luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk

Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk. Liderul republicii autoproclamate Doneţk din estul Ucrainei a anunţat sâmbătă mobilizarea generală, informează AFP. "Fac apel la concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare. Astăzi am semnat decretul de mobilizare generală", a declarat Denis Puşilin (foto) într-o înregistrare video. Putin, mobilizare generală în Donețk, Lugansk Şeful separatiştilor din regiunea Lugansk a emis la scurt timp după aceea un comunicat similar, transmite AFP. "Decretez mobilizarea generală pe teritoriul Republicii Populare din Lugansk", arată decretul semnat de Leonid Pasecinik, liderul celeilalte republici autoproclamate pe teritoriul ucrainean, la frontiera cu Rusia. Anunţurile au fost făcute în contextul "creşterii spectaculoase" a încălcărilor armistiţiului din estul Ucrainei, raportată cu câteva ore mai devreme de observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Conform paginii de Facebook a armatei ucrainene, citată de Reuters, separatiştii pro-ruşi au încălcat armistiţiul de cel puţin 12 ori sâmbătă dimineaţa şi de 66 de ori în ultimele 24 de ore, deschizând focul asupra a peste 20 de aşezări. Militarii susţin că rebelii au folosit inclusiv artileria grea, interzisă prin acordurile de la Minsk.

Putin mobilizare generală în Donețk, Lugansk prin intermediul liderilor separatiști (sursa: Agerpres)
Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev

Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev. Preşedintele american, Joe Biden, a declarat vineri că este "convins" că omologul său rus, Vladimir Putin, "a luat decizia" de a invada Ucraina, adăugând că "nu este prea târziu" pentru diplomaţie, notează AFP. Biden: Putin va ataca. Ținta, Kiev "Sunt convins că a luat decizia. Avem motive să credem că da", a spus preşedintele Statelor Unite într-un discurs de la Casa Albă (VIDEO). Atât timp cât nu s-a produs o invazie, "diplomaţia este întotdeauna o posibilitate", a adăugat el, subliniind că şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, urmează să se întâlnească joi în Europa cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Citește și: Civilii, evacuați din regiunile separatiste din Ucraina. Putin îl trimite în zonă pe ministrul pentru Situații de Urgență "Am avut o discuție cu membrii Congresului, a doua cu șefi de state din UE despre Rusia. În ciuda eforturilor Rusiei de a ne diviza, vă pot spune că nu a reușit, suntem uniți. Vedem dezinformări și încercări ale Rusiei de a prezenta fapte false în Donbas. Să crezi că Ucraina ar ataca e ilogic, e înconjurată de 150.000 de trupe rusești. Rusia încearcă să creeze o falsă justificare pentru a ataca Ucraina, invocă un fals genocid în Donbas. Ținta: Kiev. Ar fi o catastrofă Credem că Rusia va ataca Ucraina în următoarele zile, cu ținta Kiev, un oraș cu 2.8 milioane de locuitori. Dacă își urmează planurile, va fi responsabilă de o catastrofă. SUA nu va trimite trupe în Ucraina, dar vom trimite arme defensive, ajutor umanitar și financiar. SUA și aliații vor susține poporul ucrainean. Vestul e unit. Suntem gata să impunem sancțiuni dure Rusiei. Dar Rusia poate alege în continuare dialogul. Blinken și Lavrov se vor întâlni în Europa pe 24 februarie. Europa e unită, NATO e unită, SUA e unită. Sunt convins că Putin a luat decizia de a ataca Ucraina. Nu cred că Putin ia în calcul armele nucleare. Dar cred că vrea să convingă lumea că poate schimba dinamica în Europa într-un fel în care, de fapt, nu o poate schimba.", a mai spus Biden.

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Foto: Facebook Kiril Petkov
Internațional

Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit

Prim-ministrul Bulgariei a recunoscut că țara sa a mințit, susținând că este pregătită să intre în spațiul Schengen. Kiril Petkov le-a spus jurnaliştilor că pentru moment încă nu se are încredere în Bulgaria în această chestiune. Premierul Bulgariei recunoaște că țara sa a mințit Petkov a spus că a discutat subiectul cu premierul olandez Mark Rutte. Problema este că de-a lungul anilor Bulgaria a eşuat în respectarea multora dintre promisiunile pe care le-a făcut, a explicat prim-ministrul, adăugând: "Am minţit, aşa că nu există încredere". "Ei ne-ar întinde o mână, dar oricine ştie povestea cu băiatul care a strigat lupul aşa că, de acum încolo, ceea ce contează cel mai mult este să arătăm că noul guvern bulgar îşi respectă promisiunile", a adăugat el, citat de Agerpres, care preia agenția bulgară BTA. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Petkov a explicat că Bulgaria trebuie să-şi câştige încrederea. Până acum această ţară a acoperit criteriile numai nominal, acum trebuie să le acopere efectiv. Contrabanda dincolo de graniţele sale trebuie să fie oprită şi trebuie să se exercite un control real, a spus Petkov, adăugând că acest guvern trebuie să arate rezultate, după ce i s-a acordat prezumţia de bune intenţii. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Civilii, evacuați din Donbas în timp ce ostilitățile escaladează treptat Foto: mil.ru
Internațional

Civilii, evacuați din Donbas

Civilii care nu pot lupta sunt evacuați din Donbas, unde se află cele două regiuni separatiste pro-ruse, din Ucraina. Conform unei surse a agenţiei ruse Interfax, vineri seară, la ora locală 20:00, va începe transportarea civililor către Rusia cu autobuzele. Civilii, evacuați din Donbas Separatiştii din Doneţk şi Lugansk au anunţat anterior că vor evacua populaţia civilă către Rusia întrucât, susţin ei, armata ucraineană pregăteşte o ofensivă de anvergură, după ce joi şi vineri, de-a lungul liniei de contact ce desparte armata ucraineană şi separatiştii s-au înmulţit încălcările armistiţiului convenit în 2015, incidente pentru care cele două părţi se acuză reciproc. Potrivit Reuters, Președintele Vladimir Putin a ordonat ministrului pentru Situații de Urgență să se deplaseze în sud-estul Rusiei pentru a asigura cazarea cetățenilor care părăsesc cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu autobuze care pregătesc transportul persoanelor vulnerabile (bătrâni, femei și copii). În același timp, liderul separatiștilor din Donețk a ordonat bărbaților „să rămână pe poziții pentru a-și apăra pământul”. Potrivit agenției Interfax, care citează o sursă parlamentară din autorpoclamata republică, câteva sute de mii de oamenji plănuiesc să părăsească Republica Donețk către regiunea Rostov din Rusia. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Pe o înregistrare video Ria Novosti postată pe Twitter, se aud sirenele în Donețk.

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi (sursa: apnews.com)
Internațional

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi

Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi. Un tribunal din Moscova a ordonat vineri încarcerarea lui Oleg Navalnîi, fratele principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, într-un caz denunţat de susţinătorii lor ca fiind legat de persecuţia politică din Rusia, relatează France Presse. Această decizie a fost pronunţată în lipsă, autorităţile neştiind unde se află Oleg Navalnîi, pe care îl bănuiesc că ar fi plecat în exil în străinătate. Putin vrea pușcărie pentru Oleg Navalnîi În august 2021, Oleg Navalnîi a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare pentru încălcarea normelor de sănătate legate de coronavirus, după ce i-a chemat pe ruşi la o manifestaţie pentru eliberarea fratelui său, închis de mai bine de un an. Menţionând că nu a anunţat serviciile penitenciare aşa cum prevede sentinţa sa, instanţa a decis, prin urmare, vineri "să înlocuiască pedeapsa cu suspendare cu închisoarea cu executare", a explicat pe Twitter avocatul său, Nikos Paraskevov. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk Potrivit agenţiilor de presă ruse, care l-au citat vineri pe preşedintele tribunalului, Oleg Navalnîi s-a dus în Cipru în septembrie şi nicio informaţie cu privire la întoarcerea sa în Rusia nu a mai ajuns de atunci la autorităţi. Oleg a stat deja la închisoare în trecut În umbra fratelui său mai mare, el l-a susţinut întotdeauna activ pe acesta din urmă în lupta sa ca principal opozant al Kremlinului, noteză AFP. El însuşi a fost în închisoare. În 2014, Oleg şi Aleksei Navalnîi au fost condamnaţi într-un dosar de "fraudă" ce a implicat compania franceză de cosmetice Yves Rocher şi o firmă condusă de cei doi fraţi. În timp ce atunci fratele mai mare a primit o pedeapsă cu suspendare, Oleg Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în întregime, până la eliberarea sa în iunie 2018. Aleksei Navalnîi a acuzat întotdeauna autorităţile ruse că îl fac pe fratele său "ostatic" în dorinţa lor de a-i împiedica ambiţiile politice. Opozantul, închis și judecat în alte dosare Aleksei Navalnîi a fost el însuşi închis la începutul anului 2021, la întoarcerea din convalescenţă în Germania după o otrăvire pe care o atribuie Kremlinului. Oleg Navalnîi a jurat atunci că nu va "permite" copiilor săi să trăiască într-un "stat poliţienesc" unde "oamenii sunt trimişi la închisoare pentru că au spus adevărul". De atunci, Oleg Navalnîi a cerut neobosit în mass-media şi pe reţelele sociale eliberarea fratelui său. Aleksei Navalnîi este încă în spatele gratiilor şi chiar riscă acum o nouă pedeapsă de 10 ani de închisoare, după deschiderea unui nou proces împotriva sa marţi, arată Agerpres.

SUA, îngrijorată de anunțul Turciei (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina

Rusia - război, nu diplomație în Ucraina. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat vineri că intensificarea ciocnirilor în derulare în estul Ucrainei reprezintă "un scenariu de provocări" conceput de Rusia pentru a justifica un atac asupra Ucrainei, relatează AFP. Rusia - război, nu diplomație în Ucraina Evenimentele din ultimele 24-48 de ore "fac parte dintr-un scenariu deja în derulare, care constă în crearea de provocări false, apoi în a răspunde la aceste provocări şi, în cele din urmă, în a comite o nouă agresiune împotriva Ucrainei", a acuzat Blinken într-un discurs la Conferinţa de Securitate de la Munchen. Citește și: Putin a dat semnalul începerii operațiunii „Ucraina”: tiruri de artilerie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk "Deşi facem tot ce ne stă în putere pentru a transmite clar că există o cale diplomatică" la această criză gravă între Occident şi Rusia, "suntem profund îngrijoraţi de faptul că nu aceasta este calea în care s-a angajat Rusia", a spus şeful diplomaţiei americane. Blinken a formulat acuzaţii similare joi în Consiliul de Securitate al ONU. Germania: Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" Tot vineri, în cadrul Conferinţei de Securitate de la Munchen, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a declarat la rând său că Rusia exercită "o ameninţare absolut inacceptabilă" asupra securităţii europene. Anunţurile recente ale Rusiei privind o retragere parţială a trupelor "au fost un licăr de speranţă", a spus ea, adăugând însă că îşi doreşte să vadă acţiuni, "deoarece ameninţarea rusă este în continuare reală". "Această criză nu este o criză ucraineană. Este o criză rusă", a declarat şefa diplomaţiei germane. În timp ce Rusia a transmis joi SUA cererile sale strategice privind securitatea în Europa, pentru a dezamorsa criza privind Ucraina, Annalena Baerbock spune că propunerile Moscovei "nu sunt încurajatoare până acum". "Vrem să discutăm în orice moment" despre aceste subiecte cu Rusia, dar "nu cu propuneri care pun la îndoială arhitectura de securitate pe care am construit-o împreună" în Europa, a afirmat ea.

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk

Putin începe războiul în Donețk, Lugansk. Separatiştii proruşi care controlează republicile separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei au anunţat vineri evacuarea civililor către Rusia. Mișcarea, în urma intensificării bombardamentelor de artilerie pentru care armata ucraineană şi separatiştii se acuză reciproc, relatează Reuters şi AFP. Putin începe războiul în Donețk, Lugansk Într-un mesaj video transmis pe contul său de Telegram, liderul republicii Doneţk, Denis Puşilin, a acuzat Ucraina că se pregăteşte să invadeze cele două provincii separatiste proruse. "Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va da curând ordinul de a trece la ofensivă şi de a pune în aplicare planul de invazie a republicilor Doneţk şi Lugansk", a susţinut liderul separatist prorus. Citește și: România, răspuns pentru Rusia: Ne dorim ca grupul de luptă NATO să fie poziționat în țara noastră Prin urmare, "astăzi, o plecare masivă şi centralizată a populaţiei este organizată către Federaţia Rusă. Trebuie evacuaţi în primul rând femeile, copiii şi persoanele vârstnice", a anunţat Puşilin. El a precizat că Rusia a acceptat să găzduiască în regiunea Rostov persoanele ce vor fi evacuate şi "au fost create toate condiţiile pentru un tranzit rapid în punctele de control". Între timp, provincia Lugansk a anunţat la rândul ei că va începe evacuarea civililor către Rusia. În cele două provincii trăiesc milioane de persoane, majoritatea rusofone şi care au primit de asemenea cetăţenia rusă. Ucraina neagă o ofensivă în Donbas Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat în aceeaşi zi în faţa parlamentului de la Kiev că nu are în vedere nicio ofensivă asupra celor două provincii separatiste din Donbas. De-a lungul liniei de contact stabilite între armata ucraineană şi separatişti în urma armistiţiului convenit în 2015 s-au înregistrat în ultimele ore, şi în special în cursul zilei de joi, multiple încălcări ale încetării focului. Ministrul Reznikov a spus în intervenţia sa din parlament că numai joi separatiştii au efectuat 60 de atacuri asupra poziţiilor ucrainene, dintre care 43 cu arme interzise prin acordurile de pace de la Minsk, soldate cu rănirea a doi soldaţi şi a doi civili. La rândul lor, separatiştii din Doneţk au vorbit despre 30 de atacuri efectuate vineri asupra lor de armata ucraineană, potrivit Agerpres. Putin face pe pacificatorul Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că observă o deteriorare a situaţiei în estul Ucrainei, îndemnând Kievul să se aşeze la masa tratativelor cu separatiştii din Doneţk şi Lugansk, şi a lansat un apel la punerea în practică a Acordurilor de la Minsk, destinate să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, potrivit AFP şi Reuters. În cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, Putin a mai spus că Rusia este pregătită să meargă pe calea negocierilor cu NATO cu privire la cererile sale de securitate, dar că Alianţa condusă de SUA şi Washingtonul nu sunt încă dispuse să se angajeze asupra preocupărilor-cheie ale Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a respins ceea ce a numit "dezinformările" Moscovei. We categorically refute Russian disinformation reports on Ukraine’s alleged offensive operations or acts of sabotage in chemical production facilities. Ukraine does not conduct or plan any such actions in the Donbas. We are fully committed to diplomatic conflict resolution only.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 18, 2022

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici (sursa: presidency.ro)
Internațional

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici

România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici. România este pregătită să găzduiască grupul de luptă al NATO, fiind cunoscut locul unde va fi poziţionat, a declarat, joi, preşedintele Klaus Iohannis. Citește și: Stoltenberg at Mihail Kogălniceanu: I welcome France’s offer to lead a NATO battlegroup here in Romania Acesta a precizat că detaliile vor fi făcute publice în momentul în care va fi aprobat formal la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. România răspunde Rusiei: Vrem NATO aici "Am discutat cu preşedintele Macron în marja întâlnirii de aseară şi această chestiune. Rămânem implicaţi, Franţa îşi doreşte în continuare să fie naţiune cadru, noi ne dorim în continuare ca acest grup de luptă - , cum se numeşte în NATO - să fie poziţionat în România. Citește și: Romania joins NATO’s most successful munition cooperation framework Şi da, pot să vă spun că noi suntem pregătiţi, ştim unde va fi poziţionat acest , însă acest grup de luptă încă nu este aprobat formal la nivel NATO. Însă suntem optimişti că aliaţii vor agrea acest format. Citește și: Biden anunță un atac al Rusiei în Ucraina „în următoarele zile” Discuţiile se vor purta în această primăvară şi, în final, când totul va fi rezolvat şi clarificat, vom putea să facem şi declaraţii publice despre cine participă, unde vor fi poziţionaţi şi alte detalii interesante pentru publicul din România, dar chiar acum încă nu", a explicat şeful statului. Citește și: Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România Rusia a cerut, în ultimele săptămâni, ca NATO să-și retragă trupele din România. Reuniune informală a Consiliului European Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea informală organizată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind situaţia de securitate din Sahel. Joi, şeful statului a luat parte, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European pe tema ultimelor evoluţii privind situaţia de securitate de la graniţele Ucrainei şi la cel de-al VI-lea Summit Uniunea Europeană - Uniunea Africană, care va continua şi vineri. Tot vineri, şeful statului va avea, în marja participării la Summitul UE - Uniunea Africană, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Agerpres.

Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține Biden Foto: White House
Internațional

Rusia va intra în Ucraina în câteva zile

Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține președintele SUA. El a apreciat că riscul unei invazii este "foarte ridicat". Rusia va intra în Ucraina în câteva zile, susține președintele SUA Un atac este posibil "în următoarele zile", le-a spus el jurnaliştilor înainte de a pleca de la Casa Alba pentru o deplasare de câteva ore în Ohio. El a precizat că nu a prevăzut să îl sune pe omologul său rus Vladimir Putin. "Toate indiciile pe care le avem arată că sunt pregătiţi să intre în Ucraina, să atace Ucraina", a adăugat el. Până acum, preşedintele american a atenţionat în multe rânduri asupra riscului unei invazii, precizând însă că Putin nu a luat o decizie. Washingtonul a ridicat semnificativ nivelul de alertă de câteva ore şi susţinut că Rusia a continuat să îşi consolideze dispozitivul militar din apropierea graniţei cu Ucraina, în ciuda asigurărilor Moscovei că şi-a retras o parte a trupelor. Citește și: Un lider local al USR o face „vrăjitoare” pe Firea și arată că ea minte când îl atacă pe Nicușor Dan SUA atrag de asemenea atenţia asupra riscului ca Moscova să fabrice un pretext care ar putea fi folosit ca justificare pentru o invazie. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin minte: nu scade, crește trupele la granița cu Ucraina (sursa: eng.mil.ru)
Internațional

Putin minte: nu scade, crește trupele

Putin minte: nu scade, crește trupele. Rusia şi-a crescut prezenţa militară la graniţa cu Ucraina, potrivit atât SUA, cât și Marii Britanii. Noile efective sunt mai mari cu până la "7.000 de soldaţi", dintre care unii au sosit miercuri. Asta chiar dacă Moscova a anunţat o retragere parţială a forţelor sale, a asigurat un înalt oficial al Casei Albe, transmite joi AFP. Putin minte: nu scade, crește trupele "Ieri ruşii au anunţat că îşi retrag trupele de la graniţa cu Ucraina (...). Acum ştim că este fals. De fapt, avem acum confirmat că în ultimele zile Rusia şi-a mărit prezenţa de-a lungul graniţei sale cu Ucraina cu până la 7.000 de soldaţi, dintre care unii au sosit astăzi (miercuri - n.r.)", a declarat presei un înalt oficial al Casei Albe, sub protecţia anonimatului. "Rusia spune că vrea să găsească o soluţie diplomatică, dar acţiunile sale indică contrariul. Sperăm că va schimba direcţia înainte de a lansa un război catastrofal şi distructiv", a mai spus oficialul american. Citește și: Guvernul mai înființează 60 de sinecuri care se vor transforma în pensii speciale: se suplimentează personalul MAE El a asigurat că Rusia ar putea să lanseze "oricând" o operaţiune care să servească drept pretext pentru a invada Ucraina. Înaltul oficial a considerat că această operaţiune pretext ar putea lua diferite forme, de la o provocare în regiunea Donbas până la o falsă incursiune pe teritoriul Rusiei. Indicând că se aşteaptă la "mai multe ştiri false din partea presei de stat ruse în zilele următoare", acesta şi-a exprimat speranţa că "lumea este pregătită". Și britanicii subliniază ipocrizia rusească "Nu am văzut dovezi că Rusia şi-a retras forţele de la graniţele Ucrainei", a declarat Jim Hockenhull, şeful serviciului de informaţii al apărării din Marea Britanie, într-o declaraţie publică rară. "Contrar afirmaţiilor sale, Rusia continuă să îşi consolideze capacităţi militare în apropierea Ucrainei", a spus el. "Aceasta include observarea de vehicule blindate şi elicoptere suplimentare, precum şi un spital de campanie care se îndreaptă spre graniţele Ucrainei. Rusia are masa militară pentru a conduce o invazie a Ucrainei", a adăugat Hockenhull. Tot miercuri, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că există puţine dovezi ale retragerii trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina în cadrul unei convorbiri cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit AFP. Cei doi lideri au convenit că o invazie rusă a Ucrainei ar avea consecinţe "catastrofale" şi au decis să continue să colaboreze pentru găsirea unei "soluţii diplomatice urgente" şi pentru "evitarea unei escaladări militare dezastruoase şi a unei crize umanitare", conform unui comunicat dat publicităţii de un purtător de cuvânt din Downing Street. Scenariu: atac militar rusesc limitat Şeful serviciului de informaţii externe estonian a declarat miercuri că Rusia continuă dislocarea de trupe la graniţa cu Ucraina şi că va lansa probabil un atac militar limitat, informează Reuters. Atacul ar include bombardarea cu rachete şi ocuparea unor porţiuni de teren cheie în Ucraina, a declarat Mikk Marran, director general al serviciului de informaţii externe al Estoniei. "În acest moment, evaluarea noastră este că ar evita oraşele cu populaţie mare deoarece ar fi necesare multe trupe pentru a controla acele zone. Dar nu există o înţelegere clară a căii pe care o vor aborda trupele ruse", a spus el într-o conferinţă de presă organizată pentru a prezenta raportul anual al serviciului. O altă posibilitate ar putea fi intensificarea luptei în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei susţinute de ruşi. O astfel de escaladare este "foarte probabilă" şi în acest fel "Rusia poate avea o capacitate plauzibilă de negaţie şi poate evita sancţiunile", a spus Marran. După Ucraina, urmează țările baltice "Dacă Rusia are succes în Ucraina, aceasta ar încuraja-o să crească presiunea asupra ţărilor baltice în următorii ani", a spus el, adăugând: "Ameninţarea cu războiul a devenit principalul instrument politic pentru Putin". Serviciile de informaţii ale Estoniei sunt la curent cu aproximativ zece grupuri de luptă ale trupelor ruse care se deplasează spre graniţa cu Ucraina, unde 100 de grupuri de luptă militare ruse, adică aproximativ 170.000 soldaţi, sunt deja dislocaţi, a mai spus Mikk Marran. Aceste cifre includ soldaţi dislocaţi în regiunile din jurul Ucrainei dar şi trupe trimise în Belarus pentru a participa la un exerciţiu militar în apropierea graniţei cu Ucraina. Unii dintre soldaţi vor rămâne probabil în Belarus după încheierea exerciţiului de pe 20 februarie, o îngrijorare semnificativă pentru NATO, alianţa militară din care fac parte ţările baltice, a spus Marran."Aceasta ar reduce timpul de pregătire pentru un atac împotriva ţărilor baltice", a mai declarat oficialul eston.

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede

Trupele rusești pleacă? NATO nu crede. Configuraţia forţelor armate ale Rusiei în vestul ţării va reveni la normal în trei-patru săptămâni, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Irlanda, Iuri Filatov, informează miercuri TASS şi Reuters. Rusia a masat trupe lângă Ucraina, alimentând temeri că Moscova ar plănui un atac asupra ţării vecine. Moscova neagă că ar avea asemenea planuri. Trupele rusești pleacă? NATO nu crede Rusia a anunţat că mai multe dintre forţele sale militare din jurul Ucrainei au fost retrase miercuri, însă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a îndemnat Moscova să dovedească această retragere, susţinând că sunt semne că şi mai multe trupe ruse se îndreaptă spre frontiera ucraineană. De asemenea, Rusia nu va participa la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în timpul căreia se va discuta despre exerciţiile sale militare comune cu Republica Belarus, a informat miercuri TASS, citându-l pe şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov. Săptămâna trecută, cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - au cerut mai multe informaţii Republicii Belarus cu privire la exerciţiile militare de anvergură pe care le desfăşoară împreună cu Rusia pe teritoriul belarus. Ministerul Apărării al Letoniei a anunţat că cele trei ţări au trimis o solicitare în acest sens conducerii autoritare de la Minsk, prin intermediul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Zelenski: Nu vedem deocamdată vreo retragere Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că nu a constatat deocamdată nicio retragere a trupelor ruse de pe poziţiile din apropierea frontierei ucrainene, relatează Reuters, care citează BBC. "Să fiu sincer, noi reacţionăm la realitatea care există şi nu vedem deocamdată vreo retragere, doar am auzit despre ea", a spus Zelenski în timpul unei vizite în vestul Ucrainei. "Cred că toţi oamenii normali se aşteaptă la o dezescaladare. În ce priveşte ameninţarea, am spus de multe ori că suntem calmi în legătură cu orice ameninţări pentru că ne amintim că toată această situaţie nu a început ieri. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani. Atunci când trupele se retrag toată lumea va vedea asta... dar pentru moment, este doar o declaraţie", a adăugat şeful statului ucrainean. Stoltenberg: Rusia continuă concentrarea militară Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat miercuri că alianţa "nu a observat nicio detensionare pe teren", deşi Rusia a anunţat că şi-a retras o parte din trupele de la frontierele Ucrainei, transmit dpa şi Reuters. "Dimpotrivă, se pare că Rusia continuă concentrarea militară", a declarat Stoltenberg presei. "Ce observăm este că şi-au mărit numărul de militari şi că mai mulţi militari sunt pe drum", a adăugat el. Secretarul general a arătat că deplasările de trupe şi tancuri sunt o practică uzuală: "Dacă într-adevăr (ruşii - n. red.) încep să îşi retragă militarii, va fi ceva binevenit. (...) Şi-au deplasat întotdeauna forţele încoace şi încolo, aşa că doar observarea unor deplasări ale forţelor sau ale tancurilor nu confirmă o retragere reală". El a adăugat, înaintea unei reuniuni de două zile a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, că alianţa va continua să monitorizeze situaţia şi să insiste pentru diplomaţie. Rușii acuză cecitatea NATO Ministrul canadian al apărării, Anita Anand, a făcut tot miercuri o declaraţie similară. Ea a afirmat că speră să vadă dovezi ale retragerii ruse din apropierea Ucrainei, dar deocamdată numerele sunt în creştere, iar situaţia este într-un moment de cotitură. "Escaladarea militarilor ruşi la frontiera ucraineană, inclusiv în Belarus, este tot mai semnificativă", a spus Anand la sosirea la reuniunea de la Bruxelles cu omologii ei. "Aşteptăm să vedem dovezi ale retragerii militarilor din partea Rusiei. Dar trebuie să ne pregătim pentru orice eventualitate, cu această escaladare semnificativă a militarilor ruşi la care am asistat în ultimele săptămâni", a mai afirmat ea. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că analiza făcută de NATO cu privire la mişcările de trupe ruseşti în apropiere de Ucraina este greşită, transmite dpa. "Sunt probleme cu evaluarea de către NATO a situaţiei", a atras atenţia Peskov, citat de agenţia Interfax.

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing Foto: eng.chinamil.com.cn/ Lu Hongbo
Internațional

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing

Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing, arată un înalt comandant militar din forțele aeriene ale SUA. Un general american, Kenneth Wilsbach, comandantul forţelor aeriene ale SUA în Pacific, a avertizat, astăzi, că Beijingul ar putea profita de pe urma crizei ucrainene, pentru a încerca să facă un gest "provocator" în Asia, în timp ce puterile occidentale sunt ocupate să calmeze tensiunile cu Rusia. Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing El a subliniat că susţinerea oferită de Beijing Rusiei în conflictul său cu Occidentul asupra Ucrainei suscită întrebări cu privire la intenţiile Chinei în Asia. "Dacă ne întrebăm, oare China va vedea ceea ce se întâmplă în Europa şi (...) va încerca ceva în Indo-Pacific, într-adevăr, aceasta este un motiv de îngrijorare", a subliniat responsabilul militar american în marja unui Salon de aeronautică de la Singapore. "Am îngrijorări cu privire la faptul că ei (China) ar putea dori să profite. Nu ar fi surprinzător dacă ei vor încerca ceva ce ar putea fi provocator, pentru a vedea în ce măsură reacţionează comunitatea internaţională", a spus generalul american. Acum câteva zile, Wall Street Journal a publicat un editorial, „Ukraine Is a Distraction From Taiwan”, în care aprecia că SUA nu vor putea să desfășoare forțe în Europa și, în același timp, să protejeze Taiwanul. În plus, Taiwanul se află într-o locație crucială din punct de vedere strategic, pe rutele maritime aglomerate, cu aliați ai SUA la nord (Japonia) și la sud (Filipine). Taiwanul, crucial pentru securitatea aliaților SUA Dacă Armata Populară de Eliberare, armata Chinei comuniste, ar fi capabilă să ocupe insula, ar submina capacitatea Americii de a le apăra pe ambele și ar zdrobi credibilitatea angajamentelor sale față de alți aliați și parteneri în fața puterii dure în creștere a Chinei, scrie site-ul War on the Rocks. „Existența Taiwanului ca democrație liberală prosperă oferă, de asemenea, o alternativă convingătoare la China autocratică: demonstrează că democrația și capitalismul de piață liberă sunt potrivite pentru o societate de limbă chineză. Oamenii din Taiwan împărtășesc norme și valori cu Occidentul, nu cu Partidul Comunist Chinez, și este o poveste de succes strălucitoare pentru eforturile SUA de a promova prosperitatea și libertatea în lume. Ucraina ar putea fi la fel într-o zi, dar dacă o va face, probabil, va fi printr-o integrare economică mai strânsă cu Uniunea Europeană, nu prin legăturile sale slabe cu Statele Unite. Din toate aceste motive, dacă Taiwanul ar intra sub controlul Beijingului, interesele americane ar fi afectate mult mai grav decât într-un atac rusesc asupra Ucrainei”, mai arată War on the Rocks. Beijingul este acuzat de mai mulţi ani că provoacă tensiuni în regiune, în măsura în care China îşi întăreşte controlul asupra insulelor şi insuliţelor din Marea Chinei de Sud. China revendică aproape toată această zonă, ceea ce contestă mai multe ţări riverane precum Malaezia, Vietnam, Filipine, Taiwan sau Brunei. SUA nu au revendicări asupra acestei zone, însă apără principiul libertăţii de a naviga pe rute maritime strategice, potrivit AFP.

Biden: SUA nu amenință Rusia Foto: Facebook White House
Internațional

Biden: SUA nu amenință Rusia

Într-un discurs ținut la Casa Albă, președintele Joe Biden s-a adresat inclusiv cetățenilor ruși, afirmând că SUA și NATO nu amenință Rusia. El a avertizat asupra costurilor unei invazii, și pentru Rusia, și pentru Ucraina. Biden: SUA nu amenință Rusia „Permiteți-mi să fiu la fel de clar despre ceea ce nu facem: Statele Unite și NATO nu reprezintă o amenințare pentru Rusia”, a spus Biden, vorbind de la Casa Albă. „Ucraina nu amenință Rusia. Nici SUA, nici NATO nu au rachete în Ucraina. Nu avem, nu avem planuri să le punem și acolo. Nu țintim poporul Rusiei. Nu căutăm să destabilizam Rusia. Cetăţenilor Rusiei: nu sunteţi inamicul nostru. Nu cred că vreţi un război sângeros, distructiv împotriva Ucrainei", a spus el. ”Abordarea noastră a fost și rămâne diplomația. Asta i-am transmis președintelui Putin. Vrem un document semnat privind garanțiile de securitate”, a mai arătat Biden. El a avertizat că NATO își va apăra ferm teritoriul și va răspunde la orice atac împotriva unui aliat NATO. Biden a mai declarat că SUA este gata să reacționeze cu putere la un atac rusesc in Ucraina, care este o posibilitate. El a precizat însă că Statele Unite nu vor trimite soldați în această țară. Invazia va avea un cost imens Președintele SUA a mai apreciat că o invazie are avea un cost imens în vieți omenești pentru Ucraina, dar și ”un cost strategic uriaș pentru Rusia”. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem ”Dacă Rusia invadează în zilele care urmează, costul uman și economic pentru Rusia va fi enorm. Lumea nu va putea uita că Rusia a ales să pornească un război sângeros și fără rost”, a susținut Biden. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent

Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina Foto: Facebook Dinamo Kiev
Internațional

Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina

De frica rușilor, Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina, a decis antreonorul Mircea Lucescu (78 de ani). Echipa se afla la antrenament în Antalya, în Turcia, iar antrenorul a decis să rămână acolo. Dinamo Kiev nu se întoarce în Ucraina Și staff-ul tehnic al echipei se află în Antalya. Mai mult, Lucescu le-a permis fotbaliștilor să își cheme familiile sau persoanele apropiate alături de ei, scrie Digi Sport. Decizia este una temporară, întrucât situația de la granița Ucrainei este foarte incertă. O invazie rusească ar fi posibilă în aceste zile, au scris mai multe publicații din occident, citând surse din serviciile de informații. Mircea Lucescu a fost ales antrenorul anului 2021 în Ucraina. Titlul i-a fost acordat de către Asociaţia Antrenorilor din Ucraina. O cu totul altă atitudine a avut echipa Dinamo Kiev în timpul celui de-al doilea război mondial, când Ucraina era ocupată de Germania nazistă. Confruntare cu naziștii „Stadionul Zenit, astăzi Start, din Kiev, a găzduit o astfel de confruntare în care balonul a fost disputat de echipa sovietică FC Start, formată din foști membri ai Dinamo Kiev, și ofițerii naziști care ocupaseră țara. La 9 august 1942, victoria echipei ucrainene pe terenul de fotbal în fața naziștilor a însemnat, mai ales, o sentință la moarte”, scrie revista Historia. Potrivit acestei reviste, la 9 august 1942, „Stadionul Zenit din Kiev a găzduit meciul istoric dintre FC Start și Flakelf. Totuși, miza jocului fusese schimbată. În zilele precedente, orașul fusese împânzit de de afișe, iar stadionul era bine păzit de naziști. Echipa ucrainenilor trebuia să piardă în fața naziștilor și mii de cetățeni să fie martori la acest eșec. S-au luat tot felul de măsuri de precauție:jucătorii au fost amenințați cu moartea în caz de victorie în acest meci și s-a hotărât ca meciul să nu mai fie arbitrat de un român – românii fiind considerați cei mai imparțiali cu putință, neputând fi acuzați de simpatii pentru aliații germani și maghiari, dar nici pentru ucraineni – ci de un ofițer german SS”. După acest meci, jucătorii au fost arestați de către Gestapo, fiind acuzați a fi membri NKVD. Unul a murit în urma torturilor la care a fost supus, alți opt au fost trimiși în lagărul de la Syrets, aflat la Bobi Yar, în apropierea Kievului, iar trei membri ai echipei FC Start au fost împușcați, mai arată Historia. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni prin vocea Dumei (sursa: Agerpres)
Internațional

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni

Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni. Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui rus Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei deja de opt ani, informează AFP. "Apelul adresat preşedintelui Rusiei asupra necesităţii de a recunoaşte Republica Populară Doneţk şi Republica Populară Lugansk îi va fi transmisă fără întârziere", a scris pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin. Putin, sfidător: cere independența separatiștilor ucraineni El a precizat că acest text a fost adoptat în "şedinţă plenară" de către Duma de Stat, pentru ca cele două teritorii să devină "state autonome, suverane şi independente". Întrebat cu privire la aceasta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că deocamdată nu există "nicio decizie oficială" în acest sens, dar că cererea deputaţilor "reflectă părerea populaţiei" ruse. Citește și: Putin a decis care este pretextul pe care-l va invoca pentru război: Nu vom invada Ucraina decât dacă suntem provocaţi să o facem Recunoaşterea acestor teritorii ar marca sfârşitul procesului de pace în estul Ucrainei, în condiţiile în care acordurile de la Minsk, semnate cu mediere franco-germană, prevăd revenirea acestor teritorii sub controlul Kievului. "În caz de recunoaştere, Rusia se va retrage de facto şi de jure din acordurile de la Minsk, cu toate consecinţele ce vor decurge de aici. Noi am atenţionat împotriva acestei poziţii", a reacţionat şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba. Moscova a rupt mai multe teritorii în ultimii ani Federaţia Rusă acuză de luni de zile Ucraina că vrea să zădărnicească aceste acorduri, iar procesul de pace este practic paralizat de la sfârşitul lui 2019. Moscova este considerată instigatoarea conflictului şi susţinătoarea separatiştilor, războiul izbucnind în urma anexării de către Rusia a Peninsulei Crimeea, după instalarea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor, la începutul lui 2014. Moscova a favorizat separatismele în mai multe republici ex-sovietice după destrămarea Uniunii Sovietice, recunoscând după războiul-fulger din Georgia, în 2008, independenţa a două teritorii proruse, Osetia de Sud şi Abhazia. NATO avertizează că Rusia se joacă cu focul Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat marţi Moscova în privinţa recunoaşterii auto-declaratelor "republici populare" Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, transmite Reuters."Dacă aceasta se va întâmpla, va fi încă o încălcare grosolană a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei, întrucât nu există niciun dubiu că Doneţk şi Lugansk sunt parte a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional", le-a declarat Stoltenberg reporterilor la Bruxelles."Prin urmare, o astfel de recunoaştere ar fi o încălcare a dreptului internaţional şi a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei. Nu doar atât, dar va fi şi o încălcare a acordurilor de la Minsk, aşadar va face şi mai dificil să se găsească o soluţie politică bazată pe acordurile de la Minsk", a adăugat el, citat de Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră