sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA. Direcția Națională Anticorupție investighează modul în care s-au efectuat nu mai puțin de 242 de zboruri ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la această situație de către de Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic se află Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României, dar și Costel Cășuneanu junior. Aerodrom închis timp de 40 de zile George Barbu, directorul Școlii Superioare de Aviație Civilă, a închis aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic timp de 40 de zile, în intervalul 2 iunie – 12 iulie 2021. În acea perioadă, directorul Barbu trimitea notificări către Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA prin care informa oficial că aerodromul urma să fie închis în ziua următoare între orele universal coordonate (UTC) 04.00-12.00. Adică între 07.00 și 15.00, ora României. La rândul ei, ROMATSA informa toți utilizatorii spațiului aerian prin publicarea anunțului pe site-ul specializat aisro.ro. Directorul George Barbu a susținut că a închis Aerodromul "Gheorghe Bibescu" pentru a face economii la bugetul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Chiar dacă aerodromul era declarat oficial închis, directorul George Barbu și subalternii săi au permis efectuarea a nu mai puțin de 242 de zboruri. Toate aceste zboruri au fost efectuate ilegal, conform Codului Aerian. AACR i-a transmis directorului George Barbu al Școlii Superioare de Aviație că poate permite numai zboruri în situații de urgență pe durata închiderii aerodromului. Deci nu zboruri-școală sau de agrement (sursa: defapt.ro) Notice to Airmen Mai mult, chiar în certificatul de autorizare al Aerodomului "Gheorghe Bibescu" se menționează că aerodromul poate fi utilizat numai "în perioada în care aerodromul este disponibil pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor". În cazul în care aerodromul certificat este închis pe bază de NOTAM (Notice to Airmen este un mesaj de notificare ce conţine informaţii despre apariţia, starea sau modificarea oricărui mijloc, serviciu, procedură sau pericol, informaţii esenţiale personalului implicat în operaţiunile de zbor, potrivit ROMATSA), aeronavele nu mai pot decola de pe sau ateriza pe acesta. În zilele de 9, 23 și 24 iunie 2021, zilele în care a zburat Călin Popescu Tăriceanu, Aerodromul "Gheorghe Bibescu" era închis oficial, conform celor două NOTAM-uri publicate de ROMATSA (sursa: defapt.ro) La fel se întâmplă și în cazul în care aerodromul este închis din dispoziția Autorității Aeronautice Civile Române. Tăriceanu, zboruri și ca student, și ca pilot Printre cei care au zburat de pe Aerodromul de la Strejnic în perioada în care a fost declarat închis se află și Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier al României. De exemplu, acesta a decolat de pe Aerodromul de la Strejnic în data de 9 iunie 2021 în calitate de student pentru a efectua un zbor-școală sub tutela instructorului de zbor Marcel Anton, angajatul Școlii Superioare de Aviație Civilă. Pilotul Marcel Anton, în calitate de instructor de zbor al lui Călin Popescu Tăriceanu, era obligat să pregătească zborul, inclusiv să verifice NOTAM pentru acea zi. Două săptămâni mai târziu, pe 23 și 24 iunie 2021, Călin Popescu Tăriceanu a zburat din nou, de data aceasta în calitate de pilot. Zborurile școală au fost efectuate cu un avion Cessna, înmatriculat YR-MDB. Dar și atunci aerodromul figura închis. De această dată, pilotul Călin Popescu Tăriceanu era obligat să verifice NOTAM-urile din care rezulta că aerodromul este declarat închis. Tăriceanu: "Nu e adevărat că aerodromul a fost închis" Contactat de către Defapt.ro, Călin Popescu Tăriceanu a declarat nu se pune în discuție să fi existat zboruri ilegale: "Zborurile nu se pot face așa cum crede fiecare. Zborurile se fac pe bază de plan de zbor, pe bază de autorizare, aeroportul trebuie să fie autorizat. Părerea mea este că mergeți pe o pistă ușor fantezistă dacă vă imaginați că Școala Superioară de Aviație și Aeroclubul României puteau să funcționeze așa după capul lor." Fostul premier al României a mai declarat că "nu e adevărat că aerodromul a fost închis. Vorbiți cu cei de la direcția din minister, cu Autoritatea Civilă și cu cei de la aeroport. Nu e așa, dar mă rog. Sunteți în eroare pentru că lucrurile nu se pot face așa. Sunt anumite prevederi legale care permit zborurile. Eu nu sunt specialist în chestiunea asta." Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA În urma acestor nereguli, mai mulți angajați din aviația civilă au raportat voluntar situația de la Aerodromul "Gheorghe Bibescu" către Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, respectiv Autoritatea Aeronautică Civilă Română, autorități cu responsabilitate în domeniu. Fără efect. Deasupra acestora, ierarhic, se află Direcția Transport Aerian, din cadrul Ministerului Transporturilor. Dar nici această instituție, condusă de directorul Mihail Ionescu, nu a luat vreo măsură. În schimb, Direcția Națională Anticorupție investighează acum modul în care s-au efectuat zborurile ilegale de pe Aerodromul "Gheorghe Bibescu" de la Strejnic. Dar și modul în care s-a soluționat raportarea voluntară cu privire la aceste nereguli. În acest sens, Direcția Națională Anticorupție a solicitat Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile să transmită "întreaga documentație întocmită cu ocazia raportării voluntare din data de 19.07.2021 referitoare la activități de zbor de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis zborurilor și modalitatea în care a fost soluționată această raportare." Documentele DNA care atestă ancheta în curs din aviație (sursa: defapt.ro)

Tăriceanu, Cășuneanu - zboruri investigate de DNA (sursa: Facebook/Școala Superioară de Aviație)
DNA: Mită pentru detașările la EASA (sursa: Facebook/EASA)
Investigații

DNA: Mită la detașările la EASA

DNA: Mită pentru detașările la EASA. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile este vizată de o anchetă a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție în care sunt cercetate mai multe fapte de abuz în serviciu și dare de mită. Defapt.ro a dezvăluit în urmă cu o săptămână că Ionuț Daniel Florian s-a "spovedit" în instanță. Contextul: un dosar în care contesta decizia prin care i-a încetat detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). În documentul cu pricina sunt detaliate cu lux de amănunte posibile abuzuri în serviciu făcute de fostul său șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Florian a dezvăluit și că i-a împrumutat lui Stoica 5.000 de euro, bani pe care nu i-ar mai fi primit înapoi. DNA: Mită pentru detașările la EASA Direcția Națională Anticorupție a făcut o escală la Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS), după ce a deschis dosarul penal 38/P/2022. Sunt cercetate mai multe posibile infracțiuni de abuz în serviciu și o infracțiune de luare de mită. La data de 15 februarie 2022, procurorul Ramona Mungiu a solicitat de la AIAS mai multe documente care pot servi ca probă în acest dosar. Ordonanța DNA prin care se cer documente din aviație (sursa: defapt.ro) Printre documentele cerute de procurorul anticorupție se află întreaga documentație care a stat la baza detașării lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Detașare semnată de directorul Nicolae Stoica. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate Totodată, procurorul anticorupție investighează și modul în care Ionuț Daniel Florian l-a detașat la rândul său pe Gabriel Lucian Ivan la EASA. Ancheta vizează și modul în care Ionuț Daniel Florian a fost numit la conducerea Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile, dar și modul în care a folosit mașina de serviciu în interes personal. Stoica nu comentează, Florian are încredere în justiție Un alt aspect al anchetei este legat de zborurile de pe Aerodromul Strejnic în timp ce acesta era închis, dar și modalitatea în care a fost soluționată raportarea voluntară cu privire la acest caz. Directorii Nicolae Stoica și Ionuț Daniel Florian nu au vrut să comenteze pentru Defapt.ro investigația începută de DNA, cel puțin în primă instanță. Ulterior, Ionuț Daniel Florian a transmis că "referitor la dosar, menționez că am încredere în justiția din România și cred că este chiar necesar ca situațiile asupra cărora planează suspiciuni să fie investigate. Așa cum am menționat și în răspunsul precedent pe care vi l-am comunicat, detașarea mea la EASA nu a fost condiționată de nicio persoană, ci s-a făcut ca urmare a solicitării venite din partea EASA." 3.000 de euro, cash, în parcare Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) în perioada 2012-2018. În ianuarie 2015, l-a detașat până în 2019 pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015 în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Ulterior, Florian a virat 1.000 de euro în contul bancar al soției lui Nicolae Stoica. Diferența urma să fie dată după ce Ionuț Daniel Florian mai primea o diurnă de la EASA. Din documentele depuse la instanță rezultă că Ionuț Daniel Florian ar fi cerut returnarea împrumutului în vara anului 2016. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Ping-pong cu returnarea "împrumutului" În decembrie 2017, directorul Nicolae Stoica a decis să îi înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA. Decizia a fost contestată la instanță. Din documentele depuse la dosar rezultă că, la începutul anului 2018, Ionuț Daniel Florian nu își primise banii înapoi. Directorul Nicolae Stoica a declarat pentru Defapt.ro că suma împrumutată a fost de 4.000 de euro, bani pe care i-ar fi returnat prin transfer bancar în octombrie 2017. Adică cu două luni înainte ca Florian să fi făcut demersurile la instanță. În această situație, de ce ar fi susținut Ionuț Daniel Florian în fața judecătorilor că nu și-ar fi primit banii înapoi, dacă Nicolae Stoica i-ar fi returnat cu cel puțin două luni înainte de "spovedanie"? Florian nu a vrut să spună pentru Defapt.ro dacă și când ar fi primit banii înapoi de la Nicolae Stoica. După ce a fost informat în legătură cu ancheta DNA, a revenit: "În ce privește împrumutul pe care i l-am acordat domnului Nicolae Stoica, menționez că suma a fost returnată în totalitate, fapt pe care atât eu cât și domnul Nicolae Stoica îl putem proba, dacă va fi nevoie, în fața organelor de control."

Securistul Ciocotișan - "Dinu" afară din Sport (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport

Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport. Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității și șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, a fost schimbat din funcție de ministrul Eduard Novak. Decizia a fost luat în urma dezvăluirilor făcute de către Defapt.ro. Care titra, pe 5 februarie 2022: Ioan Mircea Ciocotișan, sursa "Dinu" a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului. Verdict definitiv acum zece ani Șeful Auditului din Ministerul Sporturilor, Ioan Mircea Ciocotișan, a fost declarat definitiv colaborator al Securității în urmă cu zece ani de către Curtea de Apel București. Sentința a fost păstrată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.. Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Citește și: Putin toarnă gaz pe focul crizei ucrainene: ar putea recunoaște independența teritoriilor separatiste din Ucraina. Efectul imediat: conflict armat În urma acestui verdict, Ioan Mircea Ciocotișan nu mai putea ocupa o funcție publică, conform legislației în vigoare din 2010 până în prezent. Cu toate acestea, a continuat să ocupe funcția de șef al Auditului intern la Ministerul Sporturilor. Defapt.ro a solicitat puncte de vedere oficiale atât de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cât și de la Ministerul Sporturilor în urma refuzului ministrului Eduard Novak de a comenta despre acest subiect. ANFP nu a fost informată de decizia instanței Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a transmis că nu a fost informată despre acest caz și nu a avut cunoștință despre hotărârea instanței de judecată. Motiv pentru care nu a făcut demersuri pentru a solicita eliberarea din funcție a funcționarului Ioan Mircea Ciocotișan, „cu mențiunea că nu Agenția este cea care avea obligația de a pune în executare hotărârea instanței de judecată, nefiind parte în dosar”. Totodată, ANFP a mai transmis că nu poate aprecia care sunt motivele pentru care nu a fost pusă în executare din anul 2013 hotărârea instanței de judecată, sub aspectul efectelor pe care o astfel de hotărâre judecătorească le produce și cu privire la cariera în funcția publică a unui funcționar public. În plus, ANFP a solicitat un punct de vedere de la Ministerul Sportului cu privire la situația șefului Auditului intern Ioan Mircea Ciocotișan, dar și să facă diligențele necesare pentru a dispune măsurile "legale care se impun, cu informarea corespunzătoare a ANFP, urmând să vă comunicăm ulterior rezultatul demersului întreprins". Securistul Ciocotișan - "Dinu", afară din Sport Ministerul Sporturilor, condus de Eduard Novak, în urma solicitării făcute de către Defapt.ro a transmis următoarele: „Vă aducem la cunoștință faptul că a fost emis Ordinul Ministrului Sportului nr. 86/11.02.2022, în condițiile art. 517 din OUG 57/2019, în baza căruia a încetat raportul de serviciu al domnului Ciocotișan Mircea Ioan”. Ciocotișan, dat afară după dezvăluirea Defapt.ro Contactat anterior de către Defapt.ro și întrebat dacă consideră că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. „Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței. Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare. Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat”.

România, datoare marilor producători de filme (sursa: Facebook/The Protégé)
Investigații

România, datoare marilor producători de filme

România, datoare marilor producători de filme. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, condus de liberalul Daniel Cadariu, trebuie să plătească peste 35 de milioane de euro. Dar și penalități uriașe. Motivul: nu a virat la timp banii pentru producătorii români de film și partenerii lor străini care au filmat în România. Această bombă cu efect întârziat a fost preluată de la Ministerul Economiei. Plățile nu au fost făcute pentru că funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice au invocat mai multe nereguli și o anchetă în curs a procurorilor anticorupție. Peste 20 de milioane de euro din întreaga sumă o are de încasat compania britanică Ingenious Media, unul dintre cei mai mari finanțatori din industria filmului. Pe lista filmelor pentru care statul român este dator se află "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.). Producția este regizată de Martin Campbell și îl are în distribuție pe Samuel L. Jackson. România, datoare marilor producători de filme În 2018, Guvernul Dăncilă a emis o Hotărâre de Guvern prin care instituia o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Valoarea: 50 de milioane de euro anual. Această HG spunea că producătorii români de film și partenerii străini care produceau pelicule în România urma să primească înapoi o parte din cheltuieli. Mai precis, 35% din suma cheltuită cu achiziția, închirierea, fabricarea de bunuri și servicii necesare pentru producția de film. În plus, mai primeau un procentaj de 10%, dacă era promovată România prin respectivele producții. Citește și: Bode: „Granițele noastre sunt sigure”. În 2021, avioane cu țigări de contrabandă au aterizat în România fără să fie oprite Ministerul Economiei a fost desemnat să implementeze și să deruleze această schemă de ajutor de stat. În prima sesiune de depunere a proiectelor aferentă anului 2018, au fost aprobate 26 de cereri. Suma: aproximativ 179 de milioane de lei. Din această sumă s-a plătit doar 2,4 milioane de lei, pentru o singură producție cinematografică. În 2019 au fost aprobate 48 de proiecte, în valoare totală de 202 milioane lei. Au fost depuse 24 de cereri de plată, în cuantum de aproximativ 144 de milioane de lei. Năsui a sesizat DNA pe alt subiect, ministerul a blocat plățile La finalul anului 2020, Claudiu Năsui a preluat mandatul de ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. La scurt timp după preluarea mandatului, a fost depusă o nouă listă cu 30 de producții cinematografice care solicitau banii cuveniți din schema de ajutor de stat. Au fost aprobate 12 filme care urma să fie produse în România. Trei luni mai târziu, în februarie 2021, Năsui a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Era vizat programul prin care urma să fie acordate granturi nerambursabile în valoare de 550 de milioane de euro din fonduri europene firmelor care aveau nevoie de investiții în perioada pandemiei. Printre documentele ridicate de anchetatori, au fost și cele aferentei schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Din acest motiv, Ministerul Economiei a blocat acordarea ajutoarelor de stat. Dar banii fuseseră prevăzuți în bugetul pe anul 2021. Proteste și negocieri inutile. Neoficial, DNA e de vină Blocarea plăților a făcut ca Alianța Producătorilor de Film, condusă de Iuliana Tarnovețchi, să organizeze un protest. Apoi au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei. Funcționarii responsabili de schema de ajutor de stat au invocat, neoficial, blocarea banilor din cauza anchetei Direcției Naționale Anticorupție, conform unor surse care au participat la discuții. Contactată de către Defapt.ro, Iuliana Tarnovețchi, a explicat mecanismul plăților. Astfel, firmele care produc filme vin în România, semnează o cerere de finanțare, apoi încep să cheltuiască banii pe care ei îi au pentru producția cinematografică. Ulterior, pe baza unui audit, cer înapoi o parte din banii cheltuiți, conform legii. "Noi cheltuim bani în România, în baza contractului de finanțare. După ce se termină auditul final al filmului, se returnează înapoi suma de bani eligibilă", a spus Iuliana Tarnovețchi. DNA: Nu am cerut suspendarea plăților Direcția Națională Anticorupție a transmis oficial că nu poate furniza nici un fel de informații "despre existența sau inexistența vreunei cauze" care să privească schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. În același timp, în răspunsul oficial, se menționează că "DNA nu a solicitat, în vreo împrejurare, suspendarea plăților aferente Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice". DNA nu are nici o responsabilitatepentru datoriile Ministerului Economiei (sursa: defapt.ro) Iuliana Tarnovețchi a explicat că nu știe nimeni care e ancheta DNA. "Au invocat nereguli. Acolo au fost niște chestii de neasumare și cel mai simplu este ca hoțul să strige . Nu am fost contactați sau întrebați sau ceva în nici o anchetă a DNA. Să sperăm că vor clarifica ceea ce consideră că este în neregulă, dar dacă există dorință aceste lucruri se pot rezolva în trei zile", a mai spus Iuliana Tarnovețchi. Tarnovețchi: "Nu au competența necesară să administreze această schemă" Între timp, Ministerul Economiei a fost reorganizat. Astfel, s-a născut Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Noul minister a preluat și schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Deci și datoriile pe care le avea Ministerul Economiei față de companiile producătoare de film cărora li s-au aprobat cererile de finanțare. Datorii în jur de 35 de milioane de euro. Dar noul minister nu a prevăzut bani în buget pentru această schemă. Iuliana Tarnovețchi a spus că banii nu s-au dat pentru că la nivelul ministerului nu s-a implementat o procedură de plată: "Și pentru că nu au analizat nici un dosar până la această oră. Ei invocă niște nereguli pe care doar ei le știu. Nouă nu ne-au fost comunicate. Din punctul nostru de vedere, în toți acești doi ani de zile, pentru că s-au schimbat guvernele, noi nu am fost o prioritate. Nu au competența necesară să administreze această schemă, nici nu cred că și-au dorit. Comunicare a fost spre zero. Nu au răspuns solicitărilor noastre decât foarte târziu sau deloc. Nu au prevăzut bani în buget pe anul 2022. Toate sunt cu ". Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, liberalul Daniel Cadariu, nu a răspuns pentru a prezenta punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Ce producții internaționale s-au filmat în România Compania britanică Ingenious Media a finanțat mai multe filme produse în România, motiv pentru care are de primit peste 20 de milioane de euro de la ministerul condus de Daniel Cadariu. De exemplu, pentru filmul "The Protégé" ("Codul Asasinului" - n.r.), regizat de Martin Campbell, are de primit în jur de șapte milioane de euro. Rolul principal din acest film îl are actorul american Samuel L. Jackson. Pentru o altă producție filmată în România, "Voyagers", trebuie să plătească aproximativ șase milioane de euro. Pe lista proiectelor de filme care au fost aprobate de Ministerul Economiei, respective actual Minister al Antreprenoriatului și Turismului, se mai află "Ro-mania", "Broken", "The Mask" sau "Django".

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro (sursa: bogart.ro)
Investigații

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro

Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro. În urma publicării investigațiilor Defapt.ro, directorul Autorității Aeronautice Civile din România (AACR), Nicolae Stoica, a făcut două lucruri. Primul: i-a trimis un e-mail consilierului de etică al instituției, încercând să justifice cei 5.000 de euro luați împrumut de la un fost subaltern. Căruia îi semnase detașarea la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Al doilea: a cerut o întâlnire cu autorul dezvăluirilor din Defapt.ro. Întâlnire în care a spus că este membru PNL, dar că are și o relație aparte cu senatorul USR Marius Bodea. Cu acesta din urmă, fost liberal, Stoica are discuții personale. Stoica a cerut 5.000 de euro din diurna de 49.000 de euro Nicolae Stoica a condus Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) în perioada 2012-2018. Ulterior, centrul a fost transformat în autoritate. În ianuarie 2015, Nicolae Stoica l-a detașat, în numele CIAS, pe Ionuț Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). Florian îi era atunci subaltern și prieten lui Stoica. Diurna anuală a lui Florian la EASA era de 49.000 de euro. În România, Florian primea și 75% din salariul pe care îl primea la CIAS. După ce a încasat primele două diurne, adică în jur de 8.000 de euro, directorul Nicolae Stoica i-a cerut împrumut o sumă de 5.000 de euro pentru a-și cumpăra o mașină. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Stoica a primit inițial o sumă de 3.000 de euro numerar. În parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă”. Încă o mie de euro a primit-o în contul soției sale. Diferența urma să o primească după ce Ionuț Florian ar fi încasat o nouă diurnă lunară. Banii trebuia să îi restituie într-o perioadă de trei luni de la încasarea împrumutului. Dar directorul Stoica a "uitat" să înapoieze banii. Toate aceste detalii apar în documente depuse și asumate de Ionuț Daniel Florian la instanță, într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro În urma acestor dezvăluiri, directorul Nicolae Stoica, actual șef al AACR, a transmis un e-mail către consilierul de etică al Autorității. "Vă rog să constatați că împotriva mea se duce o campanie concentrată de denigrare, repornită din data de 7 februarie 2022, dată la care a rămas în pronunțare dosarul de concediere a domnului Grosu", puncta Nicolae Stoica. "Suma împrumutată de la un prieten la data respectivă am solicitat-o prin transfer bancar, însă domnul Florian a virat doar 1.000 de euro prin transfer și restul mi i-a dat fizic. Toată această sumă i-am returnat-o prin transfer bancar cu mult înainte de a-l chema de la EASA. Conform prevederilor legale, în declarația de avere se trec sume mai mari de 5.000 de euro, suma împrumutată de mine fiind de sub 4.000 de euro. Am încercat să fac această tranzacție în totalitate prin transfer bancar, pentru ca împrumutul să fie transparent și să nu lase loc de interpretări", a scris în e-mail Nicolae Stoica. Tot în e-mail a încercat să justifice și faptul că i-a solicitat lui Ionuț Daniel Florian să renunțe la funcția de șef biroul ECCAIRS din CIAS. Stoica a vorbit în mesaj și de motivele pentru care a pus presiune pe investigatorii accidentului aviatic din Apuseni. Stoica nu poate proba returnarea banilor După ce a trimis e-mailul, directorul Nicolae Stoica a solicitat o întâlnire cu autorul dezvăluirilor publicate de către Defapt.ro. Pentru a lămuri lucrurile. Autoritatea Aeronuatică Civilă Română își are sediul într-o clădire cu geamuri fumurii din aproprierea aeroportului Băneasa. De acolo conduce Nicolae Stoica destinele aviației civile românești. Îmbrăcat la costum, cu alură de fotbalist, părea că aduce un pic cu Cristiano Ronaldo, celebrul atacant de la Manchester United. Încă de la începutul discuției, a ținut morțiș să precizeze că în scurt timp o să devenim prieteni. Apoi a explicat că banii luați împrumut de la fostul său subaltern, Ionuț Daniel Florian, recent revocat din funcția de șef al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, i-a returnat integral în octombrie 2017, cu aproape două luni înainte să îi revoce detașarea. Ba chiar a susținut că are dovada transferului salvată în telefonul mobil. Când i s-a cerut să arate documentul, Nicolae Stoica a început să o caute agitat în telefon. Nu a găsit documentul, dar a promis că o să îl caute mai bine. Întrebat de ce Ionuț Daniel Florian s-a plâns instanței că nu și-a primit banii înapoi, Nicolae Stoica a invocat răzbunarea pentru că l-a revocat din funcție. Apoi a spus că nu știe care sunt motivele lui care Ionuț Daniel Florian: "El a mințit instanța. Sigur i-am dat banii înapoi prin transfer bancar." Sancționat pentru că venea prea devreme la muncă Stoica a vorbit și despre presiunile făcute asupra investigatorilor, menționate judecătorilor de către Ionuț Daniel Florian. Șeful AACR susține că pe unul dintre foștii lui subalterni de la CIAS, Ciprian Laurențiu Drumea, l-a sancționat pentru că venea la muncă mai devreme cu aproximativ o oră. "Venea cu o oră mai devreme și aveam suspiciuni că copia ilegal documente”, a spus directorul Stoica. Întrebat dacă are vreo dovadă în acest sens, Stoica a spus că nu. Avea doar suspiciuni. Contactat de către Defapt.ro, Ciprian Laurențiu Drumea nu a vrut să comenteze deocamdată. Șeful AACR contrazice CSAT, SRI, MT și DNSC Discuția a ajuns și la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică din AACR. Directorul Nicolae Stoica susține că a desființat structura de securitate cibernetică pentru că instituția pe care o conduce nu are atribuții în acest sens. Culmea, patru instituții îl contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Decizia înființării structurii de securitate cibernetică "CERT-AV-RO" a fost luată în vara anului 2017 pentru ca AACR să respecte Anexa 17 la Convenția de la Chicago, Directiva UE nr. 2016/1148 și Planul Național de Securitate Aeronautică. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile Serviciul Român de Informații susține oficial că CERT-AV-RO a reprezentat prima structură de tip CERT din aviația civilă internațională, recunoscută și certificată internațional, fiind prima entitate din România care a obținut certificarea "Authorized to use CERT" oferită de Carnegie Mellon University din SUA. "Prin competenţele şi capabilităţile dobândite încă de la înfiinţare, CERT-AV-RO a reprezentat o structură recunoscută la nivel internaţional, cooperând în acest sens cu instituţii de renume din domeniul securităţii aviaţiei civile", menționează SRI. Șeful Aviației Civile confirmă dezvăluirile Defapt.ro Pentru a minimaliza importanța acestei structuri de securitate cibernetică, directorul Nicolae Stoica a spus că "s-au plătit bani la o universitate din SUA pentru a folosi numele". Întrebat câți bani s-au plătit și cui, Nicolae Stoica a spus că nu știe. Dar că are el informații sigure. "Au plătit bani unei universități, dar nu am găsit documente", a încheiat subiectul Nicolae Stoica. SRI susține că decizia lui Stoica potențează "riscul de materializare a unor atacuri cibernetice, atât la nivelul infrastructurilor cibernetice ale AACR cât și la nivelul întregului sector aviație civilă precum şi să vulnerabilizeze activitatea sectorul aviatic civil la nivel național”. Răspunsul lui Stoica: "Securitatea cibernetică are un rol foarte important în aviația civilă." Cu toate acestea Nicoale Stoica se consideră un specialist în investigarea accidentelor aviatice. Întrebat la ce anchete a participat sau a coordonat, el a spus că a fost implicat în "ancheta legată de accidentul aviatic de la Vaideeni, Vâlcea". Dar, din păcate, nu ar mai fi apucat să finalizeze investigația și nici nu și-a mai adus aminte de alte investigații. Florian: "Am considerat atunci că totul este o răzbunare" Ionuț Daniel Florian ne-a cerut inițial să vorbim cu un anume "Dobre" în legătură cu banii pe care i-a dat lui Nicolae Stoica. După apariția articolului, Florian a transmis un punct de vedere în care a precizat că "acțiunea în instanță despre care ați scris în articol a fost depusă pentru că nu am înțeles cu exactitate de ce voia fostul director al CIAS, domnul Nicolae Stoica să renunț la calitatea de șef birou în cadrul instituției. Ulterior, pentru că am refuzat, iar postul era blocat deși eu eram detașat la EASA, domnul Nicolae Stoica a decis să mă recheme în țară pe funcția la care am refuzat să renunț. Pentru că am considerat atunci că totul este o răzbunare, am decis inițial să depun o acțiune în instanță, pe care am și retras-o după ce am înțeles că CIAS avea nevoie de un om pentru postul care era neocupat, dar blocat ca urmare a detașării mele." "În ce privește suma de bani împrumutată, precizez că nu am de ce să dau explicații pentru împrumuturile acordate în nume personal atâta vreme cât nu este vorba despre o sumă pe care ar trebui să o menționez în declarația de avere. De asemenea, subliniez faptul că domnul Nicolae Stoica nu a condiționat în niciun moment retragerea sau prelungirea detașării mele la EASA de vreun împrumut sau de orice alt aspect personal, ci doar de competențele profesionale", a mai precizat Ionuț Daniel Florian. Misterul banilor: au mai fost înapoiați au ba? Ionuț Daniel Florian nu a spus dacă și-a primit banii înapoi. Nu a vrut să spună nici cine este "Dobre" la care a făcut referire inițial. Și nici de ce le-a spus judecătorilor că îi este teamă de directorul Nicolae Stoica. Mai mult, Ionuț Daniel Florian neagă chiar și ordinul emis de ministrul Sorin Grindeanu prin care a fost revocat din funcție: "Nu. Nu știu de unde aveți această informație." Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a emis Ordinul 99 din data de 1.02.2022 prin care l-a revocat din funcție de Ionuț Daniel Florian din funcția de director general al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Tot prin același ordin, ministrul Sorin Grindeanu l-a revocat și din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile. Prunariu, consilierul de etică de la AACR Profesia de consilier de etică a apărut în legislația românească în anul 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană. Conform legii nr. 50/2007, fiecare instituţie publică trebuie să desemneze în cadrul departamentelor de resurse umane un funcţionar public care să se ocupe de consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită. Această lege a completat Codul de conduită al funcționarilor publici prevăzut în Legea 7 din 2004. Ulterior, consilierul de etică a fost introdus și în Codul Administrativ. În ianuarie 2022, președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Felix Cozma, a emis Ordinul 26 prin care a fost aprobată metodologia de completare și transmitere a informațiilor privind implementarea principiilor aplicabile conduitei funcționarilor publici și a normelor/standardelor de conduită a funcționarilor publici, precum și a procedurilor administrative-disciplinare aplicabile funcționarilor publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice. Rolul consilierului de etică este de a supraveghea respectarea și monitorizarea principiilor și normelor de conduită a funcționarilor. În cazul AACR, Daniel Prunariu, în calitate de consilier de etică, monitorizează modul de aplicare și respectarea principiilor și normelor de conduită de către angajații autorității și întocmește rapoarte și analize cu privire la acestea. Totodată, "organizează sesiuni de informare a angajaților AACR cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii și integrității sau care instituie obligații pentru AACR pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu AACR."

Cum se trafichează posturile în aviație (sursa: Facebook/AACR)
Investigații

Cum se trafichează posturile în aviație

Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi". Ionuț Daniel Florian, șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile, a fost revocat din funcție de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Florian susține că l-a împrumutat cu 5.000 de euro pe fostul lui șef, Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române. Cei doi șefi din aviație nu au menționat împrumutul în declarațiile de avere. Florian, la raportarea statisticilor Defapt.ro a obținut mai multe documente depuse de Ionuț Daniel Florian la instanță într-un dosar de contestare a unei decizii de încetare a unei detașări. În acestea, se detaliază cu lux de amănunte posibile nereguli ale lui Nicolae Stoica. Atunci când i s-a cerut să returneze împrumutul, Nicolae Stoica ar fi început să abuzeze de funcția de șef al accidentelor aviatice. Nicolae Stoica, actualul director al Autorității Aeronautice Civile Române, a fost șeful Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) din 2012 până în februarie 2018. Între timp, CIAS a fost transformată în autoritate. Citește și: Ministrul Grindeanu l-a păstrat în funcție pe Nicolae Stoica, „groparul” securității cibernetice a aviației civile În 2012, Ionuț Daniel Florian a fost încadrat pe funcția de Inspector de Specialitate, asistent pe analiză. Un an mai târziu, avea să ajungă șef birou ECCAIRS. Se ocupa de preluarea datelor despre incidente și accidente aviatice din România și le raporta la Centrul European de Coordonare pentru Sistemele de Raportare a Accidentelor și Incidentelor Aviatice. Pentru statistică. Cum se trafichează posturile în aviație: pe "împrumuturi" În ianuarie 2015, directorul Nicolae Stoica l-a detașat pe Ionuț Daniel Florian la Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA). După ce Florian a încasat primele două salarii de EASA, Nicolae Stoica i-a cerut acestuia, "împrumut", o sumă de 5.000 de euro. O primă tranșă de 3.000 de euro a fost dată pe 1 aprilie 2015. Conform documentelor de la instanță, suma a fost înmânată la aeroport. Astfel, directorul Nicolae Stoica și unul dintre șoferii CIAS, Adrian Dumitru, l-au așteptat pe Ionuț Daniel Florian în parcarea de la Terminalul Sosiri Internaționale din incinta Aeroportului Internațional "Henri Coandă". Acolo s-ar fi dat cei 3.000 de euro. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Tot atunci, Florian i-ar fi spus șefului CIAS că urmează să îi mai dea 1.000 de euro prin transfer bancar. Iar diferența, după două săptămâni, când urma să îi intre salariul de la EASA. Nicolae Stoica i-a trimis contul Gabrielei Adriana Stoica, soția lui de atunci, pentru a i se vira mia de euro. Banii au fost virați într-un cont deschis la Deutsche Bank. "Împrumutul" trebuia returnat într-o perioadă de trei luni. Nici unul dintre cei doi nu a menționat împrumuturile în declarațiile de avere, ceea ce este ilegal. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Florian ar fi cerut banii înapoi, Stoica nu i-ar fi dat Timpul a trecut, dar Nicolae Stoica nu a returnat "împrumutul". Nici Ionuț Daniel Florian nu și-a cerut banii înapoi. Între timp, Ionuț Daniel Florian i-a cerut lui Nicolae Stoica să-i prelungească detașarea la EASA. Detașare care a fost prelungită succesiv până în ianuarie 2019. Ionuț Daniel Florian susține că, în vara anului 2016, după ce i se aprobase prima prelungire a detașării, i-ar fi cerut lui Stoica să îi returneze banii. "Reclamantul (Ionuț Daniel Florian – n.r.) a considerat până în decembrie 2016 că banii au fost dați împrumut și nicidecum altceva", se arată în documentele de la instanță. Nu a primit nici un ban înapoi, însă susține că i-a fost frică ca nu cumva Stoica să se răzbune pe el. "Teama aceasta provenea de la faptul că Directorul General al CIAS, în toate discuțiile avute cu reclamantul, nu discuta decât de planuri de răzbunare împotriva unor angajați ai CIAS care, în opinia Directorului General al CIAS erau împotriva sa, deoarece puneau la îndoială unele decizii pe care acesta le lua. Reclamantul a solicitat returnarea împrumutului în vara anului 2016. La finalul acelui an, Ionuț Daniel Florian și-a dat seama că nu își va mai primi banii înapoi, întrucât Nicolae Stoica a început să aibă o atitudine ostilă față de creditor", se menționează într-o contestație. Încetarea detașării a dus la proces Nicolae Stoica, în calitatea sa de șef al CIAS, a decis în decembrie 2017 să-i înceteze detașarea lui Ionuț Daniel Florian la EASA, deși acesta din urmă avea mandat până în ianuarie 2019. Florian a contestat decizia de încetare a detașării la instanță. În documentele depuse pentru judecată, Florian a livrat o întreagă spovedanie. Din hârtii rezultă că Ionuț Daniel Florian a primit un e-mail de la Ștefan Ioan, angajat la resurse umane CIAS, prin care i se solicita să renunțe la funcția de șef birou ECCAIRS în cadrul Serviciului Analiză și Reglementări pentru a ocupa funcția de inspector aeronautic. Astfel, susține Florian, trebuia să îi facă loc lui Dragoș Bujoreanu, care ocupa funcția temporar pe perioada detașării lui Daniel. Dar Ionuț Daniel Florian nu a vrut să renunțe la funcția din care a fost detașat pe o perioadă de timp determinată. Prin urmare, directorul Nicolae Stoica l-ar fi obligat pe unul dintre angajați, respectiv pe Ștefan Martinescu, să îl recheme înapoi la CIAS. Presiuni asupra investigatorului din cazul Apuseni? Tot din spovedania lui Florian mai aflăm că investigatorul Sorin Cimpoeru, cel care conducea investigația în cazul accidentului aviatic din Apuseni în urma căruia și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și tânăra Aura Ion, a fost supus la presiuni de către Nicolae Stoica. Cimpoeru nu ar fi fost de acord cu măsurile pe care directorul Nicolae Stoica le considera "necesare". Nicolae Stoica justifica presiunile prin faptul că Ministerul Transporturilor cerea informații cu privire la anchetă. Directorul general al CIAS făcea toate aceste presiuni "pentru a se face remarcat, desconsiderând interesul primordial al unei investigații care este acela de a identifica cauzele și a emite recomandări mitigarea lor", a spus Florian în fața judecătorilor. Document din procesul Florian vs Stoica (sursa: defapt.ro) Plângere retrasă, funcție nouă de conducere Cu toate acestea, Ionuț Daniel Florian și-a retras cerea din instanță, iar ulterior a ajuns șeful Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviație Civile. Întrebat de către Defapt.ro care au fost motivele pentru care i-a dat cei 5.000 de euro lui Nicolae Stoica, Florian Ionuț Daniel a spus: "Nu pot acuma să discut. Mai bine îl întrebați pe Dobre (persoană neidentificată - n.r.). Mulțumesc!" Contactat de către Defapt.ro, Nicolae Stoica a declarat că a solicitat împrumutul pentru motive personale: "Suma a fost de 3.998 euro și a fost returnată prin transfer bancar. Nu știu de existența vreunei plângeri depuse de domnul Florian."

Ministrul Firea nu poate repatria copilul românilor din Danemarca (sursa: Facebook/Gabriela Firea)
Investigații

Ministrul Firea nu poate repatria copilul

Ministrul Firea nu poate repatria copilul din Danemarca. Încă de duminică, 6 februarie a.c., Gabriela Firea a început să se laude cu ultima ei mare realizare. Și anume, repatrierea copilului unei familii de români din Danemarca. Luni dimineață, a continuat să țină populația la curent cu acțiunile ei. "Am transmis în această dimineață o scrisoare oficială din partea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse către Ministerul Afacerilor Sociale și Persoanelor Vârstnice din Danemarca prin care solicităm o soluție de comun acord pentru aducerea în țară a copilului familiei Rotundu, evident când starea de sănătate îi va permite acest lucru.", a scris Firea pe Facebook. Ba chiar a postat și textul scrisorii trimise în Danemarca, în facsimil. Ministrul Firea nu poate repatria copilul din Danemarca Dar ce nu a spus ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse din România, Gabriela Firea, este că scrisoarea nu valorează nimic legal și oficial. De fapt, instituția care va cere statului danez repatrierea copilului familiei de români este Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA). Până în urmă cu o lună, Autoritatea nici măcar nu se afla în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES). Ci în subordinea Ministerului Muncii. De altfel, site-ul Autorității spune în continuare că se subordonează Muncii, nici nu au apucat să schimbe identitatea de internet. Site-ul ANDPDCA la data de 7 februarie 2022 (sursa: andpdca.gov.ro) Printr-o Hotărâre de Guvern din 5 ianuarie a.c., însă, s-a decis "organizarea și funcționarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse". Prin această HG, ANDPDCA a trecut în subordinea ministerului condus de Gabriela Firea. Potrivit legii, însă, nu ministerul condus de Firea se va ocupa de repatrierea copilului din Danemarca, ci Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții. Repatrierea, cerută legal de ANDPDCA Potrivit unui funcționar din sistemul de protecție a copilului, Autoritatea face constant astfel de cereri. "Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, după ce se consultă cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul de unde este familia copilului aflat în altă țară, cere autorităților din acea țară repatrierea copilului în astfel de cazuri. Autoritatea face acest lucru indiferent cărui minister îi este subordonată. De altfel, nici nu are nevoie de încuviințare, solicitare din partea ministerului, oricare ar fi acesta. Doamna Firea a făcut doar un simplu exercițiu de imagine scriind pe Facebook despre acest demers, dar, legal, nu are nici o legătură cu acesta, procesul este în exclusivitate în sarcina Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, cum a fost întotdeauna.", a spus sursa citată. Firea s-a dat singură de gol De altfel, chiar Gabriela Firea admite, în scrisoarea adresată ministerului danez al Afacerilor Sociale și Vârstnicilor, că de proces se ocupă Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții. Fragment din scrisoarea trimisă de Gabriela Firea în Danemerca (sursa: Facebook/Gabriela Firea) Mai mult, ca să-și acopere exercițiul de PR, Firea anonimizează în scrisoarea publicată pe Facebook adresa ANDPDCA. Firea a anonimizat adresa ANDPDCA (sursa: Facebook/Gabriela Firea)

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica de la AACR (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Investigații

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica

Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica. Este vorba de Nicolae Stoica, directorul Autorității Aeronautice Civile Române, care a lăsat aviația civilă fără apărare în fața atacurilor cibernetice. Drept recompensă, actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a prelungit mandatul de conducere. Culmea, instituții ale statului român în frunte cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații, CERT-RO și Ministerul Transporturilor asistă impasibile la dezastrul din aviația civilă. Grindeanu îl protejează pe "groparul" Stoica, omul lui Bode, promovat de Drulă În cursul anului 2020, ministrul Transporturilor al momentului, Lucian Bode, actual ministru de Interne, l-a numit pe Nicolae Stoica, director operațiuni la Compania Națională Aeroporturi București, în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile din România. Ulterior, în ianuarie 2021, Consiliul de Administrație, controlat de ministrul Cătălin Drulă, a decis ca Nicolae Stoica să ocupe funcția de director general interimar al Autorității. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin De atunci mandatele de director interimar au fost prelungite unul după altul. În ianuarie 2021, Consiliul de Administrație al AACR, controlat Sorin Grindeanu în calitate de ministru al Transporturilor, i-a prelungit mandatul de conducere cu încă patru luni. Stoica a redus costurile, dar și securitatea cibernetică Nicolae Stoica, în calitatea sa de director interimar, a întocmit un raport în primăvara anului trecut prin care a decis desființarea Compartimentului de Securitate Cibernetică, din cadrul Biroului Administrativ, pentru a reduce costurile. Totodată, a decis și concedierea celor trei specialiști care răspundeau de securitatea cibernetică în domeniul aviației civile. Prin concedierea celor trei angajați AACR ar fi făcut economii anuale de aproximativ 507.000 lei. Directorul Nicolae Stoica susține oficial că „structura de securitate cibernetică din cadrul direcției de securitate a fost desființată începând cu 1 martie (2021 – n.r.), întrucât AACR nu deține atribuții legale în domeniul securității cibernetice, altele decât activitățile desfășurate de către auditorii de securitate”. Până și Transporturile îl contrazic pe Stoica Cum nu se poate mai fals. Patru instituții cheie ale statului român în contrazic: Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Serviciul Român de Informații, Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, chiar și Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află chiar Autoritatea Aeronautică Civilă Română. De exemplu, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, susține că măsura luată de Nicolae Stoica ar putea să "potențeze riscul de materializarea a unor atacuri cibernetice". Direcția de Transport Aerian din cadrul Ministerului Transporturilor, condusă de directorul Mihail Ionescu, consideră că AACR este "entitate responsabilă cu coordonarea și monitorizarea implementării măsurilor de protecție împotriva amenințărilor cibernetice a sistemelor informatice de aviație civilă". Direcția Transport Aerian una spune, alta fumează Cu toate acestea, directorul Mihail Ionescu îl protejează direct pe Nicolae Stoica. Adică nu a făcut demersurile necesare pentru a efectua un control cu privire la desființarea ilegală a structurii de securitate cibernetică. Contactat de către Defapt.ro, directorul Mihail Ionescu a refuzat dialogul. "Nu sunt abilitat să dau interviuri prin telefon. Nu știu de unde ați făcut rost de numărul meu de telefon, avem niște regulamente în acest sens. Vă rog să vă adresați ministerului.", a spus Ionescu Întrebat care sunt motivele pentru care îl protejează pe Nicolae Stoica, directorul Mihail Ionescu nu a vrut să comenteze. Nicolae Stoica a fost protejat și în trecut, deși performanțele sale au lăsat de dorit. De exemplu, Stoica ocupa în anul 2020 funcția de director Operațuni pe Aeroportul Internațional "Henri Coandă". Atunci, în urma unui control al AACR, au fost constatate mai multe nereguli la direcția pe care o conducea. Comisia de inspecție a AACR a recomandat Companiei Naționale Aeroporturi București, cea care răspunde de aeroport, să îl "reinstruiască" pe managerul operațional Nicolae Stoica.

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu

ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu pentru datorii neplătite la stat de peste 47.500 de lei în 2009. Explicația Fiscului: actualul șef al PSD nu a fost de rea-credință atunci când a refuzat să mai plătească taxe la stat. Astfel, după definitivarea falimentului firmei Diesel Tanck SRL, debitul a rămas neacoperit. ANAF l-a iertat pe Marcel Ciolacu În noiembrie 2009 la șapte ani de la înființarea firmei, Administrația Finanțelor Publice Buzău a cerut insolvența Diesel Tanck SRL. Potrivit sentinței judecătorești 1.234/2009 a Tribunalui Buzău, „creditorul Administrația Finanțelor Publice Buzău (…) a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Diesel Tanck SRL (…) în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 47.524,00 lei. În motivarea cererii sale, creditorul a arătat că, în fapt, potrivit Titlului executoriu nr. 149 din 20 iulie 2009, debitorul datorează bugetului general consolidat al statului suma de 47.524,00 lei. Din analiza situației debitorului s-a constatat că ultima plată către bugetul general consolidat a fost efectuată de acesta la data de 18 martie 2009.” Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului În aprilie 2010, instanța a decis intrarea în faliment a firmei, întrucât „debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare”. Firma fusese înființată de Marcel Ciolacu și administrată de acesta. Jumătate din părțile sociale ale firmei erau ale soției lui Ciolacu. Faliment cu țeapă la stat de Crăciun, în 2010 În final, în decembrie 2010, Tribunalul Buzău a decis definitivarea falimentului și radierea firmei familiei Ciolacu. Potrivit sentinței 1.305/2010, „lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține bunuri şi nu are creanțe de încasat”. Prin urmare, datoria către Administrația Finanțelor Publice Buzău, de 47.524 de lei, nu a mai fost plătită niciodată. Marcel Ciolacu a refuzat orice comentariu pe subiectul Diesel Tanck SRL, deși i s-a cerut cu insistență o reacție. ANAF a aruncat pisica la lichidator Defapt.ro a cerut ANAF Buzău să arate dacă inspectorii fiscali s-au îndreptat împotriva lui Ciolacu pentru a recupera datoria către stat. ANAF a răspuns prompt că nu. Fiscul a invocat atât absența bunurilor care ar fi putut fi valorificate, cât și lipsa cererii lichidatorului de a-l "antrena" pe Ciolacu în demersul de recuperare a datoriei. În textul răspunsului, ANAF a făcut și o greșeală în numele firmei: "TRANCK" în loc de "TANCK". ANAF a aruncat pisica la lichidatorul judiciar (sursa: defapt.ro) După cum se poate vedea din răspunsul ANAF, inspectorii fiscali se derobează de orice răspundere și îl invocă pe lichidator, potrivit legii 85/2006, a insolvenței. Într-adevăr, legea 85/2006 spune, la articolul 138, alineatul 1, că "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, să fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolventa a debitorului". Articolul 138, alin. 3, spune și că "Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) şi răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie." Or, ANAF era cel mai mare creditor al benzinăriei lui Ciolacu. Ciolacu a falimentat firma cu bună-credință Fiscul avea la îndemână și Codul fiscal pentru a tranșa problema. La articolul 27, alineatul 2, Codul prevede situațiile în care "Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta" și administratorii. La fel de adevărat e că argumentul esențial este ca administratorul să fi acționat cu rea-credință. Că a fost sau nu Ciolacu de rea-credință când nu a mai plătit taxele, ANAF nu a cercetat.

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ministrul Novak nu face nimic (sursa: Facebook/Eduard Novak)
Investigații

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului

Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului. Ioan Mircea Ciocotișan, șeful auditului intern din Ministerul Sportului, a fost declarat colaborator al Securității în urmă cu zece ani. Definitiv. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Dar a fost protejat și păstrat pe funcție de toți demnitarii care s-au aflat la conducerea ministerului. Inclusiv de actualul ministru al Sportului, Eduard Novak, care i-a fost șef în două mandate. Fost rugbist la Știința Cemin Baia Mare, Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat pentru a-i "turna" pe cei care voiau să fugă din România. A dat note informative și despre antrenorul său, o traducătoare care coresponda cu un olandez și o contabilă de la un oficiu de pensii. Securitatea scria despre Ciocotișan că a fost plătit pentru notele informative, dar "a dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare". Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că informațiile furnizate Securității de Ioan Mircea Ciocotișan au îngrădit dreptul la viață al persoanelor "turnate", dar și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor. Sursa "Dinu", racolată în '84. Și-a turnat antrenorul Ioan Mircea Ciocotișan a fost racolat de Inspectoratul Județean de Securitate Maramureș în anul 1984, sub numele de cod "Dinu". Documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că a fost recrutat pentru a turna "persoanele cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei de stat sau de rămânere ilegală în străinătate". Pe atunci. era angajat ca muncitor la Complexul Economic Carpați Baia Mare, dar și rugbist la Știința Cemin Baia Mare. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Printre primele note informative scrise de sursa "Dinu" a fost despre propriul său antrenor: "acasă la numitul Tirnmiacev se pot găsi lucruri ce nu se găseau la noi, blugi, cafea, țigări". O altă delațiune a fost despre un anume Buru Grațian. Despre acesta scria: "în legătură cu Buru Grațian, vă informez că făcând rugby în cadrul Asociației Știința CEMIN Baia Mare, deseori ne-am întâlnit fără să ne cunoaștem personal. L-am văzut de mai multe ori în compania lui Vlădescu Aurel, care acum este în detenție pentru săvârșirea infracțiunii de viol și tâlhărie. După părerea mea, acești oameni sunt de ultima speță și cred că Grațian colindă toate localurile". Traducătoarea care coresponda cu olandezul Pe 30 martie 1985, Ioan Mircea Ciocotișan scria o notă informativă despre traducătoarea de la Faimar Baia Mare. "Sursa vă informează în legătură cu numita M.L. angajată la FAIMAR Baia Mare. În virtutea funcției de traducătoare, vine în contact cu cetățeni străini. Sursa cunoaște însă că în afara cadrului legal întreține relații și cu alți cetățeni din exterior, cum ar fi: G., M., încă unul din Olanda, cu care corespondează. Se pare că nu este singura care face acest lucru, pentru că în gașca lor sunt incluse câteva fete pe care le știu numai după numele mic /…/ și care au un loc de întâlnire pe care de asemenea nu-l cunosc deocamdată." Contabila, Ardealul, maghiarii și americanii O altă "victimă" a șefului din Ministerul Sportului a fost o contabilă de la Oficiul de Pensii al Cooperativei Agricole de Producție (CAP). În clădirea Uniunii Tineretului Comunist (UTC), la parter, femeia "afirmă în prezența colegilor unele teze necorespunzătoare în legătură cu istoria poporului român, rezultând că nutrește sentimente puternice ale naționalismului maghiar. Astfel în urmă cu o săptămână s-a exprimat față de H. – șeful oficiului (român), L - inspector și alții, în felul următor: cea în cauză, în cercuri restrânse, discută numai în limba maghiară și afirmă că ungurii nu mai au drepturi în România întrucât se desființează școlile în limba maghiară. Este ascultătoare a Europei Libere, întrucât a afirmat că a ascultat o emisiune în care și americanii susțin necesitatea scrierii unei istorii noi a Ardealului, ceea ce în concepția ei aprobă recenta istorie editată de Academia Ungară." Ofițerii de Securitate: "aport satisfăcător" Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis în anul 2010 că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Decizia a fost contestată la instanță. În mai 2013, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că Ioan Mircea Ciocotișan a fost colaborator al Securității. Conform sentinței civile nr. 1.716, judecătorii au reținut că activitatea lui Ioan Mircea Ciocotișan de a furniza informații Securității a fost apreciată pozitiv de ofițeri. "De la ultima analiză până în prezent, sursa a avut un aport satisfăcător în culegerea și furnizarea de informații de interes operativ exploatate în D.U.I. și pe alte linii de muncă, un caz fiind finalizat prin avertizare (…). A dovedit însă loialitate față de organele noastre, seriozitate și interes de colaborare. A fost cointeresat material prin efectuarea unor servicii respectiv rezolvarea unor probleme personale și interes în colaborare." Ciocotișan s-a apărat susținând că nu e "Dinu" Judecătorii au mai reținut că Ciocotișan "a furnizat informații despre o persoană care avea intenția de a pleca în străinătate". În urma analizei notelor informative, judecătorii au concluzionat că informațiile furnizate de Ioan Mircea Ciocotișan "au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și, respectiv, dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice". Ioan Mircea Ciocotișan a susținut în fața instanței că CNSAS face o confuzie între persoana sa și sursa "Dinu". El a susținut că nu a avut nici o legătură cu Securitatea, iar semnătura de pe Notele Informative nu este a sa. Instanța a încuviințat proba grafoscopică pentru a se stabili dacă a semnat angajamentele. Conform Raportului de expertiză criminalistică, angajamentul, nota de relații și notele informative ale sursei "Dinu" îi aparțin lui Ioan Mircea Ciocotișan. În raport, însă, se menționează că nu se poate stabili dacă semnătura aflată pe angajament aparține acestuia. Decizia Curții de Apel București a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații de la Curtea Supremă au menținut soluția pronunțată de Curtea de Apel. Ciocotișan: "Care decizie a instanței? Nu a venit" Contactat de către Defapt.ro, Ioan Mircea Ciocotișan a cerut inițial să se întâlnească cu reporterul pentru a explica ce s-a întâmplat, dar pe urmă a refuzat. "Haideți să discutăm toate problemele. Când putem să ne întâlnim să discutăm… nu știu ce să vă zic. Nu s-au făcut demersuri pentru ca să fiu schimbat din funcție. Expertiza, zic eu, este o făcătură", a declarat Ioan Mircea Ciocotișan. Întrebat dacă este de părere că ocupă ilegal funcția în urma deciziei definitive, Ioan Mircea Ciocotișan a spus că nu se află în ilegalitate. "Nu consider că ocup funcția ilegal. Care decizie a instanței? Nu a venit nici o decizie de la instanță, așa că ce să punem în aplicare? Urmează să se scrie. Procesul s-a terminat în 2013. Vă spun că nu am primit decizia instanței, dar nici nu am solicitat." Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Eduard Novak, dar acesta a refuzat să facă orice comentariu, deși a primit întrebările. Securistul Ciocotișan, ilegal la șefia Sportului Constantin Buchet, președintele CNSAS, a spus că în mod normal această problemă trebuia gestionată de Ministerul Sportului. "Acolo e sediul materiei. Noi ținem legătura, îi informăm dacă e o decizie definitivă. E funcționarul lor. Măsurile trebuie să le ia în acord cu Codul Administrativ sau Legea 188/1999 (privind Statutul Funcționarilor Publici - n.r.). Noi ne-am făcut datoria. Nu putem să facem presiuni pentru că nu există Legea Lustrației." Cazemir Benedict Ionescu, membru în colegiul CNSAS, a spus că, potrivit legii, funcționarul public trebuia să fie demis: "Instituția trebuie să facă o acțiune pentru constatarea falsului în declarații pentru că funcționarul a dat o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea." Cătălin Boris Precul, secretarul Colegiului CNSAS, a declarat că "în acest caz, eliberarea din funcție a unui funcționar public aflat în situația prezentată de către dumneavoastră poate fi solicitată de către instituția unde acesta își desfășoară activitatea." Codul Administrativ e clar: "Dinu" trebuie dat afară Conform Codului Administrativ, art. 465, alin (1), lit. k, o persoană nu poate ocupa o funcție publică în situația în care a fost colaborator al Securității. Tot în același act normativ, la art. 517, art. (1), lit. j, se stipulează că raportul de serviciu încetează de drept "ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești definitive". Astfel, Ministerul Sporturilor are obligația, conform Codului Administrativ, să constate de drept încetarea raportului de serviciu al funcționarului public Ioan Mircea Ciocotișan.

Afacerea corvetelor, o lună de suspans (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Afacerea corvetelor, o lună de suspans

Afacerea corvetelor, o lună de suspans. Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naționale, susține că asocierea franco - română dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a solicitat un termen de grație de aproximativ o lună de zile pentru a se decide dacă va semna contractul de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete militare. Afacerea corvetelor, o lună de suspans Defapt.ro a dezvăluit în exclusivitate că afaceristul Gheorghe Bosânceanu, cel care controlează Șantierul Naval Constanța, a refuzat semnarea contractului. Motivul: divergențe de ordin financiar pe care le are cu partenerul francez. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cazul în care francezii de la Naval Group vor rata semnarea contractului, va fi o nouă lovitură pentru președintele Emmanuel Macron, aflat în pragul alegerilor prezidențiale. Francezii au mai pierdut un contract, în valoare de 50 de miliarde de euro. Franța urma să livreze 12 submarine cu propulsie convențională. Dar întrega afacere s-a transformat într-un scandal diplomatic pe axa Franța – Australia – Marea Britanie – SUA. Totul, după semnarea pactului AUKUS. Divergențe între Naval Group și SNC În urmă cu aproximativ o săptămână, ministrul Vasile Dîncu declara după întâlnirea cu ministrul francez al Forțelor Armate, Florence Parly, că urmează să fie găsită o "soluție rapidă" pentru finalizarea achiziției de corvete. Anterior, MApN chemase asocierea franco-română să semneze contractul pentru construcția corvetelor. Se întâmpla la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. Francezii de la Naval Group aveau mandat să semneze contractul, însă reprezentantul Șantierului Naval Constanța, directorul Radu Rusen, a refuzat să semneze documentele. Motivul: între cele două companii asociate există divergențe cu privirile la anumite riscuri rezultate din derularea contractului, dar și unele de natură financiară. Acum, ministrul Vasile Dîncu a declarat, într-un interviu pentru Europa FM, că semnarea contractului pentru construcția celor patru corvete militare a fost amânată cu aproximativ o lună de zile. „Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române. Evident că le dăm voie să negocieze în continuare”, a spus Vasile Dîncu, potrivit Europa FM. Damen așteaptă la cotitură Asocierea franco – română are la dispoziție aproximativ o lună de zile pentru a rezolva divergențele legate de contractul de 1,2 miliarde de euro. În cazul în care Șantierul Naval Constanța va refuza să semneze documentele, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul al doilea. Deci companiei olandeze Damen Schelde Naval Shipbuilding, care deține șantierul naval Galați și controlează șantierul naval Mangalia. Oferta depusă de olandezi pentru construcția celor patru corvete este de 1,255 miliarde euro. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul (r) Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei.

Amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu (sursa: gov.ro)
Investigații

Amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu

Amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu. Victor Vlad Grigorescu, fost ministru al Energiei în Guvernul Cioloş, în perioada noiembrie 2015 - ianuarie 2017, a fost condamnat miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la plata unei amenzi penale de 48.000 de lei. Amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu Soluția a fost dată într-un dosar în care Grigorescu este acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţiile de avere. Victor Vlad Grigorescu a fost cercetat penal de Parchetul General pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii, însă el a încheiat un acord cu procurorii în care îşi recunoştea vinovăţia. Acest acord a fost aprobat miercuri de judecătorii Instanţei supreme, care au dispus aplicarea unei amenzi penale. Totul a pornit de la o dezvăluire din 2016 În aprilie 2016, în articolul "Romanian Papers: Ministrul Energiei, 10.000 euro pe lună de la un off shore" (semnat de Cătălin Prisacariu, co-fondator al defapt.ro, în România Liberă) se arăta că "Vlad Grigorescu primește bani de la o companie din insulele britanice Turks & Caicos. În prima declarație de avere depusă la intrarea în mandat, demnitarul a ascuns proveniența banilor." Citește și: OFICIAL 1.000 de soldați americani vor ajunge în România prin transfer din Germania Cinci luni mai târziu, în septembrie 2016, într-un al doilea articol, jurnalistul identifica o legătură a off shore-ului din Turks & Caicos cu interese azere din industria petrolieră. "Legăturile Impact Sales Co., compania offshore care l-a plătit cu aproape 200.000 de euro pe ministrul Energiei, Vlad Grigorescu, duc spre SOCAR, compania petrolieră de stat din Azerbaidjan. Impact Sales Co. este un intermediar de produse secundare produselor petroliere, iar SOCAR deține afaceri inclusiv în România. Cum Vlad Grigorescu este ministru al Energiei în România și administrează societăţi din energie, se pune întrebarea legitimă dacă este sau nu în conflict de interese. Mai grav, nici măcar Agenția Națională de Integritate, care-l investighează pe demnitar, nu ar putea să lămurească problema. Motivul este simplu: proprietarii Impact Sales Co., companie offshore din Insulele Turks & Caicos, sunt inaccesibili inclusiv pentru autorități.", se arăta în articolul menționat. Grigorescu, răspuns după jumătate de an După încă o lună, în octombrie 2016, Grigorescu a făcut primele declarații pe subiect: banii ar fi provenit din cedarea folosinței unui site de internet. "Ministrul Ener­­giei Vlad Grigorescu, a declarat într-o conferință de presă că a obținut 180.000 de euro din cedarea folosinței unui site de internet care, de fapt, nu a funcționat niciodată. Suma i-ar fi fost plătită ministrului de către o societate offshore conectată (...) la interese azere în energie." Declarația completă a fostului ministru poate fi citită aici. Contractul, desființat de magistrați Magistraţii au dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate de fostul ministru, respectiv "contractul înregistrat sub nr. 136973/04.06.2014 la Administraţia Financiară a Sectorului 1 Bucureşti, încheiat între Grigorescu Victor Vlad şi Gretton House, cutia poştală 65, str. Duke, Grand Turk, Turks&Caicos Island, British West Indies; declaraţiile de avere nr. 2087/17.12.2015, nr. 2140/26.01.2016 şi nr. 2381/15.06.2016 completate de inculpatul Grigorescu Victor Vlad". Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel. Discreție din partea anchetatorilor Acordul prin care fostul ministru şi-a recunoscut vinovăţia a fost trimis în instanţă în noiembrie 2021, fără ca Parchetul General să facă un anunţ public în acest sens. Singura menţiune oficială cu privire la acest caz este un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale din 23 iunie 2021, în care se anunţa că preşedintele Klaus Iohannis a aprobat cererea Parchetului General de începere a urmăririi penale în cazul fostului ministru Victor Vlad Grigorescu. Înainte de a deveni ministru, Victor Vlad Grigorescu a deţinut mai multe funcţii şi calităţi importante, printre care expert UE în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului; secretar în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE; expert în cadrul Direcţiei Generale Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie/ Departamentul pentru Energie din cadrul Ministerului Energiei, dar şi membru al Consiliului de Administraţie al Electrica SA, potrivit Agerpres.

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" (sursa: Facebook/Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu)
Investigații

MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu"

2,5 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care România o va investi în următorii 20 de ani pentru modernizarea bazei aeriene "Mihail Kogălniceanu", folosită de trupele NATO staționate la Marea Neagră. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu". Ministerul Apărării Naționale a organizat o primă licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea bazei militare. MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" În cursa pentru adjudecare contractului s-au înscris șapte grupuri de firme. Dar oficialii MApN au acceptat doar oferta depusă de un consorțiu din care face parte și firma Strabag SRL. Compania mama din Austria îl are acționar direct pe oligarhul rus Oleg Deripaska, aflat pe lista de sancțiuni a SUA. Prima licitație a fost suspendată până la decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. 12,17 miliarde lei pentru "Kogălniceanu" Ministerul Apărării Naționale, sub conducerea ministrului Gabriel Leș, a solicitat Guvernului Dăncilă să emită o Hotărâre de Guvern pentru a aproba modernizarea infrastructurii de la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Prin Hotărârea de Guvern 781 din noiembrie 2019 s-a aprobat alocare unei sume de peste 12,17 miliarde de lei. Adică în jur de 2,5 miliarde de euro. Banii urma să fie alocați etapizat într-o perioadă de 20 de ani. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Finanțarea obiectivului de investiții se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse de finanțare legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii”, se menționează în Hotărârea de Guvern. Baza MK, într-o stare jalnică În Nota de Fundamentare aferentă Hotărârii de Guvern se atrage atenția asupra mai multor deficiențe de la Baza Aeriană 57 "Mihail Kogălniceanu". De exemplu, baza aeriană operează zborurile pe aeroportul civil, care se află într-o stare avansată de degradare și care nu corespunde cerințelor de utilizare pentru un aeroport militar. O altă problemă constatată de specialiști este legată de "capacitățile de depozitare a combustibilului turboreactor în rezervoarele fixe existente pe aerodrom asigură la limită cantitățile necesare operării aeronavelor aflate în dotarea unității". "Platforma existentă destinată staționării navelor grele este subdimensionată, neasigurând spațiile de siguranță necesare, iar calea de rulaj ce leagă pista de decolare-aterizare de această platformă nu permite rulajul aeronavelor grele în cazul încărcării acestora la capacitate maximă", se menționează în Nota de Fundamentare. Specialiștii au mai constatat că aerodromul nu dispune de locuri special amenajate și utilate destinate verificării la sol a motoarelor și nici "de spații destinate adăpostirii aeronavelor, mijloacelor de aerodrom și de deservire". Șapte oferte, șase descalificări În primăvara anului 2021, Ministerul Apărării Naționale a inițiat o licitație pentru a achiziționat "Servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu". Durata de execuție a contractului a fost stabilită la 106 luni. Adică opt ani și zece luni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Pentru acest contract au fost depuse documente de calificare de către șapte consorții. De exemplu, Aduro Impex a depus documente de calificare împreună cu Bog'Art și Strabag SRL. Un alt consorțiu era format din Astaldi și GSP Offshore. Porr Construct a depus documentația împreună cu Rizzani de Echer și ICM. În cursa pentru contract s-au mai înscris asocierea dintre Electrogrul și Makyol, dar și compania Concelex. În urma analizării documentelor depuse de cele șapte consorții, Ministerul Apărării Naționale a decis să descalifice șase ofertanți. Aceștia au decis ca procedura de licitație să fie continuată doar cu consorțiul format din Aduro Impex, Bog'Art și Strabag. Contestație la CNSC: MApN, favoruri pentru Deripaska la "Kogălniceanu" Firma Concelex, nemulțumită de decizia MApN, a decis să conteste procedura de achiziție la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Mai mult, au cerut suspendarea procesului de achiziție până la o decizie finală în acest caz. Reprezentanții companiei Concelex au constatat mai multe nereguli în cadrul procedurii, motiv pentru care au cerut CNSC să constate că ar fi fost descalificați ilegal. În plus, au arătat că asocierea Aduro Impex, Bog'Art și Strabag a depus o parte din documente cu o întârziere de trei luni. Cătălin Beniamin Vișan, reprezentantul firmei Concelex, susține în contestație că "acestei asocieri i-au fost permise, în mod discrepant și cu încălcarea tratamentului egal, atât depunerea unei declarații inițiale, și ulterior, depunerea documentelor de calificare (inclusiv cu depășirea cadrului SEAP) cât și completarea documentației de calificare inițială". Tot el mai susține că contracandidații săi nu au îndeplinit cerința minima obligatorie privind experiența similară în lucrări similare de construcții de aerodromuri, piste de decolare/aterizare, suprafețe/platforme de manevră/staționare aeronave. Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Fragment din plângerea la CNSC (sursa: defapt.ro) Deripaska, acționar la Strabag prin companii off shore Firma Strabag SRL este controlată de alte două firme din grupului austriac Strabag. Acționarii majoritari ai grupului Strabag SE sunt: familia Haselsteiner cu 28,3%, Raiffeisen și Uniqa Group dețin cumulat 29,5%, iar MKAO "Rasperia Trading Limited" are o cotă de 27,8%. Ultima companie este deținută de oligarhul rus Oleg Deripaska, un apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Rapoartele publice ale companiei Strabag arată că Oleg Deripaska deține proprietatea și controlul asupra Melisantis Limited, o altă companie cu acțiuni la Strabag, prin intermediul unui mandatar. Mandatarul Bradmion Holdings Ltd. a înlocuit C&P Trustees Limited și C&P Corporate Services Limited în calitate de administratori pentru Oleg Deripaska. "O astfel de înlocuire a mandatarului nu a avut nici un efect asupra controlului deplin și dreptului de proprietate efectiv al domnului Oleg Deripaska asupra Melisantis Limited", se menționează în raport. Deripaska, pe lista de sancțiuni a SUA Oligarhul Oleg Deripaska este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Prietenia cu Vladimir Putin i-a adus în anul 2018 includerea pe lista neagră de sancțiuni a SUA. Tot pe lista de sancțiuni au fost incluse și două companii la care Oleg Deripaska este acționar. Este vorba de Rusal, gigantul rusesc din indstria aluminiului, și compania mamă En+ Group. Autoritățile din SUA au renunțat la sancțiunile împotriva celor două companii, dar nu și împotriva lui Deripaska. Numele lui Oleg Deripaska a apărut și în ancheta procurorului special Robert Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016. Potrivit raportului publicat în primăvara anului 2019, fostul șef al campaniei lui Donald Trump, Paul Manafort, a lucrat pentru Deripaska, reprezentându-l în "afaceri și probleme personale în țările în care a avut investiții". Totodată, el a fost acuzat că a promovat interesele companiei de aluminiu Rusal. Mai mult, Deripaska l-a împrumutat cu zece milioane de dolari pe Manafort. Ulterior, acesta din urmă avea să fie condamnat la închisoare. A fost grațiat de Trump în toamna anului 2020.

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, cumpărate de la Ninel Peia (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Investigații

Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia

Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este unul dintre proprietarii celebri de terenuri din Mogoșoaia. Și nu oriunde, ci acolo unde se va dezvolta controversatul proiect „Sector Zero”. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, de aproape 10.000 mp, au fost cumpărate de la Ninel Peia, fondatorul Partidului Neamul Românesc. Partid care a semnat un protocol de colaborare cu formațiunea politică AUR. Documentele obținute în exclusivitate de către defapt.ro arată că Daniel Dăianu a cumpărat de la Ninel Peia mai multe terenuri situate în județul Ilfov. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL Controversatul proiect „Sector Zero”, păstorit de Paul Precup, primarul liberal al Mogoșoaiei, a trecut la un alt nivel. O consilieră locală de la USR a fost agresată și amenințată de doi colegi de la PMP și PNL pentru că s-a opus proiectului. Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, 110.000 EUR. De la Ninel Peia În urmă cu aproximativ 17 ani, Daniel Dăianu, pe atunci președintele Consiliului de Supraveghere al BCR, a cumpărat de la soții Mariana și Ninel Peia un teren de 9.957 mp în Mogoșoaia. Terenul a fost cumpărat de Daniel Dăianu pentru suma de 109.725 euro. Tranzacția a avut loc în data de 29 iunie 2005. Soții Peia cumpăraseră terenul în anul 2004 de la Ana Păun. La rândul ei, moștenise o parte de la Petre Păun iar diferența o obținuse prin reconstituirea dreptului de proprietate. Contractul de vânzare-cumpărare dintre Ninel Peia și Daniel Dăianu pentru terenul din Mogoșoaia (sursa: defapt.ro) Anterior acestei tranzacții, în 2004, Daniel Dăianu mai cumpărase un teren de 4.500 mp în Mogoșoaia. O parte din teren, adică 2.770 mp, a fost vândută în anul 2017 pentru suma de 337.900 lei. Bani pe care i-a depus în conturile bancare. Alte trei terenuri în Ilfov de la soții Peia: 234.900 EUR Pe lângă terenul de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu a mai cumpărat de la soții Peia alte trei terenuri. Dar situate pe raza administrativă a comunei ilfovene Nuci. Prima tranzacție a avut loc în anul 2005. Atunci, Daniel Dăianu a cumpărat un teren arabil în suprafață de 17.800 mp pentru care a plătit 35.400 de euro. Apoi a cumpărat un alt teren arabil în suprafață de 4.960 mp pentru care a plătit 50.000 de euro în anul 2007. Citește și: Antena 3 rescrie agresiunea de la Mogoșoaia: „Doamna nu ar trebui să facă pe victima” În același an, a mai cumpărat un teren de 15.000 mp, tot arabil, pentru care a plătit 148.500 de euro. De pe urma celor trei tranzacții, familia Peia a încasat de la Daniel Dăianu nu mai puțin de 234.900 de euro. În legătură cu scandalul imobiliar din prezent de la Mogoșoaia, Daniel Dăianu are o părere clară: nu există nimic mafiot la mijloc. "Nu știu dacă e pierdere sau nu, deși este foarte puțin probabil să fiu în pierdere. Pentru că, dacă se dezvoltă acest proiect, nu are cum să nu crească valoarea. (...) ce când totul a fost la vedere, cu sute de oameni s-a vorbit, a fost o discuție, o întrunire publică practic, au fost toți anunțați de această discuție și fiecare a hotărât pentru sine. Unii au acceptat, unii nu au acceptat.", a spus Dăianu pentru Gândul. Averea lui Dăianu: terenuri, imobile, acțiuni, conturi Ultima declarație de avere făcută publică de Daniel Dăianu datează din iunie 2021. Potrivit acesteia, are cinci terenuri: în Mogoșoaia, comuna Nuci, Ciolpani și Vidra. Plus o vilă în București, de 250 mp, și un apartament de 50 mp. Pe numele lui Daniel Dăianu figurează 11 conturi și depozite bancare în care a strâns aproximativ 164.000 de euro și peste 920.000 de lei. Separat, într-un alt cont, are pe numele copilului o sumă de aproximativ 52.000 de euro. În plus, a mai investit 691.000 de lei și 143.000 de euro în obligațiuni emise de Guvernul României și alți 50.000 de lei la Bursa de Valori București. De-a lungul timpului, Dăianu a cumpărat acțiuni la principalele companii din energie: Romgaz, Transgaz, Transelectrica și Electrica. Valoarea cumulată a acțiunilor este de aproximativ 310.000 lei. Totodată, are acțiuni în valoare de 3.170 euro la clubul de fotbal Borussia Dortmund. Peste 81.000 euro îi are băgați într-o companie care investește în startup-uri. Peia, școlit de SRI și aliat cu AUR Ninel Peia susține că este licențiat în științe juridice. În perioada 2004-2007 a absolvit trei cursuri postuniversitare de masterat. Apoi a urmat o serie de cursuri la: Colegiul Național de Apărare, Colegiul Național de Afaceri Interne și Colegiul Național de Informații, o „componentă” a Serviciului Român de Informații. El a fost ales deputat pe listele PSD în anul 2012. A rezistat la Social Democrați până în martie 2016, atunci când a fost exclus din partid. Motivul? În februarie 2016, după ce 13 bebeluși au ajuns în stare gravă la Spitalul „Marie Curie”, diagnosticaţi cu Sindrom Hemolitic Uremic, Ninel Peia a susținut că vaccinurile îi îmbolnăviseră pe copii. Apoi, Peia și-a încercat norocul la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019. În timpul campaniei elctorale a dispărut de la un hotel din Cluj. Serviciul de Pază și Protecție, cel care asigura protecția candidaților, a alertat autoritățile locale în urma dispariției misterioase. Ulterior, Ninel Peia a declarat că a mers la o mănăstire pentru a primi binecuvântarea călugărilor. Partidul Neamul Românesc (PNR), condus de Peia, a semnat un protocol de colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid condus de Claudiu Târziu și George Simion. În urma acestui protocol, cinci membri PNR au intrat în Parlament pe listele AUR.

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat Foto: Facebook Primăria Mogoșoaia
Investigații

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat

Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat: sute de proprietari de teren sunt spoliați contra unor despăgubiri ridicole. Cine nu acceptă afacerea propusă de primarul localității, este expropriat. Cei care fac scandal sunt intimidați. O consilieră USR care s-a opus afacerii a fost agresată și amenințată că va fi băgată în scaun cu rotile. Vestul Sălbatic din Mogoșoaia explicat Pe un teren de peste 1000 de hectare, adică aproape jumătate din comuna Mogoșoaia, ar urma să se ridice blocuri cu 10 etaje. Ar urma să fie construite un campus universitar, blocuri de locuinţe, spital, grădiniţă, clădiri de birouri, iar pădurea devine parc. Proiectul Sectorului 0 prevede preluarea a peste 1100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei, trecerea din extravilan în intravilan. Ar urma schimbarea regimului său economic și asigurarea de utilități și infrastructură. Odată ce toate acestea vor fi gata, terenurile vor fi vândute dezvoltatorilor imobiliari. Cine deţine teren în zonă, potrivit planului, ori cedează 39% din suprafaţă, ori va fi expropriat la un preţ de puțin peste 1,5 euro pe metru pătrat. Prețul oferit este de circa 100 de ori mai mic decât prețul de piață, de aproximativ 150 de euro pe metru pătrat. Potrivit ultimelor date transmise de Primăria Mogoșoaia, zona vizată de exproprierile prezente are în componență 626 de proprietari unici privati vizati. Dintre acestia 350 si-au exprimat acordul si au cedat 39%. Nu mai puțin de 276 au refuzat sa isi dea acordul, fiind astfel proprietari expropriabili. Tuturor celor 626 de proprietari, Primăria le-a propus două variante: fie cedează 39% din teren și primesc 61% în altă parte, fie acceptă să fie despăgubiți cu 1,7 euro/mp. Scandalul începe în 2017 Primii pași pentru punerea în fapt a megaproiectului Sectorul 0 i-a făcut în 2017 când printr-o Hotărâre de Consiliu Local decide începerea exproprierilor, pentru realizarea “Zonei de dezvoltare din Comuna Mogoșoaia”. În 2019 consilierii votează o altă hotărâre legată de proiectul Sector 0. Un împrumut bancar care să acopere sumele necesare exproprierilor. O parte din proprietarii terenurilor vânate de primăria Mogoșoaia pentru proiect nu a fost de acord cu proiectul și nici cu despăgubirile. Ei au cerut în instanță anularea celor două HCL-uri iar în procedură de urgență suspendarea lor. Sunt pe rol nu mai puțin de 19 procese prin care se cere fie anularea, fie suspendarea acestor decizii ale consilierilor. Prețul oferit de Primăria Mogoșoaia este de aproape 10 ori mai mic decât este dispus CJ Ilfov să plătească pentru un teren în comuna Petrăchioaia, adică 14 euro/mp. La 14 decembrie 2021, 10 din consilierii locali au votat pentru exproprierea terenurilor, deși legea prevedea clar că este nevoie de 11 voturi. Contra proiectului au votat doar 5 consilieri, 4 de la USR și unul de la PSD. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Alina Gorghiu și familia, latifundiari în Mogoșoaia Presa a scris, recent, că mai mulți lideri PNL, în frunte cu Alina Gorghiu sunt implicați în acest matrapazlâc, avân terenuri în Mogoșoaia. Printre ei se află Alina Gorghiu – senatoare PNL și fost președinte PNL, Daniel Dăianu – președintele Consiliului Fiscal (PNL), Ionel Șcrioșteanu – secretar de stat la Ministerul Transportului (PNL) și Tudor Precup – fiul minor al primarului Mogoșoaiei Paul Precup (PNL). Alina Ștefania Gorghiu împreună cu Cristian-Dan Iancu și Primăria Mogoșoaia dețin 17.000 mp. Mihai Gorghiu împreună cu soția (Doina) și cu alte două persoane dețin 17.500 mp. Mihai și Doina Gorghiu sunt părinții Alinei Gorghiu. Toți aceștia au acceptat să-și cedeze terenurile către primărie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră