sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR. Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile făcute de către Defapt.ro, care a atras atenția asupra faptului că Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, a sabotat aviația civilă prin desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Bode l-a plantat pe Stoica în AACR Mai mult, Nicolae Stoica a mințit public susținând că instituția pe care o conduce nu are atribuții legale în domeniul securității cibernetice pe domeniul aviației. Nicolae Stoica a fost numit în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) în cursul anului 2020 de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode, actualul ministrul de Interne și secretar general al PNL. Apoi, a fost numit director interimar al AACR în mandatul ministrului Cătălin Drulă de la USR. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) Drept recompensă pentru dezastrul de la AACR, în octombrie 2022, Nicolae Stoica a fost selectat de o comisie a Ministerului Transporturilor să facă parte din Consiliul de Administrație al AACR în următorii patru ani. Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR Nicolae Stoica, protejatul ministrului Lucian Bode, a ajuns pe filieră liberală în Consiliul de Administrație al AACR în cursul anului 2020. Ulterior, în mandatul ministrului Cătălin Drulă, a fost desemnat director interimar de către Consiliul de Administrație. Astfel de decizii se iau doar cu acordul ministrului. La scurt timp după preluarea mandatului de director, Nicolae Stoica a decis să concedieze trei specialiștii în securitate cibernetică pentru a reduce cheltuielile. Totodată, a decis și desființarea serviciului de securitate cibernetică aferent aviației civile, recunoscut la nivel internațional, invocând faptul că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Degeaba l-au contrazis Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații și Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, nimeni nu a avut curajul să se atingă de protejatul lui Bode. Corpul de Control: "AACR (...) are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice" Corpul de Control al Prim-ministrului Nicolae Ciucă a făcut publică o sinteză în urma unui control de fond la AACR. O primă concluzie trasă de specialiștii Guvernului arată că „AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național”. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Pentru ca dezastrul să fie complet, Autoritatea Aeronautică „nu a emis procedurile și instrucțiunile specifice cu privire la cerinţele de pregătire pentru personalul responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice critice de aviație civilă”. De ce? Pentru că directorul Nicolae Stoica susținea că instituția pe care o conduce nu are atribuții în domeniu. Stoica a condus AACR fără plan de management Specialiștii în control atrag atenția în documentul citat că „fundamentarea măsurilor de restructurare a AACR, efectuată în anul 2021 (februarie și iulie), s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică”. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Dar directorul Nicolae Stoica nu a apărat interesul economic al AACR atunci când a fost vorba de recupereze creanțele de la partenerii de afaceri ai instituției. Potrivit raportului, în cazul anumitor parteneri, AACR nu a calculat și facturat penalități de întârziere aferente creanțelor neîncasate la termen în perioada 2019-2021. Din raportul citat mai aflăm că, de la data numiri în funcția de director interimar a lui Nicolae Stoica, adică din 18 ianuarie 2021, administrarea Autorității Aeronautice s-a realizat timp de 19 luni fără un plan de management și de administrare. Adică, după ureche. Cu toate acestea, Nicolae Stoica a fost plătit lunar cu peste 44.106 lei brut (peste 9.000 de euro lunar). Nicolae Stoica nu a răspuns întrebărilor adresate de Defapt.ro

Guvernul confirmă dezvăluirile Defapt.ro despre AACR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Tun uriaș pe dezinsecție la Ilfov (sursa: Facebook/Hubert Thuma)
Investigații

"Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov

"Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov. Liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, pregătește un contract cuprins între 7,2 milioane euro și 14,4 milioane euro, după ce a crescut din pix rețeaua de drumuri aferentă celor 40 de localități ilfovene. Banii sunt prevăzuți pentru o licitație de dezinsecție și larvicidare la nivelul întregului județ. De exemplu, comuna Vidra, una din cele 40 de localități ilfovene, are (conform caietului de sarcini) o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că lungimea drumurilor din Vidra ar trebui să fie de 1.729 kilometri (dacă luăm în calcul o lățime de zece metri a fiecărui drum). Cam cât distanța dintre București și Berlin. La polul opus se află localitatea Dărăști care, conform caietului de sarcini, are doar 210 hectare de drumuri, echivalentul a 210 kilometri de drum cu o lățime de zece metri. "Tun" uriaș pe dezinsecție la Ilfov Consiliul Județean Ilfov, sub conducerea liberalului Hubert Thuma, prin Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov, și-a propus să facă dezinsecția și larcividarea întregului județ. În acest sens, a organizat o primă licitație în vara acestui an. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, autoritățile ilfovene și-au arătat disponibilitatea de a plăti între 36 și 72 milioane lei, adică între 7,2 și 14,4 milioane euro, pentru achiziția de servicii de dezinsecție și larvicidare în baza unui acord cadrul încheiat pe patru ani. Din caietul de sarcini aflăm că firmele care își doresc contractul trebuie să aibă minim 15 angajați certificați în servicii de deratizatizare, dezinsecție și dezinfecție. Cei minim 15 angajați au la dispoziție doar patru zile pentru a face dezinsecția și larvicidarea întregului județ. Procedură care se repetă de patru ori pe an. Citește și: Putin, ultima încercare disperată de a recupera teren în Ucraina înainte de folosirea armelor nucleare: atragerea lui Lukașenko în război printr-un atac provocator pe teritoriul belarus În plus, autoritatea contractantă a mai cerut minim 30 de utilaje pentru cei 15 muncitori, inclusiv un utilaj de mare capacitate propulsat care să aibă capacitatea de „pulverizare de minim 50 metri pe verticală pentru zonele cu vegetație foarte înaltă”. Însă în județul Ilfov nu sunt zone cu o vegetație atât de înaltă. La solicitarea Defapt.ro, Serviciul Județean de Dezinsecție a justificat această cerință prin faptul că „s-a luat în considerare o înălțime de 20-30 m a vegetației cu asigurarea unui tratament în profunzime, tratament care poate fi asigurat prin utilizarea unui utilaj de o asemenea capacitate”. Mii de kilometri de drumuri în Vidra În caietul de sarcini este trecută lista cu suprafețele totale aferente celor 40 de localități ilfovene pentru care trebuie să se facă dezinsecția și larvicidare. Din documentul citat rezultă că dezinsecția exterioară trebuie făcută pe o suprafață de 24.927 hectare. Suprafață este compusă din drumuri, gropi de gunoi și spații verzi. Documentul menționează și cum se împarte întreaga suprafață de drumuri pe localități. Astfel, pentru comuna ilfoveană Vidra, se contractează dezinsecția pentru o rețea de drumuri care însumează în total 1.729 hectare. O suprafață exagerat de mare: dacă presupunem că fiecare drum comunal ar avea o lățime de zece metri, rezultă că în comuna Vidra se află o rețea de drumuri de 1.729 km. Adică distanța dintre București Berlin. Dar normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor prevăd o lățime de trei metri pentru fiecare bandă de drum județean și drum comunal. Ceea ce înseamnă că, în 1.729 de hectare intră aproape 3.000 de kilometri de drumuri la Vidra, potrivit caietului de sarcini. Pe un sfert din comună, șosele Iar dacă am lua în calcul că fiecare drum comunal din Vidra ar avea lățimea unei autostrăzi, adică 26 de metri, reiese că Vidra, o comună din Ilfov, are o rețea de drumuri de 665 kilometri. Cât o autostradă între București și Oradea. Alte date statistice arată că suprafața totală a comunei Vidra este 71,01 kilometri pătrați. Adică, 7.101 hectare. Conform datelor din caietul de sarcini, drumurile din Vidra ar trebui să aibă 1.729 hectare. Ceea ce înseamnă că drumurile acoperă în jur de 25% din suprafața totală a localități. Am încercat să aflăm de la Primăria Vidra ce lungime au drumurile din comună, dar la numerele de telefon afișate pe site-ul primăriei nu a răspuns nimeni. Popești Leordeni, umflat de cinci ori Orașul Popești Leordeni, o altă localitate ilfoveană, aflată în sud-estul Bucureștiului, are 539 hectare de drumuri conform caietului de sarcini. Primarul orașului, Iacob Petre, nu știa suprafața totală a drumurilor din Popești Leordeni, dar ne-a spus să cerem datele de la inspectorul Bogdan Cernătescu. „Suprafața circulată o dăm de obicei în metri pătrați. Lățimea de 10 metri este enormă”, a spus inspectorul Cernătescu. Ulterior acesta ne-a transmis printr-un sms că suprafața totală a drumurilor asfaltate este de 390.244 metri pătrați. Adică, 39,2 hectare. În Popești Leordeni majoritatea drumurilor sunt asfaltate. Dar să supraestimăm și să presupunem că cu tot cu drumuri neasflatate întreaga suprafață ajunge la 100 de hectare. Ceea ce înseamnă că suprafața drumurilor menționată în caietul de sarcini a fost mărită artificial de cel puțin cinci ori. Acestea sunt doar două din cele 40 de localități ilfovene pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a calculate o rețea de drumuri de 24.379 hectare. Adică, 24.379 de kilometri de drumuri late de zece metri sau peste 9.000 de kilometri de autostrăzi. Asociere ciudată la prima licitație Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a primit o ofertă din partea asocierii dintre societățile Wasval și Atopum Invest. Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care Ziarul de Iași a scris că este soția unui fost șef din SRI Iași și cumnata controveratului pesedist Constantin Niță, fostul ministru al Energiei. Firma Wasval este reprezentată de Claudiu Tudurachi, fiul Valentinei Tudurachi, conform unor documente de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Un control de la Antifraudă efectuat în anul 2015 a scos la iveală că firma familiei Tudurachi avea o datorie la stat de trei milioane de lei. Numele lui Claudiu Valentin Tudurachi apare și într-un dosar penal alături de Bogdan Cornel Popa, fostul director al Administrației Cimitirelor din cadrul Primăriei Capitalei și denunțător al primarului Sorin Oprescu. Bogdan Popa a fost condamnat definitiv la 11 ani și șase luni cu executare într-un alt dosar de corupție, dar a fugit în Italia. În urma emiterii mandatului internațional de arestare de către autoritățile Române, Bogdan Popa a fost arestat în Italia. Dar Curtea de Apel din Napoli l-a pus în libertate până se judecă cererea de extrădare. Hubert Thuma nu explică Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a fost nevoită să anuleze licitația controversată pentru că asocierea dintre firmele Wasval și Atopum Invest nu îndeplinea toate condițiile cerute în caietul de sarcini. Surse din cadrul CJ Ilfov susțin că reprezentanții celor două firme s-au încurcat în documente și nu au făcut dovada experienței similare. Motiv pentru care Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov a anulat licitația. La începutul lunii noiembrie a.c., licitația pentru dezinsecție și larvicidare a fost reluată de Serviciul Județean de Dezinsecție și Ecologizare Mediu Ilfov fără a modica caietul de sarcini. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, dar acesta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesaje ca să explice cum s-au calculate suprafele de drumuri, dar mai ales cum a ajuns Comuna Vidra să aibă o rețea de drumuri de 1.729 hectare. În urma refuzului de a comunica pe acest subiect, Defapt.ro a trimis o solicitare Consiliului Județean Ilfov pentru a clarifica suprafața drumurilor menționate în caietul de sarcini. Rămasă, deocamdată, fără răspuns.

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă (sursa: Facebook/Iulian Dumitrescu)
Investigații

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă

Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă. Liberalul Iulian Dumitrescu, președintele CJ Prahova, continuă o tradiție locală de mare succes: Consiliul Județean atribuie contracte firmelor controversate care au contribuit la bunăstarea baronului PSD Mircea Cosma. Firma Coni, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a câștigat două contracte de la Consiliul Județean Prahova în valoare de peste 36 milioane euro pentru modernizarea a două drumuri județene. În urmă cu opt ani, procurorii prahoveni au acuzat atât firma Coni, cât și pe patronul acesteia, Nicolae Onea, că îi plăteau baronului Mircea Cosma un comision de 10% din valoarea contractelor publice câștigate la nivelul Județului Prahova. Coni SRL din Cocorăștii Colț Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte al PNL, se află la conducerea Consiliului Județean Prahova din anul 2020. Acesta a continuat tradiția împământenită de baronul PSD Mircea Cosma la nivelul județului de a atribui contracte publice unor firmele controversate. Una dintre aceste firme este Coni SRL, din comuna prahoveană Cocorăștii Colț, controlată de Nicolae Onea prin intermediul membrilor familiei sale Cornelia Onea și Nicolae Giunior Onea. În urmă cu aproape zece ani, firma Coni era abonată la contractele Consiliului Județean Prahova, condus pe atunci de Mircea Cosma. În 2014, procurorii prahoveni au acuzat firma Coni și pe Nicolae Onea de evaziune fiscală. Pentru a beneficia de clemență în fața judecătorilor, Nicolae Onea l-a denunțat pe baronul PSD Mircea Cosma, căruia îi plătea indirect 10% din valoarea contractelor publice. Banii erau încasați în numele lui Cosma de controversatul Răzvan Alexe. Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare în toamna lui 2016, dar doi ani mai târziu sentința avea să fie anulată de judecătorii de la ÎCCJ. Însă procesul în care compania Coni SRL este acuzată de evaziune fiscală este încă pe rol la Tribunalul Prahova. Următorul termen va avea loc pe 15 decembrie 2022. Prim-vice PNL, contracte pentru firmă evazonistă Cu toate acestea, firma Coni a continuat să câștige contracte publice în urma licitațiilor organizate de Consiliul Județean Prahova. Ultimul a fost câștigat în iulie a.c., în urma unei licitații cu un singur ofertant. Pentru acest contract au fost depuse, de fapt, încă trei oferte, dar CJ Prahova le-a considerat inacceptabile sau neconforme. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș Astfel, firma Coni, în asociere cu societatea Hydrostoy, din Bulgaria, a câștigat în iulie 2022 un contract de peste 60 de milioane de lei, echivalentul a peste 12 milioane de euro, pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritatea 1 a Regiunii Sud Muntenia – traseul regional 2 – tronsonul Prahova – DJ 720 (km. 15+500 - km. 30+000)”. Sursa principală de finanțare a lucrărilor o reprezintă Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), plus contribuția de la bugetul de stat și local. Concurenții lui Coni, descalificați Tot în mandatul de președinte al liberalului Iulian Dumitrescu, firma Coni, în asociere cu alte două societăți, a câștigat un contract în valoare de aproximativ 120 milioane lei, adică în jur de 24 de milioane de euro. De data aceasta pentru „modernizarea și reabilitarea drumurilor județene identificate în Prioritarea 1 a Regiunii Sud - Muntenia - Traseul Regional 3 - Tronsonul Prahova: DJ 102 K, DJ 102 D, DJ 100”. Licitația a fost anunțată în primăvara anului 2020, iar contractul a fost atribuit un an mai târziu, tot în urma unei licitații cu un singur ofertant. Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, CJ Prahova a primit trei oferte, dar două au fost declarate inacceptabile. Motiv pentru care contractul a fost atribuit asocierii dintre firmele Coni, Hydrostoy și Metabet CF SA. Opt milioane de euro de la CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă de liberalul Cristian Pistol, a atribuit asocierii dintre firmele General Trust Argeș și Coni un acord cadru de aproape 40 de milioane de lei la începutul lunii septembrie a.c. Cele două firme trebuie să toarne covoare asfaltice pe rețeaua de drumuri administrate de Secția de Drumuri Naționale Târgoviște. Societatea General Trust Argeș este patronată de afaceristul Cătălin Marian Spătaru, despre care presa a relatat că este finul generalului de poliție Ioan Stoica, fostul șef al poliției Argeș, Vâlcea și Olt. Fratele lui Cătălin Marian Spătaru, Dănuț Spătaru, zis „prințișorul Argeșului”, i-a dedicat o manea lui Alex Fătuloiu, fiul generalului de poliție Dan Fătuloiu, fostul secretar de stat din Ministerul de Interne.

România iese din băncile lui Putin (sursa: presidency.ro)
Investigații

România iese din băncile lui Putin

România iese din băncile lui Putin. Bucureștiul a avut nevoie de nouă luni pentru a se retrage oficial din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții, dar și din cel al Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, controlate direct de la Kremlin. În acest sens, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea a două legi care denunță acordul și convenția care au stat la baza înființării celor două bănci rusești. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu consideră că România ar trebui să se retragă și din Banca pentru Comerț de Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin, Dmitri Pankin. Procedură începută în martie Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat la finalul lunii februarie, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, că Guvernul de la București „a decis să înceapă procedura de retragere din Banca Internațională de Investiții care servește interesele financiare ale Rusiei”. Câteva zile mai târziu, pe 3 martie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a aprobat Memorandumul prin care a fost aprobată ieşirea României din acţionariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII) și din cel al Băncii Internaționale de Colaborare Economică (BICE). Documentele publice ale celor două bănci arată că Rusia deținea 43% din Banca Internațională de Investiții și 51,4% din Banca Internațională de Colaborare Economică. România deținea 7,5% din acțiunile BII, restul acțiunilor fiind deținute de Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria Mongolia, Slovacia și Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta. La cealaltă bancă controlată de ruși, România deține 7,1% din acțiuni. Ceilalți acționari minoritari sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, Slovacia și Vietnam. România iese din băncile lui Putin De abia acum, la nouă luni după ce trupele rusești au invadat Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea legii pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970. Totodată, a mai semnat un decret de lege prin care se denunță Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a protocoalelor sale de modificare şi completare. Legile prevăd că notificările de renunţare la calitatea de membru se vor transmite consiliilor Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii şi Băncii Internaţionale de Cooperare Economică după intrarea în vigoare a actelor normative. Adică după publicarea acestora în Monitorul Oficial. România, șase luni pentru a părăsi băncile rusești Retragerea efectivă din acţionariatul celor două bănci rusești se va face la şase luni de la transmiterea notificărilor. De asemenea, se mandatează Guvernul să întreprindă demersurile necesare pentru retragerea României din Banca Internaţională de Investiţii şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică. Cheltuielile ocazionate de retragerea din acţionariatul băncilor, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică, se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor. MAE va face cunoscut, prin ordin publicat în Monitorul Oficial, data la care Acordul privind înfiinţarea Băncii Internaţionale şi protocolul său de modificare şi completare, precum şi data la care Convenţia privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică şi protocoalelor sale de modificare şi completare îşi încetează valabilitatea în relaţie cu România. În BCDMN, condusă de finanțistul lui Putin, mai stăm Defapt.ro a dezvăluit că Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, nu crede că România trebuie să se retragă și din acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BCDMN). „În această Bancă, Rusia nu deține acționariat majoritar, astfel încât activitățile desfășurate de Bancă nu servesc predominat intereselor Rusiei. În plus, mecanismele de luare a deciziei la nivelul acestei Bănci permit blocarea unor decizii care ar fi în interesul Rusiei”, susține oficial MAE. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Ministerul Finanțelor, condus de pesedistul Adrian Câciu, a pasat responsabilitatea în curtea Ministerului Afacerilor Externe. Motivul: aderarea sau retragerea României dintr-o instituție financiară internațională ține exclusiv de politica externă.

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI (sursa: Facebook/Calmus Lucian)
Investigații

Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI

O vilă, un apartament și un teren au dispărut din declarațiile de avere ale directorului Lucian Călmuș, de la Direcția Venituri și Încasări Comerciale din cadrul CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Anomaliile nu se opresc aici: după ce și-a plătit două credite, s-a trezit cu peste 31.000 de euro într-un cont. Dar și acești bani au dispărut ulterior. În locul lor au apărut alte datorii. Tocmai de aceea, directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI. Cu sau fără legătură cu cele de mai sus, Lucian Călmuș insistă acum ca CNAIR să facă o achiziție majoră de sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere pentru Agențiile de Control și Încasare din toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut s-a cumpărat același tip de sisteme pentru Agenția de Control și Încasare Calafat de la firma Vestra Industry, controlată de afaceristul Valeriu Iftime, finanțatorul echipei de fotbal Botoșani. Promotorul acestei achiziții a fost tot directorul Lucian Călmuș. Sistemele directorului Călmuș Lucian Călmuș lucrează de peste 20 de ani în CNAIR. A început de jos, ca economist, dar în anul 2019 a fost numit Director al Direcției Venituri și Încasări Comerciale. Din această postură coordonează Agențiile de Control și Încasare (ACI) amplasate în toate punctele de trecere a frontierelor românești. În toamna anului trecut, a solicitat ca ACI Calafat să fie dotată cu „sisteme de măsurare automată a dimensiunilor vehiculelor rutiere”. Conducerea CNAIR s-a conformat și a decis organizarea unei licitații în acest sens. În octombrie 2021, CNAIR a anunțat că a cumpărat sistemul solicitat de Călmuș de la firma Vestra Industry cu suma de 787.000 lei, echivalentul a 157.400 euro. Acest sistem amplasat la ACI Calafat măsoară lungimea, lățimea și înălțimea camioanelor, iar în urma măsurătorilor sunt stabilite taxele de drum pentru vehiculele respective. Până atunci, vehiculele de transport mărfuri care intrau în țară erau măsurate manual cu ruleta. Directorul Lucian Călmuș a făcut în ultima perioadă diligențe pentru a se cumpăra același tip de sisteme pentru majoritatea agențiilor din țară. O achiziție majoră cu un câștigător dinainte știut. Vestra, preferată și de ACI Ilfov Firma Vestra Industry, parte a grupului Elsaco Botoșani, este deținută de Valeriu Iftime în proporție de 40%. Restul părților sociale sunt deținute în mod egal de Doru Popa, Ovidiu Jitaru și Petru Parfenov. Valeriu Iftime este cunoscut publicului larg datorită implicării sale în finanțarea clubului de fotbal Botoșani. Dar a finanțat și partidele politice. De exemplu, a sponsorizat Partidul Național Liberal cu suma de 5.000 de lei în noiembrie 2007. Banii au fost plătiți din conturile firmei Elsaco Electronic, o altă firmă din grup. Începând cu ianuarie 2019, societatea Vestra Industry a câștigat nu mai puțin de o sută de contracte publice. Valoarea cumulată a acestora se învârte în jurul sumei de 50 de milioane de euro. Unele dintre cele mai bănoase contracte au fost semnate cu compania Apă - Canal Ilfov. De exemplu, în februarie 2021 s-a semnat un acord-cadru în cuantum de 35 de milioane lei. Cu un an înainte s-a semnat un alt contract, în valoare de peste zece milioane lei. Acționarul majoritar al operatorului regional al serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare din județul Ilfov este Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Thuma Hubert. Soția lui Călmuș, angajată la o firmă care a vândut soft-uri la CNAIR Diana Călmuș, soția directorului Lucian Călmuș, lucrează pentru firma Mida Soft Business, care la rândul ei a avut două contracte cu CNAIR. În aprilie 2019, CNAIR a cumpărat licențe software în valoare de peste 400.000 de euro. Direcția Regională Drumuri și Poduri Constanța, din subordinea CNAIR, i-a atribuit un contract-cadru în valoarea de 127.000 de euro pentru achiziția de cartușe pentru imprimantă. Firma Mida Soft Business este deținută de în mod egal de Florentina și Dumitru Daniel Moruz. În ultimii trei ani, Mida Soft Business a câștigat peste 367 de contracte publice, conform informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. În anul fiscal 2021, Mida Soft Business a avut o cifră de afaceri de peste 83,5 milioane lei și un profit de peste cinci milioane de lei. Familia Moruz deține prin intermediul societății lor controlul asupra unei alte firme, Else Digital Solutions, dar sunt și asociați minoritari în Evolution Prest Systems. Cea din urmă firmă deține platforma evoMag și este controlată de Pătrașcu Mihai Ispas. Călmuș se ascunde după concediul de creștere a copilului Potrivit CNAIR, într-un răspuns pentru Defapt.ro, “Firma Mida Soft Bussines a avut 2 contracte încheiate cu structura de Resurse Umane din CNAIR, respectiv un contract incheiat în data de 20.11.2017 cu o durată 14 luni și un contract încheiat în data de 14.05.2019, cu o durată 12 luni (mentenanță). Domnul Călmuș Lucian a precizat că este căsătorit din anul 2018, luna septembrie, iar în perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020 soția dumnealui a avut contractul de muncă suspendat, aflându-se în concediu de creștere copil. Precizăm că doamna Călmuș ocupa funcția de agent vânzări, iar începând cu luna octombrie 2021 nu mai este angajata firmei. Domnul Călmuș Lucian a precizat că nu a fost implicat în desfășurarea vreunei proceduri de atribuire finalizată cu încheierea unui contract de către CNAIR cu Mida Soft Business și nu are cunoștință de existența vreunui contract încheiat cu această firmă în legatura cu postul/atribuțiile/activitatea sa desfașurată în companie.” Cum dispar un teren, o vilă și un apartament Declarațiile de avere depuse de directorul Lucian Călmuș ridică numeroase semne de întrebare. În iunie 2020 a menționat în declarația de avere că deține două terenuri în localitatea Tărtășești. Un teren de 302 mp a fost moștenit în anul 1985. Celălalt, în suprafață de 1.400 mp, a fost cumpărat în anul 2018 împreună cu soția sa, Diana Călmuș. Tot în acel an familia Călmuș a cumpărat o vilă la Tărtășești. În pus, pe numele lui Lucian Călmuș se mai aflau două apartamente situate în București, cumpărate în anii 2006 și 2012. Totodată, a declarat credite la bănci în cuantum de 84.000 de euro și 75.705 lei. Dar, un an mai târziu, din declarația de avere a lui Călmuș a dispărut terenul moștenit în anul 1985. Iar după încă un an, nu au mai apărut un apartament din cele două și vila. Nici unul din aceste imobile nu a fost menționat ca înstrăinat în vreun fel. Au dispărut și o parte însemnată din datorii: 28.000 de euro și 75.705 lei. Culmea, Călmuș a mai și pus într-un cont suma de 31.362 de euro. Mult peste veniturile declarate ale familiei, în cuantum de 44.000 de euro anual. Potrivit ultimei declarații de avere, depuse în iunie 2022, și cei 31.362 euro din cont au dispărut. În plus, Călmuș și-a făcut un credit de 50 mii de lei la ING, plus un CAR de 65.000 de lei. CNAIR invocă o "eroare de completare" Potrivit CNAIR, la solicitarea Defapt.ro, “omisiunea declarării vânzării unor bunuri este o eroare de completare. Drept urmare, în data de 26.10.2022 a depus declarație de avere rectificativă, precum și un document justificativ pentru nedeclararea la termen”. CNAIR adaugă că, în declarația de avere rectificativă, “Domnul Călmuș Lucian a menționat că bunurile respective, adică un teren la Târgoviște, de 302 mp și de un apartament la București, cu o suprafață de 36 mp (garsonieră), au fost înstrăinate în ianuarie 2021 și în august 2021, prin contracte încheiate și autentificate la notari publici, prețul fiind încasat prin virament bancar.” Teren vândut de patru ori mai scump Într-adevăr, în declarația de avere rectificativă, Călmuș a menționat că terenul de 302 mp a fost vândut în ianuarie 2021 unui anume Gheorghe Constantin cu suma de 49.000 de euro. Adică cu peste 162 euro pe metrul pătrat. Însă agențiile imobiliare vând terenurile în zonă, cu tot cu utilități, la un preț maxim de 45 de euro pe metrul pătrat. Lucian Călmuș a mai menționat că a vândut apartamentul din București unui anume Petre Constantin cu suma de 46.000 de euro. Vila, între demolare și construcție „În ceea ce privește vila dispărută din declarația de avere, dl. Călmuș menționează că imobilul a fost desființat în baza autorizației de desființare nr.12/27.08.2021 emisă de Primăria Tărtășești demolarea neavând rubrică în formularul declarație de avere. De asemenea, Călmuș Lucian declară că a fost demarată construcția unei locuințe unifamiliale pe locul demolate, în baza autorizației de construcție nr. 37/04.03.2022 emisă de Primăria Tărtășești și că neexistând rubrică în declarația de avere referitoare la imobile în curs de construcție, nu a știut care este modalitatea de declarare a acestora.”, a completat CNAIR. Directorul Veniturilor CNAIR, caz pentru ANI În ce privește achitarea integral a creditelor, CNAIR a explicat că “Domnul Călmuș Lucian a precizat că achitarea celor două credite - la OTP 75.705 lei (sold la data achitării 63.200 lei) și la BCR 28.000 euro (sold la data achitării 9.800 euro) a avut loc astfel : - creditul la OTP a fost achitat prin virament bancar la data de 27.01.2021, utilizând în acest sens suma de 13.219,54 euro din disponibilul de 48.500 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare. - creditul la BCR a fost achitat prin depunere în numerar la casieria sucursalei Grivita, la data de 29.01.2021. S-a utilizat suma de 3.000 euro din disponibilul de 35.280,46 euro aflat în cont ca urmare a încasării, la data de 21.01.2021 a prețului terenului din Târgoviște înstrăinat prin vânzare și a achitării creditului OTP, suma de 1.500 euro schimb valutar la data de 09.01.2021 din disponibilul in contul de lei salariu, iar diferența până la 9.800 euro a provenit din economiile familiei.” Defapt.ro a solicitat Agenției Naționale un punct de vedere în legătură cu declarațiile de avere ale lui Lucian Călmuș, dar ANI nu a oferit, deocamdată, un răspuns. Prietenul lui Călmuș, contract la Pasajul Domnești Directorul Călmuș este un apropiat al pesedistului Mihai Manea, patronul firmei Tracon și fost prefect de Brăila în regimul Năstase. Acesta are la rândul lui contracte cu CNAIR. În anul 2017, asocierea formată din Straco Grup, Comnord și Specialist Consulting au câștigat contractul de 91,5 milioane lei pentru construcția Pasajului Domnești. Societatea Tracon, patronată de Mihai Minea, figura ca subcontractor. Însă constructorul principal Straco a tergiversate lucrările de la Domnești, motiv pentru care CNAIR a decis ca lucrările să fie continuate de firma fostului prefect. Practic, subcontractorul a preluat întregul contract. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, un alt liberal de frunte de la Ilfov. Recent, pasajul Domnești a fost deschis circulației. CNAIR, roasă de corupție Compania Națională de Administrare a Infrastucturii Rutiere este una din instituțiile roase de corupție din subordinea Ministerului Transporturilor. Ultimul șef săltat de procurorii anticorupție este Florea Dascălu, directorul Direcției Întreținere Drumuri Naționale și Autostrăzi. Procurorii anticorupție l-au reținut pentru că ar fi primit mită 37.000 de lei, o sumă derizorie având în vedere contractele de sute de milioane de euro pe care le controla. În schimbul banilor, Florea Dascălu și-ar fi exercitat influența asupra unor funcționari publici și privați pentru a ajuta o firmă să câștige contracte și lucrări de estetică și deszăpezire. „Tot în contul sumei menționate și al foloaselor necuvenite, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspectul ar fi pus la dispoziția aceluiași administrator mai multe date nedestinate publicității, informații menite să îi asigure câștigarea unor licitații organizate de CNAIR”, susțin anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV Bătaie între liberalii Hubert, Bode și Dumitrescu pe CNAIR, instituție cu buget de peste două miliarde de euro. Omul lui Voiculescu, pe făraș La începutul anului 2021, într-un alt caz de corupție, DNA a ridicat mai multe documente de la Direcția Regională de Drumuri Craiova. Dar ancheta nu a fost finalizată până în prezent. Însă, câteva luni mai târziu, directorul Bogdan Bratu, zis „domn’ ministru”, a fost acuzat de înșelăciune de Parchetul General. Motivul: în anul 2014, atunci când a fost angajat politic la CNAIR, a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Corupție a fost și la Regionala Cluj. În urmă cu câteva luni, directorul Eugen Cecan a scăpat în primă instanță de acuzațiile procurorilor DNA, după ce s-a constatat că aceștia au beneficiat ilegal de interceptările SRI. El a fost acuzat de abuz în serviciu în anul 2014 pentru că a folosit în interes personal resursele și angajații DRDP Cluj pentru curățarea unor terenuri ale unei asociații înființate de fii săi. Statul plătește în jur de 1,5 miliarde de euro anual pentru CNAIR Statul român alocă anual în jur de 7,1 miliarde de euro pentru reparea și întreținerea drumurilor naționale și autostrăzilor, dar și pentru finanțarea de noi proiecte. O sumă colosală, în contextul în care România suferă de peste 30 de ani la acest capitol. Zece la sută din această sumă a fost alocată pentru plata celor 630 de angajați. Alte 850 de milioane de lei sunt cheltuite pentru întreținerea sediilor și lucrărilor de reparații. Pentru întreținerea și reparația unor părți din cei 16.578 km de drumuri naționale și autostrăzi administrate de CNAIR se cheltuie anual în jur de un miliard de lei. Restul banilor se duc pe construcția de drumuri noi. Cele mai importante proiecte ale CNAIR CNAIR are în derulare zeci de proiecte pentru construcția de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și variante ocolitare. Cele mai importante proiecte aflate în derulare sunt Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Lugoj – Deva, Autostrada Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș, Centura de Sud și Nord a Capitalei, Autostrada Ploiești – Buzău, Drumul Expres Craiova Pitești, Drumul Expres Brăila – Galați, dar și podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Inaugurarea acestui pod de peste jumătate miliard de euro ar putea să se realizeze la sfârșitul anului sau în prima parte a anului 2023. Lucrările au fost realizate de asocierea italo-niponă Astaldi – IHI Infrastructure. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că lucrările la primul lot aferent Autostrăzii Sibiu – Pitești au fost realizate în proporție de 90%. Lotul 1 Sibiu – Boița este realizat de firma austriacă Porr pentru suma de 612,65 milioane lei.

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite

Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite. Florin Spătaru, ministrul Economiei, ține la secret CV-urile consilierilor săi, deși aceste informații fac parte din categoria informațiilor publice. De ce ascunde ministrul Florin Spătaru astfel de date? Poate și ca să nu se afle că șefa sa de cabinet, Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica, a fost plasată în trei Consilii de Administrație: Loteria Română, Uzina Mecanică Orăștie și Plafar. Tupeu: nume de consilieri la secret Defapt.ro a solicitat CV-urile consilierilor ministrului Florin Spătaru pentru a afla cine îl consiliază în cele mai stringente probleme cu care se confruntă economia românescă. Ministrul Florin Spătaru a transmis sec că se află „în imposibilitatea transmiterii celor solicitate” pentru că nu poate divulga date cu caracter personal. Dar CV-urile consilierilor miniștrilor și secretarilor de stat sunt informații de interes public. De exemplu, Administrația Prezidențială a publicat lista consilierilor președintelui Klaus Iohannis. Și premierul Nicolae Ciucă a făcut publică lista consilierilor săi. Coleg de partid al lui Spătaru, ministrul Alexandru Rafila a făcut și el publice numele și declarațiile de avere ale consilierilor săi. Doar ministrul Florin Spătaru ține la secret numele și CV-urile consilierilor săi. Monica Laura Ion a absolvit facultatea în șapte ani Chiar dacă ministrul Spătaru nu dă dovadă de transparență, Defapt.ro a aflat că șefa de cabinet a acestuia este Monica Laura Ion, fosta consilieră personală a ministrului Dan Nica. Din CV-ul publicat de aceasta pe site-ul companiei Loteria Română aflăm că a avut nevoie de șapte ani pentru a absolvi Facultatea de Industrie Alimentară, Acvacultură și Pescuit din Galați (1994-2001). În timp ce urma cursurile facultății din Galați, lucra ca referent la cabinetul unui parlamentar, la Camera Deputaților în București. Citește și: EXCLUSIV Fabricile românești de armament, aproape să fie excluse de la orice licitație publică din cauza unui război între miniștrii Popescu (PNL) și Spătaru (PSD) O dată cu terminarea facultății a fost angajată ca referent la Direcția Generală de Comunicații din cadrul Ministerului Comunicațiilor. Tot atunci a fost promovată asistent cabinet la ministrul Dan Nica. În anul 2003 a fost promovată în funcția de consilier personal al ministrului Nica, actualul șef al PSD Galați. După plecarea lui Dan Nica de la Comunicații, Monica Laura Ion și-a continuat cariera în minister. A fost pe rând consilier principal în Direcția Tehnologia Informației, apoi consilier principal în Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Într-un final, a ajuns consilier principal în cadrul Direcției Afaceri Europene și Relații Internaționale. Șefă de cabinet și la Grindeanu și Spătaru Dan Nica a preluat în anul 2008 funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Și nu a uitat de fosta sa consilieră personală. El a decis să o numească consilier de stat în aparatul de lucru al vicepremierului. În anul 2009, o regăsim pe Monica Laura Ion agajată la Senatul României ca șefă de birou pentru mentenanța paginii web. Apoi a fost din nou consiliera lui Dan Nica la Comunicații, de unde s-a întors la pagina web a Senatului. De acolo, a fost plasată în funcția de secretar general adjunct la Comunicații. În martie 2016, a revenit la Senat, iar de acolo a fost angajată ca director de cabinet al premierului Sorin Grindeanu. Din iunie 2017, a preluat funcția de șef birou presă, imagine și pagină web la Senat. La jumătatea luni decembrie a anului trecut a fost angajată ca șefă de cabinet a ministrului Florin Spătaru. Secretara ministrului Spătaru, trei CA-uri plătite Monica Laura Ion a fost numită la jumătatea lunii decembrie a anului trecut în funcția de director de cabinet al ministrului Florin Spătaru. Printre primele decizii luate de ministrul Spătaru a fost să o numească pe șefa lui de cabinet în Consiliul de Administrației al companiei Loteria Română, deținută integral de Ministerul Economiei. De acolo, femeia primește o indemnizație lunară de 7.198 lei brut. Ulterior, în martie 2022, Monica Laura Ion a fost plasată și în Consiliul de Administrație al companiei Plafar SA, acolo unde Ministerul Economiei deține 51% din acțiuni. În calitate de membru provizoriu era renumerată cu suma de 3.692 lei brut. Două luni mai târziu a fost demarată procedura de selecție în baza Ordonanței de Urgență 109/2011 prin care urma ca membrii CA să fie selectați pe o perioadă de patru ani. Conform site-ului ministerului Economiei, Monica Laura Ion a fost printre cei cinci membri selectați. Pe Monica Laura Ion o regăsim și în Consiliul de Administrației al Uzinei Mecanice Orăștie. De aici încasează încă o indemnizație de 2.900 lei brut. Din cele trei consilii de administrație, Monica Laura Ion încasează peste 13.000 lei brut, pe lângă salariul de director de cabinet. Ministrul Economiei Florin Spătaru nu a răspuns încă dacă șefa lui cabinet participă la ședințele celor trei consilii de administrație în timpul programului de muncă de la minister, acolo unde este plătită din bani publici.

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul (sursa: Facebook/Discover Borsa Maramures)
Investigații

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul. 170 milioane de euro. Atât riscă să plătească statul român dacă nu restituie 17.000 de hectare de pădure Composesoratului Borșa. În acest caz, România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru că nu a pus în posesie și nu a emis titluri de proprietate pentru aproximativ 17.000 de moștenitori. Aceștia sunt urmașii a aproximativ 6.000 de persoane cărora regimul comunist le-a confiscat terenurile în anul 1948. CEDO reține că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu au fost executate de statul român, dosarul Composesoratului Borșa fiind „împovărat cu un aspect complex politic, istoric și faptic”. Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul România a fost din nou condamnată la CEDO. De data aceasta, judecătorii europeni au constatat că s-a încălcat dreptul la respectul bunurilor. Decizia CEDO vorbește despre o „ineficiență continuă a mecanismelor de restituire a proprietăților confiscate sau naționalizate de regimul comunist”. Astfel, judecătorii cer statului român să ia măsuri generale pentru corectarea problemelor structurale ale procedurilor de retrocedare, fiind nevoie de termene scurte, realiste și ferme. În acest caz, Composesoratul Borșa așteaptă încă din anul 2005 să fie pus în posesia celor 17.000 de hectare de pădure și să primească titlurile de proprietate. Recunoașterea drepturilor de proprietate asupra pădurii a fost decisă de Curtea de Apel Oradea. Dar autoritățile locale au refuzat să respecte decizia judecătorilor de la Oradea. 17 ani de procese și abuzuri De abia în ianuarie 2017, Comisia Județeană Maramureș a emis un titlu de proprietate pentru cele 17.000 de hectare de pădure, dar fără a localiza exact terenul. A urmat o serie de noi procese. Judecătoria Bistrița a obligat comisia locală şi județeană să plătească Composesoratului Borșa o amendă zilnică de 1.000 lei până la punerea în executare a hotărârii din anul 2005. La 26 februarie 2018, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a stabilit că Comisia Locală Borșa trebuie să plătească despăgubiri de 527.000 lei. Și de această dată, autoritatea locală a contestat decizia. Culmea, ulterior, Primăria Borșa a decis ca Composesoratul Borșa să plătească impozitul aferent terenului revendicat pentru perioada 2012-2017. Impozitul cerut de primărie a fost stabilit la echvalentul a 500.000 de euro. În februarie 2021, primăria Borșa a emis noi decizii fiscale în valoare de 890.000 de euro. Dar composesoratul a reușit să anuleze deciziile de plată a impozitului în instanță. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului Bogdan Tudoran, avocatul Composesoratului Borșa, susține că CEDO a sancționat comportamentul maniacal al autorităților române. „Au fost 12 căi extraordinare de atac, fiecare cu trei grade de jurisdicție, sute de alte procese civile, zeci de plângeri penale, inclusiv împotriva judecătorilor, percheziții domiciliare de intimidare a reprezentanților Composesoratului, impozite inventate pentru puneri în posesie fictive, nenumărate litigii de dizolvare sau insolvență, pentru preluarea proprietății de către autoritățile locale, executări silite pentru sume suspendate prin decizii definitive ale justiției. Un adevărat război juridic și administrativ prin care s-a urmărit anihilarea unei comunități locale și acapararea unei părți din tezaurul istoric al României”, spune avocatul. Prejudiciu estimat la peste 169 milioane de euro Avocatul Nicoleta Tatiana Popescu, care a asigurat reprezentarea la Curte, susține că prin decizia CEDO s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate al Composesoratului Borșa având în vedere că reclamanta nu a obținut executarea hotărârii de recunoaștere a dreptului de proprietate și nu are nicio certitudine cu privire la momentul în care se va respecta dreptul său de proprietate. „Daca în următoarele luni nu va avea loc retrocedarea efectivă, va urma problema stabilirii prejudiciului, a daunelor ce se vor solicita Statului Român, valoarea terenului şi lipsa de folosinţă, depășind 169.000.000 Euro”, a menționat avocatul Nicoleta Tatiana Popescu.

Fabricile românești de armament, fără contracte (sursa: Facebook/Florin Spătaru)
Investigații

Fabricile românești de armament, fără contracte

Fabricile românești de armament, fără contracte. Fabrica de arme Beretta pe care trebuia să o construiască compania Romarm, controlată de Ministerul Economiei, este disputată de miniștrii Florin Spătaru și Virgil Popescu. Neînțelegerile dintre cei doi politicieni pot duce la distrugerea industriei de apărare românești. Romarm, compania care controlează cele 15 fabrici de armament românești, riscă să fie exclusă de la licitațiile publice pentru o perioadă de cinci ani pentru că nu a început lucrările la fabrica de arme Beretta. Lucrări generate de obligațiile de offset pe care Romarm și le-a asumat după ce a vândut pistoale Poliției Române în valoare de 40,75 milioane lei. Defapt.ro a obținut două răspunsuri contradictorii de la ministrul Economiei Florin Spătaru în legătură cu soara fabricii Beretta. În urmă cu două luni, acesta susținea că ministerul a alocat zece milioane de lei pentru construcția fabricii, dar acum susține că nu are nici o obligație bugetară în acest sens. De la Bădălău la Popescu Epopeea fabrici de arme Beretta a început în vara anului 2019, când Ministerul Economiei era condus de Niculae Bădălău. Producătorul italian Beretta Holding a semnat atunci un memorandum de înțelegere cu Uzina Mecanică Plopeni, o filială a Romarm, pentru a fabrica o nouă armă de asalt, de ultimă generație, la standare NATO. Uzina Mecanică Plopeni trebuia să pună la dispoziție o hală de producție modernizată, iar italienii veneau cu tehnologia. Ulterior, la conducerea Ministerului Economiei a venit liberalul Virgil Popescu, care l-a plantat la conducerea Romarm pe Gabriel Țuțu. În vara anului 2020, Romarm a semnat un contract cu compania Beretta prin care a obținut dreptul de a vinde Poliției Române o cantitate de 25.000 de pistoale la prețul de 40,75 milioane de lei. Totodată, Romarm, sub conducerea lui Gabriel Țuțu, și-a asumat și obligațiile de offset aferente acestui contract: construirea unei fabrici de asambalare a armelor Beretta. Romarm venea cu terenul și hala de asamblare, iar italienii, cu utilajele. Ministrul Virgil Popescu a profitat de ocazie și i-a cerut directorului Gabriel Țuțu să contruiască fabrica la Șimian, o localitate din județul Mehedinți. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Romarm să joace electoral pentru ministrul Virgil Popescu: investiție de zece milioane de lei într-o comună. Fiica primarului, consiliera ministrului Decizia a fost luată în ajunul alegerilor din anul 2020 pentru că Virgil Popescu urma să candideze pentru un nou mandat de deputat PNL în județul de baștină, Mehedinți. De la Popescu la Spătaru Anul acesta, la conducerea Ministerului Economiei a fost adus Florin Spătaru, de la compania olandeză Damen, fost subaltern pe linie de partid al generalului Gabriel Oprea. Romarm nu alocase încă suma de 10 milioane de lei pentru construcția fabricii la Șimian. Spătaru, însă, se pare că nu a fost de acord cu locul stabilit pentru construcția halei. Așa că a preferat tergiversarea alocării banilor. La începutul lunii august a.c., Defapt.ro a solicitat ministrului Florin Spătaru să spună dacă ministerul pe care îl conduce a alocat cele zece milioane de lei către Romarm. Răspunsul a venit prin Biroul de Presă care a transmis următoarele: „referitor la întrebarea dumneavoastră, privind faptul că Ministerul Economiei a alocat 10 milioane de lei pentru investiții la Romarm, pentru o fabrică arme Beretta, vă confirmăm această informație”. Răspunsul a fost confirmat și de Gabriel Țuțu, directorul companiei Romarm. La începutul lunii noiembrie a.c., Defapt.ro i-a transmis o nouă solicitare ministrului Florin Spătaru, pe același subiect. Răspunsul demnitarului, perplexant: „Ministerul Economiei nu deține nicio obligație de alocare bugetară în sensul celor precizate de dumneavoastră”. Când a mințit ministrul Florin Spătaru? Atunci când a zis că a alocat banii sau atunci când a zis că nu are nici o obligație bugetară? Misterul unei hale Compania Romarm trebuie să construiască sau să amenajeze o hală pentru amplasarea utilajelor pe care le va primi de la compania Beretta, conform obligațiilor de offset. Totodată, trebuie să trimită la specializare în jur de 35 de persoane, în Italia, pentru a învăța tehnologia și cum să asambleze armele. Florin Spătaru, ministrul Economiei, a transmi oficial la solicitarea Defapt.ro, astfel: „nu cunoaștem să existe vreo obligație asumată pentru edificarea vreunei construcții”. În cazul în care Romarm nu își îndeplinește obligațiile de offset, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), o altă instituție din subordinea ministrului Florin Spătaru, trebuie să impună sancțiunile prevăzute de Legea 354 din 2003, cunoscută ca Legea Offset. Fabricile românești de armament, fără contracte Romarm a obținut o amânare până la sfârșitul anului pentru a începe demararea angajamentelor de compensare (offset). Surse din cadrul Romarm susțin, sub protecția anonimatului, că Romarm speră să obțină o nouă amânare pentru îndeplinirea obligațiilor, pentru anul viitor. Dacă nu obține o nouă amânare, Romarm riscă să fie exclusă de la toate procedurile de achiziție publică timp de cinci ani. „Contractantul care nu își execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziție ce implică și executarea unei obligații de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător”, se menționează în Legea Offset. O astfel de măsură luată împotriva Romarm va duce la îngroparea industriei de apărare românești. De ce? Pentru că cele 15 fabrici ale Romarm produc în special muniție în baza contractelor pe care le au cu Ministerul Apărării Naționale. Ministrul Florin Spătaru susține că „deocamdată obligația de offset se află în termenul legal asumat”.

Roxadustat poate fi cumpărată din China (sursa: Twitter/Simona Halep)
Investigații

Roxadustat poate fi cumpărată din China

Roxadustat poate fi cumpărată din China. Substanța activă Roxadustat poate fi găsită într-un singur medicament de pe piață în acest moment, Evrenzo. Roxadustat, însă, poate fi achiziționată și ca atare, sub formă de pulbere, prin intermediul unui site de vânzări din China. Roxadustat poate fi cumpărată din China Home Sunshine Pharma este o companie chineză care, potrivit versiunii în limba română a propriului site, vinde produse farmaceutice. "Hefei Home Sunshine Pharmaceutical Technology Co., Ltd., fondată în 2013, se află în orașul Hefei, China. Compania este certificată ISO 9001: 2015 și angajată în principal în furnizarea de API (ingrediente farmaceutice active), intermediari și substanțe chimice fine. Considerăm calitatea și credibilitatea produselor drept viața întreprinderii. Echipa de conducere are o experiență de peste 15 ani în industrie și acordă o atenție deosebită dinamicii pieței. Cu un puternic simț al mirosului pieței, oferim clienților noștri cele mai profesionale servicii și produse de ultimă oră." Evrenzo, autorizat de EMA în august 2021 Compania vinde și Roxadustat, sub formă de "pulbere albă". Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, a fost autorizat să fie pus pe piața europeană în august 2021. Agenția Europeană a Medicamentului a permis comercializarea produsului în toate țările UE. La peste un an de atunci, România încă nu a emis o autorizație de punere pe piață (APP) pentru Evrenzo, potrivit portalului Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. În nomenclatorul medicamentelor de uz uman, medicamentul nu apare nici la căutare după denumirea comercială (Evrenzo), nici după denumirea substanței active (Roxadustat), nici după cea a producătorului și nici după codul ATC internațional (B03XA05). Citește și: EXCLUSIV Evrenzo, medicamentul care conține Roxadustat, substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep, nu are autorizație de punere pe piață în România Halep riscă o suspendare de patru ani dacă nu va putea explica lipsa totală de implicare a sa în procesul prin care Roxadustat i-a ajuns în corp.

Roxadustat nu se comercializează în România (sursa: Facebook/Simona Halep)
Investigații

Roxadustat nu se comercializează în România

Roxadustat nu se comercializează în România. Evrenzo a fost autorizat să fie pus pe piața europeană în august 2021. Agenția Europeană a Medicamentului a permis comercializarea produsului, dar pentru comercializarea în fiecare țară este nevoie de autorizații naționale. Roxadustat nu se comercializează în România La peste un an de atunci, România încă nu a emis o autorizație de punere pe piață (APP) pentru Evrenzo, potrivit portalului Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. În nomenclatorul medicamentelor de uz uman, medicamentul nu apare nici la căutare după denumirea comercială (Evrenzo), nici după denumirea substanței active (Roxadustat), nici după cea a producătorului și nici după codul ATC internațional (B03XA05). Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat, substanța găsită în sângele Simonei Halep: un medicament cu această substanță activă nu este aprobat în SUA, în Europa sunt reguli clare. Cum a fost procurat? Cu alte cuvinte, dacă Simona Halep a folosit cu bună-știință Roxadustat, sportiva nu și-l putea procura din România. Și nici din SUA, întrucât Administrația americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA) nu aproba în august 2021 un medicament care conținea această substanță. Potrivit FDA, era nevoie de încă cel puțin un test clinic care să arate că medicamentul nu avea efecte adverse periculoase, ceea ce nu părea să fi reieșit din studiile deja depuse la dosar (aici, argumentația FDA). Sport Resolutions, apoi TAS În primă instanță, Halep va încerca să se disculpe în fața Sports Resolutions, un tribunal independent din Marea Britanie acreditat să judece cazurile de dopaj din sport. Doar dacă decizia îi va fi nefavorabilă, sportiva va apela la TAS, organul suprem de arbitraj din sport, al cărei decizie va fi definitivă. Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului a anunțat că sportiva a apelat la Sports Resolutions, dar a menționat că data audierilor și a procesului va fi păstrată secret, urmând a fi anunțată doar decizia finală. "Nu există încă o dată confirmată. Audierea va fi convocată de o organizație independentă, Sports Resolutions, care va decide componența juriului și va confirma detaliile. Nu vom confirma data audierii sau audierilor, dar vom comunica rezultatul final atunci când va fi cunoscut", a fost răspunsul ITIA pentru Gazeta Sporturilor.

Șefi din Energie, asigurare de incompetență (sursa: Facebook/Ministerul Energiei - România)
Investigații

Șefi din Energie, asigurare de incompetență

Șefi din Energie, asigurare de incompetență. Șefii Societății de Administrarea a Participațiilor în Energie (SAPE), în frunte cu președintele Bogdan Stănescu, au decis să-și plătească din banii statului asigurări personale care să acopere daune de până la zece milioane de euro. Valoarea cumulată a opt asigurări este de 167.106 euro. SAPE administrează acțiuni de peste 400 milioane de lei Ministerul Economiei, condus de liberalul Virgil Popescu, este unic asociat la Societatea de Administrarea a Participațiilor în Energie (SAPE), companie care are în portofoliu acțiuni la 14 companii din domeniul energiei și la Bursa Română de Mărfuri. Acțiuni evaluate la peste 400 de milioane de lei. De exemplu, deține aproape 37% din acțiunile Enel Energie, în jur de 25% la E-Distribuție Banat și E-Distribuție Dobrogea, 10% din E-Distribuție Muntenia și 10% din Enel Energie Muntenia. SAPE mai deține 67,3% din Titan Power și peste 99% din Hidro Tarnița. Plus 20% din Fondul de Investiții în Energie Kazah – Român SA. Controlul politic asupra acestei societăți mamut l-a avut liberalul Daniel Chițoiu, care l-a plasat la conducerea acesteia pe Bogdan Codruț Nicolae Stănescu, plătit de statul român cu peste 100.000 de euro anual, plus bonusuri de performanță nedeclarate în declarațiile de avere. Cine conduce SAPE. Filiera Chițoiu Daniel Chițoiu, fostul ministru al Finanțelor din partea ALDE, a avut un rol esențial în controlul Societății de Administrarea a Participațiilor în Energie. Pentru funcția de președinte al Directoratului l-a susținut de Bogdan Stănescu. Tot în Directorat a fost plasată și Luiza Marian, fosta subalternă a lui Chițoiu la partid. În prezent, aceasta deține funcția de vicepreședinte politic în ALDE. Și ea, la fel ca Bogdan Stănescu, și-a secretizat indemnizația primită de la SAPE. Soțul acesteia este consilier al vicepreședintelui ANCOM. În Directorat a fost strecurat de Ludovic Orban, fostul președinte al PNL, și Gabriel Grozavu, unul din liderii liberalilor de la Dâmbovița. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Consiliul de Supraveghere (CS) al SAPE are în prezent cinci membri. Aici o regăsim pe Cornelia Negruț, fostul vicepreședinte ALDE, numită tot pe filiera lui Daniel Chițoiu. Și Valeriu Radu Crișan, fostul președinte ALDE Sălaj, a fost pricopsit de Chițoiu cu un post de membru în CS al SAPE. Tot aici a fost plasat și Ciprian Mircea Blejan, președintele ALDE Bihor. Un alt membru Consiliul de Supraveghere este Ionel Pană, de la ALDE Craiova. Între timp, gruparea lui Chițoiu a trecut sub protecția ministrului liberal Virgil Popescu. În Consiliul de Supraveghere al SAPE a fost plasat și Nicolae Cristian Popovici, venit pe filiera Grindeanu – Simonis, liderii PSD Timiș. Șefi din Energie, asigurare de incompetență La solicitarea Defapt.ro, președintele Bogdan Stănescu a transmis că societatea pe care o conduce a plătit suma de 83.553,75 euro pentru asigurarea celor trei membri ai Directoratului. Adică, în jur 27.851 euro pentru fiecare membru. Asigurare a fost făcută la firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Acest tip de asigurare acoperă daune de până la zece milioane de euro. Daune cauzate „cu prilejul sau în legătură cu exercitarea funcției/atribuțiilor manageriale, în vederea acoperirii prejudiciilor patrimoniale cauzate față de SAPE, cât și față de terți, inclusiv cheltuieli de judecată”. O asigurare asemănatoare a fost făcută și pentru membri din Consiliul de Supraveghere al SAPE. Însă, în cazul acestora, SAPE a plătit o asigurare de 83.553,75 euro pentru toți cei cinci membri. Adică, 16.710 euro pentru fiecare membru. În total 167.106 euro. Bani cu care statul român ar fi putut să plătească 68 de pensii minime anual. Sau, de ce nu, să cumpere cinci mașini BMW de la Automobile Bavaria pentru Poliția Română.

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA (sursa: Facebook/Simona Halep)
Investigații

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA

Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA. Substanța pe care Agenția Internațională Anti-Doping a găsit-o în sângele Simonei Halep nu este ușor de obținut. Roxadustat este numele substanței iar medicamentul care o conține nici măcar nu este considerat sigur pentru administrare în SUA. În Europa, medicamentul nu se poate elibera decât cu rețetă. Halep: Filiera Roxadustat, interzisă în SUA Cu un an înainte ca Simona Halep să-și fi sau să i se fi introdus cumva în organism Roxadustat, în august 2021, Administrația americană a Alimentelor și Medicamentelor (FDA) nu aproba un medicament care conținea această substanță. Potrivit FDA, era nevoie de încă cel puțin un test clinic care să arate că medicamentul nu avea efecte adverse periculoase, ceea ce nu părea să fi reieșit din studiile deja depuse la dosar (aici, argumentația FDA). Citește și: Halep, șanse infime să scape fără minimum doi ani de suspendare. Pedeapsa maximă: patru ani. Cel mai probabil, este sfârșitul carierei În Europa, însă, producătorul medicamentului (o colaborare dintre AstraZeneca și Astellas Pharma) denumit Evrenzo a primit autorizare, tot în august 2021, de la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA). Agenția, însă, face precizarea foarte clară că medicamentul nu poate fi obținut fără rețetă iar tratamentul trebuie administrat sub supravegherea unui medic specializat în anemie (Evrenzo tratează anemia cauzată de încetarea funcționării rinichilor). A existat o rețetă medicală? Roxadustat ar fi ajuns în corpul Simonei Halep la finalul lunii august a.c., când aceasta se afla la US Open (potrivit Orangesport). Cum medicamente care să conțină această substanță nu sunt aprobate în SUA, un astfel de medicament nu putea fi achiziționat (legal) din Statele Unite. Așadar, că se afla în posesia jucătoarei românce sau a altcuiva, acest medicament trebuia adus din Europa. Citește și: Halep, apărată de sportivi români: Câţi dintre voi ştiţi că substanţele interzise de WADA se regăsesc în atâtea medicamente banale şi alimente? Dar, chiar și așa, un medic trebuie să fi prescris o rețetă pentru administrare. Sportiva nu ar fi primit niciodată Evrenzo pe rețetă sub parafa unui medic, Halep nesuferind de ceea ce se cheamă afecțiune cronică a rinichilor. Cu alte cuvinte, dacă a existat o rețetă, aceasta a fost pe numele altcuiva. Există, desigur, și posibilitatea ca nici o rețetă să nu fi fost scrisă pentru pastilele ajunse cumva în organismul jucătoarei de tenis.

Ministrul Spătaru se dezice de Damen (sursa: gov.ro)
Investigații

Ministrul Spătaru se dezice de Damen

Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că firma GDELS – Mowag, cea care are în derulare un contract cadru de 895 milioane de euro pentru livrarea a 227 de transportoare Piranha V, a semnat un protocol de colaborare cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru sudarea carcaselor pentru blindate. Asta, deși Uzina Automecanică Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în proces de reauditare pentru a primi contractul, conform Danielei Nicolescu, secretar de stat pentru industria de apărare. Uzina Automecanică Moreni, de altfel, are o vastă experiență în sudarea carcaselor pentru blindate, încă din anul 1968, în timp ce Șantierul Naval Damen Mangalia s-a ocupat doar de sudarea navelor. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român La scurt timp după semnarea „protocolului de colaborare” dintre GDELS – Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%, inclusiv cel pe care îl are compania GDELS – Mowag cu Ministerul Apărării Naționale. După apariția articolului menționat mai sus, ministrul Florin Spătaru a trimis un drept la replică. Pe care-l redăm integral mai jos. Dreptul la replică al ministrului Economiei Alegațiile prezentate în articolul „EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român” sunt neadevărate, fiind expuse într-o manieră răuvoitoare. Astfel, în material se vorbește despre preluarea contractului pentru carcasele Piranha V, transportoare blindate contractate de Ministerul Apărărării, de către Șantierul Naval Damen Mangalia, fiind insinuată în mod vădit implicarea Ministrului Economiei, Florin Spătaru, în luarea acestei decizii. Față de aceste afirmații, care dezinformează publicul, precizăm următoarele: Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului. Mai mult, este necesar să precizăm că Șantierul Naval Damen Mangalia este o companie la care statul român este acționar majoritar, având o participație de 51% prin Șantierul 2 Mai Mangalia, la care Ministerul Economiei este acționar majoritar. Ministrul Economiei nu a fost contactat direct, așa cum se specifică în articol, pentru un punct de vedere privind acest subiect și autorul articolului nu a solicitat poziția biroului de presă cu privire la cele prezentate. Față de cele prezentate, vă rugăm să reveniți asupra afirmațiilor prin care Ministrul Economiei este acuzat că ar fi influențat în vreun fel semnarea contractului: „Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei”. De asemenea, pentru informarea corectă a opiniei publice, vă rugăm să publicați poziția oficială a Ministerului Economiei. Ministrul Spătaru se dezice de Damen. Ce nu spune Ministrul Economiei, Florin Spătaru, nu a menționat în dreptul la replică faptul că ministerul pe care îl conduce a cedat controlul operațional asupra Șantierului Naval Damen Mangalia oladezilor de la Damen. Companie la care Florin Spătaru a fost director de Resurse Umane. Din această funcție a fost preluat de PSD și pus ministru al Economiei. De asemenea, Spătaru nu a explică de ce s-a implicat în conceperea unui proiect de OUG de pe urma căruia beneficiază fostul său angajator, indirect. În al treilea rând, ministrul nu doar omite să spună ceva, ci minte, de-a dreptul, când afirmă că nu a fost contactat anterior publicării articolului. De fapt, jurnalistul Defapt.ro l-a contactat pe Spătaru atât telefonic, cât și prin intermediul unui serviciu de mesagerie electronică

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante (sursa: airbus.com)
Investigații

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante

Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante. 150 de milioane de euro a estimat Ministerul Apărării Naționale că vrea să plătească pentru achiziția directă a două elicoptere H215M fabricate de francezii de la Airbus. Adică 75 de milioane de euro pe bucată, deși prețul unui astfel de elicopter cu tot armament este în jur de 30 - 35 de milioane de euro. Spre comparație, cel mai bun elicopter din lume, Blackhawk MH-60R, a fost cumpărat de Coreea de Sud pentru marina militară direct de la Administrația SUA cu doar 66,5 milioane de dolari. Defapt.ro a aflat culisele acestei afaceri controversate. Culisele achiziției MApN de elicoptere exorbitante Achiziția la suprapreț a celor două elicoptere H215M a fost discutată inițial în primăvara acestui an la baza "Mihail Kogălniceanu", acolo unde președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit cu ministru francez al Apărării, Florence Parly. Atunci, partea română și-a arătat disponibilitatea de a plăti 150 de milioane de euro pentru achiziția a două elicoptere de la francezii de la Airbus printr-un contract de tipul „Guvern la Guvern”, susțin surse din Ministerul Apărării. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Totodată, România a promit că va cumpăra și două submarine pentru a-i îmbuna pe francezi după ceea ce pare a fi eșecul licitației privind achiziția de corvete. Dîncu nu a semnat În data de 7 septembrie 2022, Ministerul Apărării Naționale a transmis Parlamentului României un document prin care solicită acordul prealabil pentru achiziția a două elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață. „Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 150 milioane Euro, pe baza datelor de fundamentare colectate până la acest moment, valoarea exacta urmând a fi stabilită în urma derulării procedurii de achiziție”, se menționează în documentul transmis Parlamentului. Din același document mai aflăm că această achiziție „face obiectul Memorandumului cu tema Solicitarea Ministerului Apărării Naționale către Parlamentul României privind obținerea aprobării prealabile pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a 2 (două) elicoptere H215M cu capabilități de luptă la suprafață, aprobat în ședința Guvernului din 22.08.2022, (…) de Prim-Ministrul României, domnul Nicolae Ionel Ciucă”. Documentul nu este semnat de ministrul Apărării Vasile Dîncu, ci de un înlocuitor al acestuia. "Super Puma Săracilor" Elicopterele H215M sunt produse de compania franceză Airbus. Acest model este derivat din familia de elicoptere Super Puma/Cougar. Specialiștii din aviație îl alintă „Super Puma Săracilor”. Pe site-ul companiei se menționează că elicopterul „oferă o versatilitate excelentă, performanță de ridicare a sarcinii utile, eficiență a costurilor și o capacitate demonstrată de a opera în cele mai dure medii din lume”. În anul 2019, prețul estimat al unui elicopter de luptă H21M era estimat la aproximativ 18 – 20 milioane de euro fără armament. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale susțin că prețul unui astfel de elicopter ar putea ajunge la 30-35 de milioane de euro, după ce va fi echipat de luptă. În acești bani sunt incluse navalizarea care ar urma să fie făcută de compania israeliană Elbit și dotarea cu rachete NSM, care vor fi cumpărate de compania americană Raytheon. „Elicopterele vor fi produse în Franța, nu în România. Ele trebuie să fie navalizate pentru că vor fi folosite pentru fregate și/sau corvete. Cel mai probabil, compania Elbit va fi integrator și se va ocupa de navalizare. Rachetele NSM vor fi cumpărate de la Raytheon”, spun sursele. Topul celor mai scumpe elicoptere Revistele de specialitate au realizat topul celor mai bune elicoptere de luptă folosite de forțele navale. Pe primul loc se află elicopterul maritim MH-60R Seahawk de la compania americană Sikorsky, aflat în dotarea marinei militare americane. Acest tip de elicopter de război este folosit în lupta anti-submarin și ca vânător de nave. Citește și: Cea mai dură înfrângere pentru Putin în prag de iarnă: șantajul gazelor la adresa UE a eșuat, blocul comunitar și-a asigurat rezervele până în primăvară iar prețurile au scăzut Informațiile făcute publice de Departamentul de Stat al SUA arată că un astfel de elicopter a fost vândut Coreei de Sud cu aproximativ 66,5 milioane dolari. Dar România este dispusă să plătească în plus aproximativ zece milioane de euro pentru un elicopter mult mai slab.

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator (sursa: MApN)
Investigații

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator

Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator. Florin Spătaru, ministrul Economiei, conflict de interese de manual: carcasele pentru Piranha V, blindate contractate de Ministerul Apărărării, urmează să fie sudate la Șantierul Naval Damen Mangalia, controlat de compania olandeză Damen, fostul angajator al ministrului Economiei. Daniela Nicolescu, secretarul de stat pentru industria de apărare, susține că nu a fost consultată cu privire la această decizie controversată. Mai mult, Uzina Automecanica Moreni, companie a Ministerului Economiei, era în cărți șă primească acest contract, mai ales după ce a făcut investiții tocmai pentru a respecta standardele pentru sudarea carcaselor de Piranha V. Piranha V, afacere parafată de Tudose La finalul anului 2017, Guvernul condus de pesedistul Mihai Tudose a emis Hotărârea de Guvern 862 prin care s-a decis ca Ministerul Apărării Naționale să cumpere 227 de transportoare blindate 8X8 Piranha V în „regim de urgență”, direct de la GDELS Mowag, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma de 895 milioane de euro. Ulterior, s-a semnat primul contract subsecvent pentru 94 de transportoare în valoare de 371,32 milioane euro. Conform actului normativ, primele 30 de blindate urma să fie echipate direct în Elveția, apoi trimise în România, la Uzina Mecanică București, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei. De aici, urma să fie livrate Armatei Române. Restul de 197 urma să beneficieze de următoarele subsisteme fabricate în România: sistemul de protecție balistică și antimină (carcasă blindată), sistemul de armament, sistemul de comunicații și informatică, aparatura de ochire și observare și sistemele de senzori, potrivit celor convenite prin memorandumul de înțelegere și acordul de cooperare semnate între ROMARM - Filiala Uzina Mecanică București (UMB) și General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH. Contractul și Hotărârea de Guvern nu au fost respectate de elvețienii GDELS - Mowag, deși România a plătit în avans peste 111,4 milioane de euro. Ministrul Economiei, cu Piranha la ex-angajator GDELS - Mowag a decis împreună cu oficialii Ministerului Economiei ca sudarea carcaselor pentru blindate să se facă la Uzina Automecanica Moreni, o companie a Ministerului Economiei cu tradiție și experiență în domeniu. Pe poarta fabricii au ieșit de-a lungul timpului peste 15.000 de carcase blindate pentru diverse modele de transportoare. Dar, curios sau nu, fabrica de la Moreni a picat auditul făcut de elvețieni. Americano-elvețienii de la GDELS - Mowag s-au reorientat către Șantierul Naval Damen Mangalia, companie controlată de olandezii de la Damen. Culmea, de data aceasta, auditul făcut la Damen a ieșit perfect, deși șantierul naval nu are experiență în sudarea carcaselor pentru blindate. Apoi, s-a semnat un „Protocol de Colaborare” între cele două companii pentru producția carcaselor Piranha V. Totul, cu acordul tacit al ministrului Florin Spătaru, fostul angajat al olandezilor de la Damen. Bucuroiu: „Automecanica Moreni este lăsată să moară ” Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a declarat că „chestia cu Piranha V este o adevărată istorie, un joc de manevre. În ceea ce privește motivul pentru care Automecanica Moreni a picat auditul pe care l-a avut cu cei de la Mowag privind sudabilitatea carcaselor este o necunoscută și pentru mine. (…) Șantierul Naval a trecut auditul”. El a spus că se știe "foarte bine" cum se realizează astfel de audituri. De exemplu, se poate realiza un audit prin care se respinge orice societate românească sau poate să fie trecut cu ușurință în funcție de interese. „Dar mi se pare foarte nepotrivit să duci transportoarele la un șantier naval. Știm foarte bine conexiunile cu șantierul naval. (…) Eu consider foarte, foarte clar că este o manevră care ajută un interes. În timp ce o societate cum este Automecanica Moreni, producătoare de tranportoare din anul 1968, este lăsată să moară cu bună știință”, a spus Bucuroiu pentru Defapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Contractul corvetelor pentru Armată: Naval Group acuză conflictul de interese în care se află ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, companie care poate lua potul Tot el a mai precizat că la Șantierul Naval Damen Mangalia se vor suda carcasele pentru diferența de la 95 la 227 de transportoare. Adică pentru 132 de blindate. Nicolescu: Moreni a făcut eforturi să ajungă la standarde Industria de apărare românească este oficial în gestiunea liberalei Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei. Însă decizia de semnare a protoculului de colaborare între GDELS - Mowag și Șantierul Naval Damen Mangalia s-a luat peste capul ei. Nici măcar nu a fost informată de ministrul Florin Spătaru. Contactată de către Defapt.ro, secretarul de stat Daniela Nicolescu s-a declarat uimită de această situație: „De unde aveți informația? Eu nu știu de acest protocol. Eu acum aflu de la dumneavoastră. Sigur că Moreniul a picat auditul. Discuția era să se refacă auditul. Da? Adică, să se îndeplinească condițiile. Erau niște condiții care nu erau îndeplinite. Și atunci noi, Moreniul, am făcut eforturi ca să ajungă la standarde. Eu nu am informația că s-a semnat. Era normal să știu și eu ca secretar de stat pe industria de apărare!” Defapt.ro a încercat să obțină puncte de vedere de la ministrul Florin Spătaru, cât și de la Marinică Mîrzu, directorul GDELS - Mowag pe România. Dar nici unul nu a răspuns. Rafilu (UMB): „S-a semnat pentru a se câștiga timp” Mihai Rafilu, directorul general al Uzinei Mecanice București, acolo unde se asamblează blindatele Piranha V a spus că s-a semnat protocolul cu Șantierul Naval Damen Mangalia pentru a se câștiga timp. „Nu știu câte se vor suda acolo. Nu le vor face pe toate. Se vor suda probabil 20-30 de carcase acolo la Șantierul Naval Damen. GDELS s-a ocupat în exclusivitate. Ei decid cum fac treaba asta. Ei au venit cu soluția asta ca să urgenteze și să nu intrăm în penalități. Decizia de a suda la Damen s-a luat exact din aceste rațiuni”, a declarat Mihai Rafilu. Ordonanța lui Spătaru pentru GDELS La scurt timp după ce s-a semnat protocolul de colaborare între GDELS și Șantierul Naval Damen Mangalia, ministrul Florin Spătaru a inițiat o Ordonanță de Urgență prin care contractele-cadru din domeniile apărării și securității naționale să se majoreze cu până la 50%. Printre cei care vor beneficia de prevederile acestui act normativ se află și GDELS - Mowag, companie care a semnat contractul-cadru în valoare de 895 milioane de euro cu Ministerul Apărării Naționale. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această Ordonanță de Urgență a fost inițiată și susținută de ministrul Florin Spătaru în special pentru companiile GDELS - Mowag și Iveco. Cele două firme au sancționate de Ministerul Apărării Naționale pentru că nu au respectat graficul de livrare a mașinilor de luptă. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră