sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță. Afacerile controversate și ilegale din timpul mandatului de primar al lui Dan Tudorache, decontate din bani publici de bucureșteni, ies în continuare la suprafață. De data aceasta este vorba de atribuirea unui contract de peste 3,37 milioane lei, adică în jur de 700.000 de euro, pentru deratizarea și dezinsecția parcurilor și spațiilor verzi din Sectorul 1. Contractul ilegal de aproape 700.000 de euro a fost atribuit de Administrația Domeniului Public Sector 1 firmei Wasval, patronată în acte de soția unui fost angajat al SRI și cumnata lui Constantin Niță, fostul ministru PSD al Energiei. Firea a vrut DDD la PMB Gabriela Firea, în mandatul său de primar al Municipiului București, a preluat controlul direct asupra lucrărilor de servicii de deratizare și dezinsecția prestate la nivelul întregului oraș. Până să câștige mandatul de primar, municipalitatea făcea deratizarea și dezinsecția doar pe arterele principale, parcurile și spațiile verzi aflate în administrarea acesteia. De restul se ocupa fiecare primar de sector în parte. Însă, Consiliul General al Municipiului București, controlat de primarul Gabriela Firea, a decis pe 1 august 2016 ca o instituție din subordinea sa, Centrul de Protecție a Plantelor București, să se ocupe de dezinsecție în parcurile din București, inclusiv aflate în administrarea sectoarelor 1-6. În aceeași zi au fost împuternicite Consiliile Locale ale Sectoarelor 1 - 6 din București să efectueze serviciul de salubrizare și activitatea de deratizare, adică combaterea șobolanilor în parcurile, spațiile verzi, locuri de joacă pentru copii, locuri de agrement precum și în alte locuri publice administrate de acestea. Totodată, se menționa că „efectuarea serviciului de la art.1 (deratizarea - n.r.) se va face până la achiziționarea serviciului public de către Municipiul București”. Adică, până când Primăria Municipiului București urma să încheie un contract în acest sens pentru tot domeniul public al Bucureștiului. Hotărârile au fost publicate în Monitorul Oficial al Municipiului București și erau valabile pentru toate sectoarele, fără excepție. Firea plătea 228.500 euro pentru fiecare sector La scurt timp, Primăria Capitalei, sub patronajul Gabrielei Firea, a organizat o licitație de pentru servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție (DDD). Contractul-cadrul în valoare de 27 de milioane de lei pe patru ani a fost câștigat de firma Coral Impex, controlată de Alexandru Badea. Adică, pentru tot pachetul de servicii DDD, primăria urma să plătească în jur de 6,75 milioane de lei pe an. Atenție, pentru întreaga suprafață a Municipiului București. Ceea ce înseamnă că, în medie, serviciile DDD costau municipalitate aproximativ 1,12 milioane lei anual pentru fiecare sector în parte. După mai multe tergiversări, primarul Gabriela Firea a fost obligată de Curtea de Apel București să semneze contractul. Se întâmpla în mai 2017. Contractul a fost semnat în septembrie, atunci când a început și prestarea serviciilor DDD. Contract ilegal de 700.000 de euro, preț triplu Dar, la două luni după ce instanța a obligat Primăria Capitalei să semneze contractul pentru servicii DDD, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a decis să își facă propria dezinsecție și deratizare. Astfel, s-a apelat la Administrația Domeniului Public Sector 1, condusă atunci de Alin Vieru, protejatul primarului Daniel Tudorache. La solicitarea Defapt.ro, Primăria Sectorului 1 a transmis următoarele: „conform informațiilor furnizate de către reprezentanții Administrației Domeniului Public Sector 1, vă comunicăm faptul că această structură aflată în subordinea Consiliului Local Sector 1 a încheiat un contract de prestări servicii cu S.C. Wasval S.R.L., având ca obiect - Servicii tratament de dezinsecție și deratizare din spațiile verzi, parcuri și terenuri de joacă - în valoare de 3.372.652,81 lei, inclusiv TVA. Acesta a fost încheiat în data de 08.08.2017, având valabilitate până la data de 31.10.2017”. Dar Administrația Domeniului Public Sector 1 nu avea dreptul să încheie un astfel de contract. De ce? Pentru că de dezinsecția parcurilor aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6 se ocupa Centrul de Protecție a Plantelor București, conform hotărârii Consiliului General al Municipiului București emisă la 1 august 2016. Totodată, Administrația Domeniului Public Sector 1 era obligată să rezilieze contractul la 1 septembrie 2017, atunci când primarul Gabriela Firea a semnat contractul de servicii DDD pentru întreg Bucureștiul. Mai mult, valoarea contractului este de aproape trei ori mai mare decât media alocată de primarul Gabriela Firea pentru fiecare sector în parte. Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță Firma Wasval este deținută în acte de Valentina Tudurachi, despre care presa locală a menționat că este soția unui fost șef din SRI și cumnata pesedistului Constantin Niță. Însă de această societate se ocupă Claudiu Tudurachi, fiul ei. Contactat de către Defapt.ro, Claudiu Tudurachi a precizat că a finalizat lucrările contractate, dar fără ca ADP Sector 1 să fi reziliat contractul. El a explicat că Primăria Capitalei prestează serviciile DDD doar pe străzile și domeniul public pe care îl administrează. „Ce își administrează fiecare primărie (de sector - n.r.) își face individual. Eu zic să mai verificați. A fost o procedură, am participat, am avut de executat o lucrare. Acum, dacă Primăria Sector 1 a făcut o stradă pe care o făcea și Primăria Capitalei, eu nu am de unde să știu. Nici nu e treaba mea. Din ce cunosc eu, fiecare primărie de sector își scoate la licitație toate zonele pe care le administrează. Primăria Capitalei face pe ce administrează ea”, a declarat Claudiu Tudurachi pentru Defapt.ro. Alin Vieru, condamnat cu suspendare pentru corupție Alin Vieru, fostul șef al ADP Sector 1, este considerat unul dintre oamenii fostului primar Dan Tudorache. El a fost condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare pentru o mită de 1,8 milioane de lei. Suma de bani i-a fost impusă unui afacerist pentru derularea unui contract încheiat cu ADP Sector 1. La sfârșitul lunii ianuarie a.c., Curtea de Apel București a decis să-i reducă condamnare la trei ani cu supendare și trei luni de muncă în folosul comunității. Procurorii DNA susțin într-un comunicat de presă că „în perioada iunie-iulie 2017, directorul general al ADP Sector 1, Alin Vieru, prin intermediul subordonatului său Alin Nicolae Stoian, inspector de specialitate în cadrul Serviciului Tehnic, ar fi pretins de la reprezentantul unei asocieri de firme plata a 10%, reprezentând 1.804.800 de lei, din valoarea unui contract de prestări servicii". Tudorache, trimis în judecată de DNA Deputatul Dan Tudorache a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că o persoană din anturajul său, pe vremea când era primar al Sectorului 1, ar fi cerut de la un om de afaceri un comision de 10% din valoarea contractului pe care îl avea încheiat cu o instituție din subordine Primărei Sector 1. „În schimbul banilor, persoana respectivă se angaja să intervină, atât în mod direct, cât și prin intermediul inculpatului Tudorache Daniel, la funcționarii responsabili, astfel încât contractul să se desfășoare în bune condiții (plată la timp a facturilor și actualizarea tarifelor)”, spun procurorii. Citește și: Tudorache-Diamant ar fi câștigat alegerile la Sectorul 1, în 2020, susține Ciolacu: „Știe toată România, la Sectorul 1 a fost fraudă electorală” În plus, procurorii susține că Daniel Tudorache a depus prin intermediul fostei soții și a menajerei, în conturi bancare deschise pe numele acestora, nu mai puțin de 2,99 milioane de lei și 235.000 de euro. Deși veniturile sale erau mult mai mici. De exemplu, pe numele Adinei Tudorache ar fi cumpărat bunuri imobile evaluate la 305.000 de euro și 470.000 de lei, plătite în numerar. Tot prin intermediul fostei soții a acordat un împrumut de 920.000 de euro numerar, a cumpărat acțiuni la un club de fotbal și a plătit 640.000 de euro pentru o asociere în participațiune cu o societate privată.

Tudorache, contract ilegal cumnatei ministrului Niță (sursa: Facebook/Dan Tudorache)
Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm

Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm. Defapt.ro a obținut în exclusivitate Ordonanța de reținere a lui Victor Pițurcă, în care este detaliată cu lux de amănunte afacerea cu măști, dar și cum s-au împărțit peste 11 milioane de lei încasați de la Ministerul Apărării Naționale. Totodată, sunt descrise și faptele de "vitejie" ale generalului cu două stele Dragoș Marian Popescu, șeful Direcției Medicale a MApN, și ale colonelului farmacist Constantin-Cristian Popescu, cel care a girat oficial întreaga afacere de corupție. Dosarul, deschis încă din iunie 2020 Ancheta a fost deschisă de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București în anul 2020. Pe 5 iunie 2020, dosarul a fost declinat către Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru urmăriri penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru că în dosar era implicat și colonelul farmacist Constantin Cristian Popescu. Dosarul a fost înregistrat la DNA sub numărul 47/P/2020. Doi ani mai târziu, în aprilie 2022, dosarul a fost disjuns și s-a format un nou dosar, cu numărul 25/P/2022. Apoi, prin Ordonanța 25/P/2022, s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea secției de combatere a corupției cu privire la Gabriel Țuțu. De data aceasta, dosarul a fost înregistrat cu numărul 98/P/2022. Țuțu negocia șpăgi în biroul Romarm Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București (UM 02464), coordonat de colonelul Constantin Cristian Popescu, a demarat procedura de fundamentare a necesității achiziției unor materiale medicale de protecție. Câteva zile mai târziu (pe 10 aprilie 2020), la sediul Romarm a avut loc o întâlnire între capii afacerii: Gabriel Țuțu, însoțit de Andrei Alexandru Hudea, și finanțatorii Victor Pițurcă și Alexandru Pițurcă. Atunci s-a stabilit cum să fie derulată afacerea. Ulterior, la patru și cinci zile distanță, tot la sediul Romarm, s-a decis ca firma Interarms Impex SRL, controlată de Riccardo și Andrea Barsanti, să colaboreze cu firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă. Citește și: Țuțu, reținut de DNA împreună cu Pițurcă, s-a ocupat opt ani în SRI de coordonarea împotriva atacurilor cibernetice la adresa securității naționale, dar habar nu are să deschidă computerul Cele două societăți au semnat un contract de asociere în participațiune pentru a importa din China măști de protecție triplu - strat, trei pliuri, semi-mască FFP2 cu sau fără valvă, ochelari de tip goggle cu supapă, mănuși nitril nepudrate, combinezoane. Conform înțelegerii, Interarms Impex se obliga să asigure legătura cu furnizorul chinez Sichuan Lingtong Intelligence Enviromental Protection Industry CO. Ltd., iar PAV Green Energy să finanțeze achiziția produselor și costurile transportului. Profitul urma să se împartă 40% pentru Interarms Impex și 60% pentru firma lui Pițurcă jr. Țuțu a băgat firma de fațadă în afacere Gabriel Țuțu, directorul Romarm, i-a propus lui Ionel Neacșu, directorul firmei Helios Dentserv, ca "pentru un comision de 6% din profit, să personalizeze cu datele firmei sale oferta comercială a Interarms Impex și să colaboreze cu reprezentanții MApN pentru formalitățile de procedură de achiziție, întrucât societatea deținea avize ANMDM pentru comercializarea de dispozitive medicale". Procurorul de caz Gheorghe Emil Moța susține în Ordonanță că "pentru a da o aparență de legalitate a actelor din procedurile de achiziție reprezentanții UM 024464 au atestat, în mod nereal, prin documente că oferta Helios Dentserv a fost selectată încă din data de 5 aprilie 2020". Firma lui Pițurcă jr, contract cu chinezii Firma PAV Green Energy, patronată și administrată de Alexandru Pițurcă, a încheiat contractul de vânzare – cumpărare cu furnizorul chinez pentru 1.000.000 de măști medicinale cu trei pliuri, 300.000 măști FFP2, 100.000 măști FFP3, 50.000 de ochelari și 10.000 de scuturi de protecție facială în valoare de 1,31 milioane de euro. Se întâmpla la data de 16 aprilie 2020. La aceeași dată s-a încheiat contractul de transport aerian între ALLODIUM SA și Pav Green Energy pentru suma de 290.856 euro Tot în data de 16 aprilie 2020, Victor Pițurcă a împrumutat firma fiului său cu banii pentru plata produselor medicale. Patru zile mai târziu s-a semnat un act adițional la contractul de împrumut, în cuantum de 1.605.407 euro și 163.406 lei. Acești bani au fost plătiți de Victor Pițurcă direct către furnizori în beneficiul firmei Pav Green Energy. Circuit: Pițurcă jr - fațadă - MApN O zi mai târziu, între Ministerul Apărării Naționale, prin Centrul Farmaceutic Zonal București, s-a semnat contractul de furnizare produse în valoare de 11.310.200 lei, echivalentul a peste 2,3 milioane de euro. Din partea unității militare, contractul a fost semnat de colonelul farmacist Cristian Constantin Popescu, șeful secției Achiziții Publice – maior farmacist Cristian Constantin, iar din partea furnizorului, de Ionel Neacșu. La data de 27 aprilie 2020, bunurile au fost facturate de PAV Green Energy către Helios Dentserv cu o valoare de 11.068.400 lei fără TVA. Helios Denteserv a emis ulterior factura către UM 02464 cu un adaos comercial de 241.800 lei. Bunurile au fost scoase din antrepozitul fiscal de colonelul Cristian Constantin Popescu și recepționate pe 29 aprilie. MApN i-a plătit direct lui Pițurcă jr Pe 15 mai 2020, compania Helios Dentserv a cesionat creanța certă în cuantum de 11.068.400 lei pe care o avea de încasat de la MApN către firma lui Alexandru Pițurcă. Patru zile mai târziu, Centrul Farmaceutic Zonal București a virat aproape 240.000 lei în conturile Helios Dentserv, iar restul de peste 11,06 milioane în conturile firmei lui Pițurcă jr. Bani au intrat în conturi în data de 25 mai 2020. În aceeași zi a Pițurcă jr. a plătit 1,38 milioane lei în contul Interarms Impex SRL. O zi mai târziu, Pav Green Energy a plătit 1.538.201 euro către Victor Pițurcă. Cum a luat Țuțu șpaga Apoi a intrat în scenă Alexandru Andrei Hudea, care a avut o discuție cu Riccardo Barsanti în data de 4 iunie 2020. În urma dicuției s-a decis ca firma AAH Bussines Conex, administrată de Elena Maria Hudea, mama lui Alexandru Hudea, să emită o factură de 607.852 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de consultanță și logistică. Imediat, firma fraților Barsanti a transferat suma de 607.852 lei către firma AAH Bussines Conex. O zi mai târziu, Elena Maria Hudea i-a transferat suma de 40.000 lei lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm. Pe 23 iunie 2020 i-a mai transferat încă 10.000 lei. În total, 50.000 de lei. Procurorii anticorupție susțin că "analizând succesiunea evenimentelor a rezultat faptul că potrivit înțelegerii participanților, Țuțu Gabriel urma să fie renumerat, fapt pentru care a primit suma de 50.000 lei, sumă ce a fost aparent justificată de un contract de împrumut". Țuțu și Tița Procurorii DNA au efectuat o percheziție informatică asupra telefonului Andrea Barsanti. Anchetatorii au găsit o discuție cu fratele său, Riccardo Barsanti, din care rezultă "că date referitoare la cuantumul anumitor sume, reprezentând beneficii financiare încasate de doi funcționari CN Romarm SA, Țuțu Gabriel – 10.000 și Tița Ilie – 3.500". Procurororul nu a specificat dacă lei sau altă mondedă. Colonelul Ilie Tița este membru în Consiliul de Administrație al Romarm și omul de încredere al directorului Gabriel Țuțu. Conform declarației de avere, Ilie Tița primește o pensie anuală de aproximativ 150.000 lei pe an, adică în jur de 2.500 de euro pe lună. Pe lângă pensie, a mai primit un salariu de 13.692 lei de la Ministerul Economiei, plus alți 40.000 de lei în baza contractului de muncă de la Romarm. Pentru funcția de membru în CA al Romarm, a mai primit alți 7.550 lei. Grup de Whatsapp al afacerii Din convorbirile dintre Ionel Neacșu și Gabriel Țuțu rezultă că au discutat despre contractul semnat de MApN și Helios Dentserv. La data de 7 mai 2020, Ionel Neacșu i-a cerut lui Gabriel Țuțu informații referitoare la efectuarea plății aferente contractului. Directorul Țuțu i-a confirmat că a făcut demersul solicitat în sensul că a transmis solicitarea de urgentare a efectuării plății către generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu. Care i-a specificat termenul până la care se va efectua plata. Generalul maior medic conf. univ. dr. Dragoș Marian Popescu este șeful Direcției Medicale a MApN, în subordinea căruia se află Centrul Farmaceutic Zonal București, respectiv, colonelul Cristian Constantin Popescu. Totodată, spun anchetatorii, a fost creat un grup de discuții denumit „Contract 15.04.2020” din care făceau parte Gabriel Țuțu, Alexandru Pițurcă, Ionel Neacșu, Andrei Alexandru Hudea, Gina Pițurcă, Andrei Badiu și Roman Hamed. Din discuțiile purtate pe grupul de Whatsapp rezultă că Gabriel Țuțu ar fi făcut demersuri pe lângă ofițeri cu funcții de conducere din MApN pentru urgentarea efectuării plăților.

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie (sursa: Inquam Photos/Mircea Manole)
Investigații

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie

Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie. Afacerile lui Pițurcă jr. au crescut de 13,5 ori în primul an de pandemie. Firmei Pav Green Energy, patronată în acte de Alexandru Pițurcă și al cărei nume apare în scandalul măștilor neconforme vândute Ministerului Apărării Naționale, i-a crescut cifra de afaceri în primul an de pandemie de la aproximativ 559.000 lei la peste 7,55 milioane lei. Procurorii DNA i-au reținut în cursul zilei de luni pe antrenorul Victor Pițurcă și pe Gabriel Țuțu, directorul general al Romarm. Primul a fost acuzat de cumpărare de influență. Gabriel Țuțu a fost acuzat de acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență și fals intelectual. Clanul Pițurcă, profit uriaș în pandemie Alexandru Victorio Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, este unic asociat și administrator al firmei Pav Green Energy, care are ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. La capitolul "activități secundare", firma lui Pițurcă jr se ocupă de la cultivarea cerealelor și creșterea animalelor până la lucrări de construcții și activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. În anul fiscal 2019, conform datelor de la Ministerul Finanțe, a raportat o cifră de afaceri netă de aproximativ 559.000 lei și un profit net de 71.408 lei. Totul, cu zero angajați. În primul an de pandemie, afacerile companiei au crescut spectaculos. Cifra de afaceri netă a ajuns în anul fiscal 2020 la peste 7,55 milioane lei iar profitul a fost de aproape 1,7 milioane lei. De data aceasta, numărul mediu de angajați declarați a crescut de la zero la cinci. În anul fiscal 2021, adică în cel de-al doilea an de pandemie, cifra de afaceri netă a firmei Pav Green Energy a fost de 17,86 milioane lei. De peste 2,3 ori mai mare față de primul an de pandemie. Iar profitul net declarat a fost de peste 6,22 milioane lei cu doar patru angajați. Practic, în doar doi ani, profitul a crescut de la puțin peste 71.000 de lei la 6,2 milioane lei, adică de 85 de ori. Generalii MApN au apelat la intermediari În anul 2020, adică în primul an de pandemie, șeful Direcției Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, generalul D.P., s-a ocupat de achiziția măștilor medicale. Acesta i-a ordonat șefului Farmaciilor din cadrul Direcției Medicale să găsească transport și banii necesari pentru achiziția măștilor, potrivit Prosport.ro. Șeful farmaciilor a luat legătura cu Riccardo și Andrea Barsanti ca să le intermedieze relația cu furnizorii chinezi. Generalii MApN și-au dat seama că nu au banii necesari și așa ar fi fost cooptat Victor Pițurcă. Prin intermediul firmei lui Pițurcă jr, Victor Pițurcă ar fi plătit transportul măștilor. Firma lui Alexandru Pițurcă a virat banii către o altă companie, ALLODIUM SA, care la rândul ei a achitat închirierea avionului de la Forțele Aeriene din Ucraina. Totodată, au fost plătite și echipamentele medicale către firma China Sichuan Ling Tong Intelligence Enviromental Protection Industry Co. Ltd. Citește și: Țuțu de la Romarm a cerut doar 50.000 de lei ca să favorizeze firme care livrau măști. Dar voia și introducerea în circuit a firmei unui prieten, care să ia 40% din profit Chinezii au livrat echipamentele către Helios, firma lui Vasile Neacșu, un apropiat al lui Victor Pițurcă. Iar de aici, măștile au ajuns în ograda Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, s-a constatat că măștile erau neconforme și nu au putut fi folosite. Procurorii militari încă investighează această controversată afacere, din care o parte s-a disjuns la Direcția Națională Anticorupție. În acest nou dosar au fost reținuți Gabriel Țuțu, șeful Romarm, și antrenorul Victor Pițurcă.

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat (sursa: adevarul.ro)
Investigații

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat

Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat. Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Anca Dumitrovici Ababneh (șefa de secție de oncologie de la Spitalul Județean de Urgență Suceava arestată pentru luare de mită), aceasta și soțul câștigă anual, împreună, peste 100.000 de euro. Doctorița oncolog șpăgară, credit misterios nedeclarat Bani la care, potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, se adaugă șpăgile primite de doctorița oncolog. Uneori, și câte nouă șpăgi pe oră. Citește și: Oncologa care lua nouă șpăgi pe oră de la pacienți, apărată de un polițist lider de sindicat: Să arestăm toți popii pentru că primesc bani în „cutia milei”, de ce nu s-ar considera mită? Cu toate acestea, în declarația de avere din 2022, Anca Dumitrovici Ababneh a menționat un credit la Libra Bank de 82.000 de euro. Ciudat la acesta este că e declarat ca fiind contractat în 2020, dar nu apare în declarația de avere din 2021, cum ar fi fost legal. Dumitrovici Ababneh mai are două credite: unul de 65.000 de euro, la BCR, și altul de 28.000 de euro, la Banca Transilvania. În total, oncologa de la Suceava și soțul au credite de 175.000 de euro. Două dintre acestea sunt pe termen scurt: cel de la BT, pe doar trei ani (2020-2023), cel de la Libra, pe cinci (2020-2025). Cel puțin până în 2023, inclusiv, fără dobânzi, oncologa și soțul au de returnat lunar 2.415 euro la bănci. Cu tot cu dobânzi, suma atinge în jur de 3.500 de euro lunar, echivalentul a 42.000 de euro anual.

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului (sursa: defapt.ro)
Investigații

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului

Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului. Liberalul Alin Udriște, șeful Societății Naționale Apele Minerale, folosește mașinile insitituției în interes personal, în timp ce statul român se împrumută de bani pentru a acoperi costurile de funcționare ale companiilor de stat. Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini, un Ford și un Duster, parcate în curtea fabricii de pâine a familiei Udriște, din Drobeta – Turnu Severin. Ulterior, Fordul a fost parcat în fața Casei Funerare Concordia Albina. Două autoturisme de serviciu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți, a fost numit de ministrul Virgil Popescu, șeful său pe linie de partid, la conducerea Societății Naționale Apele Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Pentru funcția de director general al SNAM, Alin Udriște primește un salariu brut de peste 5.000 de euro pe lună, plus o primă anuală de 15.000 de euro. Pe lângă bani mai are o serie de beneficii. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Statul român îi asigură o mașină cu șofer, plus carburant pe măsură. Directorul Udriște pleacă săptămânal de la București la Drobeta-Turnu Severin cu mașina Duster (B 90 UOV), sub pretextul că reprezintă interesele companiei de stat. Dar nu s-a mulțumit numai cu atât. Pe lângă Duster, a mai luat de la SNAM încă o mașină, un Ford (B 202 SNA) pentru a o folosi în interes personal. Mașinile Apelor Minerale, la firma directorului Defapt.ro a obținut mai multe imagini foto și video cu cele două mașini ale SNAM, respectiv ale Ministerului Economiei, parcate în curtea fabrici de pâine a familiei Udriște, din localitate Drobeta – Turnu Severin. Alte fotografii au surprins mașina Ford în fața Casei Funerare Concordia Albina, la care transporta produse de panificație pentru înmormântări. Citește și: EXCLUSIV Apele Minerale, contracte cu firme reprezentate de contabilul de la firma familiei directorului și o firmă administrată de fratele directorului Întrebat cum își explică că două mașini ale statului român sunt garate în același timp în curtea fabrici de pâine a soției sale, Alin Udriște a spus că nu are de unde să știe dacă există sau nu așa ceva. Apoi a început să rădâ nervos. "În curte la societatea familiei din Drobeta? Nu cred că au fost acolo", a spus zâmbind nervos Alin Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou Dar a adăugat că SNAM, respectiv Ministerul Economiei, i-a pus o mașină la dispoziție 24 de ore din 24. "Am una dintre mașinile societății care este la dispoziția mea. Câteodată merg cu mașina de serviciu la Drobeta. Dacă e mașina companiei... Dacă aveți o întrebare concretă… Eu am la dispoziție prin contractul de mandat o mașină pe care să o folosesc pe perioada mandatului. Mandatul meu nu e de 8 la 4 și nu am program. Nu sunt director general de la 8 la 4. Sunt pe perioada mandatului. Nu înseamnă că nu mă duc la Drobeta să fac anumite contracte. Da, am adus clienți (pentru SNAM - n.r.)", a declarat Alin Udriște.

Beizadea de lux, adjunct la Poștă (sursa: Facebook/Zarici Iasmin)
Investigații

Beizadea de lux, adjunct la Poștă

Beizadea de lux, adjunct la Poștă. Pesedistul Iasmin Zarici (foto sus, între Simonis și Grindeanu) s-a ocupat de protocol pe Aeroportul Timișoara, acolo unde-i organiza trecerea prin salonul oficial lui Sorin Grindeanu, actualul vicepremier și ministru al Transporturilor. Era doar începutul, liderii PSD Timiș i-au creionat o carieră de succes. Deocamdată, a fost plasat la Poșta Română Timiș pe funcția de economist, dar urmează să fie numit director adjunct. La solicitarea Defapt.ro, Iasmin Zarici s-a încurcat, nici el nu pare să știe ce face la Poșta Română Timiș: ba că este director ajunct în baza experienței de la aeroport, ba că este economist pentru a acumula experiență pentru funcția de director adjunct al Poștei Române, filiala Timiș. Pe rețelele de socializare, Zarici afișează o viață de lux și mașini scumpe. Din banii părinților, după cum singur admite. 2.300 de lei pe lună, salariu de la Aeroport Iasmin Zarici a fost încadrat pe funcția de ofițer responsabil pentru informare și publicitate la Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara acum aproape zece ani. Se ocupa de marketing și de salonul oficial al aeroportului. Pe acolo treceau delegațiile politice venite de la București, dar era folosit și de Sorin Grindeanu atunci când se grăbea să prindă avionul de București. "Sincer, cred că m-am ocupat doar de o vizită de-a domnului Sorin Grindeanu. Vorbesc de 2016. Mai degrabă solicita domnul Vela salonul oficial decât domnul Grindeanu. Nu plătesc nici o cotizație la partid, nu am cotizat, nu am dat bani la nimeni", a declarat Zarici pentru Defapt.ro. Pentru munca prestată la aeroportul Timișoara, Iasmin Zarici a primit în anul 2021 un salariu anual de 27.065 lei. Adică în jur de 2.300 de lei pe lună. În anul 2021 a mai încasat un salariu anual de 36.575 lei pentru că a fost încadrat și ca asistent medical la cabinetul medical al mamei sale. Mașini scumpe, vilă, petreceri Așadar, din cele două locuri de muncă, a primit puțin peste 1.000 de euro lunar în 2021. Cu toate acestea, tânărul pesedist (chiar vicepreședinte al TSD Timiș) Iasmin Zarici se laudă pe Facebok și Instagram cu o viață luxoasă alături de tinere din Timișoara: cafenele, cârciumi de lux, trabucuri și mașini scumpe cu inițiale sale la număr. Pe numele său se mai află o vilă de 177 metri pătrați construită în 2017 în localitatea Moșnița Nouă, plus terenul aferent, de 601 mp. Dar în declarațiile de avere depuse în ultimii doi ani nu apare nici o mașină. Contactat de către Defapt.ro, Iasmin Zarici a explicat simplu: "Mașinile nu sunt pe mine. Sunt luate în leasing pe cabinetul medical al mamei mele. Nu le cumpăr, mama le-a cumpărat. Eu doar le conduc.". Beizadea de lux, adjunct la Poștă Partidul nu i-a rămas dator pentru munca prestată la aeroport. PSD Timiș, organizație controlată de Sorin Grindeanu și deputatul Alfred Simonis, l-a plasat pe Iasmin Zarici pe funcția de economist la Poșta Română Timiș. Dar toată lumea știe că este director adjunct. Chiar și el se încurcă în funcții. Întrebat cum a ajuns la filiala Timiș a Poștei Române, Iasmin Zarici a spus că a trimis un simplu CV directorului Poștei Române. Cu toate acestea, Iasmin Zarici se simte pregătit pentru a conduce Poșta din poziția de adjunct. "Eu am fost numit de director la Poșta Română Timiș. (…) Cum să nu am experiență? Am fost coordonator pe protocol și informații la Aeroportul Timișoara. Nu mă ocupam neapărat de vizitele domnului Grindeanu. Mă ocupam de toate vizitele. Sunt membru PSD, da", a declarat Iasmin Zarici. Citește și: Grindeanu dirijează banii CFR către clientela din Timișoara și Cluj – analiză Club Feroviar. „Un grup infracțional care pune în pericol securitatea românilor”, spune un ceferist Ulterior, viitorul director adjunct a spus că, de fapt, ar fi fost încadrat ca economist la filiala locală a Poștei Române pentru experiență, iar de acolo urmează să fie numit director adjunct. Cât despre salariul unui director adjunct la Poștă, Zarici a spus că e minim pe economie. "Am acceptat să mă duc pe salariul minim pentru experiență. Ce viață de noapte, nu am mai ieșit niciunde. Eu dacă sunt întreținut de părinți care e problema? Mă ține mama, tata care sunt medici", a încheiat Zarici.

Rafila și Arafat, război pe contracte (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Rafila și Arafat, război pe contracte

Rafila și Arafat, război pe contracte. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a pierdut războiul cu secretarul de stat Raed Arafat care are ca miză Comisia interministerială pentru suport tehnic, organism care aprobă achizițiile de sute de milioane de euro pentru dotarea cu ambulanțe și echipamente medicale a serviciilor medicale de urgență. Defapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din care rezultă că scandalul dintre ministrul Alexandru Rafila și secretarul de stat nu este doar la nivel declarativ, ci și la nivel instituțional. Mai mult, ministrul Alexandru Rafila îi reproșează lui Raed Arafat că nu a mai convocat Comisia interministerială pentru suport tehnic din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene din cauza stării precare a ambulanțelor și lipisei de personal. Arafat, șeful CIMST pe semnătura lui Ponta Serviciile publice de ambulanță și cele medicale de urgență sunt controlate cu mână forte de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul de Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Totodată, Raed Arafat este și șeful Comisiei interministerială pentru suport tehnic (CIMST), organism în care se aprobă din 2014 toate propunerile de buget pentru serviciile publice de ambulanță și pentru Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). Importanța CIMST este dată și de faptul că avizează și toate "propunerile referitoare la înzestrarea, dotarea, precum şi investiţiile pentru buna funcţionare a UPU/CPU", dar și cele referitoare la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General de Aviație (IGAv) pe partea de SMURD. Tot în CIMST se avizează propunerile de înființare/desființare a stațiilor de ambulanță, a Unităților de Primiri Urgențe și a stațiilor SMURD. Adică, achiziții de zeci de milioane de euro anual. Această comisie a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 144 din 6 martie 2014, semnată de premierul Victor Ponta și contrasemnată de Gabriel Oprea, Liviu Dragnea și Nicolae Bănicioiu. Conform actului normativ, din CIMST mai fac parte alți doi membri de la Departamentul pentru Situații de Urgență, unul de IGAv, unul de IGSU, unul de structura operativă a serviciilor de ambulanță, unul de la structura operativă UPU/SMURD, doi membri din partea Ministerului Sănății și câte un reprezentant din partea federațiilor sindicale „Ambulanța” și „Sanitas”. Președintele comisiei este numit prin decizia prim-ministrului României. Practic, guvernul condus de premierul Victor Ponta i-a făcut cadou această comisie lui Raed Arafat. Rafila vrea schimbarea lui Arafat de la șefia CIMST Pe 29 decembrie 2022, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o depeșă secretarului de stat Raed Arafat prin care cerea ca în CIMST să fie discutate mai multe subiecte. Primul era legat de șefia comisia. În acest sens, ministrul Rafila menționa că "președintele (comisiei - n.r.) desemnat de Primul – Ministru este secretar de stat, iar ministrul Sănătății este membru al acestei comisii. Solicităm trimiterea către Primul-ministru a unei note prin care să se propună desemnarea în calitate de președinte a ministrului Afacerilor Interne sau a ministrului Sănătății". O altă nemulțumire a lui Rafila este legată de faptul că Lucian Bode, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, la propunerea secretarului de stat Raed Arafat, i-a numit în comisie pe doi medici coordonatori din cadrul unor UPU, finanțate de Ministerul Sănătății. În acest sens, ministrul Rafila i-a cerut lui Raed Arafat să facă dovada că cei doi membri, dr. Bogdan Opriță și dr. Hadrian Borcea, sunt angajați în cadrul IGAv, respectiv DSU. Totodată, Rafila i-a reproșat lui Arafat că nu a mai fost convocată Comisia din aprilie 2022, în ciuda problemelor cu care se confruntă Serviciile de Ambulanță Județene "generate de starea precară" a ambulanțelor și a lipsei de personal. Conform legii, Arafat trebuia să solicite membrilor comisiei să se întrunească cel puțin de două ori pe lună. Într-o altă notă, din 12 ianuarie 2023, ministrul Rafila îi atrage atenția lui Raed Arafat că "secretarii de stat din MAI pot emite dispoziții în domeniul de competență, obligatorii DOAR pentru instituțiile și structurile din cadrul MAI". Medicii de la UPU (Rafila) sunt consilieri ai lui Arafat Contactat de către Defapt.ro, medicul Hadrian Borcea a declarat că este consilier onorific al secretarului de stat Raed Arafat: "Am fost angajat din 2014 până în august 2022 cu contract de muncă pe jumătate de normă. Iar de atunci sunt consilier onorific, fără salariu. Din partea DSU, care e structura MAI, am fost propus eu în comisie. Așa cum am fost propus în foarte multe comitete la nivel internațional. De exemplu, sunt expert civil NATO tot din partea DSU. Domnul ministru Rafila are mai multe semne de întrebare. Sunt doar probleme de detaliu. O dată că nu știa care era situația reală, dar i s-a transmis. Sper că a înțeles și putem continua această activitate în cadrul comisie.". Întrebat de ce nu s-a mai întrunit comisa din aprilie 2022, dr. Hadrian Borcea a spus că "din cauza unor probleme la nivelul Ministerului Sănătății și a comunicării extrem de defectuoase cu Ministerul Sănătății. Plus încă niște aspecte de detaliu legate de niște proceduri interne ale Ministerului de Interne s-a creat această amânare. Este punctul de vedere al Ministerului Sănătății. Cea mai mare problemă, și domnul ministrul Rafila nu o amintește, e faptul că totul a pornit de la ideea că el este ministru, iar președintele este secretar de stat. Acesta este unul dintre motivele acestei amânări.". La rândul său, medicul Bogdan Opriță a declarat sec: "Sunt consilierul doctorului Arafat și cu IGAv am un contract de voluntariat. Sunt consilier cu jumătate de normă.". Arafat cere date, Rafila interzice furnizarea Șefia acestei comisii este râvnită însă de Alexandru Rafila pentru că are rang de ministru, în timp ce Raed Arafat este secretar de stat. Ceea ce înseamnă că, în comisie, ministrul Rafila este subalternul secretarului de stat Arafat. Mai mult, șeful comisiei poate controla voturile asupra avizelor privind achizițiile de ambulanțe și echipamente medicale. Scandalul dintre Alexandru Rafila și Raed Arafat a trecut de la nivel declarativ, la nivel instituțional. De exemplu, pe 6 ianuarie 2023, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a solicitat direct serviciilor publice de ambulanță informații despre situația personalului din sistemul de urgență. În aceeași zi, ministrul Alexandru Rafila a transmis o adresă către toate serviciile publice de ambulanță prin care le-a interzis să transmită datele direct către DSU pentru că "modalitate de comunicare se face prin intermediul Ministerului Sănătății, care finanțează această activitate, iar prevederile bugetare privind necesarul de finanțare pentru cheltuieli salariale și de funcționare sunt în sarcina Ministerului Sănătății.". Rafila și Arafat, război pe contracte Scandalul dintre cei doi demnitari ai statului român ascunde în realitate bătalia asupra controlului achizițiilor medicale de zeci de milioane de euro. De exemplu, pe masa Guvernului se află o Ordonanță de Urgență prin care urmează să se modifice și să se completeze un alt act normativ care a stat la baza înființării Oficiului Național de Achiziții Centralizate, instituție care a girat cele mai controversate achiziții medicale din pandemie. În Nota de Fundamentare a noii Ordonanțe aflăm că se dorește ca achizițiile de produse medicale pentru entitățile din cadrul Sistemului național de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat să se facă centralizat. Dar se stabilește și cum urmează să se facă achizițiile. De exemplu, Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, "în colaborare cu Ministerul Sănătății, prin structurile de specialitate, cu avizul CIMST (condusă tot de Arafat - n.r.), pun la dispoziția ONAC, la solicitarea acestuia, necesitățile centralizate, specificațiile tehnice, valoarea estimată și specialiști care vor acorda suport tehnic pe toată perioada de organizare și derulare a procedurilor de achiziții centralizate, precum și persoanele care vor face parte din comisiile de evaluare. Mai mult, la alin. 8 se specifică că lista detaliată a produselor achiziționate în sistem centralizat pentru tot Sistemul național de asistență medicală de urgență "se aprobă prin ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui ONAC, în baza propunerii înaintate prin decizia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne". Practic, se cumpără doar ce vrea Raed Arafat, dar documentele vor fi semnate de alții. Proiect de OUG: Afafat rămâne la butoane Din proiectul de Ordonanță de Urgență mai aflăm ONAC a făcut deja achiziții de 25 milioane de euro pentru zece categorii de produse prioritare necesare ca măsuri de răspuns la pandemie. Urmează să facă alte achiziții estimate la 35 de milioane de euro privind achiziția a minim 60 de categorii de materiale și dispozitive medicale destinate spitalelor publice și serviciilor de asistență medicală de urgență. Cei care au scris Nota de Fundamentare menționează că, în cazul în care ONAC nu va finaliza achizițiile la termen, România riscă să piardă cei 35 de milioane de euro împrumutați de la Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Cu toate acestea, surse din cadrul Serviciului de Ambulanță susțin că secretarul de stat Raed Arafat a stabilit aceste achiziții încă din vara anului trecut. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front „Au fost stabilite deja cantitățile de produse medicale, prețurile și specificațiile tehnice”, susțin surse din cadrul Serviciului de Ambulanță. Printre produsele care urmează să fie achiziționate se află 70 de loturi de la dezinfectanți, combinezoane de protecție, sonde de intubație până la feșe, măști de oxigen și fire de sutură. "Vechimea documentelor prezentate pentru dovedirea îndeplinirii standardelor și a cerințelor tehnice solicitate nu poate fi mai mare de 5 ani de la data limită de depunere a ofertelor. Totodată, pană la data limită de depunere a ofertelor, ofertanții vor trimite la sediul ONAC (cu titlu gratuit) câte o mostră din fiecare produs ofertat", se menționează în documentul prin care se stabilește specificațiile tehnice ale produselor care fac obiectul procedurii de achiziție centralizată, consultat de către Defapt.ro.

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului (sursa: PNL)
Investigații

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului

Apele Minerale, contracte cu rudele directorului. Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a cumpărat cadouri de Crăciun și Paște de la două firme reprezentate de contabilul brutăriei deținute de familia sa. O altă societate, condusă de fratele liberalului, Mihail Udriște, a fost contractată de SNAM pentru a efectua o lucrare de peste 77.000 de euro la punctul de lucru Băile Herculane. Contabilul, consultant pe declarațiile de avere Iuliu Alin Udriște, actualul vicepreședinte al PNL Mehedinți, a fost recompensat de șeful său pe linie de partid, ministrul Virgil Popescu, cu funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie strategică a statului român. Se înâmpla la începutul anului 2020, atunci când ministrul Virgil Popescu, șeful PNL Mehedinți, conducea ministerul Economiei. Până la preluarea mandatului de director al SNAM, liberalul Udriște a fost director general și acționar al firmei Aurora Trust SA, care deține principala fabrică de pâine din Drobeta - Turnu Severin. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Pe 29 iulie 2020, contabilul de la brutăria lui Udriște, Marius Bodeanu, a trimis un e-mail către șeful SNAM cu titlul „Alin Udriște declarații de avere și interese”, prin care îl informa că alocația fiului său este de 312 lei pe lună, dar și care era suma dividendelor pentru anii 2018 și 2019. Totodată, contabilul Marius Bodeanu îl informa pe Udriște că „în luna decembrie 2019 s-a încheiat un contract de închiriere pe 12 luni, adică până în noiembrie 2020 în valoare de 1700x12=20.400 lei (nu știu cum declarați informația asta)”. Din declarația de avere a liberalului Udriște rezultă că a încasat o chirie de 20.400 lei de la firma Netvision Drobeta. Pachete de Crăciun Contabilul de la brutărie s-a conectat și banii publici de la SNAM, societate condusă de șeful său din privat. La finalul anului 2020, SNAM a decis să cumpere „Pachet Sărbători Crăciun” în valoare de 14.000 de lei. Contractul a fost atribuit firmei World Speed SRL, reprezentantă chiar de contabilul Marius Bodeanu. Datele de la Registrul Comerțului arată că firma World Speed este patronată de o anume Ioana Adela Stan, iar de administrarea societății se ocupă Doru Laurențiu Petrescu. La solicitarea Defapt.ro, Doru Laurențiu Petrescu a spus că, deși e prieten pe o rețea de socializare cu Iuliu Alin Udriște, nu îl cunoaște. Ba chiar că nu ar avea nici o legătură cu firma World Speed. Însă, numărul lui de telefon este menționat pe site-ul listafirme.ro la datele de contact ale firmei World Speed. „Ce pachete de sărbători am vândut? Cred că mă confundați. Nu sunt administrator. Cred că mă confundați. Am mulți prieteni pe Facebook. La revedere!”, a spus Doru Laurențiu Petrescu. Pachete de Paști Societatea Națională a Apelor Minerale, sub conducerea lui Udriște, a cumpărat în aprilie 2022 nu mai puțin de 70 de pachete pentru sărbătorile pascale. Fiecare pachet conținea doi cozonaci cu nucă, o pască cu brânză, un cozonac răsucit și o sticlă de vin. De data aceasta, contractul, tot în valoare de 14.000 lei, a fost atribuit firmei Farmatora Evolution SRL. La fel ca și în cazul pachetelor de Crăciun, societatea Farmatora Evolution a fost reprezentată de Marius Bodeanu, contabilul lui Udriște de la fabrica de pâine. Firma Farmatora este patronată și administrată de Liliana Fleancu, o cunoștință veche de-a lui Udriște. Citește și: EXCLUSIV Hărțuire sexuală cu repetiție la Societatea Națională a Apelor Minerale: directorul PNL Udriște urmărește subordonate, le atinge, le arată filme porno la el în birou „Doar am făcut o factură. Reprezint firmele în calitate de contabil. World Speed nu are nici o treabă cu Udriște. N-am nici o treabă cu Udriște. Eu reprezint o societate. Eu am încheiat doar niște documente. Habar n-am. Posibil să fiu contabil la Aurora Trust”, a spus contabilul Marius Bodeanu, care a închis telefonul imediat. Însă mai multe documente oficiale, inclusiv cele de la Bursa de Valori București, arată că Marius Bodeanu a reprezentat firma Aurora Trust în calitate de economist. Cozonacii, de la firma familiei Udriște? Directorul Iuliu Alin Udriște nu își explică cum a ajuns cele două societăți să fie reprezentate de contabilul de la fabrica de pâine. Dar pentru el nu are nici o relevanță de la cine a cumpărat pachetele pentru Crăciun și Paște. Întrebat dacă cozonacii și pasca au fost cumpărate indirect de la Aurora Trust, Iuliu Alin Udriște a negat inițial, apoi a spus că fabrica de pâine are foarte mulți clienți. „Nu există produse achiziționate direct de la firma familiei. Indirect nu există. A cumpărat produse așa cum multe alte societăți probabil cumpără. Firma familiei în perioada respectivă era administrată de un administrator judiciar, adică familia era doar acționar. Aveam probabil foarte mulți clienți și are. Sau avea, de fapt! Mai departe, povești. (…) Da, am cumpărat cadouri, plase de Crăciun. S-au distribuit colaboratorilor”, a spus mâhnit Udriște. Apele Minerale, contracte cu rudele directorului Dar liberalul Iuliu Alin Udriște nu s-a rezumat numai la atât. În numele SNAM a contractat firma Eurodulgher SRL pentru „reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii de bazine și separare captare izvor apă minerală, plată” de la Băile Herculane. Acolo se află unul din punctele de extracție a apelor minerale și plate ale SNAM. Valoarea contractului a fost de peste 376.000 lei, echivalentul a peste 77.600 de euro. Firma Eurodulgher este patronată și administrată de mehedințeanul Marian Neagoe. Dar, supriză: managerul firmei este Mihail Udriște, fratele directorului liberal Iuliu Alin Udriște. „Da, sunt la Eurodulgher. Cu ce vă pot ajuta? Aaa, faceți articol? Nu fac nici o declarației”, a spus Mihail Udriște. Cu toate acestea, directorul Iuliu Alin Udriște susține că fratele său nu are nici o legătură cu firma Eurodulgher. „Nu are nici o legătură cu firma asta. Trebuia să iau o firmă din Suceava? Costurile indirecte sunt cele mai mici. Lucrări de amenjare a curții respective, a scărilor și ce s-a făcut acolo, și a captărilor. Despre Herculane prefer să nu vorbesc foarte mult pentru că se pare că avem o plângere penală pe zona respectivă”, a declarat directorul Udriște.

AACR boicotează BCR, trece la CEC (sursa: Facebook/Autoritatea Aeronautica Civila Romana AACR)
Investigații

AACR boicotează BCR, trece la CEC

AACR boicotează BCR, trece la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română s-a alăturat boicotului împotriva companiilor austriece, după ce Austria a votat împotriva aderării României la spațiul Schengen. Astfel, bancomatul băncii Erste – BCR din sediul instituției publice urmează să fie înlocuit cu unul de la CEC Bank. Totodată, angajații Autorității urmează să își mute conturile de salarii de la BCR la CEC. Autoritatea Aeronautică Civilă Română este prima instituție subordonată Ministerului Transporturilor, condus de vicepremierul Sorin Grindeanu, care va renunța la serviciile bancare ale grupului austriac Erste. În urmă cu aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile subordonate Ministerului Transporturilor își vor muta conturile de la Erste – BCR la CEC Bank, unde ar fi găsit condiții avantajoase. AACR boicotează BCR, trece la CEC La intrarea principală în sediul Autorității Aeronautice se afla de ani de zile un bancomat al băncii BCR, deținută de grupul austriac Erste. Dar directorul Nicolae Stoica, ajuns șef cu ajutorul ministrului liberal Lucian Bode, a decis ca instituția pe care o conduce să boicoteze serviciile bancare ale austriecilor de la BCR. Pentru început, a hotărât înlocuirea vechiului bancomat al BCR cu unul de la CEC Bank, banca deținută de statul român, susțin angajații Autorității. Aici exista un bancomat al BCR, la intrarea în AACR (sursa: defapt.ro) Ulterior, conform documentelor obținute de către Defapt.ro, angajații AACR au primit un e-mail cu „oferta indicativă card salariu angajați Autoritatea Aeronautică” din partea CEC Bank. Grindeanu a dat semnalul de pe 13 decembrie Acesta este primul boicot oficial al unei instituții publice din subordinea Ministerului Transporturilor, condus de ministrul pesedist Sorin Grindeanu. Acum aproape două săptămâni, ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că toate companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor își vor închide conturile de la Erste – BCR pentru a trece la CEC. „Compania de Drumuri și-a anunțat o anumită intenție de a transfera conturile și știu că vor face, mi-au spus și mie, și nu doar Compania de Drumuri, ci și alte companii din coordonarea Ministerului, fie că vorbim de Portul Constanța, Compania Aeroporturi București și altele pentru că au găsit condiții mult mai bune la CEC, explicație cât se poate de simplă”, anunța public pe 13 decembrie ministrul Sorin Grindeanu. Și CNAIR a anunțat că urmează să renunțe la serviciile BCR, un proces care ar dura câteva luni. BCR ar fi pierdut doar 12 clienți persoane fizice Dana Dima, vicepreședintele BCR, a declarat pe 17 decembrie într-o emisiune radio că, în urma boicotului împotriva companiilor austriece, din cei 2,8 milioane de clienți persoane fizice, doar 12 și-au mutat conturile bancare. „Îmi asum responsabilitatea de a nu detalia foarte mult pentru fiecare client în parte. Dar nici nici nu aș vrea să minimizez importanța fiecărui client. Nu reprezintă sub nicio formă un impact în bilanțul băncii, pentru că, dincolo de toate, suntem o bancă solidă, puternic capitalizată, iar efectul celor 12 clienți persoane fizice nu este important”, a declarat Dana Dima la Europa FM. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Boicotul împotriva companiilor austriece a început pe 8 decembrie, la scurt timp după ce Austria și-a folosit dreptul de veto în Consiliul JAI pentru a bloca primierea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Decizia politică luată împotriva României la Bruxelles a generat un val mare de nemulțumire în rândul politicienilor, dar mai ales al populației. Motiv pentru care s-a decis boicotarea companiilor austriece din România. O parte dintre români au renunțat la alimentarea cu carburant de la benzinăriile OMV iar alții au anunțat că își vor închide conturile bancare deținute la Erste – BCR și Raiffesein Bank.

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat (sursa: elbitsystems.com)
Investigații

Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat

În urma publicării textului de mai jos, Ministerul Apărării a trimis un drept la replică, acesta poate fi citit integral la finalul articolului. _______________________ Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat. 384 milioane de euro va plăti Ministerul Apărării Naționale, prin compania Romtehnica, pentru achiziția a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la firma israeliană Elbit Systems. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult față de suma estimată la început de MApN, adică 277 milioane euro, și aprobată de Parlamentul României în anul 2020. Defapt.ro a scris în exclusivitate că același sistem de drone a fost ofertat inițial de producătorul U-TacsS, un joint – venture format din Elbit și francezii de la Thales, dar acesta nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de MApN. Motiv pentru care ministerul a anulat prima procedură de achiziție a sistemelor de drone. Ulterior, după ce procedura de achiziție a fost reluată, același sistem de drone a fost oferit Ministerului Apărării direct de israelienii de la Elbit Systems care, de data aceasta, îndeplinea cerințele tehnice, dar la un preț mult mai mare. Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat Actualul premier Nicolae Ciucă se afla la conducerea Ministerului Apărării în anul 2020. În acel an, a cerut acordul Parlamentului României pentru a achiziționa șapte sisteme de drone. Și l-a primit. Ulterior, în anul 2021, premierul Florin Cîțu a emis Hotărârea de Guvern nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. Specialiștii în achiziții ai Ministerului Apărării Naționale au estimat atunci valoarea contractului la aproximativ 277 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro De achiziție s-a ocupat compania Ministerului Apărării, Romtehnica, condusă de controversatul Nicolae Nasta, prietenul lui Nicolae Ciucă. Inițial, au fost depuse trei oferte. Printre ofertanți s-a aflat și compania U-TacS cu sistemul de drone Watchkepeer X. Toate ofertele au fost respinse, într-un final. Oferta depusă de U-TacS a fost respinsă ultima. Motivul: sistemul ofertat nu îndeplinea toate cerințele tehnice cerute de parte română. Aproape două miliarde, fără TVA Prima procedură de achiziție a fost anulată în iunie 2022, dar a fost reluată la scurt timp, în august. De data aceasta, valoarea estimată a contractului a fost crescută de Romtehnica de la 277 de milioane de euro la 354 milioane de euro, fără TVA. Ceea ce înseamnă că valoarea estimată a fost majorată cu aproximativ 77 milioane de euro. Acum, la finalul anului, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că acordul cadrul de furnizare a celor șapte sisteme „UAS tactic-operativ clasa II” a fost atribuit firmei israeliene Elbit Systems. Atenție, nu producătorului britanic U-TacS. „Acordul-cadru, care a fost atribuit prin derularea unei proceduri specifice organizate potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferentă programului de înzestrare , are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a maxim șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1,891 miliarde lei, fără TVA”, a transmis Ministerul Apărării. Ce se va fabrica în România Potrivit Ministerului Apărării, furnizarea celor șapte Sisteme UAS Watchkeeper X care vor intra în dotarea Armatei României se va realiza în condițiile protejării interesului esențial de securitate al statului român. Compania Elbit Systems Ltd fiind obligată, conform acordului încheiat, să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele livrate. „Începând cu primul sistem UAS Watchkeeper X, producția structurii platformei aeriene și producția structurii containerului stației terestre de comandă-control, precum și producția de componente electrice și mecanice din compunerea sistemului se vor realiza pe teritoriul României, la operatori economici din industria națională de apărare”, menționează Ministerul Apărării. De abia de la al treilea sistem UAS Watchkeeper X, producția tuturor sistemelor electrice și mecanice aferente acestuia se va realiza în România. „Totodată, operațiunile de mentenanță de nivel complex pe durata ciclului de viață al sistemelor UAS Watchkeeper X vor fi realizate de operatori economici din industria națională de apărare, astfel încât în situații de criză și război să nu fie necesară executarea acestor operațiuni în afara teritoriului național”, susține MApN. Cum a dispărut U-TacS? Sistemul UAS Watchkeeper X este produs oficial de compania britanică U-TacS, un joint-venture creat de compania israeliană Elbit și francezii de la Thales. În iulie 2021, U-TacS a semnat cu Aerostar Bacău un memorandum de înțelegere pentru crearea unui consorțiu care să producă dronele Watchkeeper X. Consorţiul urma să includă şi companiile Thales Systems România, Romaero SA şi Institutului Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli”, potrivit unui comunicat al U-TacS. Însă, din comunicatul de presă al Ministerul Apărării rezultă că contractul a fost semnat direct cu firma israeliană Elbit Systems, fără să se facă vreo referire la compania U-TacS sau la francezii de la Thales. Mai mult, înainte de anunțarea de către MApN a câștigătorului, Sistemul UAS Watchkeeper X era promovat intens în presa românească de Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România. Acesta explica pentru Hotnews că la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport. Thales și Elbit, no comment iritat Pentru a afla de ce a fost scoase din joc compania U-TacS, respectiv francezii de la Thales, l-am contactat pe directorul Cristian Sfichi de la Thales România care, până acum, se bucura de o mare influență la nivelul Ministerului Apărării. „Noi n-am participat la licitația asta. Deci, băteți la o ușă... Trebuie să vă duceți înspre Elbit. Nu am ce să comentez. N-am ce să comentez! Nu sunt în poziția în care să vă pot explica sau să vă pot comenta eu proiecte la care nu am participat. Repet, nu am ce să comentez pe subiectul acesta”, a spus nervos Cristian Sfichi. Ciudată reacția acestuia, în contextul în care promova dronele Watchkeeper X cu orice ocazie. Am urmat sfatul directorului Cristian Sfichi și l-am sunat Tzvi Avraham, reprezentantul grupului Elbit. Acesta a spus că nu vrea să fie băgat în chestia asta și să luăm legătura cu un anume Bogdan, cel care se ocupă de partea de PR. Însă nu a mai trimis numărul acestuia. Compania, totuși, a publicat un comunicat. ______________________ Drept la replică În legătură cu articolul publicat în data de 21 decembrie 2022, sub semnătura domnului Petru Zoltan, intitulat „EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA”, în vederea informării corecte a publicului, vă adresăm rugămintea de a publica următorul drept la replică: Articolul menționat induce în mod eronat ideea că valoarea la care a fost atribuit acordul-cadru pentru furnizarea produsului „Sistem UAS tactic-operativ clasa II” ar fi fost crescută în mod nejustificat de către autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naționale („Dronele cumpărate de MApN, preț exagerat”, cităm din articol) și, la fel de eronat, că o companie britanică, U-TacS, care ar fi oferit un produs mult mai ieftin, ar fi fost exclusă abuziv din procedurile de achiziție. Având în vedere faptul că autorul materialului jurnalistic a solicitat MApN un punct de vedere doar DUPĂ publicarea articolului pe platforma defapt.ro, considerăm necesare clarificările de mai jos. 1. Cu privire la așa-zisa descalificare a producătorului britanic U-TacS din procedurile de achiziție: MApN nu a solicitat un anumit sistem UAS-TO, ci a elaborat specificații tehnice de achiziție care să asigure competiția în cadrul procedurii specifice de achiziție. Compania U-TacS nu a participat în calitate de candidat sau ofertant la niciuna din cele două proceduri specifice menționate mai sus, drept urmare, nu a ofertat un produs anume. La procedura specifică organizată în perioada 24.09.2021-19.04.2022, U-TacS a avut calitatea de terț susținător al candidatului Elbit Systems Ltd, iar în procedura specifică organizată în perioada 16.08-20.12.2022, U-TacS a avut calitatea de subcontractant. Ca atarea, afirmațiile din articolul citat pe această temă sunt speculații care nu au legătură cu realitatea. 2. Cu privire la valoarea acordului: Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 912/2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare "Sistem UAS tactic-operativ clasa II", potrivit cărora efectuarea plăților se va face în lei, estimarea prețurilor unitare ale sistemelor și a prețului total pentru acordul-cadru a fost realizată, în toate etapele, în lei, pornind de la informațiile obținute în perioada de fundamentare a programului de înzestrare. Aceste informații au relevat faptul că sistemele UAS-TO pot fi furnizate numai de operatori economici externi care au comunicat valori estimate ale sistemelor exprimate în USD și EURO. Astfel, prețurile unitare estimate în valută, aferente sistemelor UAS-TO au constituit baza de la care s-a realizat conversia în lei, acestea fiind menținute pe parcursul ambelor proceduri specifice derulate. Diferența dintre valorile estimate în lei a fost generată, în principal, de: · fluctuația semnificativă a cursului valutar din perioada 2021-2022. · introducerea în configurația sistemelor de drone, suplimentar față de configurația inițială din perioada de fundamentare, a sistemelor de armament; Iată detaliile: Conform prevederilor legale, MApN a solicitat Parlamentului României și a primit, în luna aprilie 2020, aprobarea prealabilă în vederea derulării procedurilor specifice de achiziție pentru programul de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”. La acel moment, în baza cerințelor operaționale stabilite de structurile beneficiare, valoarea acordului-cadru a fost estimată la 276,7 milioane USD. În aceste costuri au fost incluse șapte sisteme de drone și pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare. În baza primirii aprobării prealabile a Parlamentului, structurile competente ale MApN au demarat procedurile legale pentru fundamentarea procedurilor de achiziții. În cadrul acestui proces, având în vedere evoluțiile din mediul de securitate, structurile beneficiare au identificat nevoia ca aceste sisteme de drone să fie înzestrate și cu capacități de lovire, de aceea configurația sistemelor a fost suplimentată cu sisteme de armament compatibile, ceea ce, evident, a generat o creștere a costurilor estimate inițial. Prima procedură specifică derulată de MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., în perioada 24.09.2021-19.04.2022, a fost organizată în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a produsului. Costurile estimate pentru achiziția celor șapte sisteme nu au fost de 277 de milioane de EURO, așa cum greșit afirmă autorul articolului, ci de aproximativ 1,46 miliarde lei, fără TVA (echivalent aprox. 347 milioane USD, la o paritate de 4,2 lei/1 USD), incluzând, pe lângă pachetul logistic inițial necesar operării și mentenanței fiecărui sistem în primii doi ani de operare, și sistemele de armament. În cadrul etapei I a procedurii specifice, au depus candidaturi companiile I.A.I. și Elbit Systems Ltd din Israel. În urma parcurgerii etapei I a procedurii specifice, numai Compania Elbit Systems Ltd a îndeplinit toate criteriile de calificare prevăzute în H.G. 912/2021, fiind selectată și invitată să participe cu ofertă la etapa a II-a a procedurii specifice. Elbit Systems Ltd a depus o ofertă, însă aceasta a fost declarată neconformă, iar procedura a fost anulată în baza dispozițiilor cap B, pct. I, 17, lit. c) din anexa la hotărârea de guvern menționată mai sus. În perioada 16.08-20.12.2022, MApN, prin intermediul C.N. Romtehnica S.A., a organizat a doua procedura specifică, tot în baza prevederilor H.G. nr. 912/2021, la care a participat un singur operator economic – Elbit Systems Ltd, a cărui ofertă depusă a fost evaluată și declarată ca fiind câștigătoare. Valoarea estimată pentru acordul-cadru a fost de aproximativ 1,74 miliarde lei (cu același echivalent de aprox. 347 milioane USD, dar la o paritate de 5 lei/1 USD). Valoarea finală de 1,891 miliarde lei a rezultat în urma derulării procedurii de achiziție, în cadrul căreia prețurile unitare ofertate și prețul total ofertat au fost mai mari cu 9% decât prețurile unitare estimate și prețul total estimat. Potrivit dispozițiilor H.G. nr. 912/2021, oferta este inacceptabilă dacă „...c) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare; d) preţul unitar, fără TVA, pentru oricare din variantele prevăzute la cap. B pct. I.11, inclus în propunerea financiară, depăşeşte preţul unitar estimat prevăzut în documentaţia de atribuire pentru respectiva variantă şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea acordului-cadru de achiziţie publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la depăşirea cu peste 10% a respectivului preţ unitar prevăzut în documentaţia de atribuire”. Având în vedere faptul că MApN a identificat posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare, oferta a fost declarată câștigătoare, fiind îndeplinite condițiile legale. În concluzie, costurile programului de achiziție nu au fost exagerate sau crescute în mod nejustificat, iar compania britanică menționată de jurnalist nu a avut niciodată calitatea de ofertant sau candidat în procedurile specifice derulate de MApN.

Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM (sursa: Facebook/PNL Mehedinți)
Investigații

Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM

Liberalul Iuliu Alin Udriște, șeful Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), este acuzat de una dintre subalternele sale că o hărțuiește sexual la locul de muncă. În timpul programului de muncă, potrivit mai multor declarații, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM: această angajată nu este singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de „băieții lui”. Defapt.ro a obșinut declarații halucinante despre abuzurile și cazurile de hărțuire în care ar fi protagonist Iuliu Udriște. Femeia hărțuită nu a depus plângere la Poliție sau la Ministerul Economiei (în subordinea căruia se află SNAM), condus de Florin Spătaru, de teamă să nu-și piardă locul de muncă, data fiind influența politică a directorului Iuliu Udriște, subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. Șefă de serviciu SNAM: "Da, mi-a arătat un film porno" Iuliu Alin Udriște, vicepreședintele PNL Mehedinți și consilier județean, a fost numit la conducerea Societății Naționale a Apelor Minerale în ianuarie 2020, la scurt timp după ce șeful PNL Mehedinți, liberalul Virgil Popescu, a fost numit ministru al Economiei. Udriște a venit la pachet cu liberalul Alin Nicolicea, un alt consilier județean de la Mehedinți, adus pe postul de consilier al directorului general. Episodul filmului porno pe telefon a avut loc în biroul de director al lui Udriște, în prezența lui Nicolicea, cu ocazia convocării la raport a uneia dintre șefele de serviciu (căreia Defapt.ro îi protejează identitatea). La scurt timp după ce angajata s-a așezat pe scaun, directorul Iuliu Udriște i-a arătat telefonul mobil pe care rula un film porno. „Da, mi-a arătat un film porno de pe telefonul dânsului! Nu l-am reclamat. Era și domnul Nicolicea. Nu știu de ce mi-a arătat filmul porno. De plăcere, nu știu. Ca să dea exemplu? Mă hărțuia! Eu am fost hărțuită aproape un an de zile de domnul director”, a declarat șefa de serviciu pentru Defapt.ro. Hărțuire sexuală cu repetiție la SNAM Întrebată de ce nu i-a făcut plângere, a răspuns sec: „Ca să-mi pierd locul de muncă? Mă apuc să fac plângeri? De teama de a nu-mi pierde locul de muncă nu am acționat în nici un fel. Am încercat să mă detașez, să mă evapor ca să păstrez niște limite”, a spus femeia cu un zâmbet amar. Șefa de serviciu a continuat să își povestească drama prin care trece ca angajata a Societății Naționale a Apelor Minerale, o companie de stat deținută integral de Ministerul Economiei. „M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… A profitat de faptul că sunt divorțată. De când a venit în societate se vedea că avea alte intenții cu mine. A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate, da. Care pica pica. Eu nu am picat în această capcană. Eu am fost a doua… după ce a terminat cu o colegă, m-a luat pe mine”. "Niște apropouri, invitații" Acesta caz nu este singular în compania de stat a Ministerului Economiei. Invitații în oraș i-a adresat și Marinelei Nițu (nici o legătură cu iubita lui Miron Cozma, doar o coincidență de nume - n.r.), cea care în anul 2020 era șef departament la Societatea Națională a Apelor Minerale. Ea își aduce aminte că „au mai fost niște apropouri, invitații. Dar nu le-am dat curs. M-a invitat la nu știu ce petrece cu nu știu ce prieteni. I-am zis că nu vreau să particip la petreceri”. Printre alte atribuții, Marinela Nițu răspundea și de documentele clasificate secret de serviciu. Directorul Udriște i-a cerut niște documente clasificate, dar aceasta i-a spus că îi pot fi puse la dispoziție doar în anumite condiții. Așa cum prevede legea. „Documentele clasificare erau secret de serviciu, era autorizat, dar voia să plece cu ele. La un moment dat a și rătăcit un document. A plecat cu el, nu știu ce s-a întâmplat. Pe urmă l-a găsit. Erau informații despre cantități de apă care erau informații clasificate”, a spus Marinela Nițu. "În instanță am reclamat hărțuirea" Refuzul subalternei l-a înfuriat pe directorul Udriște, care a decis să o schimbe din funcție. „Ulterior, m-a scos din structura de securitate. M-a scos din birou, mi-a dat decizie să mă mut în alt birou. Adică un comportament de defăimare și de denigrare în fața tuturor angajaților. Apoi venea cu tot felul de solicitări cu rezolvare într-o oră. Mă agresa în sensul că mă suna seara după program ca să îmi ceară detalii despre contracte, lucruri de care nu mă ocupam la momentul acela”, mărturisește Marinela Nițu. Într-un final, unilateral, liberalul Iuliu Udriște a decis să-i modifice unilateral contractul de muncă, potrivit lui Nițu: „Modificarea funcției fără acordul meu e ilegală. Mi-a zis că, dacă nu mă mut din birou, mă mută cu băieții lui. În instanță am reclamat hărțuirea la locul de muncă, cu tot ce s-a întâmplat, cu comportamentul pe care l-a avut față de mine. Ulterior am contestat fișa de evaluare și faptul că mi-a modificat contractul unilateral, eu fiind însărcinată”. Udriște: "Ducem în derizoriu interviul" Defapt.ro i-a solicitat directorului Iuliu Udriște să explice ce l-a determinat să arăte unei angajate a SNAM un film porno pe telefonul său mobil. La discuție a participat și Florin Cojocaru, angajatul societății pe Comunicare și Marketing. Când a auzit întrebarea, directorul Udriște a lăsat capul în jos și a bufnit într-un râs sarcastic, în timp ce strângea între degete un trabuc. „Nu, nu, n-are rost! De aici încolo închidem discuția. N-are sens! Dacă ducem în derizoriu interviul, n-are sens. Credeam că sunteți serios”, a spus Udriște. În discuție a intervenit și Florin Cojocaru, care încerca să-i ceară șefului său să nu răspundă. Citește și: EXCLUSIV Directorul Apelor Minerale, liberalul Udriște, cară sute de mii de euro cu sacoșa: a încasat aproape 400.000 de euro, împreună cu nevasta, nici unul nu are cont bancar Întrebat cum comentează acuzațiile de hărțuire sexuală, Iuliu Udriște a evitat răspunsul: „Pfff… n-are rost. Vă mulțumesc că mi-ați acordat… că ați vrut să veniți… să vedem, dar n-are rost. De aici încolo, pentru că se duce în derizoriu…”. Întrebat concret despre acest caz, Florin Cojocaru a intervenit din nou și a spus astfel: „Nu răspundem la asta pentru că nu are nici o legătură” Liberalul Alin Nicolicea confirmă episodul filmului porno Defapt.ro l-a contactat și pe liberalul Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște la SNAM. Nicolicea a cofirmat că, în timp ce era în birou cu Iuliu Udriște, a fost chemată șefa de serviciu pentru o discuție legată de SNAM. „Eu stăteam pe partea dreaptă cum intri în birou. Șefa de serviciu pe partea stângă în fața biroului lui Udriște. Vorbeam ori despre reorganizarea SNAM ori legat de un ștat de funcții. Era în jur de ora 11.00. Știu asta pentru că Udriște tocmai ce apăruse și bea ceai. Șefa de serviciu explica, eu mă uitam la el. La un moment dat, (Udriște – n.r.) a deschis telefonul, se uita în telefon. Părea că scria ceva, apoi a început să râdă. În timp ce râdea i-am zis: La care el a început să râdă și mai tare, mi-a arătat mie fugitiv telefonul. Nu am apucat să zic nimic pentru că i-a arătat ei telefonul. Vezi cum s… p…? Șefa de serviciu s-a ridicat în câteva secunde, a plecat și a trântit ușa. După aia, (Udriște – n.r.) a început să râdă în continuare și mă întreba pe mine: ”, a descris Nicolicea scena. Ulterior, susține acesta, i-ar fi reproșat gestul șefului său. Întrebat de ce a ajuns la cuțite cu șeful și colegul său de la Mehedinți, Alin Nicolicea a spus că Udriște i-a cerut să antedateze niște documente legate de o achiziție publică. „Nu am vrut. Nu mă duc la pușcărie pentru Udriște”, a spus Nicolicea. De ce femeile nu depun plângeri de hărțuire Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, consideră că hărțuirea sexuală este un fenomen foarte grav în societatea românească. Ea a explicat că, în astfel de cazuri de hărțuire sexuală, femeile nu depun în general plângeri pentru că este o diferență de putere. Mai ales în cazul în care hărțuirea are loc la locul de muncă. „De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercursiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi. La noi în societate există tendința de a găsi scuze agresorului, iar victimei, defecte. Atunci când auzi mereu astfel de comentarii îți este cam frică să vorbești. Efectele sunt destul de grave și pe termen lung asupra victimei”, a explicat Cristina Praz. Tot ea a mai menționat că expunerea la imagini cu conținut sexual fără acordul persoanei este o formă de hărțuire. Și este la fel de gravă. Te poate face să te simți la fel de umilit, la fel de intimidat și poate avea efecte grave pe termen lung.

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa (sursa: Facebook/Alin Udriste)
Investigații

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa

Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa. Iuliu Alin Udriște, protejatul și subalternul ministrului Virgil Popescu pe linie de partid, este director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), deținută integral de Ministerul Economiei. Salariul lunar este de 5.000 de euro brut, plus o primă anuală de aproape 15.000 de euro. Cu toate acestea, Udriște nu a menționat nici un cont bancar în declarația de avere. Cu atât maim ult cu cât susține că a încasat 200.000 de euro din vânzarea unui imobil, în timp ce soția sa a încasat aproape 170.000 de euro dintr-o altă vânzare. Director la SNAM pe CV și scrisoare Traseistul politic Iuliu Alin Udriște și-a făcut ucenicia în sânul Partidului Social Democrat. A fost membru marcant al tinerilor social-democrați din Drobeta - Turnu Serverin până a fost tras pe linie moartă. A fost recuperat imediat de PNL Mehendinți, organizație condusă de Virgil Popescu. În anul 2016, PNL Mehedinți l-a făcut consilier județean, apoi vicepreședinte al organizației. Adică subalternul pe linie de partid al ministrului Virgil Popescu. La scurt timp după ce liberalul Virgil Popescu a fost uns ministru al Economiei, Iuliu Alin Udriște a fost numit în funcția de director al Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), o companiei de stat deținută integral de Ministerul Economiei. Întrebat de către Defapt.ro cum a ajuns să fie numit la conducerea SNAM, Iuliu Udriște a explicat că a trimis o scrisoare de intenție și un CV pe adresa ministerului. „Nu știu ce implicare are domnul Virgil Popescu. Am depus un CV la un moment dat, o scrisoare de intenție și un CV, la Ministerul Economiei. Domnul Virgil Popescu era ministru. Sunt vicepreședinte la organizația PNL Mehedinți”, a declarat Udriște. Firma lui Udriște, dosar de evaziune fiscală Prima declarație de avere depusă de Iuliu Udriște datează din anul 2016, când a candidat pentru funcția de consilier județean la Mehedinți. A menționat atunci că deține o cotă parte de aproape 20% dintr-un apartament moștenit în București și încă una dintr-un spațiu comercial din Drobeta - Turnu Severin. Era asociat și acționar la firmele Aurora Trust SA, Proora Impex SA și A&A Realservice SRL. Valoarea acțiunilor și părților sociale erau estimate acum șase ani la peste un milion de lei. Udriște era în acea perioadă director general și președinte al Consiliului de Administrație al societății Aurora Trust SA, companie implicată într-un dosar de evaziune fiscală. Din CV-ul său rezultă că a condus această societate în perioada 2004 - 2020. Pentru funcția de director, era renumerat anual cu aproape 28.000 lei. Adică puțin peste 2.300 lei pe lună. Soția lui, Adriana Udriște, primea un salariu anual de 25.000 lei. Niciunul nu declarase vreun cont bancar. Declarațiile de avere, varză Un an mai târziu, adică în anul 2017, a depus o nouă declarație de avere. În acest document public, Iuliu Udriște a menționat că deținea un BMW fabricat în anul 2010. A adăugat că devenise acționar la societatea Rompan Proiect Service SA. Totodată, își mărise salariul de director general al Aurora Trust de la 28.000 lei anual la 92.000 lei. A mai declarat dividende de 6.894 lei și o chirie de 907 lei. În anul 2018, din declarația de avere a lui Udriște dispare mașina BMW, fără a fi menționată suma de vânzare sau numele cumpărătorului. Citește și: Ucraina le arată rușilor la ei acasă cum se trăiește într-o țară sub asediu: Kievul promite că vor urma și alte lovituri în Rusia, experții Moscovei confirmă că este posibil După încă un an, din declarația de avere depusă în 2019 îi dispar părțile sociale de la Proora Impex SA și apare ca asociat la Cosminutza SRL și Cosminutza Deco SRL. Totodată, și-a redus salariul de director general de la aproape 92.000 lei anual la 33.000 lei. Prima declarație de director general al SNAM a fost depusă în februarie 2020. De data aceasta, îi dispar cotele moștenite din apartamentul din București și în spațiul comercial din Drobeta Turnu Severin. Cota-parte din spațiul comercial îi reapare în declarațiile de avere depuse ulterior. Și o Dacie Logan menționată anterior a dispărut din declarația de avere, fără ca Udriște să menționeze conform legii cui și cum a înstrăinat-o. Liberalul Udriște cară banii cu sacoșa Iuliu Udriște a menționat în declarația de avere depusă în iunie 2021 că a vândut un teren și construcții de la Piscicola Trifești pentru care a primit jumătate din 400.000 de euro, adică 200.000 de euro. Dar banii nu se regăsesc în conturile politicianului pentru că acesta nu are declarat niciun cont bancar. Legislația românească prevede că toate tranzacțiile de peste 10.000 de euro se fac obligatoriu printr-un cont bancar. Mai mult, bunurile vândute nu apar în declarațiile de avere anterioare ale lui Udriște. Totodată, acesta a mai menționat că a încasat dividende pe anul 2020 de la Cosminutza Deco în cuantum de 275.823, după ce a convertit bunurile mobile și imobile. Însă nu a specificat dacă lei, euro sau dolari. Și nici dacă i-a încasat cash. În ultima declarație de avere, depusă în anul 2022, a menționat că a cumpărat două terenuri situate în Mehedinți și Neamț. A mai specificat că soția sa a încasat peste 828.000 de lei, sumă ce reprezenta o primă tranșă din vânzarea unui imobil. Nici această sumă de bani nu apare în vreun cont bancar. Nu știe ce salariu încasează Liberalul Iuliu Udriște primește un salariu lunar de 5.000 de euro brut de la Societatea Națională a Apelor Minerale. În plus, dacă îndeplinește integral indicatorii de performanță, mai primește o componentă variabilă, adică un bonus anual, de până la 12 salarii medii brute. Echivalentul a 15.000 de euro. Întrebat de către Defapt.ro ce salariu încasează lunar și care a fost cuantumul bonusului, Iuliu Udriște nu a știu ce să răspundă. După vreo trei minute de gândire a solicitat un interviu față în față pentru a explica câți bani încasează lunar. Nici la întâlnire nu a știu ce salariu fix are! „Salariul meu este public și în declarația de avere și pe site-ul societății. Așa, iar net este 14 mii….444 lei. Da, 24.000 brut sau 25.000 lei. Sigur e menționat tot venitul în declarația de avere. Salariul este șase salarii medii brute pe ramură. Fixul! Așa scrie în lege”, a răspuns într-un final. Dacă în cazul salariului a fost pe aproape, cert este că nu știe ce sumă a încasat ca bonus. „Componenta variabilă este pe 2021, după o selecție pe 109, și după indicatorii de performanță pe care mi i-am asumat în negocierea cu CA, s-a votat. Componenta variabilă este de 12 salarii medii brute pe an, dacă îndeplinești 100%. Am îndeplinit 80%, nu știu cât am luat. Este menționat în declarația de avere”, a mai spus Udriște. În realitate, bonusul nu a fost menționat în declarația de avere. Dar Agenția Națională de Integritate, condusă de Florin Ionel Moise, nu i-a verificat încă averea, deși ANI a primit o sesizare încă din vara acestui an. Despre toate celelalte nebuloase din declarația de avere (mașini dispărute, terenuri apărute), Udriște a spus, sec, că nu știe ce s-a întâmplat.

Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR) (sursa: Facebook/Laura-Iuliana Scântei)
Investigații

Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR)

Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR). Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a cumpărat un parc eolian cu aproape 15 milioane de euro, bani publici, dar centralele eoliene sunt încă ipotecate pentru o datorie de aproximativ 667.000 de euro. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu susține că a plătit toți banii și nu există vreo o ipotecă, deși documentele oficiale îl contrazic. Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că această afacere a fost legalizată la cabinetul notarului Iulia Scântei, fostă senatoare PNL, în prezent judecătoare la Curtea Constituțională. Întâmplător sau nu, SAPE este deținută integral de Ministerul Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, colegul de partid al Iuliei Scântei. SAPE, frate, SAPE, până dai de stele-n ape Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie, compania Ministerului Energiei condusă de Bogdan Stănescu, a decis în urmă cu aproape un an de zile să cumpere un parc eolian de 15 MW amplasat pe vârful muntelui Curcubăta Mică. Parcul eolian era deținut de firma Energo Proiect, patronată de Sorin Bădău. Prețul tranzacției a fost stabilit 14,73 milioane euro. Cu o zi înainte de finalul anului 2021, pe 30 decembrie, SAPE i-a plătit lui Sorin Bădău un avans de 7,365 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Senatoarea PNL Laura Iuliana Scântei, viitoare judecătoare la CCR, plătită ca notar cu sute de mii de lei de o firmă a Ministerului Energiei, condus de colegul ei de partid Virgil Popescu Tranzacția de la finalul anului 2021 a fost perfectată la cabinetul notarului Iulia Scântei, pe atunci senatoare PNL și colegă de partid cu liberalul Virgil Popescu, ministrul Energiei, acum judecător CCR. Onorariul notarial pentru jumătate din tranzacție a fost calculat la aproximativ 365.000 de lei, plus TVA în valoare de 69.253 lei. Laura Scântei a spus că nu știe cum a fost selectată de către SAPE, dar cu siguranță nu a contat faptul că este colegă cu ministrul liberal Virgil Popescu. Statul, țepuit la notariatul Scântei (CCR) Parcul eolian trebuia să intre integral în proprietatea SAPE, respectiv a statului român, încă din vara acestui an. Dar, surpriză: extrasul de Carte Funciară nr. 71071 arată că asupra centralelor eoliene și a construcțiilor este intabulat un drept de ipotecă pentru suma de 666.678 euro în favoarea companiei Energo Proiect SRL. Suma de bani reprezintă diferența de preț neîncasată de societatea lui Sorin Bădău. Ceea ce înseamnă că tranzacția nu s-a finalizat. Citește și: EXCLUSIV Statul le plătește șefilor din Energie permise de mătrășit bani publici până la zece milioane de euro. Oficial, e vorba de „polițe de asigurare a răspunderii manageriale” Cu toate acestea, SAPE susține că a dobândit dreptul de proprietate integral asupra activului la data de 20 mai 2022, dată de la care a început amortizarea investiției. Mai mult, Bogdan Stănescu a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că „din informațiile publice rezultă că ipoteca la care faceți referire nu se confirmă. Plata tranzacției a fost efectuată integral”. Însă informațiile din extrasul de Carte Funciară îl contrazic pe Bogdan Stănescu. Întrebat ulterior cum explică existența ipotecii în Cartea Funciară, Bogdan Stănescu a refuzat să comenteze. Stănescu, prințul CA-urilor Bogdan Stănescu este unul dintre cei mai bine plătiți angajați ai statului român. De exemplu, Ministerul Economiei i-a plătit 64.000 de lei anul trecut doar pentru funcția de administrator special la Oltchim. Pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Depogaz, companie care înmagazinează subteran gazele naturale, a încasat puțin peste 212.000 lei. Totodată, Stănescu este membru și în Consiliul de Administrație al Rompetrol Rafinare, de unde a încasat anul trecut nu mai puțin de 180.000 de lei. Ceea ce înseamnă că statul român i-a virat în conturi nu mai puțin de 456.000 lei anul trecut doar din CA-uri. Bogdan Stănescu și-a secretizat salariul de la SAPE, deși acesta trebuie să fie public, fiind plătit de la buget. Președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu de aproape 180.000 de lei anul trecut. Iar premierul Nicolae Ciucă a primit indemnizații pentru funcția de ministru al Apărării și premier al României în cuantum de 165.000 lei. Cei doi demnitari ai statului român au încasat cumulat numai 345.000 lei.

Cine e noul Chirieac al statului (sursa: Facebook/Forțele Aeriene Române)
Investigații

Cine e noul Chirieac al statului

Cine e noul Chirieac al statului. 19,8 milioane de euro. Atât este valoarea a două contracte atribuite de Ministerul Afacerilor Interne și de Forțele Navale Române unei firme patronate de George Cristian Ghimfus, fost angajat al Ministerului Apărărăii Naționale. Ministerul de Interne cumpără de șase milioane de euro componente hardware și licențe pentru interfață și terminale VoIP. În schimb, Forțele Navale Române cumpără sisteme integrate de comunicare pentru nave maritime în valoare de 13,8 milioane de euro. Firma STARC4SYS, patronată de George Ghimfus, este preferata structurilor de securitate ale statului român. Pe lista clienților lui Ghimfus se află Ministerul Apărării, Ministerul de Interne (cu Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Direcția Generală de Protecție Internă), dar și Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Națională Anticorupție sau Administrația Prezidențială. Forțele Navale, acord-cadru Forțele Navale Române au organizat o licitație restrânsă pentru achiziția unor sisteme integrate de comunicare pentru nave maritime. Singura ofertă acceptată a fost din partea societății STARC4SYS, patronată de George Ghimfus, un fost angajat al Ministerului Apărării Naționale. Valoarea totală a acordului-cadru este de 67,83 milioane de lei, echivalentul a 13,8 milioane de euro. Banii vor fi alocați din fonduri bugetare. Contractul a fost semnat în data de 4 noiembrie 2022 și are o perioadă de grație de patru ani. Conform anunțului din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, contractele subsecvente vor fi încheiate „în funcție de posibilitatea de disponibilizare a fondurilor de către autoritatea contractantă”. Interfețe și terminale VoIP la MAI Tot în urma unei licitații cu un singur ofertant, firma STARC4SYS a mai câștigat în noiembrie 2022 un contract de peste 30,1 milioane lei de la Ministerul Afacerilor Interne. Echivalentul a peste șase milioane de euro. De data aceasta, trebuie să furnizeze componente hardware și licențe pentru interfețe și terminale VoIP pentru echipamente de comutație de tip MxONE, aflate în funcțiune la nivelul Rețelei Naționale de Voce a MAI. Adică pentru toate structurile subordonate ministerului. Citește și: GALERIE FOTO Armata română se pregătește de defilarea de 1 decembrie. La manifestații participă și militari străini, inclusiv din celebra divizie 101 Aeropurtată a SUA Din caietul de sarcini rezultă că firma lui Ghimfus trebuie să livreze mai multe tipuri de cartele pentru acces la servere, surse de alimentare, modul redresor de alimentare pentru sursa de alimentare, set acumulatori telecomunicații, terminale VoIP SIP MiVoice. Plus alte componente aferente. VoIP este un termen larg folosit cu referire la orice apel telefonic efectuat prin internet în loc de liniile telefonice tradiționale. În timp ce SIP este un protocol folosit pentru a iniția, menține și încheia sesiunile de comunicații multimedia în aplicațiile VoIP. Cine e noul Chirieac al statului George Cristian Ghimfus figura în anul 2008 ca locotenent în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Primea un salariu anual de 36.000 de lei. Un mai târziu, îl regăsim angajat al firmei Centrul pentru Servicii în Radiocomuncații (CSR), firmă patronată atunci de Călin Ștefan Cătălin Radu. Acesta preluase anterior părțile sociale de la Swiss Tehchnology Financing AG, înregistrată în Elveția, care la rândul ei le obținuse indirect de la controversatul jurnalist Bogdan Chirieac. În martie 2013, în timp ce era angajat la CSR, George Cristian Ghimfus a înființat societatea STARC4SYS. Ulterior, în anul 2014, firma lui Ghimfus a absorbit o altă firmă controlată de el, Tams – Com Company, în care îi avea ca asociați pe Simona Tatiana Bobocel și Florin Daniel Panță. Între timp, firma fostului angajat al MApN a semnat parteneriate cu mai multe corporații din industria telecomunicațiilor militare. Printre acestea, Rafael Advanced Defense Systems din Israel, Mitel din SUA, Ceragon din Israel, Westcon din Germania sau AVIAT din SUA. De pe site-ul STARC4SYS mai aflăm că majoritatea angajaților lui Ghimfus „sunt foști militari cu înaltă expertiză în inginerie, telecomunicații, IT etc. Toți angajații noștri au autorizație de securitate, ceea ce ne permite să lucrăm la proiecte clasificate”. George Cristian Ghimfus nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră