sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina

Rusia a invadat Ucraina joi dimineață. Președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a început o „operațiune militară specială” în Ucraina, susținând că urmărește „demilitarizarea”, dar nu ocuparea țării, într-un discurs ținut în această dimineață, înainte de ora locală 06.00, scrie The New York Times. Putin a amenințat că „cine încearcă să ne oprească trebuie să știe că răspunsul Rusiei va fi imediat și va însemna consecințe pe care nu le-a suportat până acum în istoria sa”. Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că a primit o „cerere” de asistență din Lugansk și Donețk Putin a susținut că operațiunea desfășurată de Moscova urmărește „demilitarizarea și denazificarea Ucrainei”, făcând referire la narațiunea Kremlinului că Ucraina „amenință militar” Rusia și că este condusă de „neonaziști”. El a susținut că a decis să acționeze după ce a primit o cerere de asistență din partea liderilor celor două regiuni separatiste Donețk și Lugansk, cărora Moscova le-a recunoscut independența luni. Russian President Vladimir Putin announces a military operation in Ukraine https://t.co/YGkiBS8DgG pic.twitter.com/OwKPpNgwy1— TIME (@TIME) February 24, 2022 „Am decis să derulăm o operațiune militară specială. Are ca scop să-i protejeze pe oamenii care de opt ani suferă persecuții și sunt supuși unui genocid de regimul de la Kiev. Pentru asta, urmărim demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, precum și să-i aducem în fața justiției pe cei care au făcut crime împotriva civililor. Planurile noastre nu includ ocuparea teritoriului ucrainean”, a susținut Putin, într-un discurs. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică acțiunile președintelui rus Smoke rises in Kharkiv, the northeastern city of #Ukraine. pic.twitter.com/jjwPmyOwmt— Ahmer Khan (@ahmermkhan) February 24, 2022 Sunt explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. În Odessa au intrat trupele Rusiei - Ministerul de Interne al Ucrainei Ministerul de Interne al Ucrainei a anunțat explozii în Kiev, Harkov, Kramatorsk. Un aeroport de lângă Kiev ar fi fost atacat cu rachete, a mai anunțat Ministerul de Interne, citat de The New York Times. Trupe rusești au aterizat în Odessa pentru a ajunge la Harkov. „Putin a lansat o invazie totală a Ucrainei. Orașele pașnice ale Ucrainei sunt atacate. Este un război. Ucraina se va apăra și va câștiga. Lumea poate și trebuie să-l oprească pe Putin. Acum este timpul să acționăm”, a reacționat pe Twitter ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba. Putin has just launched a full-scale invasion of Ukraine. Peaceful Ukrainian cities are under strikes. This is a war of aggression. Ukraine will defend itself and will win. The world can and must stop Putin. The time to act is now.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) February 24, 2022 Zelenski a anunțat introducerea legii marțiale în toată țara Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat introducerea legii marţiale în toate teritoriile ţării, scrie Reuters. „Suntem puternici, suntem gata pentru orice, vom învinge", a afirmat şeful statului ucrainean. image from the Ukrainian President’s office sent to CNN's @mchancecnn following the loud explosions the team heard on the ground in #Kyiv #Ukraine pic.twitter.com/IpJTDdmSCc— Michael Holmes (@holmescnn) February 24, 2022 NATO condamnă „atacul nesăbuit” al Rusiei asupra Ucrainei Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunțat „atacul nesăbuit” al Moscovei asupra Ucrainei. El a arătat că sunt „puse la risc nenumărate vieți civile”. Aliații se vor întâlni joi pentru a adopta noi sancțiuni împotriva Moscovei. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție I strongly condemn #Russia’s reckless attack on #Ukraine, which puts at risk countless civilian lives. This is a grave breach of international law & a serious threat to Euro-Atlantic security. #NATO Allies will meet to address Russia’s renewed aggression. https://t.co/FPpyuzmUXD— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 24, 2022 Biden: Putin a ales un război premeditat. Rusia va fi trasă la răspundere „Președintele Putin a ales un război premeditat care se va solda cu pierderea de vieți omenești și catastrofe. Rusia singură va fi responsabilă de moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite, aliații și partenerii săi vor răspunde într-o manieră unită și decisivă. Rusia va fi trasă la răspundere în fața lumii”, a transmis președintele american Joe Biden. The prayers of the world are with the people of Ukraine tonight as they suffer an unprovoked and unjustified attack by Russian military forces. President Putin has chosen a premeditated war that will bring a catastrophic loss of life and human suffering. https://t.co/Q7eUJ0CG3k— President Biden (@POTUS) February 24, 2022 MAE: România este alături de Ucraina „România este alături de Ucraina. Încălcarea gravă a dreptului internaţional de către Rusia va avea un preţ mare. Alături de aliaţii şi partenerii noştri, vom decide cele mai potrivite măsuri pentru securitatea şi siguranţa comunităţii euroatlantice", a scris ministrul de Externe Bogdan Aurescu, pe Twitter. RO?? stands with Ukraine??. Russia's serious violation of international law will have a high price. Together with our Allies and partners we will decide on the most appropriate measures for the security and safety of the Euro-Atlantic community. https://t.co/zwshkUWW8z— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 24, 2022 Ambasadorul Ucrainei la ONU, către omologul rus: Nu există purgatoriu pentru criminali de război. Ei merg direct în iad Ședința de urgență a Consiliului de Securitate al ONU s-a încheiat cu un schimb de replici tensionat între ambasadorul Ucrainei și cel al Rusiei, relatează The New York Times. Ambasadorul Ucrainei a spus, uitându-se la omologul său din Rusia: „Nu există purgatoriu pentru criminalii de război. Ei merg direct în iad”. După câteva minute de tăcere în Consiliu, ambasadorul rus i-a replicat: „Nu suntem agresivi cu poporul ucrainean, ci vizăm junta la putere în Kiev”. Acesta a declarat apoi ședința încheiată. În curs de actualizare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Rusia a invadat Ucraina. Putin susține că vrea „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Explozii în mai multe orașe, inclusiv în Kiev. Legea marțială, decretată în Ucraina
Din ce în ce mai multe semne că trupele rusești sunt aproape să intre în Ucraina. O nouă provocare, de data aceasta în Crimeea
Internațional

Din ce în ce mai multe semne că trupele rusești sunt aproape să intre în Ucraina. O nouă provocare, de data aceasta în Crimeea

Rușii, aproape să intre în Ucraina. Semnele războiului la granița ruso-ucraineană se înmulțesc pe măsură ce trec orele. Transporturi militare au fost reperate îndreptându-se spre Donețk. În Crimeea, o nouă provocare rusească pare să fi fost pusă în practică. Pretext pentru agresiune în Crimeea Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris miercuri pe Twitter că un schimb de noapte al uzinei de produse chimice Titan din Crimeea anexată de Rusia a fost evacuat, transmite Reuters. Dmitro Kuleba a spus că acesta este o posibilă pregătire pentru o altă provocarea înscenată de Rusia, care a anexat Crimeea în 2014. "Moscova pare să nu aibă limite în încercările de a crea pretexte pentru agresiuni ulterioare" a scris şeful diplomaţiei ucrainene pe Twitter. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse, relatează AFP. Rușii, aproape să intre în Ucraina Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate. "Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră", a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională. Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru "menţinerea ordinii publice" şi "prevenirea oricărei tentative" de destabilizare şi a unei lovituri de stat. Citește și: Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes) "Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control", a dat asigurări oficialul ucrainean. În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor "să consolideze protecţia" ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, "să limiteze circulaţia transportului", să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor. "Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene" a ucrainenilor, a precizat el. Convoaie militare către Donețk Un reporter al agenţiei Reuters a observat miercuri două convoaie distincte de echipamente militare care se îndreptau pe rute diferite spre oraşul Doneţk din estul Ucrainei. În unul din convoaie se aflau nouă tancuri şi un vehicul de luptă pentru infanterie; în celălalt erau camioane şi cisterne de carburant, afirmă martorul aflat pe teritoriul căruia Rusia i-a recunoscut luni independenţa faţă de Ucraina. Guvernul de la Kiev le-a recomandat cetăţenilor ucraineni să plece din Rusia, în timp ce Moscova a declanşat evacuarea ambasadei ruse din Ucraina - cel mai recent semnal ameninţător pentru ucrainenii care se tem de un atac militar rus la scară mare. În Ucraina a început tot miercuri şi înrolarea în forţele armate a rezerviştilor cu vârste între 18 şi 60 de ani, iar de cealaltă parte, liderul republicii autoproclamate Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că în teritoriul separatist se accelerează mobilizarea militară pentru a contracara "agresiunea" ucraineană. SUA, noi sancțiuni. Împotriva Nord Stream 2 AG Preşedintele SUA Joe Biden a anunţat miercuri sancţiuni împotriva companiei responsabile cu exploatarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, relatează AFP. "Astăzi am ordonat administraţiei mele să impună sancţiuni împotriva Nord Stream 2 AG şi a liderilor săi", se arată într-un comunicat. "Aceste măsuri fac parte din prima noastră tranşă de sancţiuni ca răspuns la acţiunile Rusiei în Ucraina", a subliniat liderul american. SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Gazoductul Nord Stream 2, finalizat, dar nedat în funcţiune, urma să crească dependenţa Germaniei de Rusia la 70% din importurile totale de gaz. Dîncu: România nu va fi atacată Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, afirmă că un război pe teritoriul României este, în acest moment, exclus, aşa cum o arată toate analizele NATO, iar probabilitatea unui atac asupra ţării noastre "tinde spre zero". "În principiu, toate analizele pe care le face NATO şi le facem şi noi împreună cu aliaţii noştri din NATO spun că în acest moment e exclus un război pe teritoriul României, pentru că e exclus un conflict militar între NATO şi Rusia. Sunt mai multe raţiuni de factură strategică pentru care se consideră că e cel mai bun acest scenariu. Nu cred că Rusia, în afară de unele lucru pe care vrea să le rezolve pe terenul fostei URSS, într-o utopie de reîntregire a Rusiei Ecaterinei a II-a sau a lui Petru cel Mare, nu cred că se poate întâmpla să atace o ţară NATO şi acest lucru să ducă la un conflict generalizat. Ar fi o dovadă de nebunie şi nu credem în acest scenariu", a declarat, miercuri, Dîncu la TVR. Întrebat cât de probabil este, pe o scară de la 1 la 10, ca România să fie atacată, ministrul Apărării a răspuns că probabilitatea "tinde spre zero în acest moment". " 0,1, aproape de 1", a adăugat Vasile Dîncu. "Oamenii pot sta liniștiți" El a făcut apel la cetăţeni "să stea liniştiţi" cu privire la posibilitatea unui atac din partea Rusiei. "În domeniul militar, experţii militari ştiu foarte bine care este echilibrul sau dezechilibrul de forţe la un moment dat. Putin a amplasat 150.000 de soldaţi la graniţa Ucrainei, atât cât i-ar putea permite, spun specialiştii (...), să desfăşoare pe teritoriul Ucrainei o bătălie pentru o anumită perioadă, pentru că nu se ştie cât ar putea să reziste aici. De aceea, nu e cazul, indiferent de ceea ce încearcă să impresioneze preşedintele Vladimir Putin, nu e cazul să ne gândim în acest moment, la nivelul societăţii civile, la nivelul cetăţenilor, la o asemenea posibilitate. Evident că această posibilitate e luată în calcul, dar mi se pare total improbabilă în acest moment. Eu cred că oamenii pot să stea liniştiţi din acest punct de vedere", a spus Dîncu. Ce pierderi poate aduce războiul României Acesta a arătat, însă, că un război în regiune ar avea alt tip de consecinţe asupra României. "Sunt alte consecinţe ale unui război în zonă care pot însemna suferinţă şi pierderi şi în România, dar nu pierderi de vieţi omeneşti. Pierderi în ceea ce priveşte resursele de energie, noroc că nu suntem dependenţi 100% de Rusia, cum sunt alte ţări, sau nici într-un procent atât de mare. Poate fi bulversată activitatea băncilor datorită blocajului şi poate fi afectat comerţul, de exemplu, cu Rusia. Există şi comerţ românesc în Rusia. Nu este atât de mare, nu avem relaţiile atât de extinse cu Rusia, dar există. (...) Poate fi bulversată, de exemplu, prin războiul electronic, activitatea unor instituţii, pentru că în domeniul acesta, al războiului electronic, nu poţi opri la graniţă atacurile de genul acesta. (...) Dar acestea nu sunt consecinţe care ar putea să pună viaţa oamenilor în pericol", a asigurat ministrul Vasile Dîncu.

O listă a țărilor care elimină toate sau majoritatea restricțiilor impuse de pandemie. Turismul, redeschis
Internațional

O listă a țărilor care elimină toate sau majoritatea restricțiilor impuse de pandemie. Turismul, redeschis

O listă a țărilor care elimină toate sau majoritatea restricțiilor impuse de pandemie. În ultima săptămână mai multe state au anunțat că revin la situația de dinainte de apariția pandemiei. Doar azi, Italia și Polonia au făcut astfel de anunțuri, chiar dacă relaxarea se va produce abia în martie. Listă a țărilor care elimină majoritatea restricțiilor Guvernul Italiei va pune capăt stării de urgenţă anti-COVID pe 31 martie, a anunţat miercuri premierul italian Mario Draghi. Aşa-zisul paşaport sanitar îmbunătăţit, care arată dovada vaccinări sau a trecerii recente prin boala COVID-19 şi care este necesar pentru a putea avea acces în mai multe locuri, va fi eliminat treptat, începând cu activităţile în exterior.Adam Niedzielski, ministrul Sănătății din Polonia, a anunțat, miercuri, că țara va renunța la aproape toate restricțiile împotriva Covid-19 de la 1 martie, în urma scăderii ratei de infectare. Singurele restricţii care vor mai rămâne sunt purtarea obligatorie a măştii în transportul public şi în spaţii publice închise şi carantina de şapte zile pentru cei infectaţi.Islanda va ridica vineri toate restricţiile anti-COVID-19 menţinute încă, inclusiv limita de 200 de persoane pentru reuniunile în interior şi programul redus pentru baruri, a anunţat miercuri Ministerul islandez al Sănătăţii. Vor fi ridicate şi toate restricţiile de la graniţe, precizează Ministerul Sănătăţii. Totuşi, notează dpa, cei cu simptome sunt rugaţi să rămână acasă şi se recomandă în continuare purtarea măştii în apropierea persoanelor vulnerabile.Scoţia va renunţa de luni la sistemul "paşapoartelor" de vaccinare obligatorie anticoronavirus, a anunţat marţi premierul scoţian Nicola Sturgeon, transmite dpa. Este de aşteptat ca şi alte restricţii să fie ridicate din martie. Cerificatul verde, abandonat Guvernul bulgar intenţionează să elimine certificatul verde la sfârşitul lunii martieȚările nordice, Suedia, Danemarca și Norvegia, au anunțat de săptămâna trecută ridicarea restricțiilor. În Suedia, cerinţele privind distanţarea socială, utilizarea certificatului pentru vaccin şi limitele privind numărul de persoane care se adună într-un singur loc au fost ridicate.Englezii testaţi pozitiv la coronavirus nu vor mai fi obligaţi să intre în carantină de joi, iar testarea universală gratuită va lua sfârşit în aprilieAustria va ridica majoritatea restricțiilor de la 5 martie. Olanda - majoritatea restricțiilor dispar pe 25 februarieElveția a ridicat majoritatea restricțiilor de săptămâna trecută. Israelul va permite intrarea în țară a tuturor turiștilor, indiferent dacă aceștia au fost vaccinați sau nu împotriva COVID-19 începând cu 1 martie. Intrarea în Israel va necesita în continuare două teste PCR, unul înainte de a zbura și unul la aterizarea în Israel, se arată în comunicat.Australia şi-a redeschis luni graniţele pentru toţi turiştii vaccinaţi împotriva COVID-19, la aproape doi ani după ce a impus unele dintre cele mai severe restricţii de călătorie din lume. Noua Zeelandă rezistă Printre puținele țări care par să reziste curentului de ridicare a restricțiilor se află Noua Zeelandă, condusă de un guvern socialist. Și-n Singapore există încă restricții de intrare pentru turiștii din o serie de țări. Se mențin și o serie de limitări în interiorul statului, precum interzicerea vizitelor în spitale, până la 20 martie. Citește și: Claudiu Târziu (AUR) vrea mai mulți preoți în spitale. Aceștia ar fi plătiți ca psihologii „cu cel mai ridicat nivel de salarizare”, din banii unității sanitare Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Moscova răspunde cu bla-bla la sancțiunile americane: Va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică
Internațional

Moscova răspunde cu bla-bla la sancțiunile americane: Va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică

Moscova promite răspuns la sancțiunile americane. Rusia a promis miercuri o ripostă "puternică şi dureroasă" la sancţiunile americane anunţate de Washington după recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, informează AFP. Moscova promite răspuns la sancțiunile americane "Nu trebuie să existe îndoieli: va exista o ripostă puternică la sancţiuni, nu neapărat simetrică, însă bine calculată şi dureroasă pentru partea americană", a dat asigurări Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse într-un comunicat. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră SUA au anunţat marţi un prim pachet de sancţiuni economice menite să taie accesul Rusiei de la finanţări occidentale, avertizând totodată că măsuri suplimentare "sunt pe masă" în cazul unei "escaladări" ruse în Ucraina. Întregul sector bancar rus ar putea fi vizat de sancţiuni, a atenţionat un responsabil american. "Rusia a demonstrat că este capabilă să minimizeze prejudiciul adus, indiferent care sunt costurile sancţiunilor", a reacţionat diplomaţia rusă în comunicatul său, subliniind că "presiunile sancţiunilor nu pot influenţa voinţa rusă de a-şi apăra în mod ferm interesele". Alt bla-bla de la Kremlin: Suntem deschiși la diplomație Chiar dacă denunţă "şantajul şi intimidarea" din partea Washingtonului, Rusia se declară în continuare "deschisă" diplomaţiei fondate pe principiile de respect reciproc, egalitate şi luarea în considerare a intereselor reciproce", adaugă comunicatul. Sancţiuni au fost de asemenea anunţate de Uniunea Europeană, Japonia, Australia, Canada, Germania şi Regatul Unit. Nu în ultimul rând, Germania a îngheţat uriaşul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania. Aceste măsuri rămân deocamdată modeste în raport cu cele promise în caz de invazie, iar Rusia se poate lăuda că a acumulat aproape 640 de miliarde de dolari în rezervele sale valutare şi 183 de miliarde de dolari în fondul său suveran pentru a putea face faţă sancţiunilor.

Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes)
Internațional

Jumătate dintre ruși susțin războiul împotriva Ucrainei pentru a stopa aderarea la NATO (sondaj Savanta ComRes)

Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina, consideră corect ca ţara lor să utilizeze forţa militară împotriva Ucrainei pentru a împiedica guvernul de la Kiev să adere la Alianţa Nord-Atlantică. Asta arată un sondaj citat miercuri de postul de televiziune CNN. Jumătate dintre ruși susțin războiul anti-Ucraina Sondajul, realizat de compania de consultanţă Savanta ComRes în rândul cetăţenilor din Ucraina şi Rusia, concluzionează că doar 25% dintre ruşi consideră că ar fi greşit să se recurgă la armată împotriva Ucrainei. Alţi 25% nu sunt siguri care ar fi cea mai bună opţiune pentru rezolvarea crizei actuale. Totodată, un număr ridicat de ruşi consideră o greşeală încercarea de a "reuni" cu forţa Rusia cu Ucraina, două ţări cu o istorie lungă şi complicată de relaţii întrepătrunse. Este o decizie pe care cei mai mulţi intervievaţi o consideră dificil de adoptat. Dar, potrivit rezultatelor sondajului, 43% dintre ruşi nu sunt în favoarea recurgerii la forţă pentru integrarea Ucrainei în Rusia, în timp ce 36% nu o consideră o idee rea. Firesc, ucrainenii resping războiul Aşa cum era de aşteptat, ancheta relevă că majoritatea ucrainenilor resping utilizarea forţei de către Rusia. Şapte din zece intervievaţi ucraineni au declarat că ar fi greşit ca Rusia să utilizeze forţa militară pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO (70%) sau pentru a reuni cele două ţări (73%). Citește și: Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc Majoritatea ucrainenilor resping afirmaţia pe care preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut-o într-un discurs rostit luni, potrivit căruia Ucraina nu are nicio bază istorică şi este în esenţă o creaţie a Uniunii Sovietice. În general, majoritatea celor chestionaţi pe ansamblul ţării şi de toate vârstele în Ucraina declară că nu se simt "un singur popor" cu ruşii şi că cele două ţări nu ar trebui să fie unite. Ucraina se simte apărată de NATO și SUA și nu prea Doar unul din cinci ucraineni consideră că tensiunile cu Rusia vor fi soluţionate pe cale paşnică, comparativ cu două treimi dintre ruşi (21% faţă de 65%). Numai un sfert (26%) dintre ucraineni speră într-o apărare militară a Ucrainei din partea NATO şi SUA, dar într-un procent mai mare se aşteaptă la sancţiuni economice împotriva liderilor ruşi (46%) sau a companiilor ruse (34%). Sondajul a fost realizat online între 7 şi 15 februarie, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane din fiecare ţară, de către compania Savanta ComRes. Datele au fost culese înaintea discursului lui Putin de luni şi a recunoaşterii de către Moscova a suveranităţii republicilor separatiste ucrainene din Donbas, are o marjă de eroare de plus/minus 3,1%, potrivit Agerpres.

Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc
Internațional

Ucraina se pregătește de război: vrea să declare starea de urgență, pe fondul agresiunii Rusiei. Civilii vor putea să poarte arme de foc

Ucraina se pregătește de război, pe fondul agresiunii Rusiei. Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgență în țară. Parlamentul Ucrainei a votat, în primă lectură, și un proiect de lege prin care civilii pot purta arme de foc. Ucraina se pregătește de război. Urmează declararea stării de urgență Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO) a cerut miercuri instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, relatează agențiile de presă internațională. După decizia SNBO, preşedintele Zelenski trebuie să emită un decret privind instituirea stării de urgenţă în anumite regiuni. Documentul va trebui aprobat de Rada Supremă în două zile. Citește și: Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă Starea de urgenţă poate fi introdusă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile şi nu mai mult de 60 de zile în anumite zone, conform Ukrinform, relatează Agerpres. În caz de necesitate, starea de urgenţă poate fi prelungită de către preşedinte, dar nu mai mult de 30 de zile. Civilii vor purta arme de foc. Rezerviștii, mobilizați Rada Supremă a votat, în primă lectură, proiectul de lege prin care civilii vor avea dreptul la autoapărare şi să poarte arme de foc. Totodată, președinte Ucrainei a anunțat mobilizarea rezerviștilor, pentru a completa efectivele armatei care luptă împotriva pro-rușilor din Donbas. Numărul estimat al rezerviștilor va fi de două milioane de oameni. „Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski. Volodimir Zelenski a spus că „nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populației. Președinte a exclus un război la scară mare cu Rusia. Din acest motiv, nu a impus legea marțială în Donbas, după ce Moscova a recunoscut independența Donețk și Lugansk. Citește și: Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure MAE din Ucraina le recomandă cetățenilor săi să părăsească Rusia Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei i-a sfătuit miercuri pe cetățenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil. „În legătură cu intensificarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, MAE recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul”, a arătat ministerul, citat de Agerpres. Ucraina: Decizia Rusiei, „act de agresiune armată” Kievul a calificat miercuri un „act de agresiune armată” decizia Rusiei privind Donețk și Lugansk. „Recunoaşterea şi sprijinirea de către Moscova a aşa-numitelor republici populare Doneţk şi Lugansk, prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, este ilegală la nivel internaţional, iar Ucraina le consideră drept un act de agresiune armat”, a arătat Ministerul de Externe într-un comunicat. Dacă agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu poate fi oprită astăzi, „armata rusă ar putea fi utilizată mâine în orice regiune a lumii”, a spus MAE ucrainean. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră În 21 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat două decrete privind recunoaşterea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk. Cele două acorduri prevăd acordarea de asistenţă militară de către Rusia celor două entităţi separatiste. Rusia a recunoscut astfel în mod deschis prezenţa sa militară pe teritoriul din Donbas. În 22 februarie, Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) i-a permis în unanimitate lui Putin să utilizeze armata rusă în străinătate. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă
Internațional

Vicepreședinta Comisiei Europene critică excluderea lui Putin din sancțiunile UE: Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă

Excluderea lui Putin din sancțiunile UE a fost criticată, miercuri, de vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova. Comisarul european a arătat că președintele Rusiei ar fi trebuit să fie inclus pe lista celor direct sancționați. Mosova a recunoscut, luni, regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina ca fiind independente. Citește și: Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră Excluderea lui Putin din sancțiunile UE, „o slăbiciune”, arată Vera Jourova „Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată miercuri de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, conform Agerpres. „Există întotdeauna o întrebare dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european Jourova. Citește și: Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Astfel, mai mulți înalți oficiali ruși au interdicție de intrare în UE, Moscova are acces limitat la piețele financiare europene. Regiunile autoproclamate independente din Ucraina sunt sub un embargo comercial. Ucraina cere mai multe sancțiuni împotriva Moscovei și a lui Putin Ucraina a îndemnat Occidentul să impună mai multe sancţiuni împotriva Rusiei care să ţintească economia şi cercul de apropiaţi ai preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters. „Primii paşi decisivi au fost făcuţi ieri (marţi) şi suntem recunoscători', a declarat ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, pe Twitter. „Acum, trebuie intensificată presiunea pentru a-l opri pe Putin. De a lovi economia şi pe prietenii săi. Loviţi mai mult. Loviţi mai tare. Loviţi acum', a îndemnat Kuleba în mesaj. Totodată, președinte Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început înrolarea rezerviștilor cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. 351 de cetățeni ruși, interziși în Ucraina Rada Supremă, parlamentul ucrainean, a aprobat miercuri impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi. Între aceștia, sunt deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea de trupe ruse în estul Ucrainei, informează Reuters. Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi, autorizaţii de afaceri, conform Agerpres. Consiliul de securitate urmează să valideze sancţiunile. Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.

Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure
Internațional

Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin: în timp ce la Kiev se construiau biserici, Moscova era o pădure

Ambasada SUA la București îl trolează pe Putin. Pe pagina de Facebook a ambasadei a fost publicat un grupaj foto care arată că, în jurul anului 1000, la Kiev se construiau biserici, în timp ce Moscova era o pădure. Ambasada SUA îl trolează pe Putin Grupajul foto a fost postat mai întâi pe pagina ambasadei SUA la Kiev, unde a strâns circa 40.000 de like-uri, a avut 29.000 de redistribuiri și peste 3.200 de comentarii. Foto: Amabsada SUA la Kiev În această dimineață, grupajul a fost postat și pe pagina de Facebook a ambasadei SUA de la București. Reacția diplomaților americani vine după ce, luni, Vladimir Putin a afirmat: „O mare parte din Ucraina a fost creată de Rusia (…) De ce a trebuit să transferăm teritoriile care au fost parte a Imperiului Rus? De ce a trebuit să fim așa de generoși? Și după aceea să dăm dreptul acestor republici să plece? E o nebunie”. Rusia are rădăcini într-o federație politică medievală fondată de vikingi cunoscută sub numele de „Rusia Kieveană”, a cărei capitală era Kiev. Numele „Rusia” este de fapt derivat Rusia Kieveană. În conformitate cu însemnările din Cronica vremurilor trecute, prima cronică a Rusiei Kievene, un vareg (viking) pe nume Rurik și-a așezat reședința în Novgorod, după ce a fost ales conducător comun al mai multor triburi slave și finice, pe la 860, după care și-a extins autoritatea și asupra Kievului. Regiunea Kievului a dominat statul Rusiei Kievene. Citește și: Dan Dungaciu, angajatul Academiei, apără poziția Moscovei la Europa FM și Pro TV. În 2021, el făcea propagandă pentru AUR Moldova Kievul este atestat documentar din anul 482, în timp ce Moscova doar din 1147. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Trump despre Putin, după manevra Donețk-Lugansk: Este geniu. Cât de deștept este
Internațional

Trump despre Putin, după manevra Donețk-Lugansk: Este geniu. Cât de deștept este

Trump despre Putin: "Este geniu". Donald Trump a văzut "geniu" în strategia preşedintelui rus, Vladimir Putin, cu privire la Ucraina, marţi, criticând gestionarea crizei de către succesorul său Joe Biden, scrie AFP. Trump despre Putin: "Este geniu" Discursul de luni al lui Vladimir Putin, în care președintele rus a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Luagansk, l-a entuziasmat pe Trump. "Am spus ", a declarat miliardarul republican într-un podcast conservator. "Cât de deştept este", a adăugat fostul preşedinte despre Vladimir Putin, lăudând în trecere relaţia sa cu liderul rus. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice Apropierea dintre cei doi a fost în trecut subiectul unor puternice critici. Subliniind că îl cunoaşte "foarte bine" pe Vladimir Putin, Donald Trump a mai apreciat într-un comunicat că liderul rus "nu ar fi făcut niciodată sub administraţia Trump ceea ce face acum". Denunţând modul în care succesorul său Joe Biden gestionează dosarul, el a spus că "nu a existat absolut niciun motiv pentru ca situaţia care se desfăşoară în prezent în Ucraina să aibă loc", potrivit Agerpres. Sancțiunile impuse de Biden, slabe, crede Trump Donald Trump, care cochetează cu posibilitatea de a reveni în cursa pentru Casa Albă, a calificat pe de altă parte ca "slabe" sancţiunile adoptate pentru moment de administraţia Biden. "Sunt nesemnificative în comparaţie cu cucerirea unei ţări şi a unor terenuri situate strategic", a acuzat fostul preşedinte. "Putin nu numai că obţine ceea ce şi-a dorit întotdeauna, dar devine din ce în ce mai bogat datorită avântului gazelor şi petrolului", a adăugat el. După primele sancţiuni prudente, care vizau în special teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, Casa Albă şi-a înăsprit marţi răspunsul împotriva Moscovei, dezvăluind noi sancţiuni care ţintesc în special sectorul bancar rus.

Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră
Internațional

Lista completă a băncilor, companiilor și persoanelor din Rusia sancționate de SUA. Șeful FSB, fiul acestuia și adjunctul șefului de cabinet al lui Putin, pe lista neagră

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. "Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor.", a spus Biden, printre altele. Lista completă a instituțiilor sancționate La puțin timp după anunțul președintelui american, Trezoreria americană a anunțat lista completă a sancțiunilor. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice "OFAC designated two financial institutions that are crucial to financing the Russian defense industry, as well as 42 of their subsidiaries. These financial institutions play significant roles in the Russian economy, holding combined assets worth tens of billions of dollars. VEB and PSB are state-owned institutions that play specific roles to prop up Russia’s defense capability and its economy. VEB’s $53 billion asset portfolio makes it large enough to be among Russia’s top five financial institutions. VEB occupies a unique role in Russia’s financial system as the servicer of Russia’s sovereign debt, financier for exports, and a funding source for investment projects with a loan portfolio of over $20 billion. VEB finances Russia’s national economic development, including large-scale projects to develop domestic infrastructure and other industries that are critical to Russia’s generation of revenue. Currently Russia’s 8th largest bank, PSB was earmarked by the Russian government to finance Russia’s Ministry of Defense and the Russian defense sector. It services nearly 70 percent of Russia’s defense contracts and provides banking and personal finance to Russian military personnel. Today’s designation of PSB exposes the Russian government’s scheme to minimize sanctions risk exposure through PSB’s illicit sanctions evasion activity.", potrivit Trezoreriei SUA. Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA Trei foarte importanți apropiați ai lui Putin au fost de asemenea sancționați. "Elites close to Putin continue to leverage their proximity to the Russian President to pillage the Russian state, enrich themselves, and elevate their family members into some of the highest positions of power in the country at the expense of the Russian people. Sanctioned oligarchs have used family members to move assets and to conceal their immense wealth. The following designations target powerful Russians in Putin’s inner circle believed to be participating in the Russian regime’s kleptocracy and their family members. Denis Aleksandrovich Bortnikov, son of Aleksandr Vasilievich Bortnikov Aleksandr Vasilievich Bortnikov (Aleksandr Bortnikov) is the Director of the Federal Security Service (FSB) of the Russian Federation and a permanent member of the Security Council of the Russian Federation. Aleksandr Bortnikov was previously designated in March 2021 for being an official of the GoR, and for acting or purporting to act for or on behalf of, directly or indirectly, the FSB. Aleksandr Bortnikov’s son, Denis Aleksandrovich Bortnikov (Denis Bortnikov), is currently a Deputy President of Russian-state owned financial institution VTB Bank Public Joint Stock Company (VTB Bank) and a Chairman of the VTB Bank Management Board. Today, OFAC redesignated Aleksandr Bortnikovand designated his son DenisBortnikov pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Denis Bortnikov was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Aleksandr Bortnikov, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. Petr Mikhailovich Fradkov (Petr Fradkov) is the Chairman and CEO of PSB. Petr Fradkov is also the son of Mikhail Efimovich Fradkov (Mikhail Fradkov), former Prime Minister of Russia and former Director of the Russian Foreign Intelligence Service (SVR). Mikhail Fradkov was designated by OFAC in April 2018 for being an official of the GoR. Since 2018, Petr Fradkov has worked to transform PSB into a bank that services the defense industry and supports state defense contracts. In his role as Chairman and CEO of PSB, Petr Fradkov has held working meetings with Putin and participated in roundtable discussions in international forums in which he forecasts the PSB’s long-term strategic plans for supporting the Russian defense industry. Petr Fradkov is also the General Director of Joint Stock Company Russian Export Center, which was blocked today as a subsidiary of VEB. Today, Petr Fradkov was designated pursuant to E.O. 14024 for operating or having operated in the defense and related materiel and financial services sectors of the Russian Federation economy. Vladimir Sergeevich Kiriyenko, son of Sergei Vladilenovich Kiriyenko Sergei Vladilenovich Kiriyenko (Sergei Kiriyenko) is the First Deputy Chief of Staff of the Presidential Office. Sergei Kiriyenko is reported to be Putin’s domestic policy curator. Previously, Sergei Kiriyenko served as the Prime Minister of the Russian Federation and as the General Director of Rosatom State Atomic Energy Corporation. Sergei Kiriyenko was previously designated in March 2021for being an official of the GoR. Sergei Kiriyenko’s son, Vladimir Sergeevich Kiriyenko (Vladimir Kiriyenko), previously worked as a vice president at the Russian state-controlled company, Rostelecom, and is presently the CEO of VK Group, the parent company of Russia’s top social media platform, VKontakte. Today, OFAC redesignated Sergei Kiriyenko and designated his son Vladimir Kiriyenko pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Vladimir Kiriyenko was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Sergei Kiriyenko, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. As a result of today’s blocking actions, all property and interests in property of persons mentioned above that are in the United States or in the possession or control of U.S. persons are blocked and must be reported to OFAC. In addition, any entities that are owned, directly or indirectly, individually or in the aggregate, 50 percent or more by one or more blocked persons are also blocked. Unless authorized by a general or specific license issued by OFAC, or exempt, all transactions by U.S. persons or within (or transiting) the United States that involve any property or interests in property of blocked persons are generally prohibited. The prohibitions include the making of any contribution or provision of funds, goods, or services by, to, or for the benefit of any blocked person, or the receipt of any contribution or provision of funds, goods, or services from any such person. In addition, financial institutions and other persons that engage in certain transactions or activities with the sanctioned individuals may be subject to an enforcement action.", potrivit comunicatului Trezoreriei SUA (integral, aici).

Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice
Internațional

Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice

Joe Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei. Președintele SUA a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei "Este începutul unei invazii ruse în Ucraina. Voi impune sancțiuni ca răspuns, mult mai dure decât în 2014. Ne-am coordonat cu aliații, i-am spus-o și lui Putin, în față. Azi anunț primele sancțiuni, în coordonare cu aliații și partenerii. Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor. Nord Stream 2 nu va continua, repet, nu va continua, am decis cu Germania. Vom continua să asigurăm ajutor militar Ucrainei. Vom întări aliații baltici. Sunt mișcări defensive din partea noastră. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus Credem că Rusia va lansa un atac masiv asupra Ucrainei. Sper să mă înșel. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război. Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele. Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste. Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul. Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate."

Putin anunță că are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe în Donbas
Internațional

Putin anunță că are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe în Donbas

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut, marți, o nouă declarație de presă în care a anunțat că are aprobarea Dumei de Stat, legislativul Federației Ruse, să trimită trupe în Donbas. În discursul său el a susținut că Rusia se simte amenințată de Ucraina: „Pentru ei ar fi extrem de ușor să aibă arme nucleare, spre deosebire de altă țări. Nu pot să îmbogățească uraniul, dar aici e vorba de anumite echipamente. Nu este o problemă pe care Ucraina să nu o poată rezolva. Aceste potențiale arme nucleare, există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de km”. Rusia s-a speriat „Chiar dacă Ucraina va avea arme nucleare tactice, ar fi o amenințare la adresa Rusiei. Este o amenințare și noi așa o vedem”, a mai declarat Putin. Potrivit lui Putin, Moscova a auzit declaraţiile privind intenţiile Ucrainei de a primi din nou arme nucleare. "Înţelegem că aceste cuvinte ne-au fost adresate în primul rând nouă. Şi eu vreau să spun că noi le-am auzit", a spus el. Vladimir Putin a subliniat că cea mai bună soluţie ar fi ca Ucraina să-şi anunţe neutralitatea şi să nu adere la NATO. Rusia va acorda "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk sprijin militar, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, la scurt timp după ce senatorii ruşi au aprobat cererea sa pentru trimiterea de trupe ruse în Donbas. "În legătură cu utilizarea de forţe armate în străinătate. Păi cum altfel, doar noi am semnat ieri acorduri, iar în aceste acorduri şi cu Republica Populară Doneţk şi cu Republica Populară Lugansk sunt prevederi corespunzătoare, care spun că noi le vom acorda acestor republici ajutor inclusiv militar", a spus Putin. Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe Președinta camerei superioare a Parlamentului rusesc Valentina Matvienko a spus că cererea lui Putin a fost aprobată și că trupele vor avea rolul de menținere a păcii. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate „Numărul total de formațiuni ale forțelor armate ale Federației Ruse, zonele lor de operare, sarcinile lor, perioada de ședere în afara teritoriului Federației Ruse sunt stabilite de Președintele Federației Ruse în conformitate cu Constituția Federația Rusă”, se arată în decretul aprobat de parlamentarii ruși. Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei şi Duma (Camera Deputaţilor) au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste.

Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei
Internațional

Prietenul lui Ponta și ocrotitorul lui Ghiță, Aleksandar Vucic, anunță că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, a spus președintele acestei țări, socialistul Aleksandar Vucic. El este cunoscut în România pentru prietenia sa strânsă cu Victor Ponta. De altfel fostul premier român anunțase, în 2018, că este consilierul onorific al președintelui Serbiei. Un alt prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță, s-a refugiat în Serbia, pentru a scăpa de anchetele DNA. Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Vucic a afirmat luni seară că ţara sa se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, transmite marţi Tanjug. El se află în vizită oficială la Monaco, unde a acordat un interviu pentru Pink TV. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate El a spus că a primit deja apeluri telefonice în legătură cu impunerea de sancţiuni Rusiei. „Nu am discutat despre asta cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu el am vorbit mult despre Balcanii de Vest. El este corect în această privinţă şi vrea să audă ce avem noi de spus”, a afirmat Vucic, care purtase în cursul zilei o convorbire telefonică cu omologul său francez. Vucic a mai arătat că Serbia are o economie puternică şi va găsi o cale de a ieşi dintr-o nouă criză internaţională datorită sistemului său fiscal stabil. Nu va fi uşor, dar va fi mai uşor pentru Serbia decât pentru multe alte ţări, a adăugat el. Tanjug mai relatează că Aleksandar Vucic a început marţi vizita oficială în Monaco, unde a fost întâmpinat de prinţul Albert al II-lea.

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene
Internațional

UE vrea să taie accesul Rusiei pe piețele și serviciile financiare europene

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie
Internațional

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei: blocarea băncilor și a exporturilor de energie

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră