sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul. Surse din cadrul Ministerului Apărării au declarat sub protecția anonimatului că unui avion de vânătoare MiG 21 LanceR, în timp ce se rula pe pistă pentru a decola, i s-a oprit brusc motorul. MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul Așa s-a aflat că sunt probleme cu calitatea kerosenului, cum a dezvăluit Defapt.ro în exclusivitate. În urma incidentului de zbor, toate avioanele MiG 21 și elicopterele Puma au fost oprite de zbor. Acesta a fost incidentul care a făcut ca procurorii de la DIICOT Ploiești să deschidă un dosar penal pe numele lui Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub, dar și pe numele fratelui său, Cristian Angel Berendel, fost administrator al societății. Citește și: EXCLUSIV Două MiG 21 LanceR puse pe butuci din cauza kerosenului vândut MApN de un fost asociat al lui Sebastian Ghiță. Afacere de 500 de milioane de lei Procurorul a cerut judecătorilor să-i aresteze preventiv pentru înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, i-au atras atenția procurorului că nu a dovedit necesitatea cererii. Mai mult, spun judecătorii, fapta de înșelăciune nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Avocatul fraților Berendel: Au fost eliminați de pe piață Avocatul Florin Șurghie susține că în spatele acestui dosar s-ar afla și interese companiilor din industrie care voiau să obțină contractul pentru furnizare de kerosen Forțelor Aeriene. "Au fost eliminați de pe piață, drept dovadă a câștigat OMV următoarea licitație. Securitatea e peste tot", a spus avocatul Florin Șurghie. După ce s-a constatat că kerosenul livrat de Dan Berendel este neconform, Forțele Aeriene Române au semnat un contract la data de 1 septembrie 2021, pe o perioadă de două luni, cu OMV Petrom. În baza acestui contract, s-a achiziționat o cantitate de 6.360 tone kerosen, în valoare de 25.498.000 lei. Ceea ce înseamnă că s-a plătit pe tona de kerosen în jur de 4.009 lei. Ulterior, pe 1 noiembrie 2021, s-a semnat un nou contract, tot pe o perioadă de două luni, cu firma Rompetrol Rafinare. De data aceasta, s-a contractat o cantitate de 4.235 tone de kerosen, în valoare de 18.475.000 lei. Prețul pe tona de kerosen a fost de 4.362,5 lei, adică cu 356,5 lei pe tonă mai mult decât prețul plătit la OMV Petrom. Și cu 1.245 lei mai scump decât kerosenul livrat de Jetfly Hub.

MiG 21, catastrofă: kerosenul oprește motorul (sursa: mapn.ro)
MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen (sursa: mapn.ro)
Investigații

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen

MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen. Dan Berendel, patronul firmei Jetfly Hub și fostul partener de afaceri al lui Sebastian Ghiță și al generalului SRI în rezervă Dan Grigoriu, este anchetat de procurorii DIICOT Ploiești pentru că a vândut kerosen neconform Forțelor Aeriene Române. MiG 21 LanceR, sabotate cu kerosen Carburantul cu probleme a dus la deteriorarea a două avioane MiG 21 LanceR din dotarea Armatei Române. Valoarea pagubei a fost stabilită de procurori la aproximativ 6,5 milioane de euro. Judecătorii au refuzat să îi aresteze preventiv pe frații Berendel pentru că probele procurorilor DIICOT Ploiești nu au fost considerate concludente. Mai mult, judecătorii le-au atras atenția procurorilor că recepția calitativă a carburantului a fost făcută de reprezentanții Forțelor Aeriene Române, fără de care nu se puteau comite infracțiunile. Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să răspundă dacă viața piloților români a fost pusă în pericol după ce aeronavele Forțelor Aeriene Române au fost alimentate cu carburantul cumpărat de la firma Jetfly Hub. Contract de 100 de milioane de euro Forțele Aeriene Române, printr-o unitate de logistică din Baza 90 Transport Aerian, a semnat în data de 27 februarie un acord-cadru pe patru ani cu compania Jetfly Hub SRL. De la care urma să cumpere 120.000 de tone de combustibil turboreactor, adică kerosen pentru avioane, în valoare de 420 de milioane de lei fără TVA. Până pe 31 iulie 2021, Forțele Aeriene Române au achiziționat 66.400 tone de kerosen, pentru care s-a plătit în jur de 207 milioane lei. Adică aproximativ 42 milioane de euro. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului, firma Jetfly Hub este deținută de o altă societate, Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, și este administrată în prezent de Claudiu Marian Ghizdăvescu. Firma Master Chem Oil își are sediul în clădirea de birouri Platinum Tower, o clădire cu 44 de etaje, situată în portul artificial Jumeirah Lake Towers. Societatea a fost înființată în baza unei licențe speciale acordată de Guvernul din Dubai în octombrie 2015. Licența expiră în octombrie 2022. Datele guvernului din Dubai arată că Master Chem Oil este deținută direct de Dan Berendel. DIICOT: Produse neconforme cu standardele NATO Firma controlată de Dan Berendel a achiziționat kerosenul pentru Forțele Aeriene Române din Grecia, Turcia și România. O cantitate de 50.000 de tone de kerosen au fost cumpărată de la Rompetrol Petromidia. De la compania elenă Hellenic a fost achiziționată o cantitate de 15.000 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș a vândut firmei controlate de Dan Berendel nu mai puțin de 1.400 de tone de kerosen. Compania turcească Tupraș este controlată de grupul Koç, deținut de familia Koç, considerată cea mai bogată familie din Turcia. Grupul Koç deține și compania Otokar, producătorul turc de autobuze și vehicule militare. Procurorii DIICOT Ploiești susțin, potrivit newsonline.ro, că firma lui Dan Berendel ar fi livrat "produse necorespunzătoare" atât sub aspectul parametrilor din caietul de sarcini, cât și sub aspectul eficienței în conformitate cu standardele NATO. Parametrii ceruţi prin caietul de sarcini sunt prevăzuţi în specificaţia comercială ASTM D 1655 -20d, pentru combustibilul pentru turbomotoare de aviaţie tip JET A1, utilizat în aviaţie la nivel mondial, cu următoarele cerinţe suplimentare/mai restrictive: conţinut de hidrocarburi aromatice - max. 20%, conţinut de sulf mercaptanic - maxim 0,001 % şi temperatura de început de cristalizare - max. -53°C. MApN a băgat kerosenul la toate aparatele sale Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "combustibilul turboreactor tip JET A1 achiziţionat de către UM 01836 Otopeni este utilizat la alimentarea tuturor tipurilor de aeronave militare din dotarea Forţelor Aeriene". Carburantul cu probleme a dus la deterioarea unor avioane MiG 21 LanceR care au ajuns la reparații la Aerostar Bacău. Prejudiciul imputat firmei Jetfly Hub a fost estimat de procurori la peste 32,5 milioane lei. Adică în jur de 6,5 milioane euro. Avocatul Florin Șurghie, cel care îl reprezintă pe afaceristul Dan Berendel, a spus că unul dintre avioanele militare s-ar fi defectat înainte ca Jetfly Hub să furnizeze primele cantități de kerosen. "Două avioane MiG nu au mai putut să zboare. Unul s-a defectat înainte să livreze și celălalt a avut probleme cu instalația de alimentare", a declarat avocatul Florin Șurghie. Biroul de Presă al MApN nu a comunicat câte avioane MIG 21 LanceR au avut nevoie de reparații după ce au folosit kerosenul de la Jetfly Hub și nici dacă viața piloților români a fost pusă în pericol. Reprezentanții ministerului au invocate în acest sens ancheta procurorilor de la DIICOT Ploiești. Procurorii nu prea pot proba ce susțin, spun judecătorii Procurorii de la DIICOT Ploiești au cerut în acest caz arestarea preventivă a fraților Dan Berendel și Cristian Angel Berendel în vara anului 2021. Ei au fost acuzați de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații și acte de diversiune. Dar dosarul a picat la instanță. Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au constatat că "în ciuda vastului material de urmărire penală care formează până în prezent dosarul cauzei, în realitate lipsesc acele probe sau indicii temeinice din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunile ce le sunt imputate". Mai mult, judecătorii atrag atenția cu privire la faptul că înșelăciunea nu se putea realiza decât cu complicitatea reprezentanților Forțelor Aeriene Române. Adică cei care au recepționat cantitativ și calitativ kerosenul. Contestația făcută de procurori la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă. "Au fost trimiși la arestare, dar cererea de arestare a fost respinsă pentru că nu s-a constatat nici o infracțiune. Hotărârea a rămas definitivă la Curtea de Apel. Nu s-a dispus respingerea propunerii de arestare, nu sunt infracțiunile săvârșite. Asta e autoritate de lucru judecat", a declarat avocatul Florin Șurghie. Recepția MApN, foarte dubioasă Kerosenul neconform nu putea ajunge în rezervoarele avioanelor de vânătoare MiG 21 LanceR dacă firma lui Dan Berendel nu beneficia de complicitatea ofițerilor din cadrul Forțelor Aeriene Române. De la Ministerul Apărării Naționale aflăm că "recepţia cantitativă şi calitativă a fost efectuată de către comisiile unităţilor, numite prin ordin de zi pe unitate, compunerea acestor comisii fiind atributul fiecărei unităţi militare care a recepţionat combustibil turboreactor". Mai mult, combustibilul contractat „a fost livrat în toate unităţile militare de aviaţie (acolo unde există un aerodrom militar şi aeronave militare), în livrări succesive, conform necesităţilor şi a graficului de livrare”. Întrebat ce măsuri au fost luate împotriva ofițerilor care au recepționat kerosenul neconform și dacă a fost sesizat Parchetul Militar în acest caz, Direcția de Comunicare a MApN a transmis că nu poate furniza aceste informații pentru că se află în curs ancheta de la DIICOT Ploiești. Șurghie: Ministerul verifica kerosenul, au proceduri Avocatul Florin Șurghie afirmă că acel combustibil era verificat: "Ei verificau kerosenul, erau laboaratoare. Știi cum era procedura? Spunea că are nevoie de kerosen, venea lotul, veneau reprezentanții ministerului, se luau trei probe. Una pentru minister, una pentru vânzător și una pentru laborator. Sigilau vagoanele, cinsternele. Când ajungeau la poarta celorlalte unității, se desigilau și mai luau o dată probe. Apoi le resigilau". Șurghie a mai precizat că o parte din carburant a ajuns inclusiv la baza Mihail Kogălniceanu pentru avioanele F-16 ale militarilor americani. Armata s-a constituit parte civilă cu valoarea kerosenului livrat. "Păi, dacă au primit kerosenul și l-au consumat, acum vor banii înapoi pe el? Ei au zis . Dacă avioanele lor au consumat kerosenul… Nu e nimic spectaculos. E rușinea parchetului acolo", a adăugat avocatul. Întrebat dacă avionul MiG 21 LanceR care s-a prăbușit în județul Constanța este unu dintre cele două avioane militare defecte, avocatul Florin Șurghie a spus că "nu, în nici un caz!". Berendel, partener cu Sebastian Ghiță în dosarul "Tracia - Asesoft" Controversatul afacerist Dan Berendel a fost partener de afaceri cu Sebastian Ghiță și generalul SRI în rezervă Dan Grigoriu în afacerea "Tracia – Asesoft". Dosarul a fost plimbat timp de aproape 14 ani între instanțe, până când faptele s-au prescris. La începutul anilor 2000, firma lui Sebastian Ghiță, Asesoft Com, a luat 510.340 litri de motorină de la SNP Petrom, fără să plătescă taxa de drumuri aplicată la prețul carburantului. Motorina a fost trecută prin mai multe firme fantomă deținute în acte de cetățeni irakieni, apoi a fost vândută în benzinăriile din România. Capii acestei controversate afaceri au fost generalul SRI Dan Constantin Grigoriu, patronul firmei Tracia Internațional, Dan Berendel, Romulus Gheorghe și Gheorghe Ioan Lalu. Sebastian Ghiță s-a declarat în timpul anchetei ca fiind o victimă a lui Dan Berendel, pentru că ar fi fost forțat să facă un contract dezavantajos. Dosarul a fost închis de Curtea de Apel București în anul 2016, când s-a constatat că faptele s-au prescris.

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. În imagine, tipul de dronă prăbușită la Zagreb (sursa: Twitter/OSINTdefender)
Investigații

România, complet expusă atacurilor aeriene joase

România, complet expusă atacurilor aeriene joase. O dronă care a plecat din Ucraina și s-a prăbușit în capitala croată Zagreb a trecut pe deasupra României timp de trei minute. Timp în care nu s-a întâmplat absolut nimic ca aceasta să fi fost interceptată. Ministerul Apărării nu doar că a confirmat trecerea dronei, dar și-a arătat și neputința. România, complet expusă atacurilor aeriene joase "Cu privire la informațiile referitoare la evoluția în spațiul aerian al României, în cursul nopții de joi, 10 martie, al unei aeronave fără pilot, facem următoarele precizări: Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute. Citește și: Ambasada Rusiei la București face liste negre cu românii care ar discrimina ruși în România. Kuzmin cere informații, pe care le va lua „în considerare în cel mai atent mod” Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria. Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian", a arătat MApN într-un comunicat. AN-2 ucrainean contrabandist, la plimbare prin România În august 2021, un aparat AN-2 ucrainean, cel mai probabil folosit pentru contrabanda cu țigări, s-a plimbat prin România timp de aproape o oră. La întoarcerea în Ucraina, a fost interceptat de grănicerii vecini. Și în acel caz, scuzele MApN au fost execrabile. "În data de 7 august, ora 06.28, Centrul de Operaţii Aeriene a fost informat de către Structura Poliţiei de Frontieră Vicovul-de-Sus, că o patrulă a observat şi a auzit un aparat de zbor de mici dimensiuni care a survolat frontiera de stat din Ucraina în România. Ca urmare a informării primite, au fost luate măsurile specifice prevăzute în planurile elaborate pentru astfel de situaţii, cu accent pe întărirea supravegherii aeriene în zonă, concomitent cu reanalizarea înregistrărilor informaţiilor furnizate de radarele în funcţiune. Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă", spunea MApN. Fraza "Din analiza informaţiilor la dispoziţie nu au rezultat date care să confirme, în mod obiectiv, utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional în zona de referinţă" se traduce, simplu, prin aceea că radarele Forțelor Aeriene nu au detectat aparatul de zbor ucrainean. MApN admite: Aeronave dificil de detectat Cum a fost, totuși, posibil? A explicat tot Ministerul Apărării. "Supravegherea spaţiului aerian naţional, pe timp de pace, în zona frontierei de Nord a ţării noastre, se realizează cu mijloace specializate din cadrul Forţelor Aeriene Române şi a altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SNAOPSN). Mijloacele de radiolocaţie din dotarea Forţelor Aeriene Române, destinate supravegherii asigură, potrivit misiunii încredinţate, descoperirea şi urmărirea aeronavelor care evoluează în spaţiul aerian naţional. Cu toate acestea, în funcţie de caracteristicile terenului şi condiţiile meteorologice din zona de dispunere a radarelor, a suprafeţelor de reflexie şi a caracteristicilor de zbor ale aeronavelor, pot apărea situaţii de diminuare a distanţelor şi înălţimilor de descoperire. În situaţii particulare, pe timp de pace, evoluţia unor aeronave de mici dimensiuni şi cu suprafeţe reduse de reflexie, în proximitatea frontierei de stat poate fi dificil de detectat, pentru perioade reduse de timp şi la înălţimi de zbor foarte mici." Apărarea a promis că se pregătește mai bine În finalul comunicatului MApN menționat, se arăta că lucrurile urma să stea mai bine în viitor: "În scopul întăririi apărării spaţiului aerian naţional şi evitării situaţiilor specificate anterior, Statul Major al Forţelor Aeriene colaborează permanent cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu prin luarea unor măsuri specifice precum: repoziţionare de radare şi reconfigurare a parametrilor de descoperire, intensificarea zborurilor de antrenament, cercetare şi observare în proximitatea frontierei de stat şi suplimentarea periodică a forţelor şi mijloacelor din serviciul de luptă pentru creşterea capacităţii de reacţie împotriva mijloacelor aeriene care evoluează la înălţimi şi viteze mici." Faptele, însă, contrazic, din nou, un minister al Apărării din NATO. Misterul dronei sovietice Drona militară ce probabil aparține armatei ucrainene a trecut joi noapte prin spațiile aeriene ale României, Ungariei și Croației, prăbușindu-se în Zagreb, unde a provocat o explozie care a speriat locuitorii capitalei croate, fără a exista vreo victimă. "A venit în Croația din direcția Ungariei, iar în Ungaria din direcția României. A zburat timp de câteva minute în Croația, apoi a căzut", a spus premierul croat Andrej Plenkovic, citat de Hotnews.ro. Potrivit unui expert al site-ului The Drive, "imaginile apărute public sugerează că a fost vorba de o dronă de recunoaștere Tu-141 'Strizh'", de fabricație sovietică. Drona ar avea o viteză de croazieră de circa 1.000 de km/h și o rază de operare de 1.000 de km.

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive (sursa: gorjeanul.ro)
Investigații

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive

Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive. România a investit în ultimele decenii în jur de 400 de milioane de euro pentru construcția a trei hidrocentrale care nu au fost finalizate nici până în prezent. Arii protejate, mutilate cu hidrocentrale masive Acestea sunt amplasate la Bumbești – Livezeni, Dumitra și Răstolnița. Lucrările, finalizate în proporție de peste 90%, au fost blocate în instanță de activiștii de mediu. Totul, după ce zonele în care au fost începute lucrările au fost incluse în arii protejate. Acum, invocând criza energetică, parlamentarii au inițiat un proiect de lege prin care se vrea modificarea ariilor protejate, astfel încât lucrările la hidrocentrale să poată fi finalizate. Dar organizațiile de mediu se opun din nou. Trei hidrocentrale vor fi "scoase" din ariile protejate La începutul lunii februarie, după scumpirea halucinantă a prețului la energie pentru consumatori casnici, parlamentarii au inițiat un proiect de lege care să contracareze efectele. Conform proiectului, vor fi "scoase" din zona ariilor protejate obiectivele de investiţii hidrotehnice care au fost începute anterior datei de 29 iulie 2007. Proiectul se referă la hidrocentralele de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, ambele amplasate pe râul Jiu. Dar și la hidrocentrala de pe Valea Răstolnița, din Munții Călimani. Lucrările la cele trei hidrocentrale au fost blocate pentru că, la data de 29 iulie 2007, zonele în care erau amplasate lucrările au fost incluse în arii protejate. Citește și: Surse: Putin își decapitează serviciile secrete. Șeful unității care coordona campaniile de destabilizare a Ucrainei și lichidarea lui Zelenski, în arest la domiciliu "Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, staţiilor şi liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate şi limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lăţime 100 metri, pe toată lungimea de grăniţuire", se menționează în proiectul legislativ. Și alți jucători din piața de energie au pretenții Mai mulți jucători de pe piața energiei au transmis Senatului României propuneri de completare a inițiativei în care să fie cuprinse și proiectele de hidrocentrale aflate în curs de finalizare care, ulterior datei de 29 iulie 2007, au obținut avize de gospodărire a apelor și autorizații de construire. O altă modificare cerută de aceștia prevede ca "noile lucrări de barare sau de captare a apei amplasate pe cursurile de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure în aval debitul de servitute (...) precum și, după caz, cu construcții care să asigure migrarea faunei acvatice, în special a ihtiofaunei, în vederea atingerii obiectivelor de mediu". Hidrocentrala de la Răstolnița, finalizată în proporție de 92% Lucrările de la hidrocentrala de la Răstolnița, considerată obiectiv strategic, au fost începute în anul 1989, în timpul regimului comunist. În 2007, zona în care se construia hidrocentrala a fost inclusă în categoria ariilor protejate, de către Guvernul Tăriceanu. După aproape 25 de ani de la demararea proiectului în care se investiseră peste 200 de milioane de euro, lucrările erau finalizate în proporție de 92%. Însă întregul proiect a fost blocat pentru că a fost inclus în zona protejată. Prin punerea în funcțiune a obiectivului de la Răstolnița, producția de energie a României ar putea crește cu 117,5 GWh pe an, iar puterea instalată totală, cu 35,2 MWh. Autoritățile estimează că, o dată cu punerea în funcțiune a hidrocentralei, volumul de emisii poluante al României va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an. Prea puțină apă lăsată pentru faună și floră Hidroelectrica a demarat în anul 2003 lucrările pentru construcția hidrocentralelor de la Bumbești – Livezeni și Dumitra, care urmau să producă o cantitate de energie electrică de 276 GWh. La fel ca și în cazul hidrocentraelei de la Răstolnița, în 2007, zonele în care erau construite cele două hidrocentrale au fost incluse în arii protejate sit Natura 2000. Între timp, lucrările de la hidrocentrala Bumbești – Livezeni și Dumitra au fost finalizate în proporție de 98%, respectiv 90%. Valoarea investițiilor depăsește 175 de milioane de euro. Organizațiile de mediu au reușit să stopeze în instanță finalizarea celor două proiecte, care ar pune în pericol mai multe specii de plante și animale. Hidroelectrica menționează într-un studiu referitor la hidrocentrala de la Bumbești că va lăsa un debit de servitute de 2,7mc/s. Debit considerat prea mic de ecologiști pentru ca flora și fauna din aria naturală să fie protejate. Un studiu din 2011 arată că este nevoie de un debit mediu anual de minim 10mc/s. Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Proiectul, contestat de organizațiile de mediu În contextul promovării noului proiect de lege care prevede scoaterea din ariile protejate a celor trei hidrocentrale, trei organizații de mediu cer senatorilor să nu voteze pe 14 martie această lege. Organizațiile de mediu Bankwatch, Agent Green și WWF consideră că această inițativă legislativă va "mutila" parcurile naturale. Cătălina Rădulescu, avocata organizațiilor de mediu, susține că "profitând de criza energetică creată de războiul din Ucraina, câțiva parlamentari doresc să justifice cheltuirea ilegală a unor sume importante de bani și se grăbesc să treacă prin senat o lege cu dedicație pentru proiecte hidroenergetice de mici dimensiuni, care ar distruge complet două parcuri naționale și mai multe corpuri de apă. Încălcând procedurile obișnuite de analiză a proiectelor de lege în comisii, Senatul României intenționează să adopte (...), fără a lăsa pentru analiza în comisii nici o săptămână, o propunere legislativă care permite modificarea limitelor ariilor protejate."

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești (sursa: gov.ro)
Investigații

Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești

Premierul Nicolae Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești. Acesta a anunțat că România a înghețat activele deținute de trei companii și două persoane fizice aflate în strânsă legătură cu puterea de la Moscova. Decizia ar fi fost luată în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor oligarhi, politicieni și companii rusești aflate în sfera de influență a lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Defapt.ro a aflat oficial că, în realitate, sunt verificate trei companii, dar nu și două persoane fizice. Iar cele trei companii ar putea avea legături cu două persoane fizice, respectiv o persoană juridică, aflate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Mai mult, nu s-a luat nici o decizie privind înghețarea bunurilor celor vizați de investigația condusă de ANAF. Lista neagră a UE: 696 de persoane și 59 de companii Uniunea Europeană a decis să impună sancțiuni Rusiei începând cu anul 2014, în urma anexării ilegale a Peninsulei Crimeea. Până la începutul acestui an, pe lista neagră a Uniunii Europene se aflau 211 persoane și 51 de companii. Pe 15 februarie 2022, președintele Vladimir Putin a cerut Dumei de Stat să voteze recunoașterea independeței așa numitelor republici populare Donețk și Lugansk, din regiunea Donbas, situată în estul Ucrainei. Citește și: Ministrul Energiei: Avem suficiente stocuri de combustibil! Românii nu trebuie să intre în panică şi să stea la cozi În acest context, Uniunea Europeană a decis să mărească lista neagră a persoanelor și companiilor aflate în strânsă legătură cu Kremlinul. Astfel, numărul persoanelor aflate pe lista de sancțiuni a crescut la 571. Totodată, au fost incluse și Agenția pentru cercetarea internetului, dar și băncile Rossiya Bank, Promsvyabank și VEB.RF. Zece zile mai târziu, lista cu sancțiuni a fost din nou actualizată. De data aceasta au fost adăugate alți 99 de membri ai Dumei de Stat și persoane din anturajul lui Vladimir Putin. Pe 28 februarie 2022, lista neagră a Uniunii Europene a fost din nou completată, cu alte 26 de persoane și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. La 1 martie au mai fost introduse pe lista de sancțiuni și băncile Bank Otkritie, Novikombank, Sovcombank și VTB Bank. În total, 696 de persoane și 59 de companii. Ciucă a încurcat sancțiunile anti-rusești Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să înghețe activele persoanelor fizice și juridice din Rusia aflate pe lista de sancțiuni. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat la Digi24 că pe teritoriul României au fost identificate trei companii și două persoane fizice care alimentează financiar Kremlinul. "Instituţia care se ocupă de această problemă este ANAF-ul şi, desigur, celelalte instituţii şi până în momentul de faţă au fost identificate trei entităţi şi două persoane fizice. Intră sub sancţiuni pe mâna autorităţilor din România. Suntem obligaţi să punem în aplicare deciziile care au fost luate la nivelul Uniunii Europene”, a afirmat Nicolae Ciucă. Premierul a mai spus că ministrul Finanțelor, adică ministrul Adrian Câciu, l-a anunţat că bunurile celor cinci au fost blocate "imediat ce au fost identificate". "Acesta a fost răspunsul ministrului Finanțelor", a spus premierul. ANAF verifică numai trei firme și nu a blocat nimic Defapt.ro a încercat să afle numele celor cinci persoane fizice și juridice cărora le-au fost înghețate activele în România pentru că finanțează regimul de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Dar s-a izbit de o secretomanie excesivă, în contradicție cu practica țărilor din Uniunea Europeană care au luat măsuri similare. Defapt.ro a aflat oficial de la Direcția de Comunicare a Guvernului României că deocamdată nu a fost înghețat nici un activ al vreunei companii rusești din România. "Pe baza informațiilor primite de la instituțiile abilitate, până în prezent, ANAF derulează proceduri specifice pentru un număr de 3 persoane juridice care ar putea avea legături cu 2 persoane fizice, respectiv o persoană juridică, listate în Regulamente/Decizii europene”, a transmis oficial Guvernul României. Tot Direcția de Comunicare a Guvernului a mai transmis că "investigațiile specifice aplicării sancțiunilor internaționale sunt în stadiu avansat de finalizare. La acest moment, nu putem oferi alte detalii, informațiile de această natură fiind supuse secretului fiscal până la finalizarea investigațiilor. Rezultatele vor fi făcute publice la momentul adoptării unor decizii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. Practic, ANAF nu a blocat încă bunurile celor trei companii înregistrate în România cu conexiuni la Moscova, așa cum a menționat în direct premierul Nicolae Ciucă. VTB Bank a finanțat Chimcomplex Borzești De la invadarea Ucrainei de către Rusia, pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene au fost introduse cele șapte bănci mai sus menționate și Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ. Una dintre cele șapte bănci, VTB Bank, a creditat compania Chimcomplex Borzești, controlată de Ștefan Vuza, pentru a prelua o parte din activele Oltchim. Pe lista de sancțiuni se află și trei membri din conducerea VTB Bank: Dmitriy Yuryevich Grigorenko, Maxim Gennadyevich Reshetnikov și Denis Aleksandrovich Bortnikov. Primul este viceprim-ministru al Federației Ruse și președintele Consiliului de Supraveghere al băncii. Cel de-al doilea este ministrul Dezvoltării Economice din Rusia și membru în Consiliul de Supraveghere al VTB Bank. Denis Aleksandrovich Bortnikov este fiul lui Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB) și membru permanent în Consiliul de Securitate al Rusiei. În vara anului trecut, reprezentanții Chimcomplex au anunțat că vor împrumuta 90 de milioane de euro de la CEC Bank și Alpha Bank pentru a refinanța împrumutul primit de la banca rusească. "Le mulțumesc partenerilor Credit Suisse Zurich şi VTB Frankfurt pentru că au fost alături de noi în 2018, într-o tranzacție specială de obținere a creditului de 164 de milioane de euro, pentru achiziția Oltchim", declara Ștefan Vuza în toamna anului trecut. Alte firme românești creditate de VTB Bank Filiala băncii rusești pentru Europa, VTB Bank SE, a semnat un contract de ipotecă creanțe pe 13 ianuarie 2022 cu firma Brintex Depot pentru suma de 16 milioane de euro. O altă ipotecă, de 16 milioane de euro, a fost încrisă pe numele debitorilor Complex Comercial Brintex și Brintex Holdings Ltd. VTB Bank a mai creditat acționarii producătorului de înghețată Alpin57 Lux, Food Union Holding Company Limited și SIA Food Union Management. O altă firmă românească, Solar Electric Mostistea, a garantat un împrumut de la VTB Bank cu 100.600 certificate verzi evaluate la peste 13,7 milioane lei. SOGAZ, asiguratorul Gazprom Compania de Asigurări a Industriei Gazului SOGAZ are ca acționari și parteneri strategici mai multe firme din grupurile rusești Gazprom, Rosatom, Roscosmos și RusHydro. În plus, a achiziționat trei firme de asigurări de la VTB Bank. La finalul anului trecut, Sogaz și Gazprombank au cumpărat 45% din MF Tehnologies, care deține 57,3% din rețeaua Vkontakte, "Facebook-ul" rusesc. Sogaz este considerată firma de asigurări a Gazprom și îl are printre acționari pe Yuri Kovalchuck, unul dintre aliații și prietenii oficiali ai lui Vladimir Putin. Președintele firmei de asigurări este Alexei Miller, președintele Consiliului de Administrație și director al Gazprom. Totodată, Miller se mai află la conducerea altor 14 companii din Rusia. Acesta nu a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Nici măcar SUA nu l-a inclus în prima listă de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a anexat ilegal peninsula Crimeea. De abia în 2018, SUA l-a inclus pe lista neagră. Potrivit BBC, în urma apariției pe lista neagră a SUA, Alexei Miller s-a declarat mândru. "Nefiind inclus în prima listă chiar am avut câteva îndoieli - poate că ceva nu este în regulă? Dar sunt inclus, în sfârșit. Asta înseamnă că facem totul bine", a spus Miller.

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO (sursa: eximbank.ro)
Investigații

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO. Fondurile de pensii private din România dețin peste 8% din compania ALRO, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Un alt acționar important al companiei din Slatina este societatea Paval Holding, controlată de frații Adrian și Dragoș Pavăl, patronii Dedeman. Primii doi: Machitski și frații Pavăl La finalul anului 2021, acționarul majoritar al ALRO era compania Vimetco PLC Cipru, controlată de oligarhul rus Vitali Machitski. Acesta a fost făcut cetățean de onoare al orașului Slatina în 2010 de Darius Vâlcov, atunci primar al urbei. Între timp, Vâlcov a fost trimis în judecată în două dosare de corupție. Pe locul secund, cu peste 23,21% din numărul total de acțiuni, se află firma Paval Holding SRL Bacău, controlată de frații Adrian Pavăl și Dragoș Pavăl, patronii lanțului de bricolaj Dedeman. Fondul Proprietatea deține peste 10,21% din acțiuni. Pensiile românilor, investite parțial în ALRO Pe lista acționarilor se află și fondurile private de pensii din România care administrează pilonul II de pensii private obligatorii și pilonul III de pensii facultative. Cele mai multe acțiuni sunt deținute de Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii S.A.F. P.A.P. SA, desprins din grupul olandez ING. Acesta deține o cotă de 4,4131% din numărul total de acțiuni. Citește și: Trei ruși din conducerea ALRO și-au dat demisia, inclusiv fiul oligarhului Machitski Tot olandezii, prin Fondul de Pensii Facultative NN Activ/Asigurări de Viață SA, mai dețin 0,2122% din acțiunile ALRO. Totodată, prin Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Asiguări de Viață SA, aceștia mai dețin 0,2872% din acțiunile producătorului de aluminiu. Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău deține 3,0929% din numărul total de acțiuni. Acest fond este administrat de Allianz – Țiriac Asigurări. Tot Allianz -Țiriac, prin fondurile de pensii facultative AZT Vivace și AZT Moderato, mai deține 0,0514%, respectiv 0,0113% din compania controlată de oligarhul rus Vitali Machitski.

România, în banca finanțistului lui Putin, Dmitri Pankin (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România, în banca finanțistului lui Putin

România, în banca finanțistului lui Putin. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. La care România deține 14% din acțiuni. Reprezentantul statului român în această bancă este liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Numele lui Dmitri Pankin apare într-unul din scandalurile de corupție în care a fost implicată Deutsche Bank, bancă care voia să facă afaceri cu Rusia. Pentru a parafa afacerea în numele guvernului rus, Pankin a cerut ca fiica sa să fie angajată la Deutsche Bank. România, în banca finanțistului lui Putin La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că România se retrage din Banca Internațională de Investiții și Banca Internațională de Cooperare Economică. Dar nu a scos nici un cuvânt despre Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Citește și: EXCLUSIV Clădirile Băncii Naționale a României, angajații Transgaz și mașinile MAE, asigurate la o companie înființată de Lukoil și disputată de Platon „Landromat rusesc” Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Alin Chițu (Finanțe) aruncă pisica la ME Conform acordului de înființare, România este reprezentantă în Consiliul Guvernatorilor, forul suprem al băncii, de ministrul Finanțelor. Ministrul Adrian Câciu a decis ca în locul său să fie ocupat de liberalul Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul de Finanțe. Membru supleant este Boni Florinela Cucu, directorul general al Direcției Generale pregătire ECOFIN, asistență comunitară și relații financiare internaționale din cadrul Ministerului Finanțelor. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Secretarul de stat Alin Chițu a precizat la solicitarea Defapt.ro că nu primește nici o renumerație pentru postul de la BSTDB. Întrebat dacă România se va retrage și din această bancă, condusă de rusul Dmitr Pankin, Alin Chițu a declarat: "Deciziile acestea se iau peste nivelul meu de decizie. Pentru celelalte bănci, MAE a inițiat memorandumul avizat de Ministerul de Finanțe. Apoi memorandumul a fost aprobat în Guvern și apoi de către Președintele României.". Cariera lui Pankin, strâns legată de cea a lui Putin Cariera lui Dmitri Pankin, actualul președinte și director general al Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, este strâns legată de cea a președintelui rus Vladimir Putin. Amândoi au lucrat la începutul anilor 1990 pentru primăria Leningrad, actualul oraș Sankt Petersburg din Rusia. Pankin a fost șeful departamentului pentru reformă al Comitetului executiv al Sovietului de la Leningrad, apoi a preluat șefia Centrului internațional de cercetări sociale și economice "Leontievski" al primăriei din Leningrad. În aceeași perioadă, Vladimir Putin era adjunctul secund al primarului Anatoly Sobchhak, considerat părintele Constituției Federației Ruse din 1993. În 1992, Pankin a fost numit vicepreședinte al comitetului financiar al primăriei Sankt Petersburg, iar ulterior a fost vicepreședinte al Comitetului pentru ecoonomie și finanțe al primăriei din Sankt Petersburg. Din decembrie 1994 până în noiembrie 1999, a fost președintele Consiliului de Administrație al Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare Sankt Petersburg. În toată această perioadă, Vladimir Putin a condus Comisia pentru relații externe a primăriei și avea ca atribuții principale promovarea relațiilor internaționale și a investițiilor străine. În 1994, Putin a devenit viceprimar al orașului Sankt Petersburg. Putin - premier, Pankin - în guvern În data de 4 februarie 1999, o comisie de anchetă a Ministerului Afacerilor Interne din Rusia a deschis dosarul penal 144.128. În acest dosar se investiga transferul a patru miliarde de ruble (aproximativ 4,5 milioane de dolari la acea vreme) din banii primăriei Sankt Petersburg către firma de construcții Dvadtsati Trest. Potrivit actului de inspecției, citat de OCCRP, Vladimir Putin a decis ca banii să fie dați companiei sub pretextul organizării unor centre de recreere pentru veteranii de război. Documentele prin care au fost transferați banii către firma de construcții au fost semnate de Aleksei Kudrin, iar ordinele de plată, de Nadezhda Savolaynen și Dmitri Pankin. În timpul anchetei, Vladimir Putin avea să ajungă premier al Rusiei sub președintele Boris Elțîn, apoi președintele Rusiei. Însă nu și-a uitat colegii din primăria Sankt Petersburg. Aleksei Kudrin a primit funcția de ministru al Finanțelor, funcție pe care a deținut-o din 2000 până în 2011. Din anul 2018, este președintele Camerei de Conturi. Nu a fost uitat nici Dmitri Pankin. Acesta a fost numit director al Departamentului de relații financiare internaționale, al datoriei publice și al activelor financiare de stat ale Federației Ruse. În ianuarie 2008, Pankin a fost numit ministru adjunct la Finanțe și reprezentant al Rusiei în Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Din aprilie 2011, a preluat conducerea Serviciului Federal al Piețelor Financiare. Deutsche Bank i-a angajat fiica lui Pankin Deutsche Bank a fost investigată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare (SEC) a SUA după ce au fost identificate cinci cazuri de angajări ilegale ale unor rude de politicieni. Trei în China și două în Rusia. Unul dintre cazurile din Rusia l-a avut în centrul investigației pe Dmitri Pankin. În anul 2009, atunci când era ministru adjunct al Finanțelor, Pankin i-a cerut directorului din Rusia al Deutsche Bank să-i angajeze fiica la unul dintre birourile băncii din Moscova, Londra sau New York. Anterior, Deutsche Bank "a încercat în mod repetat și fără succes" să facă afaceri cu Rusia. De această afacere răspundea Dmitri Pankin. Fiica oficialului rus a fost angajată temporar la Moscova, apoi a fost angajată definitiv la Londra. La câteva zile după obținerea postului permanent, Dmitri Pankin a cerut Deutsche Bank să trimită o propunere privind vânzarea de obligațiuni în valoare de 2,2 miliarde de dolari. Ulterior, oficialul rus și fiica acestuia, au plecat într-o vacanță de lux cu șefii băncii din Rusia, au fost la vânătoare, la pescuit și s-au plimbat cu elicopterul. Deutsche Bank a falsificat deconturile cu costurile vacanței, pe care le-a considerat legitime pentru a încheia tranzacția cu obligațiuni. Pentru a scăpa de investigația Comisiei pentru Bursă și Valori Mobiliarea a SUA, Deutsche Bank a acceptat să plătească 16,2 milioane de dolari. Astfel, Deutsche Bank a scăpat de acuzațiile de corupție. 40 de milioane de dolari pentru ALRO Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a acordat credite de peste 600 de milioane de euro pentru companiile din România. În fruntea listei se află producătorul de aluminiu ALRO Slatina, parte a grupului Vimetco, controlat de oligarhul rus Vitali Machitski. Firma oligarhului rus a primit în iunie 2021 un credit corporativ de 40 de milioane de dolari. Finanțarea pe șapte ani va fi utilizată în principal pentru îmbunătățirea performanței energetice a companiei, precum și a capacității de producție cu valoare adaugată, potrivit informatiilor transmise de BSTDB într-un comunicat de presă. "Având în vedere perspectivele pozitive pentru economie, suntem de părere că ALRO va putea răspunde cererii interne crescute și va avea un impact substanțial asupra dezvoltării economiei românești, inclusiv prin crearea de locuri de muncă, creșterea exporturilor și a veniturilor pentru bugetul de stat", spunea atunci Dmitri Pankin. 50 de milioane de euro pentru One Floreasca City Compania One United, controlată de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, a obținut un credit de 50 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Dezvoltatorul de birouri și locuințe de lux va folosi banii pentru finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City.

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE, Transgaz (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE

Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE. Asito Kapital, firma de asigurări înființată de compania rusească Lukoil, a vândut polițe de asigurare Băncii Naționale a României, Transgaz și Ministerului Afacerilor Externe. Firma de asigurări a fost preluată de la ruși de Moldasig, cea mai mare societate de asigurări din Republica Moldova. Înființat de Lukoil, asigură BNR, MAE Pachetul majoritar de acțiuni al Modasig este disputat de Comisia Națională a Piețelor Financiare și controversatul afacerist Veaceslav Platon, implicat în "Landromatul rusesc", cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est. Compania de asigurări Asito Kapital a fost înființată în iulie 1998 sub numele de Lukoil Asito, parte a grupului petrolier rusesc Lukoil, controlat de oligarhul Vagit Alekperov, unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin. Asito Kapital, de la oamenii lui Putin la moldoveni În anul 2011, Asito Kapital a fost preluată de liderul pieței de asigurări din Republica Moldova, Moldasig. Cu trei ani înainte de această preluare, societatea Moldasig era controlată de cea mai mare companiei de asigurări din Rusia, Rosgosstrakh, prin subsidiara cipriotă Linekers. Ulterior, pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de mai multe companii off shore controlate de afaceristul moldovean Veaceslav Platon. Citește și: EXCLUSIV România finanțează războiul lui Putin. Armata, Poliția, SPP, DNA cumpără combustibil de la Lukoil, care are aproape 200 de contracte publice în ultimii patru ani Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a obligat firmele controlate de Veaceslav Platon să își vândă acțiunile pentru că ar fi acționat concentrat. Mai mult, le-a suspendat dreptul de vot din Consiliul de Administrație. Decizia a fost contestată de acționari, care consideră că măsura este ilegală. Judecătoria din Chișinău a decis, după câțiva ani de procese, ca acțiunile să revină firmelor controlate de Veaceslav Platon. Dar, în iulie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o decizie irevocabilă prin care a stabilit ca pachetul majoritar de acțiuni (75%) să fie gestionat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Asito Kapital asigură 721 de mașini ale MAE Compania de asigurări și reasigurări Asito Kapital a câștigat în anul 2021 un contract pe trei ani pentru a asigura 721 de mașini aflate în parcul auto al Ministerului Afacerilor Externe. Contractul, în valoare de 1,64 milioane de lei, a fost câștigat în asociere cu firma Fast Brokers, deținută de Liliana și Iulian Valentin Gheorghiu. Firma familei Gheorghiu a încheiat separat peste 50 de contracte prin care vând polițe de asigurare mai multor instituții publice și companii de stat printre care se află Ministerul Apărării Naționale, Compania Națională Aeroporturi București și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Imobilele BNR, asigurate facultativ de Asito Kapital Banca Națională a României, condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, a cumpărat asigurări facultative pentru sediul central, dar și pentru cele județene. De exemplu, sediul central al Băncii Naționale a României de pe strada Doamnei, din București, are o poliță de asigurare facultativă semnată cu asocierea dintre Fast Brokers și Eurolife FHH Asigurări Generale SA în valoare de 54.634 lei. Cele două firme au asigurat facultativ și sediul din strada Lipscani 25. Sediul de pe strada Lipscani 16 și imobilul din Strada Negru Vodă au fost asigurate facultativ de Asito Kapital împreună cu Fast Brokers. Tot această asociere a vândut polițe de asigurare pentru sediile din Iași, Gorj, Galați, Cluj Timișoara, vila de la Păltiniș, Brașov, Cluj, Bihor, Argeș, Brăila, Buzău și Maramureș. Valoarea cumulată a asigărilor facultative cumpărate de BNR este de aproximativ 165.000 de lei. Contract de 5 milioane de euro de la Transgaz Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz, condusă de controversatul Ion Sterian, a atribuit un contrat de 5.000.000 de euro firmelor Asito Kapital și Medical Ocupational SRL pentru servicii de asigurare voluntară a angajaților. Acordul cadru a fost semnat pe 10 septembrie 2018. Până în prezent au fost semnate contracte subsecvente în valoare de 4,14 milioane euro. Ultimul contract subsecvent de peste 1.000.000 de euro a fost semnat anul trecut. Firma Medical Ocupational este deținută în mod egal de Alon Schifter și Eugenia Ruxandra Belicciu. De administrarea societății se ocupă Iuliana Hertzanu.

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară

Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară. Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronauticile Civile Române (AACR), le-a cerut aeroporturilor din întreaga țară să protejeze sistemele informatice împotriva atacurilor cibernetice, în contextul războiului ruso-ucrainean. Totodată, Nicolae Stoica le-a mai cerut operatorilor aeroportuali să "descurajeze" evetualele proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Sabotorul securității cibernetice aviatice, alertă aeroportuară Stoica, însă, a fost inclusiv în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis. Care a transmis că desființarea structurii de securitate cibernetică din AACR, măsura luată de Nicolae Stoica, ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Dar nu s-a luat nici o măsură pentru a se remedia situația. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Pe 24 februarie, la scurt timp după ce Rusia a atacat Ucraina din ordinul președintelui rus Vladimir Putin, Nicolae Stoica a conștientizat că aviația civilă românească este la pământ în cazul unor eventuale atacuri cibernetice. Culmea, în urmă cu un an de zile, același director a decis desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică și concedierea specialiștilor din AACR, pentru a economisi anual în jur de aproximativ 600.000 de lei. Echivalentul salariului său anual. Stoica, contrazis de patru instituții Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Mai mult, structura de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a Autorității Aeronautice Civile Române era certificată și recunoscută la nivel internațional. Ba chiar a fost prima entitate din România certificată de Universitatea Carneggie-Mellon din Statele Unite ale Americii, cu mult înainte de a fi certificat actual Directorat Național de Securitate Cibernetică CERT-RO. Ulterior, cele două structuri au colaborat îndeaproape. Conducerea CERT-RO a explicat că "din punct de vedere funcțional și logic, CERT-AV-RO era poziționat în rețeaua piramidală de instituții responsabile și centre de tip CERT, având în aria de acoperire și constituență sectorul aviației civile". Acum, securitatea cibernetică e bună În contextul războiului ruso-ucrainean, directorul Nicolae Stoica a transmis o notă "urgentă" către toate aeroporturile din țară. Prin care a cerut să se acorde o "atenție sporită" măsurilor de securitate implementate la nivel aeroporturilor civile, dar și să ofere protecție informațiilor critice. "Este necesară intensificarea atenției acordate măsurilor de protecție a datelor și sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor critice împotriva unor atacuri cibernetice și a managementului incidentelor de securitate cibernetică care afectează datele și sistemele de tehnologie a informației și comunicațiilor critice, prin măsuri corespunzătoare, care să asigure detecția, răspunsul, diminuarea/blocarea, recuperarea, remedierea și raportarea", se menționează în documentul semnat de Nicolae Stoica. Citește și: În sfârșit, România și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești Totodată, AACR încurajează să fie luate în considerare recomandările cuprinse în Ghidul pentru implementarea prevederilor Regulamentului (UE) 2019/1583 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune din domeniul securității aviației civile în ceea ce privește măsurile de securitate cibernetică și ale capitolului 14 din Programul Național de Securitate Aeronautică transmise de către AACR către operatorii aeroportuari. Fără proteste în preajma aeroporturilor Șeful AACR le-a cerut negru pe alb tuturor operatorilor aeroportuali, adică șefilor de aeroporturi civile, să sporească atenția acordată măsurilor de securitate din zonele publice ale aeroporturilor. Documentul AACR care prevede măsuri de securitate cibernetică (sursa: defapt.ro) "O atenție deosebită ar trebui acordată descurajării și gestionării eventualelor proteste ce ar putea fi organizate în zonele publice ale aeroporturilor sau în vecinătatea acestora. Acest aspect este de interes sporit pentru aeroporturile care sunt asociate cu obiective militare sau sunt în proximitatea unor astfel de obiective. În acest sens AACR – DSA a transmis către responsabilul de securitate desemnat un ghid", a mai cerut șeful AACR.

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor (sursa: npr.org)
Investigații

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor

Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor. Unul dintre apropiații președintelui rus Vladimir Putin, Oleg Deripaska, este asociat într-o firmă românească cu Ministerul Transporturilor. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, Uniunea Europeană și SUA au anunțat că vor impune mai multe sancțiuni băncilor ruse, dar și oligarhilor de la Kremlin. În urma acestui anunț, oligarhii Oleg Deripaska și Mihail Fridman au cerut încetarea războiului declanșat de liderul lor suprem. Oligarhul Deripaska, asociat cu Ministerul Transporturilor Numele companiei Strabag apare în acționariatul a 25 de companii românești, dintre care doar zece mai sunt în funcțiune. Restul au fost radiate de la Registrul Comerțului. Una dintre firmele active din România este Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA. În societate sunt acționari direcți austriecii Strabag AG și SBS Strabag Bau Holding Service, dar și Ministerul Transporturilor. Din 2018 până în prezent, firma controlată de Strabag a câștigat nu mai puțin de 24 de licitații, a căror valoare depășește 710 de milioane de lei. Adică în jur 145 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) Acționarii grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner, Raiffeisen și Uniqa Group și MKAO „Rasperia Trading Limited”. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. Afaceri controversate și încrengăturile de la DRDP Cluj Președintele Consiliului de Administrație și director general al firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este controversatul Dan Lucian Mihancea. Din CA mai fac parte Giorgiana Grama și Oberwinkler Heimo Otto. În august 2017, director general de atunci al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) l-a numit pe Ilie Radu Băruță în funcția de director al Direcției Regionale Drumuri și Poduri Cluj. Întâmplător sau nu, în aceea perioadă la Regionala de la Cluj se desfășura o licitație de 16 milioane de lei pentru „ranforsarea sistemului rutier al sectorului de drum DN 17D”, km 21+660-23+259 și km 29+625-45+000. La Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA lucra pe post de inginer Ionuț Tudor Băruță, fiul directorului Băruță de la Regionala de Drumuri. În acest context, directorul general Dan Lucian Mihancea l-ar fi împuternicit pe inginerul Ionuț Tudor Băruță să reprezinte firma la licitația de 16 milioane de lei. După ce licitația a fost câștigată de firma din Cluj, Băruță senior l-a pus să semneze contractul pe un subaltern de-al său. Potrivit presei locale, directorul Dan Lucian Mihancea spunea că a câștigat licitația pentru că a avut prețul cel mai mic și nu a fost favorizat de Băruță senior, fostul lui coleg de facultate. Contract de 22 milioane de euro de la Consiliul Județean Cluj Compania Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA este una dintre societățile abonate la contractele publice. De exemplu, la începutul lunii februarie a fost publicat un anunț de atribuire a unei licitații prin care se anunța că firma de la Cluj a câștigat contractul de 70 de milioane de lei pentru "gestiune, întreținere și reparații străzi Baia Mare". În anul 2019, Consiliul Județean Cluj a atribuit firmei la care este acționar indirect Oleg Deripaska și Ministerul Transporturilor un contract de aproximativ 110 milioane de lei. Adică în jur de 22 milioane de euro. Contractul prevede lucrări de construcții în cadrul proiectului "Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională - Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, prin modernizarea DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500". Boc, solidaritate cu Ucraina, dar bani publici pentru Deripaska Primăria Cluj Napoca, condusă de liberalul Emil Boc, a atribuit în data de 4 decembrie 2021 un contract de peste 26,5 milioane de lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru servicii de proiectare și execuție lucrări "Modernizarea Calea Moților – Calea Mănăștur – Strada Uzinei Electrice – Strada Oțelului – Strada Marginasa". Deci în jur de 5,3 milioane euro. În urma războiului declanșat de Vladimir Putin, primăria Cluj a afișat culorile steagului Ucrainei pe podul de intrarea Mănăștur și Clubul din fața Sălii Polivalente, dar și mesajul "Solidaritate cu Ucraina". "Revizionismul rusesc trebuie oprit cu orice preț. Comunitatea democratică internațională nu trebuie sa facă nicio concesie revizionismului rusesc și trebuie să acționeze rapid, cu cele mai dure sancțiuni posibile. Niciun preț nu este prea mare pentru a opri agresiunea și revizionismul rusesc. Istoria ne-a demonstrat faptul că din concesiile făcute revizioniștilor se nasc monștri", a declarat Emil Boc. Dar asta nu l-a împiedicat să îi dea firmei la care este acționar oligarhul Oleg Deripaska contractul de 5,3 milioane de euro. Conflict de interese între CNAIR și MT În anul 2019, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), subordonată Ministerului Transporturtului, a atribuit un contract de 71,5 milioane lei firmei Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj SA pentru finalizarea lucrărilor rămase de executat la obiectivul "Reabilitare DN 76 Sector 2 km 150 + 000 - km 166 + 000". Ceea ce înseamnă că licitația a fost câștigată inclusiv de Ministerul Transporturilor, în calitatea sa de acționar minoritar al firmei din Cluj. Și tot Ministerul Transporturilor conduce CNAIR prin intermediul Consiliului de Administrație. Deși conflictul de interese în acest caz este evident, nici o instituție publică nu a luat vreo măsură pentru a remedia această situație.

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. În imagine, Alekperov (stânga), Putin și Chuck Schumer, la deschiderea unei benzinării Lukoil în New York (sursa: kremlin.ru)
Investigații

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil

România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil. Oligarhul Vagit Alekperov, președintele companiei petroliere Lukoil, a pierdut peste șase miliarde de dolari după deprecierea bursieră a companiei sale, ca efect al invadării Ucrainei de către Rusia. O decizie luată de prietenul său, Vladimir Putin. România finanțează războiul Rusiei, prin Lukoil Alekperov, însă, știe că afacerea îi merge la fel de bine în țări ca România, de exemplu. Și nu neapărat din vânzări la pompă, ci din contracte cu statul. Printre instituțiile-cheie care au semnat contracte cu Lukoil se află Ministerul Apărării Naționale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Serviciul de Pază și Protecție. Alte sute de contracte au fost semnate cu administrațiile locale și companiile de stat românești. Citește și: Lavrov „justifică” ocuparea Ucrainei de către Rusia: Moscova vrea să „elibereze” Ucraina de „opresori” Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a acuzat mai multe firme din grupul Lukoil de evaziune fiscală și spălare de bani, operațiuni în urma cărora s-ar fi pierdut urmele a două miliarde de euro. Banii au fost plimbați prin mai multe state din Europa pentru ca în final să ajungă în conturile unor companii offshore pentru a evita plata impozitelor. IGSU, 98,7 milioane lei pentru Lukoil și OMV Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a atribuit în aprilie 2018 un contract cadru de peste 98,7 milioane de lei companiilor Lukoil România și OMV Petrom Marketing, în baza căruia cumpărau motorină și benzină. IGSU este condus de generalul Dan Paul Iamani și coordonat de secretarul de stat la Interne Raed Arafat. Citește și: Românii, ajutor pentru refugiații ucraineni. Cum puteți ajuta ca voluntari și unde puteți dona De atunci au fost semnate nu mai puțin de 55 de contracte subsecvente la acordul cadru. Ultimele două contracte subsecvente au fost semnate doar cu Lukoil România, pe 17 ianuarie 2022, și au o valoare cumulată de aproximativ 7,2 milioane de lei. Adică, în jur de 1,46 milioane de euro. Armata, contracte de zeci de milioane de lei cu Lukoil Acesta este unul din sutele de contracte pe care Lukoil România le are cu statul român. Ministerul Apărării Naționale a atribuit firmei Lukoil un contract cadru de 19,3 milioane de lei în mai 2019. În baza acestui contract, compania rusească urma să livreze combustibil pe bază de card cu plata la postlivrare. O unitate a Ministerului Apărării Naționale, UM 01836, a atribuit firmei Lukoil un contract cadru estimat la puțin peste 1.000.000 de lei. Ulterior, mai multe unități militare au semnat contracte pentru carburant cu Lukoil cu valori cuprinse între 200.000 și 580.000 de lei. 2,24 milioane de lei și de la SPP pentru ruși Serviciul de Pază și Protecție, condus de generalul Lucian Pahonțu, se află pe lista instituțiilor-cheie care folosește carburant de la Lukoil România. Pe 17 aprilie 2019 s-a semnat un acord cadru de livrare de carburant pe bază de card de credit în valoare de 1,12 milioane lei. În aceeași zi, s-a mai semnat un contract cadru cu OMV Petrom Marketing în valoare de 2,62 milioane de lei. La fel ca în cazul contractului cu Lukoil România, OMV urma să livreze carburanul pe bază de card de credit. Câteva luni mai târziu, pe 17 noiembrie 2019, Serviciul de Pază și Protecție a atribuit un contract identic firmei Lukoil România. Valoarea contractului a fost și de această dată tot 1,12 milioane lei. În total, contractele primite de Lukoil România de la SPP au avut o valoare cumulate de 2,24 milioane de lei. DIICOT acuză o evaziune fiscală de două miliarde de euro Grupul Lukoil deține zeci de companii în 39 de state din Europa, Asia, America și Africa. De exemplu, Lukoil România este deținută de Lukoil Europe Holdings, din Olanda, și Lukoil International Gmbh, din Austria. În 2014, procurorii români au anunțat că șase companii din cadrul Lukoil România sunt acuzate de evaziune și spălare de bani. Paguba: 230 milioane euro. În anul 2015, rușii de la Petrotel Lukoil au fost acuzați că au spălat aproximativ două miliarde de euro, printr-un circuit financiar în care au fost implicate mai multe societăți din grupul rusesc. „Pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan (…), se interpun şi alte societăţi pe lanțul de tranzacționare din țări membre UE având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari”, se menționează în rechizitoriu. Dosarul încă se judecă. Alekperov, demnitar URSS și prieten al lui Putin Vagit Alekperov a fost la începutul anilor 1990 deputat și ministru adjunct, responsabil cu industria de petrol și gaze a URSS. Apoi a preluat trei câmpuri petroliere controlate de minister și a înființat compania Lukoil. Numele lui Alekperov a fost inclus în anul 2018 pe lista neagră a oligarhilor aflați sub influența Kremlinului, respectiv a lui Vladimir Putin. De strategia de dezvoltare a companiei Lukoil s-a ocupat Igor Ivanov, fost ministru de Externe al Rusiei în perioada 1998-2004. Președintele Vladimir Putin l-a numit pe Ivanov secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Cu o zi înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, Vagit Alekperov avea o avere estimată la 19 miliarde de euro. Oligarhul a pierdut atunci în jur de șase miliarde de euro într-o singură zi, adică o treime din averea sa, în urma prăbușirii prețului la acțiunile Lukoil. Bursele internaționale au anunțat că acțiunile Lukoil au scăzut cu 46%, în timp ce acțiunile Gazprom au scăzut cu 55%. Lukoil, 40% din contractele publice din România În perioada 2011 – 2017, Lukoil a încasat peste 535 de milioane de euro din contracte cu statul român. În aceeași perioadă, OMV Petrom, companie deținută majoritar de către austriecii de la OMV și minoritar de către statul român, a încasat doar 280 de milioane de euro din contracte publice pentru combustibil, după cum arate baza de date ELVIS a contractelor publice din Europa. Lukoil România a încasat 535 de milioane de euro dintr-un pot de 1,28 miliarde de euro, deci cam 40% din piața contractelor publice în perioada menționată. Lukoil România a avut venituri din vânzări la pompă de 5,97 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) și un profit de 85,74 milioane de lei (18,63 milioane de euro), după ani de pierderi. Rompetrol, însă, a raportat venituri la pompă de 9,05 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro) și un profit de 168,54 milioane de lei (36,63 milioane de euro). OMV Petrom, de departe, a fost campioana veniturilor la pompă, cu 15,2 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro) și un profit de 320,51 milioane de lei (69,67 milioane de euro) în perioada de referință. Pe scurt, pe o piață în care deține 20% din vânzările la pompă, Lukoil a luat 40% din contractele de stat, de două ori mai mult decât OMV Petrom. DNA, client Lukoil, se scuză: Legea nu ne dă voie să-i respingem Cel mai mare plătitor public la Lukoil este Inspectoratul General al Poliției Române care a încheiat, din 2011 în 2017 inclusiv, patru contracte cu compania rusă în valoare de 350 de milioane de euro. Pe locul al doilea, la aproape o zecime din suma Poliției, vine Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații a Autorității Naționale a Penitenciarelor, cu 38 de milioane de euro. Până și Direcția Națională Anticorupție are contracte de două milioane de euro cu Lukoil. La cererea presei, DNA a explicat că sistemul de achiziții publice din România nu-i permite să excludă din licitație o companie care este cercetată penal (cum Lukoil era la data achiziției) și că, mai mult, criteriul de selecție fiind prețul cel mai mic, rușii au luat contractul cât se poate de legal.

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe

Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe. Mihai Diaconu, consilierul lui Darius Vâlcov la Finanțe și al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi, a fost numit secretar de stat la Ministerul de Finanțe. Cu susținerea ministrului Adrian Câciu și a lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Numirea lui Mihai Diaconu în funcția de secretar de stat ar putea declanșa un nou conflict în interiorul PNL, între actualul premier, Nicolae Ciucă, și fostul premier Florin Cîțu. Așa s-a întâmplat în urmă cu aproximativ un an de zile. Atunci, premierul Florin Cîțu i-a reproșat ministrului de Finanțe Alexandru Nazare că-l readusese în minister pe Mihai Diaconu. Omul lui Vâlcov, șef la Finanțe La scurt timp după ce Adrian Câciu a fost numit în funția de ministru al Finanțelor, în sediul central al ministerului și-a făcut apariția și Mihai Diaconu, consilierul personal al lui Ilie Sârbu la Curtea de Conturi. A început să se ocupe de treburile oficiale ale ministrului Adrian Câciu de dimineața până seara, deși salariul său era plătit de Curtea de Conturi. Ministrul Finanțelor Adrian Câciu s-a dat peste cap pentru a-l angaja în subordinea sa pe Mihai Diaconu. Într-un final, ministrul a decis reorganizarea Ministerului de Finanțe. Manevră prin care a crescut numărul de angajați de la 1.715 la 2.001, exclusiv demnitari. Adică 286 de noi angajați. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Mai mult, prin Hotărârea de Guvern privind reorganizarea s-a decis și creșterea numărului de secretari de stat de la patru la șase. Deși România se împrumută lunar de pe piețele externe pentru a acoperi costurile de funcționare ale statului. Diaconu, de la IT la consilier al lui Vâlcov Mihai Diaconu este licențiat în Științe Administrative din anul 2006. Din ultimul an de facultate s-a angajat ca analist 3D la o firmă din Satu Mare. Ulterior, a fost avansat ca manager de proiect până în februarie 2009. În acel an, a abandonat cariera în IT pentru a fi angajat ca expert parlamentar la Senatul României. Acolo, monitoriza și consemna concluziile reținute în cadrul dezbaterilor parlamentare, urmărea traseul legislativ, prezența și situația voturilor. Apoi a fost angajat consilier parlamentar până în septembrie 2014. Tot în septembrie 2014, a ajuns consilierul personal al lui Darius Vâlcov, pe atunci ministru delegat pentru Buget din partea Ministerului de Finanțe. Din decembrie 2014, Darius Vâlcov a preluat integral funcția de ministru al Finanțelor iar Mihai Diaconu l-a însoțit din postura de consilier personal. Ministrul Darius Vâlcov avea nevoie de un om de încredere pe care să îl plaseze într-o funcție cheie a Ministerului de Finanțe. Așa a ajuns, în ianuarie 2015, Diaconu pe funcția de Secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Din această postură, Mihai Diaconu aproba angajamentele legale din care rezultau obligații pe seama fondurilor publice, analiza periodic structurile subordonate, dar realiza și sarcinile primite din partea ministrului Darius Vâlcov. A rezistat pe funcție până în noiembrie 2015. În toată această perioadă, ministrul Darius Vâlcov era urmărit penal de Direcția Națională Anticorupție. Au urmat Ilie Sârbu, Mișa, Teodorovici Din funcția de Secretar general adjunct, Mihai Diaconu a ajuns director de cabinet al lui Ilie Sârbu, vicepreședintele Autorității de Audit din cadrul Curții de Conturi a României. Culmea, în timp ce era șeful de cabinet al lui Ilie Sârbu, în anul 2016, Mihai Diaconu a devenit funcționar public încadrat definitiv în Ministerul Finanțelor Publice pe funcția de șef serviciu. Ulterior, de la cabinetul lui Ilie Sârbu, Mihai Diaconu a fost plasat din nou pe funcția de secretar general adjunct al Ministerului de Finanțe. Se întâmpla în iulie 2017, atunci când Ministerul de Finanțe era condus de controversatul Ionuț Mișa. Apoi, ministrul Ionuț Mișa l-a promovat în funcția de secretar general al Ministerului de Finanțe. Printre numeroasele atribuții pe care le avea, ministrul Ionuț Mișa i-a delegat și coordonarea Centrului Național de Informații Financiare, direcția resurse umane, direcția juridică, politici publice și direcția generală de control financiar preventiv. Ministrul Ionuț Mișa a fost urmat în funcție de pesedistul Eugen Teodorovici. Acesta l-a păstrat în continuare pe funcția de secretar general pe Diaconu, apoi l-a numit temporar director general adjunct la Direcția Generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Dat afară de Cîțu, readus de Nazare În noiembrie 2019, liberalul Florin Cîțu a devenit ministru al Finanțelor Publice. Acesta a decis să reorganizeze ministerul ca să scape de oamenii plasați în funcțiile cheie de liderii PSD, în special de oamenii lui Darius Vâlcov. Printre cei vizați de reoganizarea făcută de Florin Cîțu au fost Mihai Diaconu și Ciprian Badea, directorul direcției juridice. Hotărârea de Guvern privind reorganizarea fost contestată de mai mulți angajați, inclusiv de Diaconu și Badea. Lui Ciprian Badea i se reproșa că a fost urmărit penal de DNA în 2016 în dosarul "Murfatlar", fiind pus pentru o perioadă sub control judiciar. În acest dosar, acţionarul companiei de vinuri Murfatlar, George Ivănescu, a fost acuzat de evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproape 600 de milioane de lei. Mihai Diaconu s-a refugiat din nou la Ilie Sârbu, vicepreședintele Curții de Conturi. De data aceasta, doar pe funcția de consilier personal. Dar, în februarie 2021, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, de la PNL, l-a readus pe Diaconu în Finanțe, tot consilier personal.

Expoziția României: caviar rusesc vodcă ucraineană (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană

Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Bogdan Aurescu, a cheltuit în jur de 7,2 milioane de dolari pentru a promova caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai. La degustarea de caviar a participat Ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite (EAU), Adrian Măcelaru, și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În tot acest timp tensiunile ruso-ucrainene de la granița României se accentuau, iar ministrul Bogdan Aurescu spera să nu înceapă războiul. Responsabil de organizarea pavilionului românesc din Dubai este Ferdinand Nagy, cel pe care premierul Emil Boc l-a schimbat din funcția de subsecretar de stat la Externe pentru rușinea înregistrată de România la expoziția mondială de la Shanghai. Expoziția României: caviar rusesc, vodcă ucraineană Pe 12 ianuarie 2022, pe pagina de Facebook a Pavilionului românesc de la expoziția mondială din Dubai a fost promovat un eveniment la care s-a degustat caviar, vodcă și șampanie franțuzească. "Pavilionul României la Expo 2020 Dubai a fost gazda unei seri speciale alături de firma românească Le Roi Du Caviar, oferind invitaților un moment unic de degustare de caviar", potrivit organizatorilor. Aici apare prima greșeală: nu există firma românească "Le Roi Du Caviar". Denumirea este o marcă înregistrată a firmei ieșene Diplo Care SRL. Citește și: EXCLUSIV Pavilionul României din Dubai, care a costat 7 milioane $, promovează ca sponsor principal firma lui Ciorbă, soțul deputatei PSD Vicol. Ciorbă a contribuit cu 18.000 € în produse "Dorim să împărtășim cu invitații noștri magia și delicatețea unui aliment de lux – caviarul, și să mulțumim în același timp Pavilionului României la Expo 2020 Dubai pentru oportunitatea pe care ne-a oferit-o de a promova la nivel internațional brandul nostru premium", a spus în deschiderea evenimentului Andrei Iekel, managerul general al Le Roi Du Caviar. Acesta a prezentat oaspeților o scurtă introducere în istoria caviarului, precum și a diferitelor sortimente de caviar care se găsesc pe piață. Printre cei care au participat la eveniment au fost Ambasadorul României în EAU, Adrian Măcelaru, dar și consulul general al României în Dubai, Nicoleta Teodorovici. În timp ce la Dubai se servea în pavilionul românesc caviarul rusesc și vodca ținută la gheață, ministrul Bogdan Aurescu condamna acțiunile Rusiei. Diplo Care, de la azile de bătrâni la caviar rusesc Societate ieșeană Diplo Care este patronată și administrată de Ioana Cristina Moruzi. Conform documentelor oficiale, firma ieșeană are ca obiect principal de activitate "activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure". Dar, în timp ce are grijă de bătrâni, vinde caviar produs în Rusia sub brandul "Le Roi Du Caviar". De pe site-ul cu același nume aflăm că Diplo Care vinde "Caviar Sterlet Malossol", adică icre de cegă provenite de la "populație volgiană". Caviarul Bester Clasic provine din populația caspică și volgiană. Tot din populația caspică provin și sortimentele de icre "Rusian Sturgeon Classic" și "Beluga Malossol". Toate icrele rusești provin de la sturioni crescuți în acvacultură. Vânzătorii de caviar ne-au trimis la MAE Am sunat la numărul de telefon afișat pe site-ul firmei pentru a afla cum a ajuns firma Diplo Care SRL să își promoveze caviarul rusesc în cadrul pavilionului românesc din Dubai. La telefon a răspuns un bărbat care nu a vrut să se prezinte. "Cum am ajuns în Dubai? Cu avionul. Dar nu înțeleg de ce ar trebui să vă dau detaliile acestea dumneavoastră", a răspuns bărbatul. Atunci când a fost întrebat dacă i se pare normal ca în cadrul pavilionului românesc de la Dubai să fie prezentat și degustat caviarul rusesc, acesta ne-a cerut să punem întrebările oficialilor: "Nu vă dau nici un punct de vedere, nu vă dau nici un detaliu. La revedere!" Defapt.ro a adresat mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu evenimentul din cadrul pavilionului românesc de la Dubai în care au fost promovate caviarul rusesc și vodca din Ucraina. Până la acest moment, MAE nu a transmis nici un răspuns. Nici Ferdinand Nagy nu a răspuns la solicitarea Defapt.ro.

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal (sursa: Facebook/Robert Negoiță)
Investigații

EXCLUSIV Robert Negoiță știa că este ilegal să dea cadou contractul către Rosal. Ca și Liviu Negoiță, înaintea lui. Istoricul fraudei uriașe

Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal. Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, este acuzat de abuz în serviciu pentru că a încheiat nu mai puțin de 54 de acte adiționale la contractul ilegal de salubritate cu compania Rosal, controlată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL. Paguba estimată de procurorii anticorupție în acest dosar este de aproximativ 578,5 milioane de lei. Adică în jur de 118 milioane de euro. Dar istoria contractului de salubritate dintre Primăria Sectorului 3 și compania de gunoi a lui Silviu Prigoană se întinde pe o perioadă de aproape două decenii, din 1999 până în 2018. O treime din această perioadă întreaga afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a fost complet ilegală. Timp în care primăria Sectorului 3 a fost condusă de pedelistul Liviu Negoiță, apoi de pesedistul Robert Negoiță. O afacere de partid: Băsescu - Negoiță - Prigoană Controversata afacere cu gunoiul din Sectorul 3 a început în anul 1999. În acel an, Primăria Municipiului București, condusă de Viorel Lis, a semnat un contract cu compania Rosal, patronată de Silviu Prigoană, pentru a colecta deșeurile municipale. Conducerea Primăriei Capitalei a fost preluată de noul edil, Traian Băsescu, șeful Partidului Democrat Liberal (PDL), în 2000. Ulterior, Consiliul General al Municipiului București a decis să cedeze contractul de salubritate Primăriei Sectorului 3, condusă atunci de Eugen Pleșca de la PSD. Citește și: Robert Negoiță, urmărit penal pentru abuz în serviciu. Prejudiciul la contractul cu Rosal, peste 578 de milioane de lei În urma alegerilor din 2004, primăria Sectorului 3 fost câștigată de pedelistul Liviu Negoiță, coleg de partid cu Silviu Prigoană. Ambii, subalterni ai lui Traian Băsescu pe linie de partid. La scurt timp după câștigarea alegerilor, pe 20 octombrie 2004, s-a semnat un nou act adițional între PMB, condusă de primarul Traian Băsescu, Primăria Sector 3 și Rosal prin care s-a prelungit contractul cu cinci ani. Practic, o afacere între cei trei colegi de partid. Primarii Negoiță, fraudă uriașă cu Rosal Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitoriarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), actuala Autoritate Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), a verificat în anul 2008 contractul de salubritate încheiat între Primăria Sectorului 3 și Rosal. În raportul de control se menționa că Primăria Sectorului 3, respectiv primarul pedelist Liviu Negoiță, avea obligația "de a nu mai prelungi contractul încheiat în 1999 peste termenul de valabilitate de 5 ani stipulat în contract". Totodată, la momentul intrării în vigoare a OUG nr. 34/2006, primăria era obligată să deruleze contractul până la sfârșitul anului 2006, dar cu condiția să organizeze în paralel o licitație. "Prelungirea automată a contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru Sectorul 3 favorizează, în mod nejustificat, operatorul ce a încheiat contractul nr. 5066/09.11.1999. O astfel de măsură încalcă prevederile art. 9 din Legea concurentei, constituind o intervenţie a administraţiei publice locale prin care se blochează în mod nejustificat accesul pe piaţă pentru alţi operatori", se mai menționa în raport. Pedelistul Liviu Negoiță a condus Primăria Sectorului 3 în perioada 2004 - 2012. Astfel, timp de opt ani, o parte din gunoiul Sectorului 3 a fost decontat ilegal către firma lui Silviu Prigoană. DNA: Prelungirea nelegală a contractului de salubritate Pesedistul Robert Negoiță a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Sectorului 3 în anul 2012. O dată cu funcția de primar, Negoiță a preluat pe "persoană fizică" și afacerea cu deșeuri municipale. Pe 20 noiembrie 2013, după ce a întocmit și semnat mai multe documentele aferente acestui contract, Robert Negoiță le-ar fi prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operațiunii propuse spre votare. "Sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deșeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, suspectul ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul local a unui act care, în realitate, viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani", se menționează în comunicatul DNA. Documentele obținute de către Defapt.ro arată că primarul Robert Negoiță a păstorit această afacere ilegală timp de șase ani. Până în septembrie 2018, atunci când Consiliul Concurenței a reușit să anuleze contractul ilegal în instanță. Robert Negoiță încearcă să mute responsabilitatea la predecesorul său, Liviu Negoiță. "Concret, în momentul de față, acuzația care se aduce este că a fost prelungit contractul de salubritate ce era în vigoare din anul 1999, dosarul făcând referire la intervalul 2000-2018", a scris actualul edil pe Facebook. Și gunoiul lui Prigoană de la Ploiești e anchetat "Pentru a acoperi retroactiv nelegalitățile prelungirii contractului inițial, funcționarii Primăriei Sector 3 ar fi inițiat un demers juridic prin care, în cursul anului 2018, actele adiționale s-ar fi aprobat retroactiv de către Consiliul local", menționează DNA. Mai mult, primarul Robert Negoiță și viceprimarul Elena Petrescu, de la ALDE, au decis să șteargă datoriile pe care Rosal le avea către Primăria Sectorului în baza unei delegări nelegale. Dar acesta nu este primul dosar de corupție în care este implicată compania de gunoi a lui Silviu Prigoană. Anul trecut, procurorii anticorupție au cerut de la Primăria Ploiești, dar și companiei Rosal mai multe documente legate de contractul de salubritate din orașul prahovean. De exemplu, DNA a solicitat documente despre procedura de achiziție din 2017 și un contract încheiat în anul 2018 de Primăria Ploiești cu compania Rosal.

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai)
Investigații

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal

Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal. 7,2 milioane de dolari a alocat România pentru a participa la expoziția mondială din Dubai. Iar sponsorul principal, o firmă controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă, a contribuit cu produse promoționale evaluate la puțin peste 18.000 de euro. În schimbul produselor, compania Nordis Management este promovată continuu, timp de cinci luni, în pavilion românesc din Dubai. Astfel, ministerul de Externe, condus de Bogdan Aurescu, vinde imaginea României ieftin și prost. De toată această organizare răspunde Ferdinand Nagy, cel care în 2010 a fost demis din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe pentru eșecul României la Expoziția Mondială de la Shanghai. Nagy, omul-dezastru salvat de Baconschi Cariera diplomatică a lui Ferdinand Nagy e strâns legată de organizarea expozițiilor mondiale la care România participă cu regularitate. A început în anul 2005, cu expoziția mondială din Japonia. Cinci ani mai târziu, Nagy a fost desemnat să se ocupe din partea Ministerului Afacerilor Externe de pavilionul românesc din Shanghai, China. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Acolo, de exemplu, la restaurantul cu specific românesc, mâncare a fost sleită iar toaletele nu aveau hârtie igienică. A fost prezent și un grup folcloric din Harghita, care a cântat în limba maghiară. Toată distracția a costat statul român nu mai puțin de patru milioane de euro. În urma imaginii dezastruoase cu care s-a pricopsit România în urma expoziției de la Shanghai, premierul de atunci Emil Boc l-a demis pe Ferdinand Nagy din funcția de subsecretar de stat. L-a salvat ministrul de Externe Theodor Baconschi, care l-a recomandat pentru funcția de președinte al Biroului Internațional de Expoziții (BIE). Recompensat cu ambasada din Muntenegru De la Biroul Internațional de Expoziții, Nagy a fost trimis de România amabasador în Muntenegru, în 2013. A rezistat până în toamna anului 2020, atunci când a fost retras de pe funcție de președintele Klaus Iohannis. Expoziția mondială din Dubai trebuia organizată inițial în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021. Dar a fost amânată oficial cu un an din cauza pandemiei, pentru perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2022. În toamna anului 2020, premierul de atunci, Ludovic Orban, a decis să-l numească pe Ferdinand Nagy în funcția de comisar general al "Secțiunii Române pentru Expoziția mondială 2020 - Connecting Minds, Creating the Future - Dubai, Emiratele Arabe Unite". Iar ce s-a întâmplat la Shanghai se repetă în Dubai. De data aceasta, sub "patronajul" ministrului de Externe Bogdan Aurescu. Peste 31 de milioane de lei costă pavilionul Româniai Organizarea pavilionului românesc din Dubai costă peste 31 de milioane de lei, bani publici. Adică în jur de 7,2 milioane de dolari. De exemplu, pentru proiectarea standului s-a plătit peste aproximativ 800.000 de lei. Banii au ajuns la asocierea română-emirateză formată din firmele Cumulus Arhitecture și A2Z Arhitectural Engineering Consultancies. Pentru închirierea pavilionului preconstruit s-a plătit organizatorilor nu mai puțin de 1,05 milioane de dolari. Societatea emirateză Buildmark Contracting LLC a primit peste 2,18 milioane de dolari pentru executarea amenajării interioare, fațade, dotări, întreținere și demontarea pavilionului. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că pentru "creație, producție, realizare, operare, întreținere și dezasamblare conținut expozițional s-a plătit peste 3,88 milioane de lei firmei Backstage Production Group International", deținută de Andrei Marian Popea. Șușa lui Aurescu: Ciorbă, sponsor principal De pe site-ul realizat pentru această expoziție aflăm că participarea României la expoziția mondială din Dubai a beneficiat și de susținerea unuor parteneri și sponsori. Partenerul oficial este CEC Bank, care a contribuit cu 3.500 de albume fotografice cu imagini reprezentantive pentru România, albume evaluate la peste 247.000 de lei. Sponsorul oficial al României la această expoziție este firma Nordis Management, controlată de afaceristul Vladimir Ciorbă. El este soțul actualei deputate PSD Laura Vicol Ciorbă, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților. Vicol a fost în mai multe rânduri avocată a unor interlopi. Nordis a fost subiectul mai multor articole de presă care acuzau nereguli la livrarea partamentelor promise. Din răspunsul MAE aflăm că firma Nordis Management a obținut calitatea de sponsor oficial pentru că a sponsorizat cu produse promoționale în valoare de, atenție, 18.108,9 dolari. "Statutul de Sponsor Oficial este dat de valoarea sprijinului oferit Pavilionului național al României, prin asigurarea materialelor promoționale puse la dispoziție", conform MAE. MAE se obligă să promoveze Nordis peste tot Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, în urma încheierii contrctului de sponsorizare, are obligația să afișeze numele, marca și imaginea sponsorului în incinta Pavilionului Național împreună cu mențiunea "Sponsor Oficial". În plus, trebuie să asigure apariția numelui, mărcii și imaginii sponsorului, alături de sigla Pavilionului National cu mențiunea "Sponsor oficial" și pe materialele promoționale asociate cu Pavilionul Național al României. Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Nordis Group) Totodată, beneficiarul sponsorizării mai are obligația să faciliteze sponsorului organizarea de evenimente personalizate pe durata expoziției și să promoveze prin canale specifice aceste evenimente. Redăm intregral restul obligațiilor statului român așa cum au fost transmise de MAE: " Să faciliteze Sponsorului participarea la evenimentele organizate în cadrul Pavilionului Național al României și vorbitori invitați în panelurile de interes; Să pună la dispoziția sponsorului spațiul de conferințe din cadrul Pavilionului Național al României; Să menționeze numele, marca și imaginea sponsorului în mare parte din comunicatele de presă emise de Pavilionul Național al României; Să publice pe website-ul Pavilionului Național al României numele și logo-ul Sponsorului, cu mențiunea de "Sponsor oficial"; Promovare masivă a Nordis la pavilionul românesc din Dubai (sursa: Facebook/Pavilionul Romaniei Expo 2020 Dubai) Să organizeze amplasarea machetei Sponsorului (Nordis) în incinta Pavilionului Național la Expo 2020 Dubai, în spațiul dedicat evenimentelor economice și de protocol; Să asigure accesul gratuit și promovarea Sponsorului pe Platforma Online B2B a Expo 2020 Dubai; Să asigure accesul gratuit în cadrul expoziției a reprezentanților Sponsorului." Ce a oferit Nordis: șepcuțe, tricouri, termosuri, pungi Nordis Group a transmis, la solicitarea Defapt.ro, că a achiziționat pentru Pavilionul României la Expo 2020 următoarele produse promoționale: șepci, notebook, măști de protecție, tricouri polo și cu gât rotund, termos pentru apă cu pahar, cutie de sterilizare cu încărcător wireless pentru telefon, rucsac Giftology, pungi de hârtie reciclată, pungi de hârtie, dar și pin. Nici unul dintre aceste produse nu este de origine românească. "Acestea au fost produse în Dubai de către compania Jasani L.L.C. (https://www.jasani.ae), au fost alese de către reprezentanții oficiali ai Pavilionului României la EXPO 2020", a mai precizat Nordis Group. Defapt.ro i-a transmis mai multe întrebări lui Ferdinand Nagy cu privire la promovarea rușinoasă a României în Dubai, dar acesta nu a răspuns până la publicarea articolului. Este, așadar, foarte neclar cum de firma lui Ciorbă a fost singura care a fost interesată de un astfel de chilipir. Nordis și-a prezentat campania "Romania now" Întrebați ce beneficii a obținut Nordis Group în urma calității de "sponsor oficial" al Pavilionului Românesc din Dubai, departamentul de comunicare al grupului a transmis că "Nordis a decis să susțină în calitate de Sponsor Oficial participarea României la Expo 2020, în contextul Inițiativei România Now lansată de Nordis Group. Aceasta inițiativa non comercială are ca scop promovarea culturii, turismului, businessului, sportului a talentelor și ideilor care au potentialul de a amplifica brandul de țară". "România Now" este o campanie promoțională a Nordis Management, susținută și de Fundația Nordis. Conform datelor de la Registrul Național ONG, Fundația Nordis a fost înființată de Irina Poștoacă, managerul departamentului de închirieri de la Nordis, Mircea Furtună, broker imobiliar al Nordis și fost asociat în Nordis Development, Andrei Valentin Buruga, Maria Magdalena Morel și Laura Georgiana Bucur, asistent manager la Nordis. În calitate de "sponsor oficial", Nordis Group a instalat în pavilionul românesc standuri speciale pentru expoziția "România Now" în cadrul căreia sunt prezentate mai multe fotografii din țară. "De asemenea pe data de 28 decembrie Nordis a susținut un eveniment special în cadrul Pavilionului României la Expo 2020, care a pus accent pe promovarea talentelor, antreprenorilor români de success", a mai precizat Nordis Group.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră