luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei, în contextul crizei din Ucraina, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia oficială rusă TASS. Dmitri Peskov a susținut că „nu este o reuniune obișnuită”. Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Temele de discuție, secrete Dmitri Peskov a declarat că președintele Putin va susține un discurs în cadrul Consiliului Securităţii Rusiei. Acest Consiliu reuneşte principalii factori de decizie ruşi, în special şefii armatei şi serviciilor de informaţii. Este posibil ca şi alţi membri ai Consiliului să prezinte rapoarte, a indicat purtătorul de cuvânt, citat de Agerpres. La insistenţa jurnaliştilor, Peskov a spus că aceasta „nu este o reuniune obişnuită" a Consiliului Securităţii, evitând să precizeze tema întrunirii. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Rusia susține că situația e „tensionată” în Donbas, fără să-și asume vreo responsabilitate Referitor la situaţia din Donbas, Peskov a calificat situaţia din zona de conflict ca fiind „extrem tensionată", conform dpa. "Până acum nu vedem semne de detensionare", a susținut el. De mai multe săptămâni, Occidentul şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a zeci de mii de soldaţi şi a unui număr mare de echipamente militare în apropierea frontierei ucrainene. Vineri, preşedintele rus a acuzat Kievul de discriminarea minorităţii rusofone din Ucraina. Citește și: Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: „Ei trag, noi ne ascundem” La scurt timp, liderii autoproclamatelor „republici populare" Lugansk şi Doneţk au anunţat evacuarea populaţiei civile în Rusia, pe motiv că armata ucraineană ar pregăti o ofensivă pentru recucerirea teritoriului controlat de separatişti, potrivit mass-media de la Kiev. Responsabili ucraineni au negat orice fel de ofensivă în Donbas. Observatorii internaţionali care monitorizează situaţia din zona de conflict au informat cu privire la o înmulţire masivă a încălcării armistiţiului în Donbas, potrivit dpa.

Putin reunește Consiliul Securității Rusiei. Sursă imagine: https://twitter.com/KremlinRussia_E
Șapte minciuni ale Rusiei Foto: Facebook mil.ru
Internațional

Șapte minciuni ale Rusiei

Șapte minciuni ale Rusiei privind situația din Ucraina: EUvsDisInfo a realizat o analiză a propagandei Moscovei. Presa rusă controlată de stat aruncă permanent povești despre atrocitățile iminente sau chiar încurs împotriva populației din Donbas. Rusia încearcă astfel să aibă un pretext pentru o invazie sau pentru a menține deschisă opțiunea unei noi agresiuni militare împotriva Ucrainei. Șapte minciuni ale Rusiei Minciuna 1: „Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu poartă responsabilitatea pentru acest conflict“. În realitate, Rusia a anexat Crimeea și a desfășurat acțiuni armate în Ucraina. Rusia a încălact cel puțin 12 tratate internaționale. Minciuna 2: „Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației vorbitoare de limbă rusă din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia formează «o singură națiune». Ucraina aparține pur și simplu «sferei de influență privilegiate» a Rusiei“. Aceste povești s-au dovedit a fi fabricate. Mitul 3: „Ucraina ar trebui să se îndrepte spre Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o“. UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile comerciale ale acesteia. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi. Gorbaciov dezminte tema propagada lui Putin Mitul 4: „Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată”. NATO nu a făcut niciodată o astfel de promisiune și nici nu i s-a cerut niciodată să o facă. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis „verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că „subiectul «expansiunii NATO» nu a fost dezbătut deloc și nu a fost menționat în acei ani”. Mitul 5: „Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum «încercuită de dușmani» și trebuie să se apere singură”. Fapte: Rusia este cea mai întinsă țară din lume, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare, astfel că este absurd ca Rusia să fi e prezentată ca o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei se află în vecinătatea membrilor NATO. Dintre cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre aleNATO. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA Moscova uită cine a început Mitul 6: „Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid, apărându-și granițele. Provocarea vine dinspre Occident”. De fapt, Rusia este cea care a adunat 140.000 de soldați și echipamente militare la granițele Ucrainei, inclusiv în peninsula Crimeea, anexată ilegal. Misiunea de monitorizare OSCE (oricum foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc, în vara anului 2021. Mitul 7: „UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”. Fapte: UE este cea mai mare zonă economică integrată din lume.

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor. În imagine, o femeie împușcată în mână, într-un schimb de focuri. Sursă foto: Al Jazeera
Internațional

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor

Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor, lângă linia frontului, se reduce la groază și trăit printre clădirile găurite de gloanțe și obuze, relatează Al Jazeera. Mulți dintre cei rămași în regiunea bombardată sunt vârstnici, bolnavi și n-au bani să se mute. „Țineam în mână o plasă și am simțit dintr-o data o durere scurtă, apoi am văzut sângele curgându-mi pe plasă”, povestește Valentina Gordeieva, o femeie de 65 de ani, rănită în confruntările iscate de separatiștii pro-ruși începând cu joia trecută. Patru civili au fost răniți în ultimele zile. Citește și: România promite că primește refugiați ucraineni, dar nu știe câți Viața ucrainenilor sub bombardamentele pro-rușilor: 2,9 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar Orașul Marinka, cu 10.000 de locuitori, este chiar lângă linia frontului, lângă Donețk, una din cele două regiuni controlate de pro-rușii din Ucraina. După opt ani de conflicte, în care au murit peste 14.000 de civili, mulți ucraineni, care n-au putut fugi din calea conflictului, s-au obișnuit să trăiască sub amenințarea gloanțelor. „Am rude în Donețk și tot ce vreau este să fie pace”, spune, pentru Al Jazeera, Blinova Tetiana Anatolivna, de 46 de ani. Ea a plecat spre Mariupol sâmbătă, după bombardamente. Mulți dintre cei care au rămas sunt vârstnici, bolnavi sau nu au destui bani ca să se mute. Organizațiile umanitare estimează că 2,9 milioane de ucraineni, de ambele părți ale frontului, au nevoie de asistență. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA „Nu știm ce se va întâmpla, dar suntem extrem de speriați” Valentina Gordeieva locuiește singură în centrul orașului Marinka. S-a mai mutat o dată, când a izbucnit prima dată conflictul, în 2014, dar acum n-ar vrea să-și părăsească din nou casa. Nici nu le-a spus copiilor că a fost rănită. „Ceva important se va întâmpla. Nu știm ce, dar suntem extrem de speriați”, adaugă femeia. Olena Ivanivna, de 65 de ani, stă cu cei trei nepoți mai mult prin adăposturi. Acoperișul locuinței a ajuns „ca o sită” de cât de mult a fost lovit în ultimii ani. În ultima săptămână, a rămas și fără current electric și acum se teme că va fi întreruptă și furnizarea apei potabile. Totuși, n-are unde să se ducă. „Nu mai bombardaseră de un an, era mai bine. Acum, și-au pierdut mințille. Nu vrem să ne părăsim casele. Ei trag și noi ne ascundem. Asta e”, le-a spus femeia.

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina

Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina. Casa Albă a confirmat că preşedintele american Joe Biden a fost de acord în principiu să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, aşa cum a propus preşedintele francez Emmanuel Macron, cu condiţia ca Rusia să nu invadeze între timp Ucraina, transmite luni AFP. Statele Unite "s-au angajat să continue diplomaţia până în momentul în care începe o invazie", a declarat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Biden, întâlnire cu Putin pentru Ucraina "Preşedintele Biden a fost de acord în principiu cu o întâlnire cu preşedintele Putin (...) dacă nu are loc o invazie", a continuat Psaki. "Suntem, de asemenea, pregătiţi să impunem consecinţe rapide şi severe dacă, în schimb, Rusia alege războiul", a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Citește și: Rusia pregătește asasinate și răpiri după invadarea Ucrainei. Pe lista neagră, politicieni, jurnaliști, activiști, potrivit SUA "În prezent, Rusia pare să îşi continue pregătirile pentru un atac la scară largă asupra Ucrainei foarte curând", a avertizat Jen Psaki. Agenda summitului va fi pregătită de secretarul de stat american Antony Blinken şi de ministrul rus de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri programate să aibă loc joi, potrivit informaţiilor furnizate de administraţia prezidenţială franceză.

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina

Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina. Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova. Aceasta ar conţine numele unor ucraineni care să fie eliminați în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP. Rusia pregătește asasinate, răpiri în Ucraina Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre "informaţii perturbatoare" colectate de SUA, relatează luni DPA. "Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare", se arată în scrisoare. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile. Lista neagră a Kremlinului "Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare", potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă. Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor. SUA nu şi-au dezvăluit sursele de informaţii, notează DPA. La jumătatea lunii februarie, Kremlinul a acuzat SUA de "isterie" pe subiectul Ucraina, aminteşte AFP. Totodată, potrivit DPA, Moscova a respins în repetate rânduri planurile de a invada teritoriul ucrainean, în ciuda faptului că a concentrat aproximativ 150.000 de soldaţi de-a lungul graniţei cu această ţară, potrivit serviciilor de informaţii occidentale.

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului"

Istoricu Dorin Dobrincu a comentat declarațiile recente ale purtătorului de cuvânt al președintelui Rusiei, sub titlul "Basmele de la Kremlin cu pretenții de adevăr istoric". Comentariul istoricului, integral, mai jos. Istoricul Dorin Dobrincu, despre "basmele Kremlinului" "Un domn care răspunde la numele de Dmitri Peskov, de profesie purtător de cuvânt al domnului Vladimir Putin, la rândul său de profesie autocrat, instalat la Kremlin acum mai bine de două decenii, a glăsuit astăzi ceva care se voia adevăr istoric: . Bine ați venit la grădiniță, unde se spun basme despre cât de buni, frumoși, cinstiți, harnici și viteji erau strămoșii. Fiecare trib are asemenea invenții pioase, mereu rearanjate, în funcție de vârstă și imaginație. Kremlinul, "abia la vârsta adolescentului golan" Numai că atunci când societățile cu ale lor state și lideri politici se maturizează, istoria de parastas ajunge în pubelă. Kremlinul e însă departe de această fază. E abia la vârsta adolescentului golan care îi terorizează pe alții în cartier. După ce provoacă un kaft, tot el urlă că l-au atacat tocilarii în drum spre școală. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Probabil își imaginează că bibliotecile au fost și ele distruse, iar memoria istorică a umanității pur și simplu nu mai există. Dacă ar fi așa cum spune dl Peskov, Rusia (în sensul de Moscovia, pentru moldo-români Muscalul) ar fi caz unic în istoria lumii. Adică ar trebuie să credem că un stat s-a întins cu steagul alb pe trei continente. Rusia ocupă astăzi estul Europei și tot nordul Asiei. Ba până la 1867 a avut și Alaska. (De văzut mai jos o hartă a expansiunii moscovite.) Un cnezat, undeva între niște păduri Vă imaginați că un cnezat constituit în jurul orașului Moscova, undeva între niște păduri și la intersecția unor drumuri comerciale, s-a tot întins din secolul XIV încoace ca un râu care curge frumos, liniștit și răcoritor printr-un deșert? Vă imaginați că au cerut din convingere patriotică toate cnezatele rusești - Novgorod, Tver, Pskov și altele - să se închine de bunăvoie cneazului aflat în Kremlinul Moscovei, moștenitorul unui imaginar politic bizantino-mongol? Ne putem imagina că tătarii din Kazan, Astrahan, Siberia și Crimeea au intrat de bunăvoie sub jugul țarilor pravoslavnici? Sau că toate triburile siberiene - de la mansi și ostiaci până la iakuți și ciucci - au spus, când au dat cu ochii de cazacii țarului, Sau că mongolii/buriații au zis și ei că fac act de supunere pentru că au nevoie de un stăpân? Sau că triburile de indieni și eschimoși din Alaska aveau surplus de orice și ardeau de nerăbadare să contribuie la slava țarului aflat la distanță de câteva luni de mers apăsat? Oare finlandezii au jubilat când au trecut de sub stăpânirea regelui Suediei sub cea a a împăratului de la Sankt Petersburg? La fel și cazacii ucraineni revoltați sub Mazepa? Sau lituanienii și polonezii când au rămas fără stat? "Moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei?" Iar când Moldova a fost spartă, cu granița pusă în mijlocul țării, pe Prut, pentru că așa s-au înțeles rușii cu otomanii, moldovenii au giucat cumva o horă a bucuriei? Sau poate toate popoarele și triburile de caucazieni, de kazahi, turkmeni și tadjici - fără excepție - au bătut din palme și au băut vin sau cumâs, potrivit cu religiile și cutumele locale, în onoarele marelui și pașnicului vecin din nord? Și când s-au împărțit iarăși teritoriile, în 1939 sau 1944-1945, iar granițele au fost redesenate în Europa de Est și popoarele fericite, să credem că toate acestea s-au făcut pașnic? Și în 1968, purtătorii de ordine de la Kremlin au ajuns la Praga pentru a planta panseluțe? Istoria este (și) narațiune, dar nu unică. Și oricum ea nu trebuie confundată cu un basm rostit de un purtător de vorbe din apropierea Turnului Spassky."

Zelenski, vizită pe linia frontului Foto: BBC
Internațional

Zelenski, vizită pe linia frontului

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vizită pe linia frontului. Timp de două zile, acesta s-a întâlnit cu soldații din zona de contact cu separatiștii. Ajuns în rândul soldaților, președintele a primit o armă și o cască. Zelenski, vizită pe linia frontului din Donbas „În prima linie, în localitatea Shyrokyne, președintele Zelensky a băut ceaiul și a discutat cu soldații, în ruinele unei case. Odinioară o destinație populară de vacanță, satul de coastă a fost spulberat, după opt ani de lupte, străzile sale fiind parțial înlocuite de tranșee adânci și noroioase și clădiri abandonate, lovite de schije. Un soldat a recunoscut că părinții lui sunt îngrijorați de recenta creștere a tensiunii și-l sună constant ca să-l verifice. El însuși părea nerăbdător să se întâlnească cu președintele: pe masă, farfurii îngrijite cu brânză și sandvișuri cu salam zăceau neatinse”, scrie BBC. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Jurnaliștii precizează că vizita a fost inițiativa președintelui. Acesta și-a propus să-și arate sprijinul pentru trupele țării sale, în timp ce îi avertiza pe aliații din Occident că tentativele Moscovei în privința Ucrainei sunt periculoase. Echipa președintelui le-a spus jurnaliștilor că personalul său de securitate nu era mulțumit de călătoriile sale cu risc ridicat, dar Zelenski a insistat. Olesiya, 19 ani „În timp ce Volodymyr Zelensky (...) pornea pe drum pentru a saluta mai mulți soldați, am stat și am citit numele celor care au murit luptând în același loc. Cel mai tânăr soldat al cărui nume era sculptat în piatră a fost Olesiya. Ea avea 19 ani”, se încheie reportajul BBC. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea tăcere de la Occident

Putin vrea tăcere de la Occident. Avansarea în mod repetat de către ţările occidentale a unor date pentru o eventuală invadare a Ucrainei de către Rusia este provocatoare. Și chiar poate avea efecte adverse, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Interfax, preluată de Reuters. Putin vrea tăcere de la Occident Preşedintele rus Vladimir Putin nu ţine cont de aceste declaraţii ale statelor occidentale, a spus Peskov, adăugând că Moscova face apel la raţiunea partenerilor occidentali. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO El a mai afirmat că situaţia în zona liniei de contact din regiunea Donbas este tensionată la maxim şi orice provocare minoră poate duce la consecinţe ireparabile, potrivit TASS. Conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Rusia este ultima ţară care vrea să alimenteze "războiul" declaraţiilor.

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID (sursa: Facebook/The Royal Family)
Internațional

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID

Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID. Elisabeta a II-a a fost testată pozitiv pentru COVID-19, a anunţat duminică Palatul Buckingham, informează Reuters şi AFP. Regina Marii Britanii, pozitivă la COVID Regina prezintă simptome uşoare, "asemănătoare unei răceli", a precizat Palatul Buckingham. "Regina a fost astăzi testată pozitiv cu COVID", se arată în comunicat. "Majestatea Sa se confruntă cu simptome uşoare asemănătoare unei răceli, dar se aşteaptă să continue sarcinile uşoare la Windsor în cursul săptămânii viitoare", a indicat Palatul Buckingham. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Suverana "va continua să primească îngrijiri medicale şi va urma recomandările corespunzătoare", se precizează în comunicat. Starea de sănătate a suveranei de 95 de ani, cel mai longeviv monarh în viaţă din lume, cu 70 de ani de domnie, s-a aflat în centrul atenţiei după ce a petrecut o noapte în spital în octombrie anul trecut din cauza unei probleme de sănătate care nu a fost specificată, fiind ulterior sfătuită de medicii săi să se odihnească. Regina Elisabeta a spus miercuri, pe un ton jovial, în faţa unor membri ai Casei Regale că nu se putea mişca prea bine. Și Camilla are COVID Camilla, soţia prinţului Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii, a fost testată pozitiv cu noul coronavirus săptămâna aceasta şi s-a plasat în autoizolare, a anunţat luni biroul de presă de la Clarence House, reşedinţa oficială a prinţului Charles. Camilla, în vârstă de 74 de ani, a contractat noul coronavirus pentru prima dată la doar câteva zile după ce prinţul de Wales, în vârstă de 73 de ani, a fost testat pozitiv pentru a doua oară, săptămâna trecută. Atât prinţul Charles, cât şi ducesa de Cornwall sunt vaccinaţi cu schema completă împotriva COVID-19 şi au primit deja şi dozele "booster". O sursă din anturajul familiei regale a dezvăluit săptămâna trecută pentru Reuters că prinţul Charles s-a întâlnit cu mama lui, regina Elisabeta a II-a, cu două zile înainte să fie testat pozitiv cu noul coronavirus. Sursa a precizat la acea vreme că suverana nu prezenta niciun simptom şi că starea ei de sănătate este monitorizată cu atenţie.

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse (sursa: Agerpres)
Internațional

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse

Belarus continuă manevrele cu trupele ruse. Ministerul Apărării belarus a anunţat duminică că exerciţiile militare comune cu Rusia desfăşurate pe teritoriul tău, care ar fi trebuit să se încheie duminică, vor continua din cauza agravării tensiunilor în Ucraina vecină, relatează AFP. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO "Ţinând cont de intensificarea activităţii militare în apropierea frontierelor (...) şi de agravarea situaţiei în Donbas, preşedinţii din Belarus şi Rusia au decis să continue inspecţia forţelor", a anunţat duminică Ministerul belarus al Apărării pe contul său de Telegram.

China, laser spre avion militar australian, acuză premierul australian (sursa: Facebook/Scott Morrison)
Internațional

China, laser spre avion militar australian

China, laser spre avion militar australian. Prim-ministrul australian Scott Morrison a declarat că China a comis un "act de intimidare". Guvernul de la Canberra a acuzat o navă chineză că a îndreptat un laser spre un avion militar australian, relatează duminică AFP. China, laser spre avion militar australian Două nave ale marinei chineze se deplasau joi în largul coastei de nord australiene când una dintre ele a îndreptat un laser spre un avion de supraveghere australian, ceea ce "putea pune în pericol vieţi", a afirmat Ministerul australian al Apărării. "Nu pot să consider acest lucru drept altceva decât un act de intimidare", a spus prim-ministrul Scott Morrison, calificând această acţiune drept "nejustificată şi neprovocată". Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Ministrul apărării Peter Dutton a denunţat la rândul lui "un act foarte agresiv". "Cred că guvernul chinez speră că nimeni nu vorbeşte despre aceste acte de intimidare agresive", a declarat el duminică pe canalul de televiziune Sky News. Potrivit Ministerului Apărării, navele se îndreptau spre est în Marea Arafura, situată la nord de oraşul de coastă australian Darwin şi la care au ieşire şi Indonezia şi Papua- Noua Guinee. Eveniment similar în Marea Chinei de Sud Autorităţile chineze nu au reacţionat până acum la acuzaţiile australiene. Canberra a mai acuzat China în 2019 că a vizat aparate de zbor ale armatei australiene cu lasere de tip militar. Era vorba despre elicoptere ale Forţelor aeriene, vizate de lasere în Marea Chinei de Sud, unde tensiunile sunt mari de ani de zile. China revendică cvasitotalitatea acestei mări prin care tranzitează în fiecare an miliarde de dolari în schimburi comerciale. Zona, bogată în resurse naturale, este de asemenea revendicată de Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan şi Vietnam.

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia, a spus conducerea țării după o întâlnire cu vicepremierul rus Borisov (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia

Cuba nu vrea NATO lângă Rusia. Țara a criticat dur sâmbătă, în plină criză ucraineană, "isteria propagandistică" a Washingtonului împotriva Rusiei şi "expansiunea" NATO până la frontierele sale, cu prilejul unei vizite oficiale la Havana a vicepremierului rus Iuri Borisov, relatează AFP. Cuba nu vrea NATO lângă Rusia "Respingem energic isteria propagandistică şi mediatică pe care a declanşat-o guvernul SUA împotriva Rusiei şi ne opunem cu fermitate expansiunii NATO la frontierele acestui stat frate", a postat pe Twitter ministrul cubanez al afacerilor externe, Bruno Rodriguez. Vineri seară, vicepremierul cubanez, Ricardo Cabrisas, a subliniat deja "poziţia cubaneză împotriva sancţiunilor unilaterale şi incorecte pe care le impune Occidentul" Moscovei şi împotriva unei eventuale aderări a Ucrainei, vecină cu Rusia, la NATO. Citește și: Cum a pus Putin la aceeași masă de consultări România și Polonia cu SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, UE și NATO Vicepremierul cubanez, care s-a întâlnit cu omologul său rus, şi-a exprimat solidaritatea cu Moscova în contextul "constantelor campanii de dezinformare şi a războiului de propagandă" al SUA, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Criza ucraineană, de săptămâni Occidentalii se îngrijorează de săptămâni de riscurile unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, după ce Moscova a comasat peste 100.000 de militari la frontierele sale, o situaţie explozivă în centrul celei mai grave crize cu Rusia de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial. Cei doi vicepremieri şi-au exprimat de altfel dorinţa "de a continua şi amplifica colaborarea bilaterală în toate domeniile" între Cuba şi Rusia, în special în "domeniile transporturilor, energiei, industriei, serviciilor bancare şi financiare", potrivit aceleiaşi surse. Mini-turneu sud-american al vicepremierului rus Vicepremierul cubanez a mulţumit Moscovei şi pentru "sprijinul continuu şi solidaritatea" cu Cuba în timpul pandemiei de COVID-19, în principal prin trimiterea a cinci avioane cu ajutor medicale, precum şi a unei nave care transportă făină de grâu, care urmează să ajungă în insulă. Înainte de a ajunge în Cuba, Iuri Borisov s-a deplasat în Venezuela şi Nicaragua, alţi doi aliaţi ai Moscovei în regiune. În urmă cu o lună preşedinţii Vladimir Putin şi Miguel Diaz-Canel au discutat telefonic despre întărirea "asocierii strategice" între cele două ţări. Vicepremierul Iuri Borisov a mai efectuat o vizită la Havana în octombrie.

Putin asociază România cu greii lumii (sursa: nato.int)
Internațional

Putin asociază România cu greii lumii

Putin asociază România cu greii lumii. Planurile militare ale Rusiei au transformat România și Polonia în cele mai "fierbinți" țări din NATO în ultima lună. Astfel, în decurs de o săptămână, șefii celor două state europene au stat la aceeași masă de consultări cu cele mai puternice state și organizații din lume. Putin asociază România cu greii lumii Pe 11 februarie a.c., președintele "Klaus Iohannis a participat (...), la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.", potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Același format, după o săptămână Șapte zile mai târziu, pe 18 februarie, președintele României a participat "la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema celor mai recente evoluții de securitate, în contextul actual tensionat. Consultările s-au înscris în linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în continuarea discuțiilor în format similar, care au avut loc la data de 11 februarie 2022, de asemenea la inițiativa Președintelui Biden. La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel. Rusia, dezinformare și intimidare Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul intensificării acțiunilor provocatoare ale Federației Ruse, dublate de o retorică tot mai intensă în scopul dezinformării și intimidării. Liderii au analizat, cu acest prilej, cele mai recente informații din teren și pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare de către Rusia. Accentul a fost pus pe importanța continuării demersurilor politico-diplomatice în vederea dezescaladării concrete, verificabile și a evitării unui conflict." Această a doua rundă de consultări în același format venea la numai o zi după ce Iohannis anunțase că România vrea ca un grup de luptă al NATO să fie plasat pe teritoriul României.

Zelensky vrea o întâlnire cu Putin Foto: Facebook Volodimir Zelensky
Internațional

Zelensky vrea o întâlnire cu Putin

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțactă că vreo întâlnire directă cu Vladimir Putin. Zelenski a spus că astfel s-ar putea lămuri ce vrea președintele Rusiei. Zelenski vrea o întâlnire cu Putin “Nu ştiu ce vrea preşedintele Rusiei. De aceea, propun să ne întâlnim”, a spus Zelenski la conferinţa de securitate de la Munchen, potrivit Le Figaro și citat de news.ro. Volodimir Zelenski a cerut, la Munchen, un calendar “clar şi realizabil” de aderare a Ucrainei la NATO, el menţionând că Occidentul trebuie să susţină Ucraina şi capacităţiile acesteia de apărare. De asemenea, Zelenski a cerut ca Vestul să nu fie blând cu Rusia şi să îi acorde Ucrainei garanţii de securitate şi pace. Citește și: Simion recunoaște că a negociat cu Cristian Diaconescu încă din noiembrie 2021. Liderul AUR îl atacă pe Tomac “Indiferent ce se va întâmpla, ne vom proteja ţara frumoasă”, a afirmat Zelenski. „Ucraina a fost un scut” Zelenski a mai spus că apreciază „orice ajutor”, fie că sunt „sute de unităţi de arme moderne sau 5.000 de căşti” promise de guvernul german, care refuză să livreze arme Kievului, atrăgându-şi critici în Ucraina. „De opt ani, Ucraina a fost un scut. De opt ani, Ucraina reţine una din cele mai mari armate din lume care este masată la frontierele noastre, nu la cele ale Uniunii Europene”, a declarat Zelenski la conferinţa de la Munchen. „Ucraina a primit garanţii de securitate atunci când a renunţat la armele sale nucleare, al treilea potenţial mondial. Noi nu avem arme. Nici securitate”, a afirmat el. „Noi am pierdut o parte a teritoriului care este mai mare decât Elveţia, Ţările de Jos sau Belgia. Am pierdut milioane dintre cetăţenii noştri”. „Nu mai avem toate acestea. Dar avem dreptul să cerem să înceteze politica de împăciuire şi să pretindem garanţii de securitate şi de pace”, a spus Zelenski.

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune Ursula von der Leyen (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE rezistă fără gaz din Rusia

UE rezistă fără gaz din Rusia, spune preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, transmite dpa. UE rezistă fără gaz din Rusia "Astăzi pot spune că, chiar şi în cazul unei întreruperi complete a alimentării cu gaz din Rusia, suntem în siguranţă iarna aceasta", a declarat şefa executivului european. Ea a lansat acuzaţii grave la adresa companiei ruse Gazprom, susţinând că aceasta "încearcă în mod intenţionat să stocheze şi să livreze cât mai puţin, în timp ce preţurile şi cererea cresc vertiginos". Citește și: EXCLUSIV Zboruri private ale lui Tăriceanu și Cășuneanu jr, investigate de DNA. Decolări și aterizări pe un aerodrom închis În UE au existat timp ce câteva săptămâni temeri că actualul conflict între Rusia şi Occident legat de pericolul unei invazii ruse în Ucraina ar putea perturba alimentarea cu gaze, reaminteşte dpa. Până recent, UE îşi asigura cu ajutorul gazelor doar 24% din necesarul de energie, iar 90% din gaze proveneau din import, conform datelor Comisiei Europene. Din totalul importurilor respective, 40% proveneau de la Gazprom. "Trecutul întunecat" al Moscovei La Munchen, von der Leyen a mai apreciat că ameninţările Rusiei la adresa Ucrainei ar putea modifica întregul sistem internaţional. Ea a avertizat că gândirea Moscovei, care ţine de "un trecut întunecat", i-ar putea costa pe ruşi prosperitatea viitoarea. "Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a declarat preşedinta CE, citată de Reuters.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră