sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN. Afaceristul Gheorghe Bosânceanu, care controlează Șantierul Naval Constanța, a blocat semnarea contractului de 1,2 miliarde euro pentru construcția corvetelor militare. Licitația a fost câștigată la finalul anului 2018 de grupul francez Naval Group în asociere cu Șantierul Naval Constanța. Ministrul Forțelor Armate din Franța, Florence Parly, a avut deja o întâlnire la București cu ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu. Cei doi au discutat și despre situația contractului. De la atribuire directă prin HG la licitație În anul 2016, ministrul Apărării de atunci, Mihnea Moțoc, a emis o notă de fundamentare pentru o Hotărâre de Guvern prin care solicita achiziționarea a patru corvete Sigma 10514 direct de la compania olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding. Valoarea contractului a fost estimată atunci la 1,6 miliarde de euro. Anterior, Mihnea Motoc fusese ambasador în Regatul Țărilor de Jos. Achiziția corvetelor a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 906, asumată de premierul Dacian Cioloș, actual europarlamentar. Afacerea păstorită de Mihnea Moțoc și Dacian Cioloș a picat două ani mai târziu: procedura de achiziție nu îndeplinea condițiile legale. Adică nu avea acordul Parlamentului, acord care trebuie cerut pentru toate contractele privind achizițiile militare de peste 100 de milioane de euro. Ulterior, a fost organizată o licitație internațională. În ultima etapă s-au calificat asocierea dintre francezii de la Naval Grup și Șantierul Naval Constanța, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Procedura de licitație a fost finalizată în mandatul de ministru al lui Gabriel Leș. În urma deschiderii ofertelor financiare, contractul a fost câștigat de francezi pentru suma de 1,2 miliarde euro. Pe locul secund s-au clasat olandezii de la Damen, urmați de italienii de la Fincantieri. Bosânceanu a blocat licitația corvetelor: refuză semnarea Licitația a fost contestată de olandezii de la Damen. Într-un final, după mai bine de doi ani de procese, compania Damen a pierdut pe linie. De abia în luna decembrie a anului trecut, Ministerul Apărării a decis să cheme asocierea Naval Group – Șantierul Naval Constanța pentru semnarea contractului. Deși partea franceză avea mandat să semneze contractul, reprezentantul Șantierului Naval Constanța, controlat de Gheorghe Bosânceanu, s-a răzgândit, potrivit unor surse apropiate negocierilor. Reprezentantul Șantierului Naval Constanța nu a depus nici un document în acest sens, refuzul a fost verbal. De ce nu vrea să semneze contractul Gheorghe Bosânceanu? Surse citate anterior susțin, sub protecția anonimatutului, că omul de afaceri nu ar vrea să își asume anumite riscuri cu privire la derularea contractului. Partea franceză și-a arătat disponibilitatea, totuși, de a prelua riscurile prin contract. Chiar și așa, Bosânceanu a refuzat să semneze înțelegerea. Contactat de către defapt.ro, afaceristul a refuzat orice comentariu. Directorul SNC: "Nu se pune un contract în față și semnezi" Radu Rusen, directorul Șantierului Naval Constanța (SNC), a precizat că doar liderul de asociere, în acest caz Naval Group, poate face declarații despre situația contractului. "Nu facem declarații. Asta este înțelegerea cu partea franceză". Întrebat de ce nu a vrut să semneze contractul, Radu Rusen a spus că nu știe despre ce vorbim: "E un contract care se negociază. Nu a ajuns la faza de semnare. Nu au îndeplinit… orice contract se negociază. Nu se pune un contract în față și semnezi. Nu îți punem nimeni pistolul la tâmplă. Eu nu fac și nu pot să fac nici o declarație legată de acest contract. E un contract, se negociază. Repet! Eu în momentul de față nu fac nici o declarație." Între timp, francezii au prelungit oferta făcută Ministerului Apărării Naționale cu încă două luni. Oferta fost prelungită și de competitorii clasați pe următoarele două locuri, adică de olandezi și italieni. În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale va atribui contractul ofertantului de pe locul al doilea. În această situație, olandezilor de la Damen. Dar, cel mai probabil, italienii vor contesta atribuirea contractului. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde Președintele Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România în contextul tensiunilor ruso-ucrainene. Ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, a venit la București pentru o serie de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Prima întâlnire a avut-o cu ministrul Vasile Dîncu. În cadrul întâlnirii dintre cei doi s-a discutat despre posibilul ajutor de trupe anunțat de către președintele Macron. Dar și despre achiziția corvetelor, contract câștigat de asocierea franco-română. Dîncu: "Mai avem doar câteva clauze" Ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus în cadrul conferinței de presă că s-a "discutat și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care acum îl avem la final, mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Dialogul va fi și aici între părțile contractante, va fi și aici important pentru a găsi o soluție rapidă având în vedere contextul geostrategic, cât și nevoia de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt." La rândul său, ministrul Florence Parly a salutat întărirea parteneriatului strategic dintre Franța și România. „Franța și industria sa sunt angajate să ajute forțele armate române să intre într-o nouă etapa a modernizării lor, în special în dosarul corvetelor. Cooperarea operațională e puternică, avem o istorie bogată și lungă de relații comune", a declarat Florence Parly. Totodată, ministrul francez a mai spus că "trăim timpuri grele, iar în aceste timpuri grele Franța va sta alături de România, Franța nu își va abandona niciodată aliații și prietenii săi." Cu ce se apără România la Marea Neagră România este vulnerabilă din punct de vedere militar la Marea Neagră. Forțele Navale Române au în acest moment la dispoziție fregata Mărășești și patru corvete înarmate cu rachete și torpile. Pe lângă acestea mai sunt cele două fregate, Regina Maria și Regele Ferdinand, care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 mm. Ministerul Apărării Naționale avea în plan achiziția unui submarin, dar deocamdată s-a renunțat acest proiect. În urmă cu patru ani, ministrul Apărării de atunci, controversatul Mihai Fifor de la PSD, spunea în timpul audierilor parlamentare pentru preluarea mandatului de ministru că și-a propus achiziționarea unui submarin pentru Forțele Navale Române. Însă militarii români au nevoie de cel puțin trei submarine. Într-un editorial scris pentru agenția de știri United Press International, comandorul (ret) Harlan Ullman spunea că dotarea cu submarine a Forțelor Navale Române ar permite NATO să conteste dominația Rusiei în Marea Neagră. Soluția oferită de comandorului Ullman este adaptarea parteneriatului AUKUS la contextual românesc.

Bosânceanu a blocat licitația corvetelor MApN, câștigată de Naval Group (sursa: naval-group.com)
Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Cristian Pistol a administrat firma în trecut (sursa: Facebook/CNAIR)
Investigații

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata

Acuzat de evaziune, contracte cu Armata. Ministerul Apărării Naționale a atribuit un contract de 2,1 milioane de euro pentru construcția unui pavilion militar unui grup de firme condus de Athenaeum Construct. Aceasta din urmă este controlată de afaceristul Nicolae Comănescu, suspectat de evaziune fiscală în anul 2015. Firma lui Comănescu a fost administrată în perioada 2015 -2019 de Cristian Pistol, fostul consilier al premierului Florin Cîțu și actualul director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Tot în anul 2015, firma lui Comănescu l-ar fi împrumutat cu 38.860 de euro pe Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Licitație cu un singur ofertant Direcția Domenii și Infrastructuri din cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a organizat o licitație pentru achiziționarea de servicii de proiectare și execuție lucrări pentru construirea unui pavilion nou în cazarma 502 din București. Beneficiarul lucrării este Comandamentul Logistic Întrunit, condus de generalul cu două stele Cătălin Zisu. La licitație a fost depusă o singură ofertă din partea unui consorțiu format din trei firme: Athenaeum Construct, Electrocons Grul Intl și Romanian Expert Consulting. Valoarea contractului a fost de 10,17 milioane lei, adică în jur de 2,1 milioane euro. Afaceristul Nicolae Comănescu a declarat pentru defapt.ro că într-adevăr a câștigat contractul, dar „deocamdată nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor”. Acuzat de evaziune, contracte cu Armata Compania Athenaeum Construct, cea care se va ocupa în special de construcția pavilionului, este controlată prin intermediul firmei Athenaeum Grup SRL de Nicolae Comănescu. Acesta deține 94,6% din părțile sociale. Restul părților sociale sunt pe numele lui Gheorghe Voicu. Numele afaceristului Nicolae Comănescu a apărut într-o anchetă penală de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat de 16,5 milioane de euro. Perchezițiile au început în dimineața zilei de 20 mai 2015. Atunci, polițiștii, sub coordonarea unui procuror, au descins la sediile mai multor firme, inclusiv la Athenaeum Construct, dar și la domiciliu afaceristului Nicolae Comănescu. În timp ce era dus la audieri de polițiști, Nicolae Comănescu spunea că e nevinovat. Dosar judecat de opt ani Poliţia Capitalei a transmis atunci că din prejudiciul toatal de 16.500.000 de euro, 7.000.000 de euro reprezintă evaziunea fiscală şi 9.500.000 de euro spălarea de bani. De atunci au trecut aproape opt ani de zile. Dosarul se judecă la Tribunalul București. Nicolae Comănescu susține că dosarul instrumentat de Parchetul General nu este un dosar de evaziune fiscală și spălarea banilor. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat „Totul a plecat de la un denunț al unei persoane care și-a închis societatea. El a spus că tot ceea ce a vândut pe firmă nu au fost materiale, au fost doar o formalitate (vânzări fictive - n.r.). Dosarul se judecă de opt ani de zile la Tribunalu București”, a declarat Nicolae Comănescu pentru defapt.ro. Pistol, de la Cîțu la CNAIR Tot în anul 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol a fost numit în funcția de administrator al Athenaeum Construct după ce a deținut mai multe funcții publice. A fost șef serviciu și director în Compania Națională de Investiții, consilierul directorului general al Agenției Naționale pentru Locuințe și șef serviciu achiziții publice la Primăria Orașului Predeal. A mai trecut și pe la Consiliul Județean Ilfov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București Ilfov. În octombrie 2019, Cristian Pistol a renunțat la funcția de administrator al Athenaeum Construct pentru a deveni administrator la compania Apă Canal Ilfov, controlată de Consiliul Județean Ilfov. De la Ilfov, a ajuns consilier în consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului Florin Cîțu. Se întâmpla pe 18 august 2021. Dar, după doar șase săptămâni, și-a dat demisia pentru a fi numit politic, pe filieră liberală, la conducerea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Cristian Pistol a declarat că nu mai are nici o legătură cu compania Athenaeum Construct. Șeful PSD Sector 5 zice că e dator la Athenaeum De firma Athenaeum Construct este legat și Rareș Hopincă, actualul președinte al PSD Sector 5 și consilier general la Primăria Capitalei. Conform declarației de avere depusă de acesta, în anul 2015 a împrumutat suma de 38.860,5 euro de la firma Athenaeum Construct. Bani pe care și-a asumat că îi va restitui până în anul 2028. Rareș Hopincă figura în anul 2018 ca angajat pe funcția consilier al primarului Sectorului 5, Daniel Florea, actual deputat PSD. Un an mai târziu, șeful său pe linie de partid, primarul Daniel Florea, l-a numit Administrator Public al Sectorului 5. A stat pe funcție până în noiembrie 2020. În urma alegerilor locale din anul 2020, Rareș Hopincă a ajuns consilier general. Întrebat despre împrumutul contractat de Rareș Hopincă, Nicolae Comănescu a spus pentru defapt.ro că nu îl cunoaște pe actualul șef al PSD Sector 5: „Nu l-am văzut în viața mea. Nu a avut nici o legătură cu firma Athenaeum. Nu am dat bani împrumut pe firmă pentru că este ilegal”. În acest context, se pune întrebarea de unde a luat Rareș Hopincă suma de aproximativ 39.000 de euro? Am încerat să obținem un punct de vedere de la Rareș Hopincă, dar acesta nu a răspuns la telefon.

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA (sursa: gov.ro)
Investigații

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA

Dosarul „Piranha 5”, clasat de DNA. Achiziția de echipament militar a fost una dintre cele mai controversate afaceri din MApN. Aceasta a fost ghidată de Nicolae Ciucă, actual premier, în mandatele sale de șef al Statului Major, respectiv de ministru al Apărării. Posibilele nereguli în derularea contractului-cadru de aproximativ 867 milioane de euro, atribuit prin Hotărâre de Guvern americanilor de la General Dynamics, au fost sesizate de ofițerii Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor din cadrul MApN. Alte potențiale nereguli din contract au fost constatate de Curtea de Conturi a României. Informațiile, însă, au fost clasificate. Pe mâna generalului Ciucă Statul Major al Forțelor Terestre a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) să cumpere transportoare 8x8 amfibii pentru militarii români. Se întâmpla în urmă cu aproximativ șase ani. De ce amfibii? Pentru că pe teritoriul României sunt foarte multe cursuri de ape curgătoare. Iar lipsa infrastructurii critice, a podurilor fixe sau mobile, limitează mobilitatea unităților militare dotate cu transportoare neflotabile. Dar tot conceptul strategic a fost abandonat la începutul anului 2017. Atunci, Consiliului de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major al Apărării, a aprobat înzestrare a două batalioane din cadrul Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Aceasta este prima decizie controversată care a stat la baza afacerii "Piranha 5". Consiliul de Supraveghere a Cerințelor era controlat atunci direct de generalul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Statului Major al Apărării. Decizia generalul Nicolae Ciucă a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis. Afacere oficializată de Tudose și Fifor prin HG După aprobarea în CSAȚ, ministrul Apărării de atunci, pesedistul Mihai Fifor, a promovat în guvernul condus de colegul său de partid, Mihai Tudose, un proiect de Hotărâre de Guvern. HG cerea să se aprobe achiziționarea transportoarelor Piranha 5. Hotărârea de Guvern 852 a fost intrat în vigoare la data de 4 decembrie 2017. Prin acest document s-a hotărât să se achiziționeze 227 de transportoare blindate 8x8 Piranha 5 direct de la firma americană General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. Valoarea totală a contractului-cadru a fost de 895 de milioane euro. Într-o primă fază, s-a semnat un contract subsecvent prin au fost contractate 94 de transportoare în valoare de peste 371,32 milioane euro fără TVA. Afacerea a fost parafată de ministrul Mihai Fifor în data de 12 ianuarie 2018. Dată la care s-a plătit inclusiv un avans de 111,4 milioane euro către compania General Dynamics. Penalități de 8,56 milioane de euro și întârzieri de doi ani Conform graficului de livrare a transportoarelor, România urma să primească "în regim de urgență" 36 de transportoare în maxim 12 luni de la data semnării contractului subsecvent. Adică în ianuarie 2019. Alte 32 de transportoare urma să fie livrate în 2019, 26 - în anul 2020 și 47 - în 2021. Acest grafic nu a fost respectat (sursa: defapt.ro) Dar "regimul de urgență" prevăzut în HG 857/217 nu a fost respectat de General Dynamics. De abia pe 28 martie 2019, MApN a notificat GDELS-Mowag că, începând cu 13 ianuarie 2019, se află în întârziere privind livrarea primului lot de transportoare. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Într-un final, li s-au impus penalități de 8,562 de milioane euro. Bani pe care americanii au confirmat că i-au plătit printr-o scrisoare transmisă în octombrie 2019. Ulterior, termenele prevăzute în HG au fost devansate cu aproximativ doi ani. Până la data de 12 ianuarie 2022, în dotarea Armatei Române trebuia să intre în total de 147 de transportoare, conform graficului de livrări. Dar au fost livrate doar 68 de transportoare, adică cele aferente anilor 2018 și 2019. Ofițerii din MApN au sesizat DNA La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la „posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție” de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente, cu privire la achiziția de transportoare 8x8. De exemplu, ofițerii au constatat că estimarea valorii contractului prin preluarea valorii înscrise în Programul anual al achizițiilor publice s-a făcut fără ca autoritatea contractantă să justifice modul de determinare a valorii estimate a produselor ce fac obiectul achiziției. În plus, unele documente au fost acceptate fără ca acestea să fie completate sau modificate conform solicitărilor de clarificări. Mai mult, acordul cadru a fost semnat în condițiile în care lipseau documente care trebuiau anexate la acesta. Procurorul a clasat sec sesizarea "Nu au fost prevăzute sancțiuni concrete privind perceperea de penalități și daune interese în situația în care operatorul economic nu își îndeplinește obligațiile privind integrarea și producerea în România a celor 197 transportoare 8x8 și derivate pe platforma Piranha V, respectiv privind fabricarea în România a celor cinci subsiteme", se menționează în sesizarea către DNA. Dar, mult mai grav, au fost acceptați la negocieri reprezentanți ai GDELS-Mowag fără ca vreunul dintre "aceștia să fie înregistrați la Agenția Națională de Control a Exporturilor (ANCEX) pentru derularea operațiunilor de intermediere și fără ca aceștia să notifice în scris asupra tuturor activităților care erau avute în vedere și asupra persoanelor române sau străine cu care urmau să negocieze ori să organizeze operațiuni care presupunea scoaterea din sau introducerea pe teritoriul României de produse militare". Fragment din sesizarea depusă la DNA (sursa: defapt.ro) Cu toate că neregulile constatate sunt destul de grave, procurorul miliar de la DNA, colonelul magistrat Mihai Gheorghe, a decis să claseze dosarul în baza art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală. Adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu bani publici (sursă: Facebook/Marcel Ciolacu)
Investigații

Ciolacu a întreținut televiziunea PSD

Marcel Ciolacu a întreținut televiziunea PSD din reședința de județ a Buzăului inclusiv cu fonduri ale primăriilor din județ. Când banii de la aceste primării au fost încasați de către administratorul televiziunii, dar cheltuiți pentru propriile nevoi, nu ale firmei, televiziunea a intrat în insolvență. A urmat falimentul și o mică țeapă dată statului, care nu și-a văzut taxele plătite. TV Buzău a fost operată de firma Rom Media SRL din Buzău. Potrivit raportului „asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului SC Rom Media SRL”, „De la înfiinţare societatea a avut ca asociaţi pe Vasile Ion cu 90% din părţile sociale şi Ciolacu Marcel cu restul de 10%. Asociatul Vasile Ion a avansat sumele necesare achiziţionării de echipamentele specializate pentru realizarea obiectului de activitate în suma de 570.280,02 lei ceea ce a permis realizarea până în anul 2010 venituri care acopereau în parte cheltuielile de producţie, chirie, utilităţi şi obligaţiile către bugetul de stat. (...)”. Bani încasați, dar la buzunar Firma, înființată în 1993, a început să aibă probleme în 2010, anul în care Ion Vasile a demisionat din PSD. „Din analiza actelor şi evidenţelor contabile administratorul judiciar a constatat că principala cauză care a dus la apariţia de pierderi în anul 2010 o constituie neînregistrarea şi nedepunerea în gestiune a unor sume importante de către fostul administrator Asproiu Constantin Marius ceea ce a împiedicat să se ţină o evidenţă contabilă corespunzătoare şi care totodată nu a virat la bugetul de stat suma de 45.075 lei din care 17.341 lei reprezintă obligaţii neachitate cu reţinere la sursă. După înlocuirea acestuia a rezultat faptul că fostul administrator a emis facturi şi a încasat bani pentru care a eliberat chitanţele corespunzătoare însă a reţinut în scop propriu acele sume de bani întrucât nu a prezentat clienţilor facturile emise.”, se mai arată în raportul citat. Ciolacu a întreținut televiziunea PSD cu banii primăriilor Același document arată și de unde veneau banii: „Din această categorie fac parte facturile emise pentru servicii de publicitate către primăriile din com. Smeeni, Vadu Paşii şi Glodeanu Siliştea.” Totuși, Ion Vasile nu s-a lăsat, potrivit raportului menționat: „sustragerea de către fostul administrator a sumelor încasate din această activitate a făcut ca asociatul Vasile Ion să fie nevoit să aducă din venituri proprii sumele necesare plăţii salariilor şi parţial a chiriei ajungând ca să fie înregistrat în contabilitate în contul 462 cu suma de peste 357.000 lei întrucât societatea nu a dispus de lichidităţi în perioada octombrie 2010 martie 2012.” Dar nu a fost suficient, arată documentul pomenit anterior: „După îndepărtarea numitului Asproiu C-tin Marius din calitatea de administrator al debitoarei, noului administrator nu i-a rămas decât să constate faptul că veniturile din publicitate nu mai pot acoperi cheltuielile, că nu există perspective pentru prelungirea principalelor contracte de publicitate iar asociatul Vasile Ion nu mai este dispus să contribuie singur la cheltuielile debitoarei. De aceea, faţă de situaţia economică şi faţă de lipsa de colaborare a asociatului Ciolacu Marcel şi refuzul asociatului Vasile Ion de a mai credita debitoarea administratorul statutar a decis că se impune promovarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei datorită datoriilor reprezentate de obligaţiile către bugetul de stat şi către furnizorii de utilităţi, astfel încât a solicitat deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.” Statul, țeapă de 14.000 de lei Puținii angajați pe care-i mai avea televiziunea în acel moment mai aveau de încasat peste 11.000 de lei în salarii. ANAF avea o creanță de 45.840 lei. Peste 32.000 de lei avea de încasat și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. Cea mai mare creanță era a acționarului Ion Vasile: peste 928.000 de lei. Potrivit deciziei finale de faliment, din 2013, „Cei 7 foşti salariaţi ai debitorului au încasat efectiv creanţele salariale în cuantum total de 11.214 lei (...) iar cu ordinul de plată nr.1/4.09.2013 a fost îndestulată creanţa AFPM Buzău în cuantum de 31.419 lei”. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Banii proveneau din vânzarea unor echipamente ale televiziunii, după cum arată aceeași decizie de instanță: „din lichidarea bunurilor debitorului s-a obţinut un preţ în sumă de 42.999, 90 lei (...), urmare valorificării ofertei SC RTM SRL, în condiţiile în care la licitaţiile publice organizate nu s-au prezentat ofertanţi.” Astfel, ANAF a rămas păgubit cu peste 14.000 de lei. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România și fostul acționar Ion Vasile nu au recuperat nici un leu. Somație de la CNA pentru propagandă electorală În 2008, TV Buzău, deținut de Ion Vasile și Marcel Ciolacu, a primit somație de la CNA pentru „propagandă electorală”: „Având în vedere conţinutul celei de a doua părţi a emisiunii de dezbatere , intitulată sugestiv , difuzată în ziua de 17.10.2008, membrii Consiliului au constatat că, în cadrul acesteia, s-a desfăşurat o veritabilă campanie în favoarea PSD şi a celor doi candidaţi ai acestei formaţiuni politice pentru Parlamentul României. În acest fel, emisiunea s-a transformat într-una cu caracter de propagandă electorală. De asemenea, în emisiunea informativă din data de 20.10.2008, radiodifuzorul a transmis, timp de 13 secunde, imagini cu sigla PNL şi cu afişe electorale ale candidatului acestei formaţiuni politice la alegerile pentru Parlamentul României, domnul Titi Holban, fapt ce contravine prevederilor art. 18 din Decizia nr. 792/2008. O astfel de prezentare a fost de natură să imprime emisiunii informative caracter de propagandă electorală.” PSD, cel mai mare investitor în presă Potrivit Europa Liberă România, în 2021 "partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă." Contactat în mai multe rânduri, Marce Ciolacu a refuzat să facă orice comentariu pe subiectul Rom Media - TV Buzău.

Un funcționar fără CV public, la CEC (sursă: profit.ro)
Investigații

Un funcționar fără CV public

Un funcționar fără CV public, Mirela Șițoiu, fostă Soviani, a fost trimis de Ministerul de Finanțe în Consiliul de Administrație al CEC, dar și în cel al Institutului de Cercetare Fizica Pământului. Pentru prezența în aceste CA-uri, Șițoiu încasează sume impresionante. CV-ul ei este de negăsit: nici Finanțele, nici CEC-ul, nici alte instituții pe care le conduce nu-i publică biografia. Nici fotografia femeii nu este la vedere. Un funcționar fără CV public Simpla prezență în consiliul de administrație al CEC, i-a adus Mirelei Șițoiu, în 2020, suma de 227.676 de lei. De la Finanțe și ANAF, unde a lucrat în acel an, a primit salarii în valoare totală de 120.000 de lei. Dar nu a fost suficient: ea a fost plasată de ministerul de Finanțe și în consiliul de administrație al INCD Fizica Pământului. De aici a încasat 24.564 de lei, în 2020. Declarațiile ei de avere arată că ea face parte din 2007 - când apare pe site-ul ANI prima ei declarație de avere - din diferite consilii. În acel an ea era doar în CA-ul de la INCD Fizica Pământului și în AGA la Imprimeria Națională. În 2012, Șițoiu ajunge în CA-ul CEC-ului și, de atunci, în pofida numeroaselor schimbări politice, nu mai este scoasă din această structură unde se câștigă foarte bine. Declarațiile succesive de avere arată că directoarea avea, în 2007, un apartament de 67 mp, în zona Piața Unirii, și două mașini Renault. În 2020, avea două apartamente, un BMW și un Audi. Consiglierii de Administrație Recent, defapt.ro a prezentat un alt portret de sinecurist. Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Portretul sinecuristului la stat: absolvent de universitate privată, funcționar, membru în patru CA-uri Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2.746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul Ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit.

Portretul sinecuristului la stat. Aici, Nicoleta Bobîrcă (sursă: Facebook/Nicoleta Bobîrcă)
Investigații

Portretul sinecuristului la stat

Portretul sinecuristului la stat: o funcționară din ministerul de Finanțe își dublează veniturile salariale din indemnizații în consilii de administrație. Născută în 1964, ea a absolvit dreptul la o universitate privată la 31 de ani. Licența a luat-o la Academia de Poliție, în 1995. Consiliile de administrație în care reprezintă ministerul de Finanțe nu au nici o legătură cu pregătirea ei profesională. Mai mult, aceste consilii se află la sute de kilometri distanță de Giurgiu, unde domiciliază. Ministerul de Finanțe are dreptul de a desemna reprezentanți în zeci de CA-uri, extrem de diverse: bănci, institute de cercetare din subordinea ministerului Digitalizării, regii autonome, ocoluri silvice sau Monetăria Statului. Suma încasată anual din prezența în aceste consilii locale era de circa 20.000 de lei, în 2020. Ea variază însă de la o regie la alta. Pe o listă din 2011, ministerul de Finanțe anunța că desemnează reprezentanți în nu mai puțin de 61 de regii de interes local. În 2021, ministerul selecta personal pentru CA-urile a șapte institute de cercetare. Portretul sinecuristului la stat Nicoleta Bobîrcă, expert superior în ministerul de Finanțe, a fost selectată să facă parte din nu mai puțin de patru consilii de administrație. Născută în 1964, ea a absolvit facultatea de Drept din cadrul Universității Titulescu abia în 1995, la 31 de ani. Din 1991 în 2006 a lucrat la Vama Giurgiu. Din 2014, lucrează la secretariatul Comisiei “pentru evaluarea/selecția prealabilă în vederea desemnării reprezentanților M.F.P. ca membri al CA la Regiile Autonome“. Printr-o fericită coincidență, din 2017 a început chiar ea să fie desemnată în CA-urile mai multor regii autonome. Astfel, potrivit declarației de avere din 2021, ea face parte din consiliile de administrație ale: RPL Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, județul Brașov, de unde a încasat 21.000 de lei, în 2020.RA Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare, comuna Șanț, Bistrița – 19.800 de leiRPL Ocolul Silvic Gura Râului, Sibiu – doar 2746 de leiInstitutul Național de Cercetare Textile Pielărie, București – 19.656 de lei Ea a încasat, în 2020, de la aceste instituții circa 63.000 de lei. Salariul încasat de Bobîrcă de la ministerul de Finanțe a fost de 77.468 de lei. În 2016, Bobîrcă nu făcea parte din nici un CA. În 2017 era în două ocoluri silvice, de unde lua, în total, doar 15.000 de lei. În patru ani și-a crescut cu 400% veniturile din această activitate. Numele sinecuriștilor, bine ascunse Pe site-ul ministerului de Finanțe este imposibil de descoperit o listă cu reprezentanții desemnați în CA-urile diferitelor instituții. Ministerul publică anunțuri de organizare a selecției pentru aceste consilii de administrație, dar numele celor desemnați sunt secretizate. Unele din aceste instituții nu prezintă componența CA-uri. În sfârșit, sunt funcționari fără nici un CV – cel al lui Bobîrcă a putut fi găsit pe site-ul Ocolului Pădurile Făgărașului – care fac parte din CA-uri ale unor instituții extrem de importante, de unde încasează circa 20.000 de lei pe lună. DoarFapte.ro va arăta cum bugetari fără o biografie publică câștigă sume impresionante din prezența în consilii. Componența uneia din cele mai bănoase sinecuri, Comitetul interministerial de finanțări, din cadrul EximBank, o bancă subordonată Finanțelor, este de negăsit. Însă, în declarația de avere a Ștefaniei Ferencz, secretar general al ministerului de Interne apare faptul că a câștigat 258.000 de lei, în 2020, din prezența în acest comitet. Ferencz a făcut Dreptul la o universitate privată și a lucrat circa 20 de ani în subordinea lui Emil Boc.

Investigații

Țeapa lui Ciolacu pentru stat

Țeapa lui Ciolacu pentru stat: actualul șef al PSD a falimentat în 2010 o benzinărie din Buzău, deținută în proporție de 50% de soția sa. În urma falimentului, Administrația Finanțelor Publice Buzău a rămas cu o gaură de peste 47.500 de lei, echivalentul a 11.000 de euro în 2010. Ciolacu a înființat o benzinărie pentru nevastă Pe 16 octombrie 2002, Marcel Ciolacu depunea la Registrul Comerțului din Buzău actele pentru înființarea firmei Diesel Tanck SRL, deținută în proporții egale de soția sa, Roxana Mihaela Ciolacu, și de Anamaria Cristina Mihalcea. Administratori ai firmei erau soții asociatelor: Marcel Ciolacu, respectiv Bogdan Adrian Mihalcea. Activitatea principală a firmei, potrivit documentelor depuse de actualul șef al PSD la Registrul Comerțului, era „vânzarea cu amănuntul a carburanților pentru autovehicule”. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” La o lună după înființare, în noiembrie 2002, firma și-a schimbat sediul de pe strada Oltului nr. 1 din Buzău pe strada Unirii, în zona podului Mărăcineni. În decembrie 2004, asociatele Ciolacu și Mihalcea mai adaugă la obiectul de activitate al firmei și pe cel de „intermedieri în comerțul cu combustibil, minerale și produse chimice pentru industrie”. La aceeași dată, asociatele au mai decis că „Durata mandatului administratorilor este nelimitată”. Firma merge, taxele nu se plătesc Timp de cinci ani, până în noiembrie 2009, nu se mai schimbă nimic în funcționarea firmei: asociatele rămân aceleași, administratorii – tot soții asociatelor, obiectele de activitate – cele deja stabilite. Așadar, benzinăria soților Ciolacu de la podul Mărăcineni părea să meargă bine. În noiembrie 2009, însă, la șapte ani de la înființarea firmei, Administrația Finanțelor Publice Buzău a cerut insolvența Diesel Tanck SRL. Potrivit sentinței judecătorești 1.234/2009 a Tribunalui Buzău, „creditorul Administrația Finanțelor Publice Buzău (...) a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC Diesel Tanck SRL (...) în vederea recuperării unei creanțe totale în sumă de 47.524,00 lei. Țeapa lui Ciolacu pentru stat În motivarea cererii sale, creditorul a arătat că, în fapt, potrivit Titlului executoriu nr. 149 din 20 iulie 2009, debitorul datorează bugetului general consolidat al statului suma de 47.524,00 lei. Din analiza situației debitorului s-a constatat că ultima plată către bugetul general consolidat a fost efectuată de acesta la data de 18 martie 2009.” În aprilie 2010, instanța a decis intrarea în faliment a firmei, întrucât „debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare”. În final, în decembrie 2010, Tribunalul Buzău a decis definitivarea falimentului și radierea firmei familiei Ciolacu. Potrivit sentinței 1.305/2010, „lichidatorul judiciar a constatat că societatea debitoare nu deține bunuri şi nu are creanțe de încasat”. Prin urmare, datoria către Administrația Finanțelor Publice Buzău, de 47.524 de lei, nu a mai fost plătită niciodată. Marcel Ciolacu a refuzat orice comentariu pe subiectul Diesel Tanck SRL, deși i s-a cerut cu insistență o reacție.

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, în iulie 2019, după reparații (sursa: Facebook/MAI)
Investigații

Avionul donat de Țiriac SMURD-ului

3.000.000 de euro. Atât a plătit Inspectoratul General de Aviație în ultimii trei ani pentru a repara avionul donat de Țiriac SMURD-ului pentru salvarea vieților omenești. Banii au ajuns la asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă de George Barbu. Deloc întâmplător, firma Arpiem Aviation este abonată la contractele Școlii Superioare de Aviație Civilă, instituție din subordinea Ministerului Transporturilor. 29 de contracte pentru Arpiem Aviation George Barbu conduce Școala Superioară de Aviație Civilă (SSAC) din 2015. Pentru o scurtă perioadă de timp a plecat la Tarom, dar a revenit pe post. El are o relație aparte cu Peter Alexandru Vasile, asociatul majoritar de la firma Arpiem Aviation. Pe care îl cunoaște bine pentru că SSAC cumpără piese de schimb, avioane și simulatoare de la acesta. De exemplu, din 2019 până la finalul anului trecut, Școala a încheiat nu mai puțin de 29 de contracte cu firma controlată de Peter Alexandru Vasile. 25 dintre aceste contracte s-au încheiat în urma procedurii de achiziție directă. Valoarea cumulată a contractelor este de aproximativ 7,9 milioane de lei. Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, obosit Nu este deloc surprinzător, deci, că Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă s-au asociat pentru a obține contractele de întreține și reparație pentru avionul Cessna Citation V, aeronavă donată de magnatul Ion Țiriac pentru misiuni SMURD, salvarea de vieți omenești și scopuri umanitare. Avionul Cessna Citation V a fost donat în aprilie 2014 Inspectoratului General pentru Aviație (IGAv) și avea o valoare contabilă de 1,7 milioane de euro. Locotenentul Eugen Corneliu Fricosu, purtătorul de cuvânt al IGAv, a arătat pentru deFAPT.ro că, la momentul efectuării donației, aeronava avea 6.811 de ore de zbor și 50 de minute. În plus, primul motor urma să intre în reparații capitale după alte 233 de ore de zbor, iar cel de-al doilea, după aproximativ 273 de ore de zbor. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Inspectoratul General pentru Aviație a atribuit în noiembrie 2018 un acord cadru asocierii dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă pentru lucrări regulamentare și reparația capitală a motoarelor. Pentru lucrările regulamentare s-a semnat un contract în valoare de 335.243 de lei, iar pentru reparația motoarelor s-a semnat un alt contract în valoare de 4,74 milioane de lei. Reparația motoarelor a costat milioane Cinci luni mai târziu, pe 9 mai 2019, la contractul pentru reparația motoarelor s-a semnat un act adițional prin care valoarea contractului a fost majorată cu 2,21 milioane de lei. O creștere cu 49%. În iunie 2019, în baza acordului cadru a mai fost semnat un contract pentru lucrări suplimentare, în valoare de 616.402 lei. Toate aceste tipuri de lucrări au fost recepționate de IGAv în iulie 2019, după cum anunța chiar MAI. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2019, au mai fost semnate două contracte, în valoare de 381.000 lei pentru lucrări suplimentare la 300 de ore, reformare roți, înlocuire baterie și manoperă. Culmea, la o lună după recepția lucrărilor, adică în ianuarie 2020, avionul donat de Ion Țiriac a beneficiat de o nouă rundă de lucrări suplimentare. De data aceasta, au fost reparate blocurile de frânare și înlocuite antenele. Valoarea contractului a fost puțin peste 1,11 milioane lei. Procesul verbal de recepție al lucrărilor a fost semnat în aprilie 2020. Reparații peste reparații, ca pentru o rablă Asocierea dintre firma Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviație Civilă a semnat un nou acord cadru cu IGAv în iunie 2020. Pentru început s-au înlocuit bechia și ventilatorul din cabină în baza unui contract de 38.152 de lei. Implementarea unei cerințe specifice a costat 1,98 milioane de lei, în timp ce alte lucrări regulamentare, puțin peste 293.000 de lei. Aceste noi lucrări au fost recepționate în aprilie 2021. Dar, în iunie 2021, avionul a intrat din nou în reparații. Atunci i s-a schimbat Unitatea de Control a Generatorului. Apoi au fost schimbate capsele de la buteliile anti – incendiu, masca de protecție la fum, unitatea de generare simboluri, cabluri comandă motoare și indicatoarele de viteză. Și reparațiile nu s-au oprit aici. În august 2021 a fost înlocuit inletul motorului drept, deși înainte cu doi ani motoarele beneficiaseră de reparații capitale. Valoarea cumulată a contractelor atribuite asocierii dintre Arpiem Aviation și Școala Superioară de Aviației Civilă este de aproximativ 13,3 miloane de lei. Separat, pentru piesele achiziționate de la Arpiem Aviation, IGAv a mai plătit 1,2 milioane de lei. Așadar, e vorba de 14,5 milioane de lei. Astfel, costurile cu piesele de schimb și reparațiile avionului donat de Ion Țiriac se ridică la aproximativ 3.000.000 de euro.

Gabriel Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Oprea zbor special cu aeronava SMURD

Miliardarul Ion Țiriac a donat statului un avion pentru misiuni umanitare și salvarea vieților omenești. De fapt, aparatul a fost folosit și pentru transportul „special” al demnitarilor. În frunte cu generalul Gabriel Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD. Documente obținute de către defapt.ro dovedesc că, în cel puțin două rânduri, Gabriel Oprea, însoțit de colaboratori, a zburat cu avionul donat pentru SMURD în misiuni fără nici o legătură cu medicina de urgență. Ce prevedea contractul de sponsorizare În primăvara anului 2014, omul de afaceri Ion Țiriac a donat statului un avion Cessna Citation V pentru misiuni umanitare. Contractul de sponsorizare a fost semnat pe 23 aprilie 2014 între firma Ion Țiriac Air și Inspectoratul General de Aviație (IGAv), care a primit cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra aeronavei. La acea dată, valoarea contabilă a aeronavei era de 1,7 milioane euro. IGAv se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care atunci era condus de Gabriel Oprea, care era și vicepremier. Conform contractului de sponsorizare, avionul a fost donat cu obligația folosirii pentru misiuni SMURD, în scopuri umanitare, salvarea de vieți omenești, medico-sanitare și salvarea victimelor accidentelor și persoane aflate în stare de dificultate. Totodată, potrivit răspunsului IGAv, avionul putea fi folosit și pentru zboruri speciale. Din formularea Inspectoratului, însă, nu este clar dacă aceste "zboruri speciale" sunt cele pentru menținerea aeronavigabilității, cele tehnice și cele necesare instruirii personalului sau și altele. OUG cu dedicație de la Ponta Ministerul Afacerilor Interne, sub comanda lui Gabriel Oprea, a decis ca avionul donat de Ion Țiriac să fie operat de Școala Superioară de Aviației Civilă, din subordinea Ministerului Transporturilor. Cessna Citation V pentru SMURD (sursa: Facebook/MAI) Motivul oficial îl aflăm din Ordonanța de Urgență 57 din septembrie 2014 emisă de Guvernul Ponta. Astfel, în documentul citat se menționeză că operarea aeronavei de către Școala Superioară de Aviație Civilă se face pe "durata derulării programelor de pregătire a personalului aeronautic navigant şi nenavigant tehnic din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne necesar operării aeronavei". Totodată, s-a desemnat Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, prin UPU - SMURD, ca operator medical al aeronavei, pe durata operării acesteia de către Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă. Ministerul Transporturilor mai avea obligația să suporte cheltuielile pentru înmatricularea, întreținerea și opera avionului, dotarea cu kit-ul medical corespunzător și pregătirea personalului IGAv. Oprea, zbor "special" cu aeronava SMURD Primul zbor special făcut de ministrul Gabriel Oprea cu aeronava donată de Ion Țiriac a avut loc în data de 7 noiembrie 2014. Avionul a decolat de pe Aeroportul Internațional București "Aurel Vlaicu" (Băneasa) și a aterizat pe Aeroportul Internațional Timișoara. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO Pe lista pasagerilor se aflau ministrul Gabriel Oprea, generalul (r) Ilie Botoș, șeful Poliției Române al vremii, Petre Tobă, șeful Poliției de Frontieră de atunci, Ioan Buda, șeful DIPI Gheorghe Nicolae, generalul Dorel Grădinaru, Cosmin Pâslaru și Diana Vasilache. Delegația condusă de ministrul Gabriel Oprea urma să participe la inaugurarea punctului de trecere a frontierei Lunga – Nakovo. Eveniment la care au participat atunci premierii Victor Ponta și Aleksandar Vucic, actualul președinte al Serbiei. Escală de plăcere la Craiova Planurile de zbor arată că vicepremierul Gabriel Oprea urma să plece de la Timișoara la Craiova și, de acolo, înapoi la București. După finalizarea ceremoniei de la Timișoara, delegația condusă de Gabriel Oprea a luat avionul și s-a deplasat la Craiova. Potrivit documentelor consultate de către defapt.ro, avionul a decolat de pe Aeroportul Timișoara în data de 8 noiembrie 2014, cu destinația Aeroportul Craiova. O zi mai târziu, avionul decola de la Craiova spre București. Zborurile au fost efectuate de Școala Superioară de Aviație Civilă, condusă atunci de directorul Ștefan Sârbu. Dar generalul Dorel Grădinaru nu își mai aduce aminte exact acest zbor. „Eu executam misiunea pe baza unei solicitări sau a unui ordin venit de la minister. Nu îmi puneam probleme. Trebuia să îi duc la destinație și să-i aduc de la destinație. Dacă mi se ordona să fac o misiune, o făceam. De câte ori zbura ministrul, eram obligat să fiu la bordul aeronavei. Știu că a fost un zbor de la Timișoara la Craiova, dar din cauza condițiilor meteo nu s-a mai putut efectua zborul mai departe. Avionul a rămas și noi am plecat cu mașinile”, a spus Grădinaru pentru defapt.ro. Zbor "special VIP" la Bruxelles Pentru ministrul Gabriel Oprea a urmat o nouă misiune pentru care era necesară folosirea avionului donat de Ion Țiriac. Trebuia să zboare la Bruxelles pentru a participa la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne. Se întâmpla pe 14 septembrie 2015. Atunci, la bordul avionului s-au mai îmbarcat secretarul de stat Bogdan Tohăneanu, generalul Ilie Botoș, Elena Oprin, Corneliu Alexandru și Cosmin Pâslariu. Misiunea de zbor a fost asigurată de generalul de flotilă aeriană Cristinel Reliu Ion, pe atunci inspector general al IGAv. Zborul era considerat "special VIP". Întreaga delegație a revenit în România pe 15 septembrie 2015. Conform unor surse din cadrul Ministerului Transportului, din documentele obligatorii la dosarul de zbor lipsesc: procesul verbal pentru certificarea zborului de control și evaluare a aeronavei de zbor, planul de asigurare și tabelul nominal cu personalul care participă la zborul special. Oprea invocă "interesul Securității statului român" Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, consideră că a folosit avionul "în interesul Securității statului român". "Există un punct de vedere al MAI cu privire la folosirea acestei aeronave care prin Hotărâre de Guvern execută și misiuni speciale", a arătat Gabriel Oprea într-un mesaj pentru defapt.ro. În același timp, Inspectoratul General de Aviație susține că "și-a respectat întocmai obligațiile rezultate din contractul de sponsorizare și din actul adițional la acesta". "Toate zborurile aeronavei au fost executate pentru misiuni de zbor din competența Inspectoratului General de Aviație, în conformitate cu prevederile contractului de sponsorizare și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57 din 22 septembrie 2014 pentru aprobarea unor măsuri privind operarea unei aeronave aflate în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne", a precizat purtătorul de cuvând al IGAv, locotenentul Eugen Corneliu Fricosu, pentru defapt.ro.

China General Nuclear Power Group board (source: en.cgnpc.com.cn/)
Investigații

China General Nuclear Power Group

China General Nuclear Power Group (CGN), formerly China Guangdong Nuclear Power Group (established in 1940), is an energy corporation under the State-owned Assets Supervision and Administration Commission of the State Council of China. CGN operates nuclear plants in four locations, with five new nuclear power stations under construction and another two planned. China General Nuclear Power Group's foreign assets The Chinese company's overseas business includes the purchase of three wind farms in the UK from the British energy company EDF Energy, for a fee of £100 million. In 2016, the US charged CGN with stealing nuclear secrets from the United States. The US Justice Department and the FBI had discovered evidence that China General Nuclear Power (CGN) had been spying and stealing US nuclear secrets for almost two decades. Also read: No social-democrats in power, no success for China CGN has been charged with conspiring to help the Chinese government develop nuclear material in a manner that was in breach of US law. The US accusations In 2019, the US Department of Commerce added CGN to its "entity list", barring US companies from selling products to CGN. The US Department of Commerce explained that CGN attempted to acquire advanced US nuclear technology to divert to military uses in China. CGN's first nuclear station used reactors designed and built by the French National Company, Framatome. Then it has developed an improved self-designed reactor called CPR-1000 based on the French type. In 2014, Nuclearelectrica launched an investor selection procedure for the construction of reactors 3 and 4 at the Cernavodă plant. In the same year, China General Nuclear Power Corporation was approved as investor by Romanian authorities in charge of the process. The Romanian nuclear stake Several years of negotiations and signing of agreements followed. In 2019, under the Dăncilă (social-democrat) Cabinet, Nuclearelectrica (the operator of the Cernavodă Nuclear Power Plant, its shares being held by the Ministry of Energy) and the Chinese state giant China General Nuclear Power Corporation (CGN) signed officially the preliminary agreement. For, of course, the continuation of the project for the construction and operation of reactors 3 and 4 at the Cernavodă Nuclear Power Plant. JVCO was supposed to be a joint stock company, established under Law 31/1990 on companies and would have had an initial duration of two years. CGN's participation in the project company would have been of 51% and that of SN Nuclearelectrica SA, of 49%. The investment would have been about $ 8 billion. Dead end At the beginning of 2020, though, Romanian Prime Minister Ludovic Orban said it was "very clear" that the partnership with China General Nuclear Power Corporation, that was supposed to build reactors 3 and 4 at the Cernavodă Nuclear Power Plant, would not be completed. The Government is looking now for another partner for the Cernavodă Nuclear Power Plant. Prime Minister Orban did not offer any explanation for leaving the partnership with the Chinese company, saying only that, from now on, all new projects in Romania's energy industry would depend on the EU's Environmental Agreement, an initiative aimed at reducing CO2 emissions in the EU.

China Energy Company CEFC (source: cnn.com)
Investigații

China Energy Company the private conglomerate

China Energy Company is a private conglomerate with a turnover of over $ 42 billion and is among the top ten private companies in China. The company's main businesses are related to oil, gas and financial services, but it also has in its portfolio a wide range of other sectors like transport infrastructure, forestry, asset management, hotel management, warehousing services, real estate development and logistics services. China Energy Company, the private conglomerate Most of the company is owned by Shanghai Energy Fund Investment Ltd (SEFI), which is registered under Ye Jianming, the chairman of CEFC. The company had close business with the People's Liberation Army, and the company's president had close ties to members of the Communist Party. Czech President Miloš Zeman himself has appointed CEFC's founder Ye Jianming as his economic adviser. Also read: No social-democrats in power, no success for China But, as of 2018, the Chinese giant has started to have big problems. Ye's relations with high Chinese officials have generated many acts of corruption. This angered President Xi Jinping, who ordered China Development Bank to withdraw its credit lines for CEFC. This was followed by Ye's arrest and investigation for involvement in bribery in Chad and Uganda where CEFC was engaged in the oil business. And so, a game of dominoes has been triggered resulting in the collapse of several important businesses of the Chinese company and the takeover of parts of the company by the Chinese state. KazMunayGas failure Before the scandal broke, China Energy Company also tried to take over the majority stake in KMG International, formerly Rompetrol, from KazMunayGas, Kazakhstan's national oil and gas company. After several years of negotiations, when the transaction was close to completion, in 2018, CEFC China Energy had to pay a $ 50 million guarantee to maintain the on-going transaction. But the Chinese company could not pay before the deadline due to Ye's problems and the business collapsed. The largest investments in Europe were made by CEFC in the Czech Republic, whose government the company was close to. The Czech success In 2015, the company acquired multiple assets in the Czech Republic - 5% in J&T Finance, a majority stake in the Pivovary Lobkowicz Group brewery, a 10% stake in Travel Service, 60% in SK Slavia Prague football club and real estate assets in Prague - the building of the former Živnostenská Banka on Na příkopě Street and Le Palais Art Hotel in Prague. CEFC also bought a package of 50 to 90% from the Invia Online Travel Agency. After CEFC China Energy invested in the Czech Empresa Media company, the owner of the nationwide television channel TV Barrandov and Týden news magazine, changed its critical tone towards China, being replaced only by positive news. In addition to other major CEFC deals, a $ 9.1 billion acquisition of a stake in the Rosneft Russian energy giant failed.

China Development Bank (source: chinadaily.com)
Investigații

China Development Bank in Romania

China Development Bank is a Chinese state-owned development bank established in 1994 and led by a cabinet minister at the Governor level, under the direct jurisdiction of the State Council. Since the beginning of the 2000s, China Development Bank has been interested in the Romanian banking market and has analyzed the possibility of opening a branch in Romania. especially since the Chinese bank prefers to grant long-term loans and especially for infrastructure projects. China Development Bank in Romania Then, in 2013, Romania's ambassador to Beijing at the time, Doru Costea, said the Chinese bank could open a branch in Bucharest. The idea of opening such a branch came from the need for Chinese investments in some important objectives for Romania. And here we refer to pending projects such as the Rovinari Thermal Power Plant, the Tarnița Hydroelectric Power Plant and the Craiova-Pitești Highway. Also read: No social-democrats in power, no success for China Other years of silence but good intentions followed. Only in 2019, a cooperation agreement was signed between China Development Bank and Eximbank Romania on credit guarantee. But nothing actually happened yet. Wind money However, a business with the Chinese bank's money was eventually developed. Goldwind International Limited, a division of Xinjian Goldwind Science & Technology Co., has installed 20 of its GW109/2500 turbines in the Mireasa wind farm, near Constanța. The final beneficiary was Mireasa Energies SRL, part of the Monsson Group, controlled by the Swedish businessman Emanuel Muntmark, one of the largest wind farm developers in Romania. For the 50 MW Mireasa 1 Wind Farm in Dobrogea, Monsson Alma contracted a € 43 million loan from China Development Bank in 2015. Monsson Alma has also developed the 600 MW Fântânele-Cogealac Wind Farm, but not with Chinese money.

The Chinese multinational BYD Co Ltd (source: byd.com)
Investigații

Chinese multinational BYD Co Ltd

BYD Auto Co. Ltd. is an automotive subsidiary of the Chinese multinational BYD Co Ltd, which is based in Xi'an, Shaanxi Province. It was founded in 2003, following the acquisition by the BYD Company of Tsinchuan Automobile Company. The Chinese multinational BYD Co Ltd The company produces automobiles, buses, electric bicycles, forklifts, rechargeable batteries and trucks. The Denza brand, a joint venture with Daimler AG, produces luxury electric cars. BYD Auto Company Ltd is the largest electric bus manufacturer in the world. Also read: No social-democrats in power, no success for China In 2016, it built a factory in the town of Komárom in north-western Hungary. BYD Co Ltd established in 2002 BYD Electronic (International) Company Limited, a subsidiary which produced handset components and assembled mobile phones for Nokia and Motorola, with production bases both inside and outside of China. There were three factories outside China: one in Cluj, Romania; a Komárom, Hungary, production base, that was open following the February 2008 purchase of Mirae Hungary Industrial Manufacturer Ltd; and a Chennai, India, base. Hungary and Romania In addition, BYD Electronic has production bases in Huizhou, Tianjin, and at Baolong Industrial Park, Longgang District, Shenzhen. The factory in Hungary has been closed and today the factory is producing electric buses instead of handset components. As for the factory in Romania, it was closed in 2009. BYD Electronics Romania was to invest € 60 million at Nokia Village, near Cluj and to hire, in the first instance, 500 people. Basically, the construction of the factory was not even completed. However, the Chinese electric car manufacturer BYD has also officially entered the Romanian market through the Israeli importer New Kopel Car Import, part of SIXT Group Romania.

Beijing Genomics Institute (source: Facebook/BGI Genomics
Investigații

Chinese Beijing Genomics Institute (BGI)

The Chinese Beijing Genomics Institute (BGI) is one of the largest companies in the medical research area. BGI was founded in 1999 in Shenzhen, Guangdong, as a genetic research centre, specialized in genome sequencing. From its inception until now, the company has transformed from a research institute that decoded the DNA of pandas and rice into a company active in animal cloning and health testing. Also read: No social-democrats in power, no success for China BGI's breakthrough occurred at the beginning of 2020, when it announced that it would make genome decoding cheaper and would be capable of decoding the genomes of 100,000 people a year. The Chinese Beijing Genomics Institute, in Cluj? In 2017, the Chinese company showed interest in developing a bioinformatics hub in South-Eastern Europe and the Romanian city of Cluj-Napoca was one of its main options. Some BGI representatives paid a visit to the Cluj County Council to see what support and facilities Cluj-Napoca provided, but the business did not materialize. BGI collaborates with famous names, such as Bill Gates (with whom it develops several projects in Africa) or with the scientist James Watson (who is also a member of the Advisory Board of the Chinese company).

Good pork for WH Group in Romania (source: smithfield.ro)
Investigații

Good pork for WH Group

Good pork for WH Group: the Chinese meat processing company, listed on the Stock Exchange, operates in Romania through Smithfield România SRL. The name of the company is given by the previous owner, the American group Smithfield Foods, purchased entirely by WH Group. The Americans have entered the Romanian market in 2004 through the Comtim acquisition, the biggest pork meat processing facility in the South-Eastern Europe in 1989, which went bankrupt in 1999. Good pork for WH Group in Romania Smithfield România SRL is currently held by two companies with head office in the Netherlands: Lavender Raven BV and Smithfield Europe BV. After the Chinese from WH Group entered the Romanian market, Smithfield România SA also purchased other local companies for meat processing or with connected objects of activity (Agroalim Logistic SA, Vericom 2001 SRL, Elit SRL, Maier Com SRL). In 2018, Smithfield România SRL registered revenues of RON 901 million (approx. EUR 200 million) and a net profit exceeding RON 28 million (approx. EUR 6.5 million) with 1,168 employees. Also read: No social-democrats in power, no success for China In the same fiscal year, Elit SRL registered revenues of RON 420 million (approx. EUR 93 million) and a net profit of almost RON 27 million (EUR 6 million) with 1,489 employees. Big money Also, in 2018, Vericom 2001 SRL registered revenues of RON 110 million (approx. EUR 25 million) and a net profit of RON 5.5 million (EUR 1.2 million), but the number of employees was never communicated. So all the companies owned by WH Group in Romania registered revenues of EUR 320 million, a net profit of almost EUR 14 million with at least 2,700 employees. WH Group Ltd, the largest pork meat processing company in China, reported an increase of profit by 32% in 2019 following an increase of pork meat prices on the Chinese market, according to Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră