fabrica urma să funcționeze într-o hală din incinta Uzinei Mecanice Plopeni, din județul Prahova. Acolo, Beretta urma să înceapă producția de arme de asalt ARX 160 la șase luni de la semnarea documentelor. Timp în care compania Romarm, deținută de Ministerul Economiei, trebuia să pună la dispoziția italienilor o hală, iar italienii să aducă tehnologia. La evenimentul de semnare a memorandumului au participat ministrul Economiei Niculae Bădălău, ministrul Apărării Gabriel Leș, Franco Gussalli Beretta – președintele Beretta și ambasadorul italian la București Marco Giungi. Vorbe frumoase la semnare „Este un moment important, un proiect strategic, acest protocol între Beretta şi uzina Plopeni. Vom putea produce la Plopeni o armă modernă, de ultimă generaţie. Vom fabrica un produs românesc, chiar dacă este sub numele Beretta. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie înfiinţată compania mixtă, iar, cel târziu peste şase luni, să înceapă producţia”, spunea ministrul Niculae Bădălău. La rândul său, Franco Gussalli Beretta a spus că „Beretta va ajuta Romarm să fabrice componentele. Între timp, îi va ajuta să finalizeze armele. Pentru noi este important ca proiect pe termen mediu şi lung, aşa că e important să stabilim un proiect cu o ţară cum este România (...). Noi avem nevoie de clienţi şi Romarm are nevoie de un partener”, declara atunci Franco Gussalli Beretta. Țuțu, intermediar pentru Beretta Câteva luni mai târziu, mai exact pe 4 noiembrie 2019, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu. Acesta l-a numit la șefia companiei Romarm pe Gabriel Țuțu, un agent de poliție ajuns peste noapte ofițer în cadrul Serviciului Român de Informații. Apoi, în vara anului 2020, Romarm a semnat un contract controversat în urma căruia a obținut dreptul de a vinde Poliției Române nu mai puțin de 25.000 de pistoale Beretta. Valoarea contractului a fost de 40,75 milioane lei, echivalentul a peste 8.000.000 de euro. Penelistul Popescu a împușcat electoral Beretta În urma acestui contract, compania Beretta a semnat un contract de offset prin care se obliga să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în industria românească. Practic, în contul acestor obligații, Beretta trebuia să transfere tehnologia în hala care trebuia pusă la dispoziție de Uzina Plopeni pentru a începe asamblarea de pistoale și puști. Investiția italienilor este estimată la 6,5 milioane de euro, plus 150 de noi locuri de muncă. Citește și: EXCLUSIV Mama liberalului Dan Vîlceanu, 425.000 de euro de la CE Oltenia, companie controlată de ministrul liberal Virgil Popescu Dar ministrul liberal Virgil Popescu, care nu era străin de această afacere, a decis să schimbe locul în care urma să fie amplasată fabrica Beretta. Inițial, s-au mimat tatonările la fabricile de arme de la Cugir și Sadu. Însă, în final,ministrul Virgil Popescu a ales un câmp din comuna Șimian, din Mehendinți. De ce acolo? Poate pentru că ministrul Virgil Popescu este președintele PNL Mehedinți și trebuia să câștige alegerile locale și parlamentare la nivel de județ. Ministrul Popescu și reprezentanții Beretta (sursa: Facebook/Virgil Popescu) Fabrica Beretta, motor electoral pentru liberalul Virgil Popescu Comuna Șimian a devenit cunoscută după ce autoritățile au găsit acolo doi dintre leii lui Nuțu Cămătaru, celebrul lider al lumii interlope. O femelă și un mascul. Dacă Nuțu Cămătaru a decis să își țină leii la Șimian, ministrul Virgil Popescu a decis să construiască acolo fabrica de arme Beretta. În plină campanie electorală, însoțit de Gabriel Țuțu, ministrul Virgil Popescu declara în fața unui câmp din Șimian: „Mă bucur să anunț demararea unui nou proiect de investiții în județul Mehedinți. Noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA va fi construită la Șimian. Am luat decizia ca noua fabrică de pistoale a Companiei Naționale ROMARM SA să fie făcută aici, la Șimian. (…) Astăzi am avut o întâlnire de lucru pe marginea acestei investiții cu directorul general al Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel ȚUȚU, primarul comunei Șimian Constantin Trușcă și prefectul județului Mehedinți Cristinel Pavel. Da, se poate!”. În publicațiile locale din județul Mehedinți, mesajul ministrului Virgil Popescu era ilustrat cu afișe de campanie. Primarul: „Trebuia să se apuce de acum un an” De atunci au trecut aproape doi ani, dar Romarm nu a contract lucrările pentru construcția halei. Primarul comunei Șimian, Constantin Trușcă, a declarat pentru Defapt.ro că nu știe când vor începe lucrările pentru fabrica de pistoale. „În curând, sper! Le-am dat terenul. Trebuia să se apuce de acum un an. Trebuia să se apuce, dar nu știu. Când se va ocupa, se va ocupa. Am mai vorbit cu ei. Sunt chestii care mă depășesc. Unii vor să o facă, unii nu vor. De făcut … sunt convins că se va face. Nu avem specialiști, îi specializează ei în Italia. Îi duc acolo o lună, la calificare 40-50 de zile”, a declarat primarul Constantin Trușcă. Ministrul Florin Spătaru dă vina pe subalternul Țuțu Defapt.ro a solicitat mai multe informații despre fabrica de arme Beretta de la Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, ministerul fiind acționar unic al Romarm. Mai mult, există un secretar de stat special desemnat pentru industria de armament românească aflată în colaps, în timp ce toate companiile de armament din întreaga lume fac profituri amețitoare. Răspunsul Ministerului Economiei arată că ministrului Florin Spătaru nu îi pasă de industria de apărare românească, motiv pentru care a aruncat toată responsabilitatea pe Romarm. „Compania Națională Romarm SA nu negociază cu compania Beretta construcția unei fabrici pentru asamblarea unor produse ale acestei societăţi. Ministerul Economiei nu are asumată nicio obligație în legătură cu construcţia respectivei fabrici de asamblare, obligaţiile compensatorii în legătură cu subiectul sunt asumate exclusiv de CN ROMARM SA. Decizia construirii fabricii de asamblarea a unor produse Beretta, inclusiv amplasamentul acesteia, aparține organelor de conducere ale CN ROMARM SA”, a transmis Ministerul Economiei. Romarm, prin directorul Gabriel Țuțu, nu a răspuns deocamdată solicitării transmise de către Defapt.ro.

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI (sursa: Facebook/RMDSZ Kolozs Megye)
Investigații

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI

Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI. Mihaela Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, s-a școlit la Colegiul Național de Informații al SRI. Celălalt vicepremier al României și ministru al Transporturilor, pesedistul Sorin Grindeanu, l-a recrutat pe soțul ei, Sorin Radu Păun, și l-a pus în funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Defapt.ro a dezvăluit că Sorin Radu Păun a fost managerul și administratorul unei firme controlate de grupul austriac Strabag, la care oligarhul rus Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Consiliera lui Kelemen, Armată și SRI Mihaela Ioana Kaitor s-a aflat în ultimii 12 ani în anturajul lui Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România. Ea și-a început cariera în admnistrația publică în 2004, an în care a fost angajată pe funcția de consilier la Ministerul Integrării Europene. Apoi, după trei ani, a ajuns consilier pentru afaceri europene în cadrul Cancelariei Primului Ministru. De acolo, a fost promovată în funcția de șef serviciu afaceri europene la Departamentul de Control al Guvernului. În paralel, a urmat un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare pe „securitate și apărare națională”. De la Guvern, a ajuns inspector la Direcția de Control a Ministerului Sănătății, apoi în Corpul de Control al ANAF. Kelemen Hunor, binefăcătorul În aprilie 2010 a fost numită secretar general adjunct la Ministerul Culturii, în mandatul de ministru al lui Kelemen Hunor. Ulterior, după șapte luni, a fost unsă pe funcția de secretar general la Ministerul Culturii. La scurt timp după ce a preluat funcția-cheie de la Cultură, Mihaela Ioana Kaitor a urmat un curs postuniversitar la Colegiu Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Am încercat să obținem un punct de vedere de la Mihaela Ioana Kaitor, dar aceasta nu a răspuns la telefon. Soțul, omul lui Deripaska Din declarațiile de avere depuse de Mihaela Ioana Kaitor aflăm că este căsătorită cu Sorin Radu Păun, managerul și administratorul companiei SAT Reabilitare – Reciclare SRL. Firmă deținută de austriecii de la Strabag, la care Oleg Deripaska este unul din marii acționari. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE De aici, Păun a fost luat de vicepremierul și ministrul Trasporturilor Sorin Grindeanu pentru a fi numit la conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București. Sorin Radu Păun figurează și ca administrator al firmei Korati Invest Consult, deținută în mod egal de soția sa, Mihaela Ioana Kaitor, și Mihai Kaitor. Firma înființată în 2013 are ca obiect principal de activitate consultanță pentru afaceri și management.

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni (sursa: npr.org)
Investigații

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni

Omul lui Deripaska, șef la Otopeni. Sorin Radu Păun, administratorul și managerul unei firme controlate indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska, a fost numit director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia în plic. Oligarhul Oleg Deripaska, unul dintre marii acționari ai grupului austriac Strabag, a fost inclus pe lista neagră de sancțiuni a Uniunii Europene pentru că este răspunzător de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Ucrainei. Paradoxal, însă, Ministerul Transporturilor din România este asociat cu compania Strabag în firma românească Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj. Omul lui Deripaska, șef la Otopeni Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), a venit recent în ședința Consiliului cu un plic care conținea CV-ul lui Sorin Radu Păun. Apoi, l-a propus oficial și votat pe acesta, manager și unul dintre administratorii companiei SAT Reabilitare – Reciclare, pentru funcția de director general al CNAB. Firma SAT Reabilitare – Reciclare este deținută de integral de compania austriacă Strabag. Care, la rândul ei, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele acestuia apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, după ce Rusia a invadat Ucraina. Firma SAT Reabilitare – Reciclare are contracte publice și cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, din subordinea Ministerului Transporturilor. Păun, fost director și în CNAIR De pe site-ul Guvernului României aflăm că Sorin Radu Păun a mai fost director general adjunct pe întreținere și administrare la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În această funcție a fost numit pe 18 mai 2007, dar a fost nevoit să își dea demisia trei zile mai târziu pentru a evita un conflict de interese din cauza faptului că tatăl său, Nicolae Păun, era administrator și acționar al firmei Genesis International SA, companie care avea contracte cu actuala CNAIR. Sorin Radu Păun, noul director general al CNAB, mai figurează ca administrator al companiei Bitunova România, controlată tot grupul de firme Strabag, din Austria. Numele lui Sorin Radu Păun mai apare ca asociat în cinci firme, din care patru au fost radiate de la Registrul Comerțului. El a fost asociat în firmele Consim, Dentaluxcare, Ferplast Trading și Roline Com. Singura societate active, Road Consulting, este deținută integra de acesta, dar a raportat pierderi de 2.009 lei în anul fiscal 2021. Strabag, firma lui Deripaska Oligarhii ruși controlează direct și indirect mai multe afaceri în România, care prosperă la adăpostul statului român. De exemplu, societatea austriacă Strabag, care deține 25 de firme în România, îi are printre marii acționari pe oligarhul rus Oleg Deripaska, prin intermediul firmelor MKAO „Rasperia Trading Limited” și Melisantis Limited. Într-una din firmele deținute în România - Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, compania Strabag este asociată direct cu Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul și vicepremierul României, Sorin Grindeanu. Practic, prin intermediul Strabag, oligarhul rus Oleg Deripaska este asociat cu ministerul lui Grindeanu. De ce se află Deripaska pe lista de sancțiuni a UE Asta în contextul în care România a susținut sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei și oligarhilor ruși, după invadarea Ucrainei. De ce se află asociatul Ministerului Transporturilor, oligarhul rus Oleg Deripaska, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene? Aflăm din Jurnalul Oficial al UE, document în care se menționează că Oleg Deripaska „este răspunzător pentru sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, sau stabilitatea ori securitatea Ucrainei”. Răzvan Robert: "Nu pot să vă spun doar dumneavoastă" Dar toate acestea nu au contat pentru Răzvan Robert Dobre, președintele Consiliului de Administrația al CNAB, atunci când a venit cu CV-ul în plic. Întrebat de ce l-a propus pe Sorin Radu Păun la șefia CNAB, Răzvan Robert a declarat că „nu pot să vă spun doar dumneavoastă, așa. O să avem un comunicat din partea companiei. Nu pot să vă spun dacă am venit cu numirea în plic”. Citește și: Rusia a oprit, de facto, producția auto: prăbușire cu 96,7%, în mai 2022, comparativ cu mai 2021 – Rosstat, citat de autonews.ru Cu toate acestea, Răzvan Robert Dobre nu a vrut să spună dacă firmele din grupul Strabag au contracte cu Aeroporturi București și nici dacă reprezintă o vulnerbilitate numirea lui Păun. "Nu am cum să explic" „Sunt niște chestii, pe care nu… nu am cum să explic, nu am de unde să le știu. Pur și simplu mă sunați și îmi spuneți să vă spun niște lucruri care țin de companie. Avem un birou de presă la Ministerul Transporturilor, avem un birou de presă la companie. Procedura de numire s-a făcut respectând tot ceea ce înseamnă regulament. Mă puneți într-o situație… nu am spus eu că am venit cu CV-ul în plic. Eu sunt angajatul Ministerului Trasporturilor, nu am nici o legătură cu firma Strabag”, a spus Dobre. Consilierul pe comunicare al ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu, nu a vrut să comenteze și a transmis sec: „Consiliul de Administrație este cel care ia deciziile manageriale”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră