sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski. Marinel Burduja, tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja, și fost vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, face parte din Consiliul de Administrație al companiei ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Deși nu a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și SUA, Vitali Machitski este „prieten pe viață” cu fostul agent KGB și general de rang înalt Serghei Viktorovich Chemezov, directorul general al corporației Rostec, un conglomerat din industria de apărare rusească format din 700 de întreprinderi. Sindicaliștii de la ALRO au protestat de câteva ori în ultimele luni de teamă că se va închide fabrica de aluminiu. Ei l-au acuzat pe ministrul Energiei Virgil Popescu, colegul de partid al lui Burduja jr, că reprezintă „mafia din energie”. Cum a preluat Machitski controlul ALRO Industria feroasă și neferoasă din România a fost preluată de afaceriștii ruși după căderea regimului comunist. Unul dintre cei care au profitat de vremurile tulburi din România a fost Vitali Machitski, care a pus ochii într-o primă fază pe producătorul de aluminiu ALRO Slatina. Vitali Machitski, împreună cu asociatul său Alexander Krasner, fost angajat al spionului Marc Rich, au cumpărat repetat pachete mici de acțiuni prin intermediul companiei americane Marco International Corp. Așa au ajuns să dețină în jur de 40% din ALRO. Ulterior, au preluat un pachet de 10% din acțiuni de la statul român și au devenit acționari majoritari. De privatizare ALRO Slatina s-a ocupat Gheorghe Dobra, actualul director general al companiei. El se laudă că a reușit privatizarea cu succes a companiei în perioada 2000-2002. Câțiva ani mai târziu, după ce Traian Băsescu a ajuns președintele României, ALRO Slatina a fost implicată în scandalul legat de energie ieftină de la Hidroelectrica. Rostec, Gazprom, Blue Stream Vitali Machitski a combinat afacerile și jocurile de culise cu interesele Moscovei pentru a deveni unul dintre cei mai influenti ruși la nivel internațional. El a copilărit în orașul rusesc Cheremkhovo alături de Serghei Chemezov. Primul avea să ajungă un influent afacerist la nivel internațional. Celălalt s-a înrolat în serviciul de spionaj KGB. La începutul anilor ’80, agentul Chemezov a fost trimis la misiune în Germania de Est. Acolo a lucrat împreună cu Vladimir Putin, actualul președinte al Rusiei, și Nicolai Tokarev, actual președinte al companiei Transneft. Toți trei erau subordonați lui Lazar Matveev, ofițer de legătură al KGB la Stasi, serviciul de securitate al Germaniei de Est. Citește și: Dimensiunea crizei energetice europene este uriașă: numai pentru iarna care vine, Comisia Europeană a pus la bătaie 40 de miliarde de euro, ajutor pentru gospodării și companii După ce a renunțat la munca de teren, Serghei Chemezov a fost preluat de Vladimir Putin, care l-a angajat inițial la Kremlin. Apoi l-a numit la conducerea mai multor companii de stat. În 2007, l-a numit în funcția de director general al Rostec, un conglomerat de 700 de firme din industria de apărare rusească, organizate în 14 holdinguri. Chemezov nu a uitat de prietenul său din copilărie Vitali Machitski, pe care l-a implicat în mai multe afaceri ale Rostec. La începutul anilor 2000, oficialii Gazprom i-au cerut lui Vitali Machitski să facă parte dintr-o echipă care urma să negocieze cu Turcia deblocarea construcției gazoductului Blue Stream. Pentru efortul său, Vitali Machitski a primit dreptul de a vinde României o cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în 2030. Începând cu anul 2020, rusul livrează gazele Gazprom prin intermediul Imex Oil Limited. Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski Vitali Machitski deține controlul asupra ALRO prin intermediul firmei Vimetco. Printre acționari se mai află Paval Holding – deținut de frații Dragoș și Adrian Pavăl, dar și Fondul Proprietatea. Pentru ALRO a ajuns să lucreze și Marinel Burduja (tatăl ministrului Digitalizării, Sebastian Burduja), pe care îl regăsim în prezent în Consiliul de Administrație. În aprilie 2019, Burduja sr a fost desemnat membru independent non-executiv al Consiliului de Administrație. Patru luni mai târziu, avea să fie numit și membru în Comitetul de Remunerații și Nominalizări. Apoi, în martie 2020, a fost desemnat și ca membru al Comitetului de Risc și Sustenabilitate. În martie 2022, la două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, fiul lui Vitali Machitski, Pavel, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al ALRO. Tot atunci au părăsit grupul Aleksandr Barabanov și Pavel Primakov. Primul era șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă, iar celălalt se ocupa de afaceri juridice internaționale. În locul lor au fost numiți Genoveva Năstase, Igor Higer și Dragoș Adrian Voncu. Burduja sr: Eu nu lucrez pentru Machitski Sebastian Burduja, ministrul liberal al Digitalizării, a spus pentru Defapt.ro că nu s-a preocupat ce face tatăl său: „Nu sunt adeptul . Fiecare om răspunde pentru faptele sale. Sunt întrebări care se adresează tatălui meu”. Contactat de către Defapt.ro, Marinel Burduja a spus că e membru independent în Consiliul de Administrație. „M-am prezentat la un concurs și am fost selecționat. Eu nu lucrez pentru el (Vitali Machitski - n.r.). Eu lucrez pentru o companie românească care se numește ALRO SA. Vă rog să vă interesați. Acest domn Machitski pe care îl menționați nu figurează în acționariatul acestei companii”. Atunci când i s-a spus că firma lui Machitski este acționarul majoritar al ALRO, Marinel Burduja a menționat că nu are acces la astfel de date. Deși sunt publice. Pe fiul oligarhului îl cunoaște „Tot ceea ce vă spun, vă spun din informații publice. Eu vă spun că nu l-am văzut vreodată la față pe acest domn. Din punctul meu de vedere, nu are nici o legătură cu această societate. Nu este compania dânsului. Nu este acționar majoritar. Eu niciodată nu am avut contact cu un acționar Machitski la ALRO. ALRO este deținută de o cetățeancă din Israel, de frații Pavăl și Fondul Proprietatea”. Întrebat dacă știe că din Consiliul de Administrație a făcut parte și Pavel Machitski, fiul rusului, Marinel Burduja a spus că asta s-a întâmplat în urmă cu câțiva ani de zile. Când i s-a spus că Pavel Machitski și-a dat demisia din CA la scurt timp după începerea războiului din Ucraina, Marinel Burduja adăugat: „Probabil aveți informații la fel de bune cum este și realitatea. Eu pot să vă spun că a fost în CA, dar nu cu titlul de reprezentant al acționariatului majoritar”. „Eu vă spun clar că nu deține el ALRO. Nu am lucrat niciodată pentru el. Și nu aș lucra vreodată pentru el”, a încheiat Burduja senior. De la Bancorex, la compania ministrului PSD al Sănătății Marinel Burduja are o carieră romanțată pentru publicul larg. A absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale în anul 1976, apoi Facultatea de Drept în 1983. Nu se știe unde a lucrat până în 1990, atunci când a ajuns primar al Municipiului Piatra Neamț și deputat. Unele publicații susțin că a lucrat până atunci ca economist pentru Confex, întreprindere aflată sub controlul Securității. Cert este că și-a dat demisia din parlament în anul 1991 și s-a dus la Piatra Neamț, acolo unde a înființat o filială a Băncii Române de Comerț Exterior (BRCE). În 1993 a revenit la București, pe funcția de director general al Christian Dior România, iar după un an îl regăsim în funcția de vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior - Bancorex, considerată „regina” băncilor din România. A rezistat pe funcție până în anul 1996. Însă, în perioada 1994-1996, banca la care era vicepreședinte Burduja a fost implicată în mai multe afaceri scandaloase. De exemplu, a decontat peste 30 de milioane de dolari pentru bunuri și servicii fictive antamate de Guvernul Văcăroiu. Costurile au fost suportate din taxele și impozitele românilor. Marinel Burduja a lăsat în 1996 Bancorex pentru funcția de vicepreședinte al Creditanstalt România. De acolo, a ajuns la ABN Amro, iar ulterior, la Raiffesein Bank. În anul 2012, a ajuns președinte al Băncii Române de Credite și Investiții. După alți trei ani, a ajuns președintele Consiliului de Administrație al Forza Rossa IFN, companie controlată de Ion Bazac, fostul ministru PSD al Sănătății. Neagă orice legătură cu serviciile secrete Victor Ponta, fostul premier al României și șef al PSD, a spus că Marinel Burduja a fost ofițer de Securitate. Dar fostul vicepreședinte al Bancorex neagă orice legătură cu Securitatea, SRI și SIE. „Sunt dispus să declar oricând sub jurământ că nu am lucrat niciodată pentru niciun serviciu secret, român sau străin. Singurul grad pe care l-am obținut este cel de sublocotenent al Armatei Române, în urma stagiului militar obligatoriu efectuat după facultate”, declara Burduja senior într-un interviu pentru Capital. Totodată, a ținut să precizeze că nici fiul său, actualul ministru liberal al Digitalizării, nu are vreo legătură cu serviciile secrete.

Tatăl ministrului Burduja, cu oligarhul Machitski (sursa: moneypoint.ro)
Grindeanu și Bode, prieteni la AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR

Grindeanu și Bode, prieteni la AACR. Miniștrii Sorin Grindeanu și Lucian Bode și-au împărțit frățește Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. Trei membri PSD, trei de la PNL. Totodată, membrilor CA le-a crescut și indemnizația: de la 2.500, la 3.000 de euro brut în următorii patru ani. În urma procedurii de selecție a specialiștilor din domeniul aviației civile, PSD l-a plasat în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, iar PNL, pe avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției. Dar și pe Nicolae Stoica, groparul structurii de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Cireașa de pe tort - Lucian Taropa, prietenul lui Sorin Grindeanu și fost președinte al PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Soțiile lui Taropa și Grindeanu sunt asociate într-o firmă de construcții. Agricultorul Neacșu, expert în aviație Ministerul Transporturilor, sub conducerea ministrului Sorin Grindeanu, a organizat procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație pentru Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). O comisie de cinci experți a decis să îl trimită în Consiliul de Administrație pe agricultorul Mihai Neacșu, fratele influentului pesedist Marian Neacșu – Secretarul General al Guvernului Ciucă. Conform CV-ului său, Mihai Neacșu este inginer mecanic. Timp de zece ani, din 1998 până în 2008, a fost director de vânzări la firma Estrella Impex din Slobozia. Apoi, administrator până în zilele noastre. Firma Estrella Impex, cu un singur angajat declarat, îi are ca asociați pe Marian Neacșu, Nicoleta Radu și Mihai Neacșu. Cifra de afaceri netă în ultimul an fiscal a fost de peste 287.000 lei și un profit de peste 100.000 lei. Fostul pepededist Taropa, pila lui Grindeanu Tot pe filieră PSD au fost numiți secretarul de stat Bogdan Mîndrescu și Lucian Taropa. Ultimul este prieten la cataramă cu ministrul Transporturilor, Sorin Grideanu. Soțiile lor, Tiana Taropa și Teodora Mihaela Grindeanu, sunt asociate în firma Duofarm, al cărei obiect principal de activitate este de lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Lucian Taropa a ajuns în Consiliul Local Timișoara în anul 2012 pe listele PP-DD, partid condus de Dan Diaconescu. Apoi, s-a înscris în PSD Timiș. Începând cu anul 2013, a făcut pasul spre aviație. Inițial, a fost încadrat ca director de marketing la Aeroportul Internațional Timișoara. Acum este director executiv, funcție primită cu ajutorul prietenului său, Sorin Grindeanu. În anul 2017, după ce Sorin Grindeanu a fost pus premier de șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, pesedistul a decis să îl plaseze pe Taropa în mai multe consilii de administrație. Groparul cibernetic Stoica, intangibil Lucian Bode, actualul ministru al Afacerilor Interne și secretar general PNL, l-a propulsat în Consiliul de Administrație pe Nicolae Stoica în cursul anului 2020. Atunci, Bode era ministrul Transporturilor. Ulterior, Nicolae Stoica avea să devină directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române. Defapt.ro a scris că Nicolae Stoica a pus în pericol aviația civilă după ce a decis desființarea ilegală a structurii de securitatea cibernetică a instituției, doar pentru a concedia specialiștii în securitate cibernetică din cadrul AACR. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Ceea ce nu l-a împiedicat pe Stoica, după începerea războiului din Ucraina, să solicite aeroporturilor din întreaga țară să se protejeze împotriva atacurilor cibernetice. Chiar dacă și-a dovedit incapacitatea de a înțelege rolul securității cibernetice în aviația civilă, Nicolae Stoica a fost păstrat în funcție. Mai mult, a obținut un mandat pe patru ani în Consiliul de Administrație, până în octombrie 2026. Grindeanu și Bode, prieteni la AACR Ministrul Lucian Bode nu s-a mulțumit cu un singur loc în Consiliu. A mai fost adus și avocatul George Bogdan Ilea, secretar de stat la Ministerul Justiției și vicepreședinte al PNL Sălaj, organizația controlată politic tot de Lucian Bode. Anterior, ministrul Lucian Bode l-a mai plasat pe Ilea în Consiliile de Administrație de la CFR SA, ROMATSA, Tarom, Compania Națională de Investiții și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Tot pe filieră PNL, dar de data aceasta de la Brașov, a ajuns și Alexandru Anghel, coordonatorul proiectului „Aeroportul Brașov”. Defapt.ro a dezvăluit că Alexandru Anghel a fost concediat la finalul anului 2017 din funcția de director general interimar al Aeroportului Iași, după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta are un comportament abuziv, a încercat să acopere anumite nereguli, dar și pentru că nu a respectat, cu „vădită intenție”, regulamentele și legislația în vigoare. Citește și: EXCLUSIV Grindeanu a numit la Autoritatea Aeronautică Civilă un șef incompatibil: este și director al aeroportului Brașov După ce a fost dat afară de la Aeroportul Iași, Alexandru Anghel a fost recuperat de liberalul Adrian Ioan Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, și pus să coordoneze proiectul „Aeroportul Brașov”. Numirea lui Alexandru Anghel în CA al AACR nu este întâmplătoare: Autoritatea Aeronautică urmează să autorizeze și să evalueze Aeroportul Brașov.

România, două nave, buget de una (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

România, două nave, buget de una

România, două nave, buget de una. 44 de milioane de euro. Atât este valoarea contractului semnat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea ministerului de Interne, cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Navele vor fi plătite din banii alocați prin programul „Viziune 2020”, proiect finanțat de Uniunea Europeană. Defapt.ro a consultat documentele programului „Viziune 2020” din care rezultă că inițial s-au alocat bani doar pentru o navă multirol, nu pentru două. Contractul a fost semnat, culmea, cu o zi înainte de vizita în România a premierului olandez Mark Rutte, care se va întâlni cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis pe tema aderării la Spațiul Schengen. Oferta companiei Damen a fost deschisă în urmă cu peste două luni. Contract semnat cu o zi înainte de vizita lui Rutte Olanda se opune de 11 ani aderării României la Spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct că în spatele acestei decizii se află interese meschine. Cum ar fi cedarea Portului Constanța către o companie olandeză și contractul pentru corvete. Contract pe care compania olandeză Damen l-a primit inițial direct printr-o Hotărâre de Guvern emisă de fostul premier Dacian Cioloș în anul 2016. Dar care HG a fost abrogată pentru că nu avea acordul Parlamentului. Cu legătură sau nu cu Schengen, în ajunul vizitei lui Mark Rutte la București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea lui Raed Arafat, respectiv a ministrului de Interne Lucian Bode, a semnat un contract de 44 de milioane de euro cu compania olandeză Damen pentru achiziția a două nave multirol pentru stingerea incendiilor. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul "Astăzi, 11 octombrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc activitatea prilejuită de semnarea contractului privind achiziția de către IGSU a două nave multirol de stingere a incendiilor, respectiv de căutare-salvare pe mare, finanțat în cadrul Proiectului Viziune 2020 - Program Operațional Infrastructură Mare", a anunțat IGSU. Conform anunțului de licitație publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, oferta depusă de Damen a fost deschisă în data de 8 august. Adică în urmă cu mai bine două luni. "Viziune 2020" Comisia Europeană a decis pe 25 martie 2020 să aloce 628 milioane de euro proiectului "Viziune 2020". Anunțul a fost făcut de Ministerul Fondurilor Europene. Care a menționat într-un comunicat de presă că banii vor fi cheltuiți pentru achiziția de ambulanțe, autospeciale, containere și elicoptere care ar urma să intre în dotarea IGSU, IGAv și SABIF. Aceste instituții sunt aflate în coordonarea directă a lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit documentului citat, de organizarea licitațiilor și a negocierilor competitive urma să se ocupe direct Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul-locotenent Dan Paul Iamandi, recrutat de Securitate cu numele conspirativ "Ioan Popa". România, două nave, buget de una Ministerul Fondurilor Europene și Inspectratul General pentru Situații de Urgenă au făcut publică lista de cumpărături în valoare de 628 de milioane euro: pe lângă zeci de speciale și autospeciale, containere, drone și elicoptere, proiectul prevedea și achiziționarea unei nave multirol și a trei șalupe multirol. Ce a făcut IGSU? A cumpărat două nave multirol. "Cele 2 nave multirol sunt ambarcațiuni de căutare-salvare, cu capabilităţi de a recupera persoane şi de a avea la bord 50 de supravieţuitori, între 2 şi 4 pacienţi critici sau 12 pacienţi necritici, pe tărgi. Una dintre aceste nave este clasificată ca navă de intervenție pentru pompieri, având o capacitate mare de stingere cu apă şi dacă este nevoie chiar cu apă şi spumă, rol în decontaminare şi în limitarea poluării. Aceste 2 nave multirol vor creşte nivelul de securitate şi siguranţă în zona maritimă, zona de port şi în larg, ambele nave putând să intervină în condiţii extreme”, potrivit IGSU. Grindeanu se ceartă cu Arafat pe ARSVOM Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) se află în subordinea Ministerului Transporturilor. În mandatul său de ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă a decis ca ARSVOM să treacă în subordinea IGSU, care urma să achiziționeze mai multe nave multirol. Totodată, la conducerea ARSVOM a fost plantat lt. col. Ionuț Voicu, detașat pe funcția de director general de la Centrul Operațional Județean ISU Dobrogea Constanța. Planurile secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, au fost blocate de actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. „Nu e cazul de schimbări. Nu văd un motiv ca ARSVOM să treacă la ISU. Rămâne în continuare la Ministerul Transporturilor”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. Dar nici pe subordonatul lui Arafat nu l-a schimbat din funcție. Raed Arafat încearcă în continuare să facă presiuni asupra Guvernului Ciucă să emită o Ordonanță de Urgență prin care ARSVOM să treacă în subordinea IGSU.

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul Economiei (stânga), și Mark Vermeulen (sursa: Inquam Photos/Ovidiu Iordachi)
Investigații

Naval Group acuză Damen de manipulare

Naval Group acuză Damen de manipulare. Florin Spătaru, ministrul PSD al Economiei și fost angajat al olandezilor de la Damen, a promovat o Ordonanță de Urgență prin care contractele cadru din domeniile apărării și securității naționale se vor majora cu până la 50%. Spătaru, însă, nu a făcut publică o informație esențială: câte miliarde de euro va plăti România în urma acestui demers al său aprobat de Guvern. Naval Group acuză Damen de manipulare Actul normativ nu se aplică și în cazul contractului privind achizița celor patru corvete multifuncționale în valoare de 1,2 miliarde de euro, câștigat de francezii de Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Asta, deși francezii au solicitat să fie prinși și ei în Ordonanța de Urgență. Motivul oficial: OUG se aplică numai contractelor în derulare, nu și celor care urmează a fi încheiate. În acest context, francezii par dispuși să renunțe la contract pentru că prețurile la materiile prime și armament au crescut exponențial cu criza geopolitică. Ceea ce i-ar avantaja direct pe olandezii de la Damen. Compania franceză Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat în noiembrie 2018 un contract de 1,2 miliarde euro penru construcția a patru corvete militare necesare Forțelor Navale Române. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, companie de la care a fost transferat Florin Spătaru pe funcția de ministru al Economiei de către PSD. "Lebăda neagră" Bosânceanu După trei ani de tergiversări și procese, la finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale i-a solicitat asocierii franco – române să semneze acordul-cadru pentru construcția corvetelor. Surpriză, s-a opus Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța. Nemulțumirea lui Bosânceanu ar fi fost generată de valoarea scăzută a profitului și de anumite riscuri care ar fi putut fi să apară în timpul derulării contractului. Francezii i-au satisfăcut o parte din doleanțe, dar afaceristul român nu a cedat. Totuși, cele două companii au prelungit oferta comună depusă până în toamna anului viitor. În contrapartidă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, le-a comunicat francezilor că analizează posibilitatea de a achiziționa direct de la Naval Group două submarine Scorpene și două elicoptere. Prețul unui submarin neînarmat se învârte în jurul sumei de 500 de milioane de euro. Cu armament, valoarea se dublează. Ministrul Spătaru i-a scos din joc pe francezi În cazul în care francezii nu vor semna contractul cu Ministerul Apărării Naționale, acesta poate fi atribuit ofertantului de pe locul secund. Adică exact companiei olandeze Damen, la care ministrul Spătaru a lucrat până să fie ministru. La finalul verii, Florin Spătaru a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru ale Ministerului Apărării Naționale și ale serviciilor secrete se pot majora cu până la 50% din cauza crizei geopolitice declanșată în urma invadării Ucrainei de către Rusia. "Francezii au propus Ministerului Economiei ca în Ordonanță să fie cuprins și contractul pentru corvete. Dar au fost ignorați", spun mai multe surse care gravitează în jurul acestui contract. În acest context, francezii de la Naval Group par să fie resemnați. Pe de-o parte, dacă vor semna acordul-cadru, nu vor putea să facă față costurilor de producție. Pe de alta, dacă vor renunța la contract, șefii Naval Group vor avea de dat explicații în fața statului francez, acționarul principal al companiei. Contract de 44 de milioane de euro pentru Damen O soluție avantajoasă pentru Naval Group ar fi ca Ministerul Apărării Naționale să anuleze licitația. Dar această decizie nu va fi placul companiei Damen. Ministerul Apărării Naționale mai are opțiunea de a atribui contractul companiei Damen, clasată pe locul secund la licitație. Această variantă va fi abordată de premierul olandez Mark Rutte în cadrul discuțiilor pe care le va avea cu premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis în cursul zilei de miercuri. Olanda este singura țară din Uniunea Europeană care se opune aderării României la spațiul Schengen. Parlamentarii români de la Bruxelles au acuzat direct și voalat Olanda de faptul că ar avea interese economice în România. Printre acestea, Portul Constanța și contractul pentru corvete. Cu o zi înainte de a ajunge premierul olandez în România, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a semnat un compania Damen un contract pentru cumpărarea a două nave multirol în valoare de 44 milioane de euro. La conducerea filialei Damen din România se afla generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Ministrul Spătaru refuză să spună câte miliarde de euro va plăti România Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că printre cei care vor beneficia de Ordonanța lui Florin Spătaru se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Defapt.ro i-a solicitat ministrului Florin Spătaru să comunice care este impactul bugetar generat de ordonanța promovată de el și cine sunt beneficiarii acestui act normativ. Ministrul nu a răspuns până în prezent la solicitare formulată în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile publice.

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Yevtușenkov, oligarhul dronelor, afaceri românești

Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești. Vladimir Yevtușenkov produce pentru ministerul rus al Apărării celebrele drone de atac Orion, pe care trupele lui Vadimir Putin le-au folosit împotriva Ucrainei. Cu o avere estimată la mai multe miliarde de dolari, oligarhul rus a renunțat oficial la controlul majoritar asupra afacerilor sale pentru a nu fi afectate de sancțiunile impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei. Cedarea, însă, a fost formală: o parte din acțiuni au fost cedate fiului său. Vladimir Yevtușenkov deține conglomeratul de afaceri AFK Sistema, din care face parte și compania Segezha. Aceasta din urmă este prezentă și în România, prin compania Segezha Packaging SRL, producător de ambalaje de hârtie cu o cifră de afaceri care se învârte în jurul sumei de 15 milioane de dolari și profituri pe măsură. Dronele Orion, folosite împotriva Ucrainei Miliardarul Vladimir Yevtușenkov (74 de ani) se află pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei din cauza implicării sale în invazia declanșată de Rusia împotriva țării vecine. În urmă cu aproape 30 de ani, inginerul Vladimir Yevtușenkov a fondat holdingul AFK Sistema PAO, care include în prezent compania de telecomunicații rusească MTS, o rețea de clinici, resurse naturale, hârtie, agricultură, imobiliare și tehnică militară. Kronshtadt Group, una din firmele controlate de oligarhul rus, a început dezvoltarea dronelor Orion în anul 2011, ca parte a a programului Inokhodets, finanțat de Ministerul Apărării din Rusia. În martie 2021, firma lui Vladimir Yevtușenkov a livrat șapte sisteme Orion ministerului rus al Apărării. Dronele au fost folosite un an mai târziu împotriva Ucrainei. Până pe 9 aprilie 2022, în timpul invaziei rusești, dronele lui Yevtușenkov au distrus mai multe vehicule militare ucrainene. Yevtușenkov, oligarhul dronelor rusești, afaceri românești Afacerile oligarhului rus au ajuns și în România. La Ploiești, acesta deține compania Segezha Packaging SRL, controlată formal de grupul rusesc Segezha prin vehiculul suedez Segezha Packaging AB. Acționarul majoritar al grupului Segezha, cu 62,2%, este holdingul AFK Sistema, înființat de oligarhul rus. Segezha Packaging este unul dintre cei mai mari producători de ambalaje de hârtie din întreaga lume. Fabrica de ambalaje de la Ploiești a fost înființată în anul 1999 de grupul finlandez Walki Sack. În anul 2001, fabrica a fost preluată de Korsnas Packaging, iar ulterior a devenit parte a grupului Segezha Packaging din Rusia. La începutul anului 2021, compania oligarhului a anunțat că va investi peste zece milioane de euro în dezvoltarea producției de ambalaje de hârtie pe plan local. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Segezha Packaging este deținută integral de o firmă cu același nume înregistrată în Suedia. De administrarea firmei de la Ploiești se ocupă rusul Andrey Volokhov și românul Cristian Banarie. Numele rusului Andrey Volokhov este menționat ca reprezentant al mai multor subsidiare ale grupului Segezha Packaging. Cifra de afaceri a filialei românești a depășit 15,6 milioane de dolari în 2021. Profitul se învârte în jurul sumei de 850.000 de dolari pe an. Grupul Segezha este un holding din industria lemnului cu 33 de filiale, dintre care 23 în Rusia și zece în diverse state din Europa. Site-ul grupului menționează că acesta administrează o suprafață de 15,7 milioane hectare de pădure, de două ori mai mult decât întreaga suprafață forestieră din România. Și exploatează în jur de 22,7 milioane de metri cubi de lemn. Parteneri de afaceri cu probleme În 2021, Segezha Packaging SRL a avut venituri de 83,4 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei. Tot anul trecut, producătorul de ambalaje din hârtie a derulat "un proiect major de investiţii pentru a spori semnificativ producţia şi capacitatea sa în România. Aceasta (...) include o nouă unitate de producţie şi un de­po­zit, modernizarea li­ni­ilor de producţie exis­tente, dar şi achiziţia unei linii de pro­duc­ţie de ultimă gene­raţie", potrivit unui comunicat al companiei. Portofoliul actual de produse cuprinde saci destinați utilizării industriale: de la ciment, var, minerale, adezivi și mortare pentru construcții, până la saci destinați produselor alimentare (făină, zahăr, hrană uscată). Printre cei mai importanți parteneri ai companiei sunt producători de mortare uscate din top 20 de pe piața românească precum Baulinie, Novachrom Trading, Tassullo România sau Gips Modul R. O parte din aceste firme au avut probleme în afaceri în ultimii ani, unele intrând în insolvență sau chiar faliment. Teren de la firma din circuitul penal „Alexe - Păvăleanu” Un partener mai special de afaceri al Segezha Packaging SRL a fost o firmă vecină la Ploiești cu aceasta. Gard în gard, chiar, pe strada Poligonului, la numărul 1. Este vorba despre Xenia SA, aflată acum în faliment. În 2019, pentru peste 400.000 de euro, compania controlată de oligarhul rus a cumpărat la licitație un teren de peste 6.000 mp al Xenia SA cu clădirile aferente. Xenia SA a fost menționată în celebrul dosar "Alexe - Păvăleanu" din Prahova, în care 31 de inculpaţi, persoane fizice şi juridice, au fost trimişi în judecată, în martie 2014, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 35 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012-2013 inculpaţii s-au folosit de un lanţ comercial fictiv, în care erau incluse aproximativ 60 de societăţi comerciale, simulând operaţiuni comerciale de achiziţie/livrare mărfuri şi servicii ce au avut ca rezultat diminuarea bazelor impozabile fiscale. Printre cele 15 persoane fizice deferite justiţiei în acest dosar se numărau Marcel Păvăleanu, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului, și oamenii de afaceri Răzvan Alexe, Dragoş Ioan Ionescu, printre mulți alții. Ionescu, de exemplu, potrivit unor documente din dosar, s-a folosit de Xenia SA: "Xenia SA a efectuat lucrări subcontractate de la Conti SA (firma lui Ionescu – n.r.), fară a încasa contravaloarea acestora, în schimb sumele cuvenite fiind achitate de antreprenorul general către Marconstruct Company SRL (firma lui Alexe – n.r.) care nu a participat în nici un fel la activitătile de lucrări". Recycle International: "Am lucrat mult timp cu Segezha" Deșeurile de carton de la Segezha Packaging sunt preluate de Recycle International, o companie specializată în colectarea deșeurilor nepericuloase, un partener constant în ultimii ani al firmei rusești. Recycle International este deținută de bulgarii Lyubomir Kirilov Tomov (32%), Plamen Kirilov Tomov (32%), Velkov Blagovest Veklov (21%), Tsanev Stoyan Petrov (10%) și ieșeanul Răzvan Ionuț Pârvu (5%). Firma a avut anul trecut o cifră de afaceri netă de peste 14 milioane euro și un profit de peste 1,7 milioane de euro. Numele celor patru afaceriști bulgari apar ca asociați în alte două firme de reciclare a deșeurilor, Vitro Recyle și Next Recycling. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei Mihai Belciu, directorul comercial al Recycle International, a confirmat relația de afaceri cu Segezha Packaging. "Știu că avem un contract cu ei, dar se ocupă un coleg de partea aceasta. Noi lucrăm cu ei. Am lucrat mult timp cu ei. Noi preluăm deșeuri de carton de la ei. Nu știu să vă dau mai multe informații în prezent pentru că este contractul unui coleg", a declarat Mihai Belciu pentru Defapt.ro. Un cetățean rus, asociat în Recycle International Ulterior, Mihai Belciu a revenit și a spus că firma Recycle International nu mai are contract cu Segezha Packaging SRL de câteva luni. Întâmplător sau nu, între 2009 și 2018, în acționariatul Recycle International SRL s-a aflat și un cetățean rus, Nikolay Rakustov, care a deținut peste 22% din părțile sociale ale firmei. Rakustov este în continuare asociat în alte firme atât în Bulgaria, cât și în România, cu cel puțin unul dintre fondatorii bulgari ai Recycle International SRL. Rakustov este foarte activ în afaceri și în Rusia, unde deține două companii: Avalon (care se ocupă cu închirierea și administrarea bunurilor imobiliare nerezidențiale proprii sau închiriate) și Aviazaprav Ochnaya Kompaniya Delta (care se ocupă de comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor conexe). Pe 26 februarie a.c., publicația Buletin de Timișoara cerea ca firma din județul Timiș deținută majoritar de Nikolay Rakustov, Total Recover SRL, să fie boicotată ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. Active confiscate în Ucraina Vladimir Yevtușenkov a fost inclus pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, Australiei și Ucrainei. Mai mult, Marea Britanie l-a etichetat drept oligarh. Pentru a-și proteja afacerile de miliarde de dolari, oligarhul Vladimir Yevtușenkov a cedat fiului său, Felix, o parte din acțiunile holdingului Sistema. Ucraina a decis la 1 septembrie 2022 să-i confiște toate bunurile oligarhului rus Vladimir Yevtușenkov care se aflau pe teritoriul său. Adică activele a cinci societăți din diferite domenii deținute prin intermediul holdingului Electrozavod. Confiscarea bunurilor lui Yevtușenkov este primul caz în care un astfel de mecanism de sancționare este aplicat rușilor din Ucraina. Vladimir Yevtușenkov este o prezență obișnuită la Kremlin, unde este adesea invitat de către președintele Vladimir Putin. Și Dmitri Medvedev miza pe prezența lui Yevtușenkov la palatul prezidențial. Grupul Segezha și sancțiunile impuse de Marea Britanie Grupul Segezha a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că nu este afectat de sancțiunile impuse de Marea Britanie Vladimir Yevtușenkov. "În legătură cu cele mai recente sancțiuni din Regatul Unit implementate începând cu 13 aprilie 2022, Segezha Group PJSC (MOEX: SGZH, o subsidiară a Sistema PJSFC) confirmă că nu se consideră afectată de sancțiunile actuale ale Regatului Unit impuse domnului Vladimir Yevtușenkov (fondator și acționar principal al Sistema PJSFC)", se precizează în comunicat. Potrivit comunicatului de presă, Sistema PJSFC deține 62,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Grupului Segezha: "Domnul Vladimir Yevtușenkov deține 49,2% din acțiunile ordinare și cu drept de vot din capitalul social al Sistema PJSFC. Ponderea controlului indirect al domnului Vladimir Yevtușenkov în Grupul Segezha este de ~30,6%. ~25% din acțiunile Grupului Segezha sunt tranzacționate liber la Bursa de Valori din Moscova. Printre acționarii companiei se află investitori instituționali internaționali. Domnul Vladimir Yevtușenkov nu ocupă nicio funcție de conducere în cadrul organelor de conducere ale Grupului Segezha." Reprezentanții Segezha nu au răspuns la întrebările adresate de către Defapt.ro referitoare la afacerile din România.

Gazprom, influență subterană în portul Constanța (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Gazprom, influență subterană în portul Constanța

NIS Petrol, o filială românească a gigantului Gazprom, se află în centrul unui scandal de spionaj de amploare. Patru cetățeni străini și români sunt acuzați de procurorii DIICOT de divulgare de informații secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. În urmă cu zece ani, NIS Petrol a apelat la serviciile notariale ale Ioanei Băsescu, fiica președintelui de atunci al României, Traian Băsescu. Gazprom, influență subterană în portul Constanța: cea mai mare companie energetică din Rusia derulează afaceri cu gaze naturale, carburanți și bunkeraj estimate la peste 400 milioane de euro în România. Alexei Miller, șeful gigantului rusesc, considerat „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, deși a șantajat direct comunitatea europeană. Chiar dacă UE s-a arătat indulgentă din cauza dependenței de gazul rusesc, SUA l-a inclus pe lista neagră de sancțiuni. Gaz rusesc de 945 de milioane de lei România a importat de la începutul anului în jur de trei milioane de metri cubi de gaz pe zi de la Gazprom, prin intermediul filialei locale Wiee România. Dar, în ultima perioadă, Gazprom a redus la 10% livrările de gaz către Transgaz. Gazele rusești ajung în România prin gazoductul Turkstream, prin Bulgaria. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Wiee România este deținută Gazprom Schweiz AG, filiala elvețiană a gigantului rus. La conducerea companiei din România se află Oleg Slafman. În ultimul an fiscal, Wiee România a avut o cifră de afaceri de peste 945 milioane lei și un profit net de peste 46 de milioane de lei. Benzinăriile Gazprom, afaceri de 570 milioane de lei Gazprom a intrat în urmă cu zece ani și pe piața carburanților din România, prin intermediul companiei NIS Petrol din Serbia. În acel an, la conducerea țării se afla președintele Traian Băsescu. Compania controlată de Gazprom a apelat pentru serviciile de notariat la cabinetul Ionei Băsescu, fiica președintelui. Vadim Smirnov, directorul general al NIS Petrol, spunea că la cabinetul Ioanei Băsescu au fost întocmite șase contracte, dar că ar fi aflat că este fiica președintelui de la televizor. Planurile companiei NIS Petrol erau de a atinge o cotă de piață de cel puțin 10% după anul 2015, respectiv să ajungă la 120 de stații de carburant. Însă de atunci au trecut aproape zece ani, iar compania are doar 19 stații care operează sub brandul Gazprom. NIS Petrol este deținută de NIS A.D Novi Sad, care la rândul ei este deținută în proporție de 56,15% de Gazpromneft. Compania sârbească a cumpărat la finalul anului 2012 o parte din OMV Bosnia – Herțegovina. Adică un terminal de combustibil, 28 de stații de alimentare și sediul central din Sarajevo. Datele financiare ale NIS Petrol arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de aproximativ 570 milioane de lei și pierderi de peste 106 milioane lei. Însă are active imobilizate de peste 506 milioane lei. Spionaj prin firma controlată de Gazprom Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat că în data de 3 octombrie 2022 a efectuat nouă percheziții în București și Timișoara, parte din acestea la sediul și punctele de lucru ale companiei NIS Petrol. Ancheta vizează „comiterea infracțiunilor de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Ancheta ar viza transmiterea ilegală de informații privind zăcăminte de țiței din România. Compania NIS exploatează șase perimetre de petrol și gaze, în județele Bihor și Timiș. Petrolul extras din România este exportat în Serbia. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT, în urma percheziițiilor, patru cetățeni străini și români au fost acuzați de comiterea infracțiunilor de „divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Anchetatorii susțin că informațiile despre rezervele minerale din România au fost transmise către o firmă din același consorțiu din Serbia. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, prietenul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, a declarat pentru Euronews Serbia că „este important să subliniez că nu există cetăţeni sârbi, nu are nimic de-a face cu noi. Sunt în mare parte ruşi, dar vom cere mai multe informaţii de la Poliţia Română”. Gazprom, influență subterană în portul Constanța Gazprom Neft, prin divizia de bunkeraj Gazpromneft Marine Bunker, a cumpărat în anul 2013 Marine Bunker Balkan SA de la Unicom Holding, companie controlată de Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova. Firma lui Iavorski opera activitatea de buncheraj în Portul Constanța pentru navele aflate în Marea Neagră. Anul trecut, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a avut o cifră de afaceri de peste 357 milioane lei și pierderi de aproape 70.000 de lei. Legăturile lui Iavorski cu Moscova sunt de notorietate. El a lucrat pentru firma Runicon SA, din Elveția, controlată de către oligarhul rus Roman Abramovici, patronul echipei de fotbal Chelsea, din Londra. Runicon a fost implicată într-un scandal legat de deturnarea a 17,5 milioane euro, bani care aparțineau Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Abramovici este considerat unul dintre cei mai puternici afaceriști ruși, în special pentru legăturile lui cu foști ofițeri KGB și președintele Vladimir Putin. La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să nu îl includă pe oligarhul Roman Abramovici pe lista neagră de sancțiuni. UE nu cedează șantajului Gazprom Alexei Miller, șeful Gazprom pe care Wall Strett Journal îl descrie ca „generalul” lui Vladimir Putin care conduce războiul energetic cu Europa, nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Chiar dacă a purtat propriul război economic împotriva Ucrainei. Compania Gazprom, sub conducerea lui Alexei Miller, a anunțat la finalul lunii aprilie că va întrerupe livrările de gaze către anumite state ale UE. „Anunțul Gazprom privind oprirea unilaterală a livrării de gaze către anumite state membre ale UE reprezintă o altă provocare din partea Kremlinului. Dar utilizarea de către Kremlin a combustibililor fosili pentru a încerca să ne șantajeze nu ne surprinde deloc. (…) Acest ultim demers agresiv al Rusiei ne reamintește încă o dată că trebuie să colaborăm cu parteneri de încredere și să ne construim independența energetică”, spunea Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Iohannis, la "Săptămâna Haferland" (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Investigații

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii

Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii. Afaceristul Michael Schmidt, cel care controlează Automobile Bavaria, va încasa în următorii doi ani nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Poliția Română în schimbul a 600 de mașini BMW 320 ix. Contractul a fost câștigat în urma unei licitații cu un singur ofertant. Sindicatul polițiștilor Europol a atras atenția asupra licitației, insistând că specificațiile tehnice din caietul de sarcini ar fi fost identice cu cele ale mașinilor BMW. Președintele Klaus Iohannis, prietenul lui Michael Schmidt, a anunțat de la New York că nu este implicat în această afacere controversată, motiv pentru care a cerut „autorităților competente” să verifice toate asepectele semnalate la sânge. Acuzațiile Europol Poliția Română a vrut să cumpere anul trecut 300 de mașini pentru dotarea Poliției Rutiere. Dar nicio companiei nu a participat la licitație, așa că procedura de achiziție a fost anulată la data de 26 noiembrie 2021. Ulterior, a fost modificat caietul de sarcini: cantitatea de mașini care urma să fie achiziționată a crescut la 600 de bucăți și prețul a fost mărit, de la 26.000 de euro la 32.000 de euro fără TVA pentru fiecare mașină. Sindicatul polițiștilor Europol susține că, în noul caiet de sarcini, specificațiile tehnice ar fi fost croite după cele ale autoturismelor BMW. „Nu mică ne-a fost mirarea când, dupa aproximativ 2 săptămâni de căutări și discuții cu reprezentanți ai marilor dealeri auto, am ajuns la concluzia că singura marcă ce pe aceste specificații este BMW. Iar tipul de BMW este 320ix. (…) În continuare nu se cere șasiu întărit, nu se cer accesorii specifice muncii din dotare (lumini suplimentare montate, compartimentare separată pentru persoanele conduse la sediu, compartimentare separată în portbagaj pt accesorii specifice etc.), ci pur și simplu un autoturism chior”, anunța sindicatul Europol. Automobile Bavaria, 220 milioane lei, datorii Licitația a fost reluată în acest an, la sfârșitul primăverii. Conform anunțului de atribuire a contractului, Poliția Română a semnat acordul cadru de aproape 20 de milioane de euro cu firma Automobile Bavaria, singurul participant la licitație. Automobile Bavaria este importatorul oficial al BMW în România. Reperezentanța este deținută de compania luxemburgheză MHS IMMO Sarl și MHS Holding Gmbh, înregistrată în Austria, controlate de la Michael Schmidt. De administrarea Automobile Bavaria se ocupă directorul general, Leonhard Georg Pfeffer. Michael Schmidt s-a retras din administrarea reprezentanței după ce și-a mutat reședința în Austria. Automobile Bavaria SRL a încheiat anul fiscal 2021 cu un profit, după plata taxelor, de 26,6 milioane de lei, dar și cu datorii de peste 219 milioane de lei, potrivit Ministerului de Finanțe. Situația financiară a Automobile Bavaria SRL pe 2021 (sursa: Ministerul de Finanțe) „Săptămâna Haferland” Acordul cadru a fost semnat pe 16 august 2022, la două săptămâni de la „Săptămâna Haferland”, eveniment organizat de afaceristul Michael Schmidt pentru președintele Klaus Iohannis. De pe site-ul evenimentului aflăm că festivalul „Săptămâna Haferland” a fost inițiat de Schmidt în anul 2012. Apoi a fost trecut sub „Înaltul Patronaj al Președintelui României” Klaus Iohannis. În plus, ediția din acest a fost cofinanțată de Consiliul Județean Brașov, condus de liberalul Adrian Veștea. Pe lista sponsorilor regăsim compania Automobile Bavaria, cea care a câștigat licitația. Klaus Iohannis a fost însoțit la eveniment un alai format din majoritatea liderilor influenți din PNL, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă, șeful partidului. Nu a lipsit nici liberalul Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, în subordinea căruia se află Poliția Română, instituția care a organizat licitația pentru cele 600 de mașini BMW. Iohannis: „Mă aştept la clarificări şi cam foarte repede” La scurt timp după ce a fost declanșat un scandal public în legătură cu achiziția mașinilor BMW de la firma afaceristului Michael Schmidt, președintele Klaus Iohannis a anunțat de la New York că nu are nici o implicare în această afacere. „Dacă există suspiciuni, atunci avem suficiente autorităţi competente să verifice aceste lucruri şi, dacă îmi permiteţi, mă aştept ca aceste autorităţi să verifice toate lucrurile la sânge. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu şi poziţia mea să fie trase într-o chestiune care poate să fie verificată tehnic. Cred că este evident pentru toată lumea că eu personal nu am nicio treabă cu această achiziţie, dar dacă există suspiciuni atunci mă aştept la clarificări şi cam foarte repede”, a spus şeful statului jurnaliştilor care îl însoţesc în SUA, potrivit Agepres. Șeful Poliției Române, "intimidat" de sindicatul Europol Prima instituție care a reacționat în urma declarației făcute de președintele Klaus Iohannis a fost chiar Poliția Română. Șeful instituției, inspectorul general Benone Matei, a declarat într-o conferință de presă că documentația pentru licitație a fost întocmită în urma cererilor Poliției Rutiere și Departamentul de Logistică. A mai menționat că specificațiile tehnice erau valabile pentru cel puțin trei modele. „Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operative”, potrivit unui comunicat de presă al Poliției Române. La finalul conferinței de presă, inspectorul general Benone Matei a acuzat sindicatul Europol de „tentative de intimidare și presiune asupra poliției”. Michael Schmidt, cumnatul lui Renato Usatîi Afaceristul Michael Schmidt are o relație aparte cu Klaus Iohannis, actualul președinte al României. În anul 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Iohannis a locuit o vreme în București într-un imobil pus la dispoziție de prietenul său. Soția afaceristului, Veronica, este sora controversatului politician Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru din Republica Moldova. Renato Usatîi s-a mutat în anul 2004 la Moscova. De acolo s-a reîntors după doi ani ca șef al companiei VPT-NN, principalul furnizor de utilaje de mentenanță pentru Căile Ferate Ruse. Citește și: Oligarhii ruși, sancționați cu blândețe de România după invadarea Ucrainei: ANAF nu a identificat toate companiile relevante iar unora le-a blocat conturile doar temporar Numele politicianului din Moldova apare în mai multe afaceri controversate în care sunt implicați ofițeri și asociați ai serviciilor de informații rusești, dar și politicieni de la Kremlin. În urmă cu aproape zece ani, Renato Usatîi a acordat un interviu revistei VIP Magazin, în care se autocaracteriza astfel: „un om sovietic şi sper că aşa voi rămâne toată viaţa mea”. Tot el mai spunea că eroul lui preferat din viaţa reală este Vladimir Putin. Drulă susține varianta "blatului" Liderul USR, Cătălin Drulă, argumentează că la mijloc este o afacere cu dedicație: "A ieșit astăzi Poliția lui Bode să mintă pentru el și Iohannis, despre licitația pentru 600 de BMW-uri. Cu un minim efort, am documentat cum au făcut băieții o licitație cu dedicație." Afaceristul Michael Schmidt, patronul MHS Holding, a fost în anul 2016 unul dintre sponsorii de bază ai Uniunii Salvați România, partid condus în prezent de Cătălin Drulă. De exemplu, firma MHS Truck Bus a donat suma de 50.000 de lei. Alte trei firme din grupul MHS: MHS Otopeni Truck Bus, MHS Leasing and Renting și MHS Truck Service au donat cumulat 65.000 de lei. O altă firmă controlată de Schmidt, Rhennania IMMO a donat 15.000 lei. În total, cele cinci firme ale lui Schmidt au donat 130.000 lei, echivalentul a peste 26.000 de euro.

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Aici, oligarhii la întâlnirea cu Putin de pe 24 februarie 2022 (sursa: kremlin.ru)
Investigații

Oligarhii ruși, sancționați blând în România

Oligarhii ruși, sancționați blând în România. Agenția Națională de Administrare Fiscală a înghețat bunurile și conturile unor companii controlate de oligarhii Viktor Rashnikov și Alisher Usmanov, dar și de Vitali Saveliev, ministrul Transporturilor din Rusia, ca efect al deciziei comune a UE și SUA de a sancționa entități rusești după invadarea Ucrainei. Sancțiunile românești, însă, au fost aplicate numai unor companii rusești. Ba chiar, în unele cazuri, au fost ridicate după puțin timp. Defapt.ro va publica în zilele următoare articole despre companiile rusești ratate de Fiscul de la București. Aeroflot, trei conturi blocate Rusia a invadat Ucraina la data de 24 februarie 2022. Ca efect, Uniunea Europeană și SUA au sancționat mai mulți politicieni de la Moscova, companii și oligarhi care sprijină regimul lui Vladimir Putin. România s-a alăturat efortului european de a bloca activele companiilor rusești controlate de oligarhii și politicienii ruși. La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiului în Ucraina, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), sub conducerea Mirelei Călugăreanu, a decis să blocheze trei conturi ale companiei rusești Aeroflot, controlată indirect de ministrul Transporturilor din Rusia, Vitali Saveliev, afaceristul rus Mihail Poluboiarinov și generalul KGB Serghei Chemezov, actualul director al Rostec Corporation – un grup de firme din industria de apărare a Rusiei. Spania a anunțat în martie 2022 că a confiscat un iaht de 153 de milioane de dolari înregistrat pe numele fiicei vitrege a lui Chemezov, Anastasia Ignatova, printr-o companie din Insulele Virgine Britanice. Pumoianski (TMK), la Kremlin în ziua invaziei Pe 25 martie 2022, ANAF a anunțat că președintele Mirela Călugăreanu a emis trei ordine privind blocarea fondurilor și resurselor a companiilor TMK Artrom SA, TMK Assets SRL și TMK Europe Gmbh. Toate cele trei societăți sunt controlate în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de oligarhul rus Dmitri Alexandrovici Pumoianski. El a fost inclus pe lista de sancțiuni internaționale pentru că, în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al PJSC Pipe Metallurgic și al Grupului Sinara, lucrează îndeaproape cu companiile de stat rusești, în special Căile Ferate, Gazprom și Rosneft. Pe 24 februarie 2022, la câteva ore după declanșarea invadării Ucrainei de către Rusia, un grup de 37 de afaceriști, din care făcea parte și oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski, a fost convocat de președintele Vladimir Putin pentru a discuta despre impactul sancțiunilor occidentale. „Faptul că a fost invitat să participe la această întâlnire arată că el aparține celui mai apropiat cerc al lui Vladimir Putin și că sprijină sau implementează acțiuni sau politici care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, precum și stabilitatea și securitatea în Ucraina. De asemenea, arată că se numără printre oamenii de afaceri influenți cu activitate în sectoare economice care constituie o sursă substanțială de venit pentru Guvernul Federației Ruse”, atragea atenția Uniunea Europeană. Oligarhii ruși, sancționați blând în România Compania TMK Artrom are în jur de 2.400 de angajați la Slatina și Reșița și este cel mai mare producător de țevi industriale din România. În urma blocării conturilor, sindicaliștii de la TMK s-au întâlnit cu reprezentanții Cancelariei Prim-ministrului și ai ANAF. „Reprezentanții sindicatelor au solicitat derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA și Canada precum și livrări pe piața internă”, se menționează pe site-ul Guvernului. Între timp, oligarhul Dmitri Alexandrovici Pumoianski și-a transferat acțiunile pe numele unor persoane care nu intră sub incidența sancțiunilor. Mai mult, a renunțat la toate funcțiile de conducere. Ulterior, 650 de angajați au protestat în fața Guvernului față de impunerea sancțiunilor internaționale. În cele din urmă, Guvernul, aflat sub comanda premierului Nicolae Ciucă, a cedat. La fel și Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF, care a revocat ordinul de blocare a conturilor. Usmanov nu are ouă în România Oligarhul Alisher Usmanov, cu o avere estimată la 19,5 miliarde de dolari, a fost inclus pe lista neagră a Uniunii Europene în februarie 2022. I-au fost înghețate toate bunurile și a primit interdicție de a călători în statele UE. La fel a procedat și SUA câteva zile mai târziu. În ultima zi a lunii martie, ANAF a blocat acreditivul DTF/LCI/14315 pentru suma de 1,6 milioane de dolari emis de Eximbank, în beneficiul firmei Metaloinvest Traiding AG, controlată indirect de oligarhul Alisher Usmanov. Acum câteva zile, oligarhul Alisher Usmanov, considerat un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a fost luat la puricat de autoritățile germane. Polițiștii germani au efectuat 24 de percheziții în cadrul procedurii declanșate împotriva lui Alisher Usmanov, suspectat de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit publicației Der Spiegel, anchetatorii ar fi găsit într-un seif din vila lui Usmanov din Tegernsee, din Bavaria, patru ouă Fabergé. Rashnikov, identificat într-o firmă din Turcia Oligarhul Viktor Rashnikov, cu o avere estimată la 9,1 miliarde de dolari, proprietarului grupului MMK și unul dintre cei mai mari jucători din industria oțelului din lume, s-a trezit cu conturile blocate de ANAF. În data de 31 martie 2022, ANAF a blocat două acreditive (de 1,3 milioane euro, repectiv de 1,8 milioane euro) emise de Eximbank în beneficiul societății MMK Metalurji Sanayi Ticaret Ve Liman Isletmeciligi SA, controlată indirect de oligarhul Viktor Rashnikov. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Două săptămâni mai târziu, ANAF a blocat un alt acreditiv, pentru suma de aproximativ 1,2 milioane euro, emis de Banca Transilania pentru compania controlată de oligarh.

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu

Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu. Cristina Elena Arghir, fosta cumnată a primarului Robert Negoiță, a fost plasată de ministrul Economiei, Florin Spătaru, în Consiliul de Administrației al Loteriei Române. Vicepremierul și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a oferit și el un loc călduț în Consiliul de Administrație al companiei Rofersped SA, firma de expediții al falimentarei CFR Marfă. Anterior, Arghir beneficiase de o numire asemănătoare la SIF Oltenia. În plus, aceasta a rămas și la conducerea companiei Internet și Tehnologie S3, firma administrației locale Sector 3, de unde încasează în jur 5.000 de euro lunar. Fostă miss Buzău, aproape de Ciolacu Sorina Docuz, fostă Miss Buzău, s-a căsătorit cu primarul Robert Negoiță în anul 2013. Pe atunci el avea 41 de ani, iar ea, 22 de ani. Petrecerea a avut loc la hotelul Rin Grand Hotel. Nu se știe dacă la eveniment a participat și deputatul de Buzău Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD. Însă, la începutul anului 2016, primarul Robert Negoiță a divorțat la notar de Sorina Docuz. După mai bine de un an de la divorț, Sorina Docuz s-a căsătorit civil cu Mădălin Stan, fostul partener de afaceri al lui Nelu Iordache, cunoscut ca "Mădălin de la Giurgiu". Se întâmpla pe 1 noiembrie 2017. Nașul cuplului a fost celebrul afacerist Nelu Iordache, condamnat anul trecut la 11 ani și nouă luni de închisoare pentru fraude cu fonduri europene. Dar nici acest mariaj nu a rezistat. Anturajul lui Marcel Ciolacu are ocazia să o vadă destul de des pe Sorina Docuz, de ceva vreme. Docuz - cu primarul, sora - cu funcțiile Cristina Elena Arghir, sora Sorinei Docuz, a lucrat din 2008 până în 2010 la Vodafone, acolo unde gestiona „contul în relația cu clienții”. Apoi s-a angajat la firma fraților Negoiță, Ring Media Group, companie care edita ziarul Ring. Aici a lucrat ca specialist în marketing până în octombrie 2017. Fostul cumnat, primarul Robert Negoiță, la un an după divorțul de sora ei, a decis să o numească în septembrie 2017 în funcția de administrator provizoriu la Internet și Tehnologie S3, una din societățile înființate de Primăria Sector 3. Mai mult, Negoiță a decis ca fosta sa cumnată fie numită președinte al Consiliului de Administrație. Chiar dacă a fost criticată și contestată că nu are experiență, primarul Robert Negoiță nu s-a lepădat de sora fostei sale soții. Cristina Elena Arghir primește pentru funcția dată de fostul său cumnat un salariu lunar de peste 287.000 lei anual, echivalentul a peste 58.000 de euro. Ceea ce înseamnă că lunar încasează în jur de 5.000 de euro din bani publici. Grindeanu a luat-o de specialistă în căi ferate Între timp, Sorina Docuz a ajuns o foarte apropiată a lui Marcel Ciolacu, liderul PSD. Probabil fără nici o legătură cu acest lucru, subalternii politici ai lui Ciolacu au decis să îi ofere surorii acesteia încă două funcții plătite din bani publici. Primul a fost vicepremierul și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Acesta a hotărât ca Cristina Elena Arghir să fie numită în Consiliului de Administrație al companiei Rofersped, deținută de minister prin intermediul CFR Marfă. Datele de la Registrul Comerțului arată că Cristina Elena Arghir a fost numită ca membru provizoriu pe 31 ianuarie 2022. La data de 1 august 2022, mandatul acesteia a fost prelungit pe o perioadă de patru luni. Spătaru i-a dat o funcție la Loterie Marcel Ciolacu, în calitate de lider al PSD, a propus ca Cristina Elena Arghir să fie trimisă în Consiliul de Administrație al Romgaz, acolo unde urma să fie renumerată pe măsură. Propunerea a fost înaintă de liberalul Virgil Popescu, ministrul Energiei. În urma reacțiilor publice, Marcel Ciolacu a fost nevoit să o renunțe la numirea de la Romgaz. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din Buzău cu banii publici ai comunelor din județ Dar nu s-a lăsat. A apelat la alt subaltern al său pe linie de partid, ministrul Florin Spătaru, care a decis să o numească în Consiliul de Administrație al Loteriei Române. De aici, Arghir încasează lunar 7.200 lei brut. Anterior acestor numiri, la data de 17 noiembrie 2021, sora Sorinei Docuz a fost numită în Consiliul de Administrație al companiei Voltalim, deținută de Societatea de Investiții Financiare Oltenia. Declarația de avere, modestă În octombrie 2017, Cristina Elena Arghir a depus o declarație de avere din care rezulta că deține un apartament în Popești Leordeni. Pentru munca prestată la firma fraților Negoiță a fost renumerată cu aproximativ 5.000 de lei, în timp ce soțul ei încasa în jur de 3.400 de lei la DCZ Shop. Pe lângă aceste venituri, a mai încasat o indemnizație de creștere a copilului și alocații de aproximativ 9.500 de lei. Cu un an înainte, familia Arghir vânduse o șalupă cu 50.000 de lei lui Dragoș Nicolae Strinu, dar și un autoturism, cu suma de 30.000 de lei, unei firme. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Cristina Elena Arghir și-a vândut apartamentul în anul toamna anului 2019 unei anume Diana Balaganschii cu suma de 74.500 de euro. Ultima declarație de avere arată că soții Arghir nu mai dețin nici un bun imobil și nici conturi bancare. Sunt menționate doar veniturile din salarii și indemnizații. Conform documentului citat, Alin Mădălin Arghir a încasat un salariu de doar 1.134 lei de la firma DCZ Shop, firmă deținută de Dumitru Docuz și Sorina Stan, actual Sorina Docuz. Datele financiare ale firmei arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri de 9,29 milioane lei și un profit net de doar 102.417 lei.

Contractele Armatei în derulare se scumpesc (sursa: Facebook/MApN)
Investigații

Contractele Armatei în derulare se scumpesc

Contractele Armatei în derulare se scumpesc. Florin Spătaru, ministrul Economiei, pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va face cadou sute de milioane de euro băieților deștepți din industria de apărare sub pretextul ajustării prețurilor la contractele din domeniul apărării și securității naționale. Printre cei care vor beneficia de această măsură se află și companiile GDELS Mowag și Iveco, două firme sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă, susțin surse din Ministerul Apărării. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost sancționată cu 2,4 milioane de euro, în timp ce americanii de la GDELS Mowag, cu 8,5 milioane euro. Contractele Armatei în derulare se scumpesc Ministerul Economiei, condus de pesedistul Florin Spătaru, a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru „ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Inițiatorii proiectului invocă contextul geopolitic și geostrategic care a condus la majorarea prețului materiilor prime, respectiv creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale și a combustibilului. Pe scurt, spun inițiatorii, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat scumpiri în lanț, motiv pentru care e necesară creșterea valorii contractelor de achiziție a armamentului. Furnizarea produselor, în pericol În caz contrar, o primă consecință negativă ar fi „insecuritatea juridică a părților” care ar putea duce la posbilitatea nefinalizări furnizării produselor și serviciilor cu specific militar. Iar pe termen mediu și lung ar putea afecta capacitatea de apărare a țării, potrivit proiectului de Ordonanță al Ministerului Economiei. „De asemenea, există riscul neonorarii contractelor de produse si servicii cu specific militar, inclusiv a finalizării proiectelor, generat de faptul că la semnarea contractelor nu erau prevăzute costuri care să acopere sumele suplimentare generate de evenimente de natura celor exemplificate mai sus, iar beneficiarii, la momentul semnării contractelor, nu au avut cum să aprecieze situația viitoare a contractelor”, se mai specifică în proiectul citat. Cine ar fi printre "premianți" Majorarea prețului se aplică pentru contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență, potrivit documentului pus în dezbatere publică. Totodată, ajustare a prețurilor se aplică și pentru procedurile de atribuire aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Dar și în cazul acordurilor cadru aflate „în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și în cuprinsul acestora nu au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț, sau au fost prevăzute clauze de ajustare cu privire la preț pe baza cursului de schimb leu/euro sau leu/dolar”. Potrivit unor surse din cadrul Ministerulu Apărării, printre cei care vor beneficia de ajustarea prețurilor se află și companiile GDELS Mowag și Iveco. Două companii care au în derulare contracte controversate. GDELS Mowag, penalități de întârziere de 8,5 milioane euro Compania GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics, se află printre agenții economici care vor beneficia de această Ordonană de Urgență inițiată de ministrul Florin Spătaru. În acest caz, Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern 852/2017 în baza căreia Ministerul Apărării Naționale a contractat 227 de blindate Piranha V neflotabile în valoare de 895 milioane euro. Conform documentului citat, GDELS Mowag se obliga să livreze primele 30 de blindate direct din Elveția. Pentru restul de 197 de blindate, o mare parte din componente urma să fie produse în România și integrate la Uzina Mecanică București. Mai mult, Ministerul Apărării a plătit un avans de 114,4 milioane euro. Citește și: Blindatele Piranha V, contractate fără licitație și plătite în avans, au fost livrate României în bătaie de joc: doar 50% au venit. Potul: 900 de milioane de euro Dar compania GDELS Mowag nu a respectat contractul cu Armata: nu a livrat blindatele plătite în avans de România. De abia în martie 2019, Ministerul Apărării a impus penalități maxime de 8,5 milioane de euro. Ulterior filiala elvețiană a continuat să tergiverseze contractul până când a obținut noi termene de livrare. Culmea, în acest context, compania GDELS Mowag solicită majorarea contractului invocând creșterea prețurilor inclusiv pentru blindatele nelivrate la termen. Italienii de la Iveco, penalități de 12 milioane de lei Într-o situație asemănătoare se află și compania italiană Iveco. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma italiană Iveco a fost penalizată cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de euro, de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu a livrat la termenul prevăzut în contract camioanele pentru Armata Română. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Valoarea contractului încheiat între Ministerul Apărării Naționale și compania Iveco este de 3,42 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 700 de milioane de euro. Pentru acești bani, italienii de Iveco se obligau să livreze 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Pentru că nu putea livra la timp camioanele contractate, italienii au solicitat activarea clauzei de forță majoră în martie 2020, invocând pandemia.

România exportă apă ieftin în Ungaria (sursa: realitateadeharghita.net)
Investigații

România exportă apă ieftin în Ungaria

România exportă apă ieftin în Ungaria. Apele Române au vândut Ungariei nu mai puțin de 1,5 milioane mc de apă pentru irigații cu doar 14.070 euro, adică mai puțin de un eurocent pe metru cub. În acest timp, culturile agricole ale fermierilor români erau decimate de seceta pedologică. Întreaga cantitate de apă a fost pompată peste graniță de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare prin Canalul Mureșel. Conducerea Apelor Române, la cârma căreia se află Sorin Lucaci, nu a vrut să comunice ce cantități de apă pentru irigații au fost exportate în Ungaria în ultimele două decenii. În schimb, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a transmis că România exportă apă în Ungaria dinainte de 1989. România exportă apă ieftin în Ungaria Seceta pedologică, adică rezerva scăzută de apă în sol, a afectat zeci de mii de hectare din întreaga țară. Culturile de porumb au fost compromise aproape total, în timp ce cele de grâu a înregistrat pierderi de 30% pe hectar. Dar, în timp ce fermierii se zbăteau să facă rost de apă pentru a salva culturile, Administrația Națională Apele Române (ANAR) exporta apă din abundență în Ungaria. Mai exact, 1,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații pentru doar 14.070 euro. De exemplu, una dintre cele mai mari cisterne are o capacitate de 30 metri cubi, echivalentul a 30.000 litri de apă. Întreaga cantitate de apă ar fi putut fi înmagazinată în 50.000 de cisterne mari. Asta în contextul în care ministrul Mediului, Barna Tanczos, le recomanda unor administrații locale să impună restricții la utilizarea apei potabile. „Acolo, restricţiile pot viza domenii de activitate, dar analiza se face de la caz la caz. Nu putem generaliza. În localităţile unde nu există piscine şi nu există cluburi, acolo apa este probabil folosită pentru irigare în grădină. Este la fel de mare risipă şi acolo”, declara ministrul Barna Tanczos, de la UDMR. Isonul ministrului era ținut de șefii Apelor Române care avertizau prin comunicate publice că „este extrem de important ca populaţia să înţeleagă faptul că sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost dimensionate fără folosinţă de irigaţii şi nu recomandăm în această perioadă udatul grădinilor şi umplerea unor bazine/piscine”. Sorin Lucaci, șeful Apelor Române, se face că plouă Defapt.ro a solicitat Apelor Române să comunice de când exportă apă în Ungaria, cu ce instituție sau companie a semnat contractul, ce cantități de apă pentru irigații a fost exportată de la data semnării contractului și ce sume de bani s-au încasat. Sorin Lucaci, noul șef al Apelor Române, nu a vrut să răspundă integral solicitării transmise de către Defapt.ro. Totuși, a precizat că s-a semnat un contract Alsó-Tisza-vidéki Vízügyi Igazgatóság, adică cu Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged din Ungaria, în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor de frontieră intrat în vigoare la 17 mai 2004 și a Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă. România exportă apă în Ungaria de dinainte de 1989 Apele Române exportă în Ungaria apa pentru irigații cu ajutorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). La solicitarea Defapt.ro, ANIF a transmis că „doar pompează și tranzitează apă prin Canatul Mureșel în Ungaria”. Canalul Mureșel a fost construit de Ungaria între anii 1880 și 1904 cu scopul de a prelua apă din râul Mureș pentru alimentarea cu apă a fabricii de zahăr de la Mezohegyes. După închiderea fabricii s-a livrat doar apă pentru irigații. Canalul Mureșel, lung de 32 de km, pornește din Municipiul Arad până la frontiera cu Ungaria și se află în administrarea filialei Teritoriale de Înbunătățiri Funciare Timiș. „Precizăm de asemeni, că transferul de apă pentru irigații către Ungaria se efectuează dinainte de 1989”, a transmis ANIF. ANIF, prețuri mai mari de cinci ori decât Apele Române Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a adăugat că, în ultimii zece ani, a pompat în Ungaria o cantitate de 16,5 milioane metri cubi de apă pentru irigații. De exemplu, în perioada 2012 -2016, apa pompată a ajuns la Societatea Comercială Nonprofit de Răspundere de Gospodărire a Apelor Dombegyhaz și Domeniile Hergheliei Mezohegyeș SA. Cele două societăți au primit 7,5 milioane metri cubi de apă. Pentru pomparea acestei cantități de apă au plătit puțin peste 70.000 de euro. Începând cu anul 2017 până în prezent, ANIF a pompat câte 1,5 milioane metri cubi anual pentru Direcția Apelor Tisa Inferioară Szeged. Pentru apa pompată anul acesta a încasat peste 72.000 de euro, adică de peste cinci ori valoarea încasată pe apă de Apele Române. În timp ce valoarea cumulată a contractelor pe ultimii cinci ani depășește suma de 910.000 euro.

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR

Bătaie între liberali pe șefia CNAIR. Liberalii trag sforile pentru a-și impune oamenii la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere în locul directorului general Cristian Pistol și al directorului general adjunct Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Pentru desemnarea noului director general al CNAIR se bat șeful PNL Ilfov, Hubert Thuma, secretarul general al PNL, Lucian Bode, și șeful PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Bătaie între liberali pe șefia CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a revenit organizației PNL Ilfov în urma împărțirii companiilor de stat între PNL și PSD, cele două partide principale aflate în coaliția de guvernare. Totodată, organizația liberalilor din Ilfov a reușit să îl impună secretar de stat în Ministerul Transporturilor pe Ionel Scrioșteanu, fostul șef de cabinet al lui Marian Petrache. Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu și-a trădat fostul șef la ultimele alegeri interne de la PNL Ilfov și a trecut cu arme și bagaje în tabăra lui Hubert Thuma. Culmea, noul șef al PNL Ilfov este finul liberalului Marian Petrache. Dar relația prin alianță nu a mai contat atunci când finul și-a propus să îl înlocuiască de la șefia PNL Ilfov pe Marian Petrache, unul dintre greii liberalilor. Dar și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu a intrat în dizgrația lui Hubert Thuma pentru că a promis că va numi mai mulți liberali ilfoveni în consiliile de administrație ale companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor. Ceea ce nu a făcut. Mai mult, pe funcțiile râvnite de PNL Ilfov au fost numiți oameni din partea PSD. Thuma vrea păstrarea lui Pistol Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, vrea să îl mențină în funcția de director general al CNAIR pe actual director Cristian Pistol, căruia îi expiră mandatul de conducere. În cazul în care nu va reuși să îi prelungească mandatul de director al lui Cristian Pistol, secretarul de stat Ionel Scrioșteanu ar putea fi schimbat din funcție. La funcția de director general al CNAIR râvnește și Lucian Bode, secretarul general al PNL și ministrul Afacerilor Interne. Dar și Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și liderul liberalilor prahoveni. La nivel național, acesta din urmă deține funcția de prim-vicepreședinte pe mediu de afaceri și societate civilă. Mariana Ioniță și Ana Maria Vasile, concurentele Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, Lucian Bode o sprijină pentru funcția de director general pe Mariana Ioniță, actualul secretar general al Ministerului Transporturilor și fostă șefă a CNAIR. Numirea Marianei Ioniță l-ar avantaja și pe ministrul Sorin Grindeanu, pentru că ar rămâne vacant postul de secretar general al ministerului. Ocazie cu care ar putea să își numească un apropiat pe această funcție cheie. Controversatul Iulian Dumitrescu ar vrea să o impună la conducerea CNAIR pe Ana Maria Vasile, administratorul public al Județului Prahova și cea care conduce Consiliul Județean atunci când Iulian Dumitrescu are treburi politice la București. Bogdan Pascu, omul lui Dan Voiculescu, ar putea fi schimbat Decizia privind numirea directorului general va fi luată la următoarea ședintă a Consiliului de Administrație al CNAIR care va avea loc în cursul zilei de luni. Tot atunci, Consiliul de Administrație urmează să aprobe noua structură organizatorică a structurii centrale a CNAIR. Ocazie cu care ar putea să se înființeze trei noi posturi de directori generali adjuncți. Citește și: FOTO Regele Charles al III-lea, suveranul britanic cel mai apropiat de România. Până acum, nici un monarh britanic nu a vizitat România În prezent, director general adjunct este Bogdan Pascu, unul din oamenii apropiați ai lui Dan Voiculescu. Înainte de a prelua funcția de director adjunct, premierul Florin Cîțu l-a plasat în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al CNAIR. Însă, în cazul în care liberalii nu îi vor mai acorda sprijinul politic, Bogdan Pascu ar putea fi schimbat din funcție. Bogdan Pascu a fost parlamentar din partea fostului Partid Conservator condus de Dan Voiculescu și a ocupat în 2006 și funcția de vicepremier în cabinetul condus de Călin Popescu – Tăriceanu. Bogdan Pascu a lucrat și la Antena 1 și Grivco, firme controlate de Dan Voiculescu.

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați

"Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați. Peste 2,38 miliarde de lei au încasat furnizorii de electricitate și gaze de la Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, drept compensație pentru plafonarea prețului. "Baronii" compensării energiei: giganți, controversați, conectați Defapt.ro a obținut lista cu sumele de bani încasate de fiecare companie care a solicitat compensații de la bugetul de stat. Pe această listă se află și companii cu un singur angajat care au raportat cifre de afaceri de milioane de euro. Dar și afaceristul Augustin Oancea, considerat unul dintre cei mai mari traderi din energie, sau patroni de firme implicați în scandaluri de corupție. În jur de 100.000 de euro a primit și o firmă controlată de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko, care în perioada 2000-2007 a fost managerul companiei Lukoil. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. Un singur angajat, 12 milioane de lei cifră de afaceri Compania Plenerg distribuie energie electrică pentru mall-ul bucureștean Park Lake, dar și pentru hypermarket-ul Carrefour din incinta acestuia. În ultimele două luni, a primit compensații de peste două milioane de lei (peste 400.000 de euro). Datele de la Registrul Comerțului arată că firma Plenerg este deținută de Project Sierra 10 și Project Sierra 11, două societăți înregistrate în Olanda. Citește și: Compensarea facturilor la energie pentru populație și companii pentru iarna viitoare se anunță devastatoare: aproximativ un miliard și jumătate de euro De administrarea societății românești se ocupă portughezii Ana Maria Guedes Antunes de Oliveira și Alexandre Miguel Durao Fernandes. Cu doar un singur angajat, compania Plenerg a declarat o cifră de afaceri de peste 11,77 milioane lei în anul fiscal 2021. În ultimii doi ani fiscali a raportat pierderi: de peste 1,2 milioane lei în 2021 și în jur de 1,5 milioane lei în anul fiscal 2020. Frați Mureșan, compensații de peste zece milioane Nova Power & Gas, controlată de frații Simion Adrian Mureșan și Teofil Ovidiu Mureșan prin intermediul Electrogrup Infrastructure SA, a primit 1,365 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 9,2 milioane lei pentru gaze naturale. Suma totală încasată depășește 10,56 milioane lei, adică în jur de 2,2 milioane euro. Compania Nova Power & Gas a intrat în sectorul energetic în anul 2007, în Cluj Napoca. De pe site-ul companiei aflăm că distribuie energie electrică și gaze naturale în toate colțurile țării. Această societate face parte din grupul E-Infra, alături de companiile Electrogrup, Direct One, Netcity și Wesee. Datele financiare arată că Nova Power & Gas a avut în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de peste 580 de milioane lei și o pierdere netă de peste 28,1 milioane lei, cu un număr mediu de 91 de salariați. Nevasta lui Costan, în dosarul lui Scripcaru Călin Filimon Costan, un afacerist controversat din Brașov, a obținut prin firma ICCO Energ în jur de 9,3 milioane de lei de la Ministerul Energiei. De exemplu, pe 3 iunie 2022 i s-a decontat puțin peste 200.000 de lei. Cea mai mare sumă de bani a fost primită de firma ICCO Energ la data de 12 iulie 2022. Atunci i s-au decontat în jur de 8,9 milioane lei. La sfârșitul lunii august a mai primit peste 230.000 de lei. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Societatea ICCO Energ face parte din grupul de firma ICCO, controlate de Călin Filion Costan. Fosta lui soție, Simina Mariana Costan, a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu în dosarul de corupție în care este anchetat primarul Brașovului, George Scripcaru. Procurorii DNA susțin că primarul George Scripcaru împreună cu Simina Costan și Ciprian Mihai David au făcut demersuri pentru a prelua activele, licențele și activitatea CET SA. Peste 27,2 milioane euro pentru Oancea (Tinmar) Afaceristul prahovean Augustin Oancea este director general la firma Tinmar Energy, pe care o controlează prin intermediul unei alte societăți, Martin Oil Energy. Acesta este considerat unul din marii jucători de pe piața energiei. Informațiile obținute de către Defapt.ro arată că Tinmar Energy a încasat în jur de 107 milioane lei pentru energie electrică și în jur de 29 milioane lei pentru gaze naturale. În total, în jur de 136 milioane lei, echivalentul a peste 27,2 milioane euro. Datele financiare ale Tinmar Energy arată că în anul fiscal 2021 a avut o cifră de afaceri netă de peste 3,56 miliarde de lei și un profit net de peste 142,8 milioane de lei cu un număr mediu de 98 de angajați. Fosta manager Lukoil, 100.000 de euro Pe lista beneficiarilor banilor guvernamentali se află și firma AIK Energy România, controlată oficial până în primăvara acestui an de rusoaica Natalia Niță, fostă Rybchenko. Datele de la Ministerul Energiei arată că firma înființată de rusoaică a încasat în jur de 490.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Conform informațiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn, ea a fost manager la compania rusească Lukoil în perioada 2000 – 2007. În paralel, și-a dezvoltat mai multe afaceri, inclusiv înființarea grupului AIK la Londra. Natalia Niță (Rybchenko) a absolvit Academia de Studii Economice, iar în anul 2003 a obținut titlul de doctor în economie cu lucrarea „Locul și rolul Rusiei în economia mondială contemporană”. Peste un miliard de lei, la giganții pieței În prezent, AIK Energy România este sucursala românească a firmei AIK Energy International LTD, înregistrată în Marea Britanie, și este reprezentată de un anume John Szepietowski. Printre directorii firmei se mai află Ana – Maria Bunicelu și Jeremy John Deeley. La rândul ei, firma AIK Energy International Ltd. este deținută de AIK Group LTD. Cea din urmă societate are nouă directori și un secretar. Printre directori îi regăsim pe avocata Ana Maria Bunicelu, Corneliu Dică, rusoaica Natalia Niță și Gheorghe Andrei Pădureț. Ultimul a fost consul onorific al Republici Chile la Constanța. Cele mai mari sume în compensare le-au primit giganți precum Electrica, Engie, EON, CEZ și ENEL, fiecare cu sute de milioane de lei primite de la Ministerul Energiei. RCS&RDS a încasat câteva milioane de euro de la stat pentru costuri peste plafon.

Cum se fură din Aeroportul Băneasa (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Investigații

Cum se fură din Aeroportul Băneasa

Cum se fură din Aeroportul Băneasa. 440.000 de euro plătește Compania Națională Aeroporturi București pentru repararea unor echipamente noi necesare pentru Uzina Electrică a Aeroportului Băneasa. Echipamentele au fost cumpărate în 2008, dar nu au fost niciodată folosite. Între timp, o parte s-au furat și restul s-au deteriorat. Echipamentele, cumpărate în 2008 Aeroportul Băneasa era administrat în anul 2008 de Societatea Națională Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu SA, o companie din subordinea Ministerului Transporturilor. În acel an, Aeroportul Băneasa a cumpărat mai multe echipamente pentru a fi folosite la creșterea capacității Uzinei Electrice de la 10 la 20 kV. Antreprenor general era compania UTI, controlată de controversatul Tiberiu Urdăreanu. Pentru a duce lucrarea la bun sfâșit, antreprenorul a comandat mai multe echipamente de firma Electro Alfa Internațional. CNAB susține oficial că echipamentele au fost cumpărate în anul 2008 „ca parte a trecerii alimentării cu energie electrică de la 10kV la 20kV. Procedurile de trecere la alimentarea cu energie electrică la 20kV au fost demarate în 2016”. Expertizare pentru 18.000 de euro În 2009, Aeroportul Băneasa și Aeroportul Otopeni au fuzionat și au format actuala Companie Națională Aeroporturi București. Proiectul de creștere a capacității Uzinei Electrice a fost abandonat iar echipamentele noi au fost lăsate de izbeliște. Între timp aeroportul Băneasa a fost închis și, recent, redeschis. Acum, după 14 ani de la achiziționarea echipamentelor noi pentru Uzina Electrică, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), sub conducerea noului director general Sorin Păun, a apelat la firma Electro Alfa Internațional, cea care vânduse inițial echipamentele, pentru a le expertiza. Valoarea contractului a fost în jur de 18.000 de euro. Cum se fură din Aeroportul Băneasa La solicitarea Defapt.ro, CNAB a transmis că în urma expertizei tehnice „s-a constatat că echipamentele tehnice testate nu sunt funcționale și sunt un real pericol pentru personalul de exploatare în condițiile în care ar fi puse sub tensiune”. Specialiștii au constatat deteriorări vizibile ale aparatului electric principal și ale confecției metalice, lipsuri în aparatul electric de comandă și semnalizare, dar și că au fost afectați iremediabil parametrii de protecție în cazul izolatorilor și a altor elemente izolante, precum și a garniturilor de etanșare. Pe scurt, CNAB susține că echipamentele noi aflate în depozit s-au stricat fără să fie folosite, dar și că au dispărut în neant componente din aparatul electric de comandă. Sau, pe românește, cineva cu acces în Aeroportul Băneasa a furat componentele. 440.000 de euro pentru reparații Pentru repararea echipamentelor electrice, CNAB a organizat o nouă procedură de achiziție cu un singur ofertant. Contractul, în valoare de 440.000 de euro, a fost atribuit tot firmei Electro Alfa Internațional. Călin Atanasie, director vânzări la Electro Alfa Internațional, a spus că nu știe de ce și cum s-au stricat echipamentele electrice. „Vă pot spune că le-am expertizat și erau într-o stare avansată de degradare. Bară ruginită, bară de cupru lipsă, echipamente lipsă din ele. Procentul de degradare a fost de peste 80%. Echipamentele au fost noi 100%. La momentul respectiv, UTI le-a comandat. Chiar nu pot să vă spun cum au dispărut componentele. Nu au fost în grija mea, nu știu. Au fost depozitate în condiții necorespunzătoare. Nu pot să vă dau un răspuns pentru ceea ce au făcut ei. Cel mai probabil, echipamentele vor fi reparate în ianuarie – februarie anul viitor”, a declarat directorul Călin Atanasie pentru Defapt.ro. Păun, omul de încredere al lui Deripaska Sorin Păun, noul director general al CNAB, nu a răspuns pentru a explica cum s-au deteriorat echipamentele noi, dar mai ales cine este responsabil pentru această pagubă pentru care statul român va plăti în jur de 458.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Administratorul intereselor de afaceri ale oligarhului rus Deripaska, numit șef al aeroporturilor Otopeni și Băneasa. Deripaska, pe lista de sancțiuni a UE Defapt.ro a dezvăluit la finalul lunii iulie că Sorin Păun a fost adus la conducerea CNAB de la o firmă controlată indirect de oligarhul rus Oleg Deripaska. Numirea a fost făcută de Consiliul de Administrație al CNAB la propunerea președintelui Răzvan Robert Dobre, care a venit cu CV-ul acestuia într-un plic. Sorin Păun este soțul Mihaelei Ioana Kaitor, secretar de stat la cabinetul vicepremierului Kelemen Hunor, președintele UDMR.

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți (sursa: NYT)
Investigații

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți

NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți. Un amplu articol publicat miercuri în New York Times arată cum arbori masivi din păduri aflați în arii protejate ecologic sunt tăiați și tocați pentru a fi transformați în peleți. NYT: Păduri românești protejate, făcute peleți "A reporter and photographer spent four days hiking through Romania’s forests, which represent two-thirds of the European Union’s virgin woodlands. There, they documented clearcutting and followed trucks from ecologically sensitive forests. Although logging is not forbidden in Europe’s protected forests, governments are required to conduct environmental assessments to ensure the land is being conserved. But experts say that such assessments are rare. Last year, the European Court of Auditors raised the alarm on these supposedly protected forests, finding many of them in “bad or poor conservation status.” Today, after a 2,200-foot hike up Ceahlau Mountain in Romania, a trail of wooden carcasses is visible below, a scar across one of Europe’s last old-growth forests where 200-year-old trees once stood. Citește și: EXCLUSIV Schweighofer (HS Timber Group) își continuă practicile toxice pentru pădurile României: cumpără lemn fără documente de proveniență Further down the mountain, logs were loaded on a truck branded for Ameco, one of Romania’s biggest pellet producers. “Pellet production offers the possibility to use waste from agriculture and forestry,” the company says on its website. Its pellet bags are labeled as coming exclusively from sawdust and wood chips. Times journalists saw trees from Romania’s protected forests being fed into Ameco grinders.", se arată în NYT.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră