luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. "Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor.", a spus Biden, printre altele. Lista completă a instituțiilor sancționate La puțin timp după anunțul președintelui american, Trezoreria americană a anunțat lista completă a sancțiunilor. Citește și: Biden: Tăiem accesul Rusiei pe piețele financiare occidentale. Putin plănuiește o invazie masivă în Ucraina. Suplimentăm forțele în țările baltice "OFAC designated two financial institutions that are crucial to financing the Russian defense industry, as well as 42 of their subsidiaries. These financial institutions play significant roles in the Russian economy, holding combined assets worth tens of billions of dollars. VEB and PSB are state-owned institutions that play specific roles to prop up Russia’s defense capability and its economy. VEB’s $53 billion asset portfolio makes it large enough to be among Russia’s top five financial institutions. VEB occupies a unique role in Russia’s financial system as the servicer of Russia’s sovereign debt, financier for exports, and a funding source for investment projects with a loan portfolio of over $20 billion. VEB finances Russia’s national economic development, including large-scale projects to develop domestic infrastructure and other industries that are critical to Russia’s generation of revenue. Currently Russia’s 8th largest bank, PSB was earmarked by the Russian government to finance Russia’s Ministry of Defense and the Russian defense sector. It services nearly 70 percent of Russia’s defense contracts and provides banking and personal finance to Russian military personnel. Today’s designation of PSB exposes the Russian government’s scheme to minimize sanctions risk exposure through PSB’s illicit sanctions evasion activity.", potrivit Trezoreriei SUA. Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA Trei foarte importanți apropiați ai lui Putin au fost de asemenea sancționați. "Elites close to Putin continue to leverage their proximity to the Russian President to pillage the Russian state, enrich themselves, and elevate their family members into some of the highest positions of power in the country at the expense of the Russian people. Sanctioned oligarchs have used family members to move assets and to conceal their immense wealth. The following designations target powerful Russians in Putin’s inner circle believed to be participating in the Russian regime’s kleptocracy and their family members. Denis Aleksandrovich Bortnikov, son of Aleksandr Vasilievich Bortnikov Aleksandr Vasilievich Bortnikov (Aleksandr Bortnikov) is the Director of the Federal Security Service (FSB) of the Russian Federation and a permanent member of the Security Council of the Russian Federation. Aleksandr Bortnikov was previously designated in March 2021 for being an official of the GoR, and for acting or purporting to act for or on behalf of, directly or indirectly, the FSB. Aleksandr Bortnikov’s son, Denis Aleksandrovich Bortnikov (Denis Bortnikov), is currently a Deputy President of Russian-state owned financial institution VTB Bank Public Joint Stock Company (VTB Bank) and a Chairman of the VTB Bank Management Board. Today, OFAC redesignated Aleksandr Bortnikovand designated his son DenisBortnikov pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Denis Bortnikov was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Aleksandr Bortnikov, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. Petr Mikhailovich Fradkov (Petr Fradkov) is the Chairman and CEO of PSB. Petr Fradkov is also the son of Mikhail Efimovich Fradkov (Mikhail Fradkov), former Prime Minister of Russia and former Director of the Russian Foreign Intelligence Service (SVR). Mikhail Fradkov was designated by OFAC in April 2018 for being an official of the GoR. Since 2018, Petr Fradkov has worked to transform PSB into a bank that services the defense industry and supports state defense contracts. In his role as Chairman and CEO of PSB, Petr Fradkov has held working meetings with Putin and participated in roundtable discussions in international forums in which he forecasts the PSB’s long-term strategic plans for supporting the Russian defense industry. Petr Fradkov is also the General Director of Joint Stock Company Russian Export Center, which was blocked today as a subsidiary of VEB. Today, Petr Fradkov was designated pursuant to E.O. 14024 for operating or having operated in the defense and related materiel and financial services sectors of the Russian Federation economy. Vladimir Sergeevich Kiriyenko, son of Sergei Vladilenovich Kiriyenko Sergei Vladilenovich Kiriyenko (Sergei Kiriyenko) is the First Deputy Chief of Staff of the Presidential Office. Sergei Kiriyenko is reported to be Putin’s domestic policy curator. Previously, Sergei Kiriyenko served as the Prime Minister of the Russian Federation and as the General Director of Rosatom State Atomic Energy Corporation. Sergei Kiriyenko was previously designated in March 2021for being an official of the GoR. Sergei Kiriyenko’s son, Vladimir Sergeevich Kiriyenko (Vladimir Kiriyenko), previously worked as a vice president at the Russian state-controlled company, Rostelecom, and is presently the CEO of VK Group, the parent company of Russia’s top social media platform, VKontakte. Today, OFAC redesignated Sergei Kiriyenko and designated his son Vladimir Kiriyenko pursuant to E.O. 14024 for being or having been leaders, officials, senior executive officers, or members of the board of directors of the GoR. Vladimir Kiriyenko was also designated pursuant to E.O. 14024 for being the spouse or adult child of Sergei Kiriyenko, a person whose property or interests in property are blocked for being or having been a leader, official, senior executive officer, or member of the board of directors of the GoR. As a result of today’s blocking actions, all property and interests in property of persons mentioned above that are in the United States or in the possession or control of U.S. persons are blocked and must be reported to OFAC. In addition, any entities that are owned, directly or indirectly, individually or in the aggregate, 50 percent or more by one or more blocked persons are also blocked. Unless authorized by a general or specific license issued by OFAC, or exempt, all transactions by U.S. persons or within (or transiting) the United States that involve any property or interests in property of blocked persons are generally prohibited. The prohibitions include the making of any contribution or provision of funds, goods, or services by, to, or for the benefit of any blocked person, or the receipt of any contribution or provision of funds, goods, or services from any such person. In addition, financial institutions and other persons that engage in certain transactions or activities with the sanctioned individuals may be subject to an enforcement action.", potrivit comunicatului Trezoreriei SUA (integral, aici).

Șeful FSB - Putin, sancționat de SUA. În imagine, Aleksandr Bortnikov, în dreapta, în 2010 (sursa: kremlin.ru)
Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei

Joe Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei. Președintele SUA a anunțat de la Casa Albă sancțiunile impuse Rusiei după ce Vladimir Putin a recunoscut independența regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Conferința lui Biden, VIDEO, aici. Biden a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei "Este începutul unei invazii ruse în Ucraina. Voi impune sancțiuni ca răspuns, mult mai dure decât în 2014. Ne-am coordonat cu aliații, i-am spus-o și lui Putin, în față. Azi anunț primele sancțiuni, în coordonare cu aliații și partenerii. Sancționăm două bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Vom impune sancțiuni elitelor ruse și familiilor lor. Nord Stream 2 nu va continua, repet, nu va continua, am decis cu Germania. Vom continua să asigurăm ajutor militar Ucrainei. Vom întări aliații baltici. Sunt mișcări defensive din partea noastră. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO. Citește și: Cine sunt fanii lui Putin din România care aplaudă agresarea Ucrainei. Cum justifică Pleșoianu și Severin acțiunile președintelui rus Credem că Rusia va lansa un atac masiv asupra Ucrainei. Sper să mă înșel. Forțele Rusiei au rămas în Belarus ca să lovească in Nord, vasele rusești sunt amplasate pentru a lovi din Sud. Armata rusă a dus la graniță rezerve mari de sânge, de care are nevoie doar într-un război. Nici unul dintre noi nu se va lăsa păcălit: nu există justificare pentru acțiunile Rusiei. Doar Rusia va suporta consecințele. Administrația mea va apăra cetățenii de efectele economice ale sancțiunilor. Vom lua măsuri robuste. Ieri, lumea a auzit cum Putin a rescris istoria. A atacat dreptul Ucrainei de a exista. A amenințat explicit cu războiul. Nu există nici o îndoială că Rusia e agresorul. Dar încă mai e timp pentru a evita războiul. Orice face Rusia, suntem gata să răspundem cu unitate și claritate."

Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe în Donbas Foto: kremlin.ru
Internațional

Putin are aprobarea Dumei de Stat

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut, marți, o nouă declarație de presă în care a anunțat că are aprobarea Dumei de Stat, legislativul Federației Ruse, să trimită trupe în Donbas. În discursul său el a susținut că Rusia se simte amenințată de Ucraina: „Pentru ei ar fi extrem de ușor să aibă arme nucleare, spre deosebire de altă țări. Nu pot să îmbogățească uraniul, dar aici e vorba de anumite echipamente. Nu este o problemă pe care Ucraina să nu o poată rezolva. Aceste potențiale arme nucleare, există rachete sovietice care pot ajunge la câteva sute de km”. Rusia s-a speriat „Chiar dacă Ucraina va avea arme nucleare tactice, ar fi o amenințare la adresa Rusiei. Este o amenințare și noi așa o vedem”, a mai declarat Putin. Potrivit lui Putin, Moscova a auzit declaraţiile privind intenţiile Ucrainei de a primi din nou arme nucleare. "Înţelegem că aceste cuvinte ne-au fost adresate în primul rând nouă. Şi eu vreau să spun că noi le-am auzit", a spus el. Vladimir Putin a subliniat că cea mai bună soluţie ar fi ca Ucraina să-şi anunţe neutralitatea şi să nu adere la NATO. Rusia va acorda "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk sprijin militar, a mai declarat preşedintele rus Vladimir Putin, la scurt timp după ce senatorii ruşi au aprobat cererea sa pentru trimiterea de trupe ruse în Donbas. "În legătură cu utilizarea de forţe armate în străinătate. Păi cum altfel, doar noi am semnat ieri acorduri, iar în aceste acorduri şi cu Republica Populară Doneţk şi cu Republica Populară Lugansk sunt prevederi corespunzătoare, care spun că noi le vom acorda acestor republici ajutor inclusiv militar", a spus Putin. Putin are aprobarea Dumei de Stat pentru a trimite trupe Președinta camerei superioare a Parlamentului rusesc Valentina Matvienko a spus că cererea lui Putin a fost aprobată și că trupele vor avea rolul de menținere a păcii. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate „Numărul total de formațiuni ale forțelor armate ale Federației Ruse, zonele lor de operare, sarcinile lor, perioada de ședere în afara teritoriului Federației Ruse sunt stabilite de Președintele Federației Ruse în conformitate cu Constituția Federația Rusă”, se arată în decretul aprobat de parlamentarii ruși. Consiliul Federaţiei (Senatul) Rusiei şi Duma (Camera Deputaţilor) au ratificat mai devreme în unanimitate două tratate cu regiunile Doneţk şi Lugansk, care deschid calea trimiterii de trupe ruseşti în aceste provincii separatiste din estul Ucrainei. Tratatele mai prevăd, printre altele, semnarea de acorduri în diferite domenii, de la cel militar şi tehnico-ştiinţific până la cel social, precum şi susţinerea de către Rusia a sistemelor financiar-bancare din cele două provincii secesioniste.

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, anunță Aleksandar Vucic Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei

Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei, a spus președintele acestei țări, socialistul Aleksandar Vucic. El este cunoscut în România pentru prietenia sa strânsă cu Victor Ponta. De altfel fostul premier român anunțase, în 2018, că este consilierul onorific al președintelui Serbiei. Un alt prieten al lui Ponta, Sebastian Ghiță, s-a refugiat în Serbia, pentru a scăpa de anchetele DNA. Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei Vucic a afirmat luni seară că ţara sa se va confrunta cu presiuni tot mai mari de a impune sancţiuni Rusiei, însă va rezista acestora, transmite marţi Tanjug. El se află în vizită oficială la Monaco, unde a acordat un interviu pentru Pink TV. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate El a spus că a primit deja apeluri telefonice în legătură cu impunerea de sancţiuni Rusiei. „Nu am discutat despre asta cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cu el am vorbit mult despre Balcanii de Vest. El este corect în această privinţă şi vrea să audă ce avem noi de spus”, a afirmat Vucic, care purtase în cursul zilei o convorbire telefonică cu omologul său francez. Vucic a mai arătat că Serbia are o economie puternică şi va găsi o cale de a ieşi dintr-o nouă criză internaţională datorită sistemului său fiscal stabil. Nu va fi uşor, dar va fi mai uşor pentru Serbia decât pentru multe alte ţări, a adăugat el. Tanjug mai relatează că Aleksandar Vucic a început marţi vizita oficială în Monaco, unde a fost întâmpinat de prinţul Albert al II-lea.

UE scoate Rusia din piața financiară (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE scoate Rusia din piața financiară

UE scoate Rusia din piața financiară. Uniunea Europeană a propus marţi să se interzică accesul autorităţilor ruse la pieţele şi serviciile financiare europene. Dar şi să fie vizate băncile care finanţează armata rusă şi alte operaţiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul Ucrainei a căror independenţă Rusia a recunoscut-o luni seară, indică un comunicat al Comisiei Europene şi Consiliului European. UE scoate Rusia din piața financiară Pachetul de sancţiuni propuse de Uniunea Europeană în urma deciziei Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor Doneţk şi Lugansk mai include persoane care au fost implicate în decizia ilegală şi vizează comerţul dinspre cele două regiuni separatiste către UE şi în sens invers. Într-o declaraţie comună, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, Ursula von der Leyen şi Charles Michel, arată că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte Doneţk şi Lugansk ca entităţi independente şi de a trimite trupe ruse în anumite zone din aceste subdiviziuni este ilegală şi inacceptabilă, încalcă dreptul internaţional, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi propriile angajamente internaţionale ale Rusiei şi escaladează şi mai mult criza. Cele două înalte oficialităţi europene salută unitatea fermă a statelor membre şi determinarea lor de a reacţiona rapid şi cu vigoare la acţiunile ilegale ale Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali. Reuniune informală a miniştrilor de externe din UE După o reuniune informală a miniştrilor de externe din UE, prezidată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, un prim pachet de sancţiuni va fi prezentat oficial. Ulterior, organismele abilitate se vor întâlni pentru finalizare în cel mai scurt timp a pachetului de măsuri. Citește și: Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2 "Ambii preşedinţi, susţinuţi de Înaltul Reprezentant, continuă să urmărească atent evoluţiile în teren şi se consultă cu liderii din UE şi omologi internaţionali. Uniunea rămâne în deplin solidaritate cu Ucraina şi unită în sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale acesteia. Suntem alături şi vom continua să sprijinim Ucraina şi pe poporul său", menţionează declaraţia preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European.

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei ar viza sistemul financiar-bancar Foto: eng.kremlin.ru
Internațional

Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei

Cele mai dure sancțiuni pe care Vestul le pregătește împotriva Rusiei sunt cele care vizează sistemul bancar-financiar. Pe listă se află și blocarea exporturilor rusești de energie, însă UE depinde în procent de 40% de importurile de gaze din această țară. O subvariantă este blocarea exporturilor de petrol ale Rosneft. Sancțiuni împotriva Gazprom ar duce la o nouă creștere, substanțială, a prețurilor la gaze. Însă SUA ar putea reimpune sancțiuni împotriva Nord Stream 2, conducta care aduce gaze în Germania. Conducta este finalizată, dar autoritățile germane nu au aprobat funcționarea ei efectivă. Cele mai dure sancțiuni împotriva Rusiei Pe de altă parte, înainte de a prezenta varianta sancțiunilor bancar-financiare, trebuie spus că Rusia are o uriașă rezervă de dolari. Rusia a constituit rezerve valutare în valoare de aproape 600 de miliarde de dolari, adică 40% din PIB. Pentru comparație, în zona euro, băncile centrale dețin echivalentul a 1.200 de miliarde de dolari, echivalentul a 9% din PIB. Bugetul de austeritate al Rusiei permite Kremlinului să acopere cheltuielile curente atâta timp cât petrolul se vinde cu cel puțin 44 de dolari pe baril, potrivit estimărilor internaționale. În plus, Rusia trăiește sub snacțiuni din 2014, când a invadat Ucraina. Estimările FMI arată că ele au încetinit creșterea economică a Rusiei cu circa 1-1,5% din PIB pe an. Modelul Iran-2012 Iată o listă a sancțiunilor aflate pe masa SUA și a UE: SUA ar putea interzice Rusiei tranzacții financiare în dolari americani. Firmele care ar permite unei entități din Rusia să facă tranzacții în dolari s-ar confrunta cu penalități. Cumpărăturile Rusiei ar fi extrem de limitateSUA pot bloca băncile rusești, făcând pratic imposibile tranzacțiile internaționale. Însă această sancțiune ar lovi în investitorii vestici care au bani în aceste bănci, explică BBCScoaterea Rusiei din sistemul SWIFT, un sistem de comunicare între bănci. Ar îngreuna tranzacțiile bancare. A mai fost folosit în 2012 împotriva Iranului și i-a adus pierderi semnificative. Pe de altă parte, există îngrijorarea că o astfel de acțiune ar putea submina credibilitatea SWIFT ca intermediar de încredere, cu consecințe negative pe termen mediu. Deoarece are sediul în Belgia, SWIFT intră sub jurisdicția UE.Blocarea exporturilor de tehnologie către RusiaSancționarea punctuală a unor oligarhi ruși care-l susțin pe Putin „În general, economia Rusiei este mult mai dependentă de importurile occidentale decât este Europa de exporturile rusești. Cu toate acestea, dependența Europei de gazul natural rusesc oferă Kremlinului o pârghie. Pentru aceasta, UE trebuie să elaboreze un pachet care să sprijine țările cele mai expuse, în special din țările baltice și din Europa de est și centrală. În plus, există riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict hibrid cu atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, acestea reprezentând un risc mare pentru Europa” arată think-tank-ul Bruegel.org. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Sursă imagine: Gazprom
Internațional

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2

Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marți că proiectul nu poate continua având în vedere cele mai recente acțiuni ale Rusiei, relatează BBC News. Gazoductul dintre Rusia și Germania a fost terminat în septembrie, dar nu operează încă. Citește și: Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei: Blindate fără numere de înmatriculare, la Donețk. Separatiștii cer retragerea Ucrainei din Lugansk Germania suspendă autorizarea Nord Stream 2. Scholz a avertizat de ieri Rusia „Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz. Cancelarul german a mai apreciat că „situația s-a schimbat'' după ce Rusia a recunoscut cele două „republici” din estul Ucrainei. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 „va fi reexaminat'' de guvernul german. El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi „pentru a evita o catastrofă”. Anunțul cancelarului german Olaf Scholz de marți vine după ce a avertizat luni că decizia Rusiei de a recunoaște regiunile separatiste reprezintă o denunțare a acordului de la Minsk. Scholz a discutat telefonic cu Vladimir Putin înainte ca președintele rus să anunțe că recunoaște independența Lugansk și Donețk. Cancelarul german a precizat că Berlinul va analiza acum diversificarea importurilor sale de gaze naturale.

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Sursă imagine: Twitter CaucasusWarReport
Internațional

Rusia repetă scenariul din Crimeea

Rusia repetă scenariul din Crimeea și în estul Ucrainei. Luni noaptea, Reuters a filmat imagini cu blindate fără numere de înmatriculare la periferia Donețk. În Lugansk, pro-rușii au cerut autorităților ucrainene să se retragă complet din teritoriu. Parlamentele autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk au votat pentru ratificarea tratatelor cu Rusia. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate Rusia repetă scenariul din Crimeea. Reuters filmează blindate la periferia orașului Donețk Agenția Reuters a observat mai multe blindate fără numere de înmatriculare la periferia orașului Donețk, în estul Ucrainei. Agenția a apreciat că este „foarte probabil” ca aceste tancuri să fie ruse. Jurnaliștii Reuters au menționat că acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după ce președintele Putin a recunoscut independența regiunilor separatiste. O tactică similară a folosit Rusia în 2014, când a ocupat Crimeea. Atunci, blindatele au primit numere de înmatriculare din Rusia imediat după anexarea Crimeei. Heavy military movement (over 30+ armoured vehicles) in the streets of Makiivka driving at full speed. No information if it’s pro-Russian or the Russian armed forces. pic.twitter.com/8OjYndgqwH— CaucasusWarReport (@Caucasuswar) February 21, 2022 „Parlamentele” Donețk și Lugansk ratifică tratatele cu Moscova. Și Duma de Stat îi urmează exemplul „Parlamentele” autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au votat marţi în unanimitate în favoarea ratificării tratatelor „de prietenie şi cooperare” cu Rusia, transmite EFE, care citează agenţia oficială rusă TASS. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai Potrivit TASS, tratatul cu Doneţk a fost ratificat în prima şi a doua lectură de cei 97 de „deputaţi” din cadrul Consiliului Poporului care au participat la sesiunea plenară extraordinară. Ratificarea a fost primită cu ovaţii de „deputaţi”. În regiunea vecină Lugansk tratatul de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu Rusia a fost ratificat tot în prima şi a doua lectură, la aceeaşi oră, de cei 46 de „deputaţi” prezenţi la sesiunea plenară specială, potrivit TASS, conform Agerpres. Și Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a ratificat cele două tratate. Separatiștii din Lugansk cer Ucrainei retragerea din regiune „Republica Populară” Lugansk cere Ucrainei să retragă voluntar trupele din regiunea Lugansk. Pro-rușii susțin că acest teritoriu aparține Lugansk, a declarat Dmitri Horoșilov. Acesta se intittulează „vicepreședintele Parlamentului LPR”, scrie agenția Interfax. „În cadrul legislației republicilor noastre, există o lege privind frontierele de stat, care prevede clar că teritoriul Republicii Populare Lugansk este teritoriul fostei regiuni Lugansk. Trebuie să facem apel la Ucraina să-și retragă trupele în mod voluntar”, a declarat Horoșilov. Acesta a amenințat că dacă Ucraina nu se va conforma, „se va lua o decizie care va permite stabilirea păcii și restabilirea integrității teritoriale”. Derapaj: Lavrov pune la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei Ministerul de Externe rus a îndemnat „celelalte state să urmeze exemplul” Rusiei şi să recunoască independenţa regiunilor separatiste din estul Ucrainei, transmite France Presse. Serghei Lavrov a pus la îndoială dreptul la suveranitate al Ucrainei și a susținut că Guvernul de la Kiev nu reprezintă toate părţile constituente ale ţării. „Nu cred că cineva poate pretinde că regimul ucrainean, începând de la lovitura de stat din 2014, îi reprezintă pe toţi oamenii care trăiesc pe teritoriul statului ucrainean”, a susținut Lavrov. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii.

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Vladimir Putin a recunoscut ieri „republicile” separatiste. Sursă imagine: Twitter KremlinRussia_E
Internațional

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina

Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina includ: un atac prin Belarus, o ofensivă prin Crimeea deja ocupată din 2014 sau prin estul separatist, scrie BBC News. Rutele Rusiei pentru a ataca Ucraina. Prima, prin Belarus Prima rută posibilă este prin Belarus: dacă Vladimir Putin vrea schimbarea completă a regimului politic în Ucraina, un atac din nord este foarte posobil, scrie BBC News, citând organizația CNA, din SUA. Rusia are masați 30.000 de soldați în Belarus, pentru exerciții militare, echipați cu rachete Iskander cu rază scurtă și lansatoare de rachete, precum și avioane Su-25. Premierul britanic Boris Johnson a declarat, duminică, că, din datele serviciilor de informații, ar urma o ofensivă a rușilor din Belarus, prin care să înconjoare Kievul. Citește și: Marea întrebare: când intră trupele rusești în Ucraina? Putin le-a cerut deja „menținerea păcii” în Donbas. Sancțiunile Occidentului se lasă așteptate A doua rută posibilă: prin Crimeea A doua rută posibilă este prin Crimeea, scrie BBC, citând International Institute for Strategic Studies. Un război terestru ar include artilerie grea, care să asigure avansarea rapidă pe teritoriul ucrainean. Cu forțele ruse la vest, est, nord și în Crimeea, trupele ucrainene ar fi înconjurate. Rușii ar putea încerca să cucerească Kherson și Odessa la vest și Melitopol și Mariupol la est. Scopul ar fi să creeze o „punte” terestră între Crimeea și zonele controlate de separatiștii pro-ruși. O ofensivă a Rusiei ar putea include și forțele navale din Marea Neagră. A treia rută: Rusia ar putea folosi estul separatist O a treia rută pe care ar putea-o folosi Rusia ar fi prin estul separatist. Acolo, sunt cel puțin 15.000 de separatiști pro-ruși gata să ajute armata rusă. Ucraina estimează un număr mult mai mare al separatiștilor. Rusia are staționați 10.000 de soldați în regiunea Rostov. Dacă Moscova ar alege această cale pentru a ataca, trupele sale ar putea avansa pe lângă Crimeea sau prin Harkov, de la Belgorod. Analiștii citați de BBC News avertizează că este posibil ca Moscova să lanseze mai multe atacuri simultan, folosindu-se și de atacuri informatice, dezinformare și atacuri cu rachete. Citește și: EXCLUSIV România a promovat caviarul rusesc și vodca ucraineană la expoziția mondială din Dubai

când intră trupele rusești în Ucraina? (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Când intră trupele rusești în Ucraina?

Când intră trupele rusești în Ucraina? Preşedintele Vladimir Putin a ordonat luni seară armatei ruse "să menţină pacea" în teritoriile separatiste pro-ruse din Ucraina, cărora le-a recunoscut independenţa, înainte de a semna acorduri de ajutor reciproc care prevăd prezenţa de durată a forţelor ruse, notează AFP. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu știe să spună dacă forțele ruse au intrat deja în cele două regiuni separatiste, conform BBC News. Două decrete ale preşedintelui rus cer Ministerului Apărării ca "forţele armate ale Rusiei să îşi asume funcţii de menţinere a păcii pe teritoriul" "republicilor populare" Doneţk şi Lugansk. Când intră trupele rusești în Ucraina? În aceste documente, fiecare de o pagină şi publicate pe site-ul bazei de date ruseşti de texte legislative, nu a fost anunţat niciun calendar de desfăşurare sau amploarea acesteia. Rusia a desfăşurat de mai multe săptămâni zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei care, potrivit occidentalilor, sunt pregătiţi să-şi invadeze vecinul. Recunoaşterea independenţei celor două teritorii a deschis calea către o desfăşurare militară rusă la cererea acestora. Citește și: Iohannis: România acuză Federația Rusă de încălcarea flagrantă a dreptului internațional Vladimir Putin a semnat şi acorduri de ajutor reciproc cu aceste două entităţi separatiste care, cu sprijinul Rusiei, luptă de opt ani împotriva forţelor armate ucrainene. Potrivit textelor publicate pe un site al Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, acestea prevăd că părţile îşi vor asigura apărarea, împărţi baze militare şi îşi vor proteja frontierele în comun. Acordurile, cu o durată de zece ani, creează "temeiul legal pentru prezenţa" în aceste teritorii a "unităţilor militare ruse necesare menţinerii păcii în regiune şi asigurării unei securităţi de durată pentru părţi", potrivit unei note explicative care însoţeşte aceste texte. Documentele "prevăd obligaţiile părţilor de a asigura asistenţă reciprocă în cazul în care una dintre părţi este ţinta unui atac" şi "prevăd protecţia comună" a frontierelor. Aceste acorduri de prietenie şi ajutor reciproc urmează să treacă marţi prin Parlamentul Rusiei. Amenințări directe la adresa Ucrainei În plus, Rusia a ameninţat Ucraina cu noi consecinţe în cazul unor "planuri militariste" din partea Kievului. Ambasadorul Rusiei la ONU Vasili Nebenzia a declarat că Kievul are planuri să bombardeze şi să provoace Lugansk şi Doneţk, cunoscute sub numele de Donbas. După recunoaşterea de către Moscova a regiunilor, acest lucru ar putea avea "consecinţe extrem de periculoase", a declarat el în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Nebenzia a acuzat conducerea ucraineană pentru escaladarea tensiunilor. Citește și: Să ne amintim acum de toți lacheii lui Putin din România: foști premieri, miniștri, popi cu funcție El a spus că "refuzul categoric" al Kievului de a discuta direct cu liderii separatişti din Donbas este o dovadă că Ucraina nu intenţionează să-şi îndeplinească partea din acordul de la Minsk, făcând referire la un acord între Rusia şi Ucraina din 2015 pentru a rezolva conflictul din regiunea Donbas. Pentru a evita războiul, a mai spus el, Ucraina trebuie obligată să pună capăt "provocărilor". Sancțiunile impuse de SUA, ridicole Statele Unite au anunţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, marţi, după un răspuns iniţial prudent la ordinul preşedintelui Vladimir Putin de a desfăşura trupe ruse în două zone separatiste din Ucraina, scrie AFP. "Plănuim să anunţăm marţi noi sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la deciziile şi acţiunile Moscovei de luni. Ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru acest anunţ", a declarat luni pentru AFP un purtător de cuvânt al Casei Albe. Preşedintele Joe Biden a impus uni sancțiuni limitate: a emis un ordin executiv care interzice orice nouă investiţie, schimb comercial sau finanţare de către americani către, dinspre sau în interiorul regiunilor pro-ruse Doneţk şi Lugansk din sud-estul Ucrainei. Washingtonul îşi va continua eforturile diplomatice "atât timp cât tancurile ruseşti nu vor fi în mişcare", a precizat acest înalt oficial sub protecţia anonimatului. Sunt așteptate sancțiuni mai dure Cele două teritorii separatiste Doneţk şi Lugansk au deja relaţii extrem de limitate cu Statele Unite. Dar aceste sancţiuni anunţă o nouă fază în ceea ce ar putea deveni în curând cea mai periculoasă confruntare dintre Occident şi Moscova de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. "Alte măsuri" vor fi dezvăluite marţi, a spus un responsabil american, fără a oferi alte detalii. O listă a tuturor măsurilor, aici. În paralel, Uniunea Europeană a făcut cunoscut că îi va sancţiona "pe cei care sunt implicaţi" în decizia lui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa acestor teritorii ucrainene. Anunţul lui Vladimir Putin a fost făcut într-un moment în care occidentalii avertizează asupra iminentei invazii a Ucrainei, la frontierele căreia, potrivit Washingtonului, peste 150.000 de militari ruşi aşteaptă de săptămâni întregi. Casa Albă a ţinut să sublinieze că sancţiunile anunţate luni sunt "distincte" şi "se vor adăuga" măsurilor economice "rapide şi severe" pregătite de Washington şi aliaţii săi în cazul unei invazii. Aceste sancţiuni ar face din Moscova un "paria pentru comunitatea internaţională", a avertizat vineri un înalt responsabil al executivului american. Rusia ar fi "izolată de pieţele financiare globale şi lipsită de cele mai sofisticate aporturi tehnologice", a ameninţat el. Washingtonul a afirmat în repetate rânduri că gazoductul Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania pe mare, nu va intra în funcţiune dacă Moscova va ataca Ucraina. Marea Britanie ia măsuri marți Premierul britanic Boris Johnson prezidează marţi dimineaţă o reuniune de criză privind situaţia din Ucraina pentru a decide asupra unui "pachet important de sancţiuni", după ce Moscova a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste pro-ruse, a anunţat Downing Street, notează AFP. Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Boris Johnson a spus că "crede că o invazie este o posibilitate reală în orele şi zilele următoare", a indicat Downing Street într-un comunicat separat. "El i-a spus preşedintelui Zelenski că Regatul Unit a stabilit deja sancţiuni pentru a-i viza pe cei care sunt complici la încălcări ale integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că aceste măsuri vor intra în vigoare mâine", potrivit documentului. "Prim-ministrul a indicat, de asemenea, că va lua în considerare trimiterea de mai mult sprijin defensiv Ucrainei", a adăugat comunicatul. Londra a livrat recent Ucrainei pentru prima dată arme letale, sub formă de rachete antitanc. Potrivit comunicatului, cei doi lideri au convenit ca occidentalii trebuie "să caute în continuare o soluţie diplomatică până în ultimul moment posibil", mai scrie AFP. ONU a condamnat decizia lui Putin Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat luni într-un comunicat că decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", notează AFP. Este "incompatibil cu principiile Cartei Naţiunilor Unite", a adăugat şeful ONU în comunicatul său. "ONU, în conformitate cu rezoluţiile Adunării Generale, continuă să susţină pe deplin suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional", a adăugat Antonio Guterres. Adunarea Generală a ONU urmează să organizeze miercuri o reuniune anuală privind "ocupaţia temporară" a Ucrainei, instaurată după anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia în 2014. În comunicatul său, secretarul general al Naţiunilor Unite i-a îndemnat "pe toţi actorii relevanţi să-şi concentreze eforturile pe încetarea imediată a ostilităţilor" şi "protecţia civililor şi a infrastructurii civile", făcând din diplomaţie o prioritate pentru rezolvarea crizei. Potrivit diplomaţilor, luni după-amiază au avut loc discuţii pentru convocarea cât mai curând posibil a unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU privind recunoaşterea independenţei decisă de Rusia. Întâmplător, această întâlnire ar avea loc sub preşedinţia rusă, Moscova asigurând în februarie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate. NATO cere o rezolvare diplomatică Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat luni recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste din Ucraina şi a cerut Rusiei "să aleagă calea diplomaţiei", notează AFP. "Condamn decizia Rusiei", a declarat Jens Stoltenberg într-un comunicat. "Aliaţii cer cu insistenţă Rusiei, în termenii cei mai puternici, să aleagă calea diplomaţiei, să renunţe imediat la întărirea militară masivă din Ucraina şi din jurul Ucrainei şi să-şi retragă forţele în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale", a subliniat el. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Liderii Transnistriei, la Moscova pentru recunoașterea independenței, susține deputata PSD Ana Catauta Foto: Facebook Ana Catauta
Internațional

Liderii Transnistriei, la Moscova pentru recunoașterea independenței

Liderii Transnistriei sunt la Moscova pentru a obține recunoașterea independenței, a afirmat, la Antena 3, Ana Cătăuță, deputat PSD. Liderii Transnistriei, la Moscova pentru recunoașterea independenței ”Liderii separatiști de la Tiraspol sunt azi la Moscova și încerarcă să includă Transnistria pe lista regiunilor separatiste”, a spus Cătăuță. Militarii ruși și cei ai trupelor separatiste din Transnistria au desfășurat, în noaptea dintre 18 și 19 februarie, exerciții militare, în mijlocul unei crize de securitate fără precedent provocată de Rusia în Ucraina, relatează Deschide.md. Autoritățile autoproclamate din Transnistria spun că a fost vorba de „un exercițiu de control-tactic și trageri reale”. Exercițiile din Transnistria vin în contextul unor tensiuni tot mai mari între Rusia și Occident, generate după ce Putin a desfășurat aproape 200.000 de militari la granițele Ucrainei. Azi, președintele Rusiei a anunțat că recunoaște independența separatiștilor din estul Ucraina. Citește și: Putin recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei. Războiul, 99% probabil Rusia a recunoscut anterior așa-numita independență a regiunilor separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. Administrația de la Tiraspol a cerut și ea de mai multe ori Rusiei să recunoască independența Transnistriei, dar Moscova nu a dat curs acestui demers – experții explică acest lucru prin faptul că regiunea transnistreană nu are frontiere comune cu Rusia și nici acces la Marea Neagră. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Ședințe de urgență la Casa Albă și Elysee Foto: Facebook casa Albă
Internațional

Ședințe de urgență la Casa Albă și Elysee

Ședințe de urgență la Casa Albă și Palatul Elysee, sediul președinției franceze. Reuters transmite că Palatul Elysee a anunțat că a fost convocată o ședință extraordinară privind securitatea în legătură cu situația dintre Rusia și Ucraina. Presedintele Joe Biden ar fi convocat, de asemenea, o şedință de urgență cu reprezentanții din domeniul securității, la Casa Albă. Ședințe de urgență la Casa Albă și Elysee Și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat luni Consiliul de Securitate şi al Apărării Naţionale al Ucrainei, pe fondul temerilor privind o invazie rusă. Zelenski a anunţat pe Twitter că a luat această decizie "în contextul declaraţiilor" Consiliului de Securitate al Rusiei, care s-a reunit cu câteva ore mai devreme şi în timpul căreia înalţi responsabili ruşi s-au pronunţat în favoarea recunoaşterii teritoriilor separatiste proruse în estul Ucrainei. Un comunicat al Kremlinului, citat de Bloomberg, arată că președintele rus Vladimir Putin le-a transmis lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz intenția sa de a semna un decret care să recunoască independența regiunilor separatiste Donețk și Luhansk. Citește și: Putin recunoaște independența republicilor separatiste din estul Ucrainei. Războiul, 99% probabil Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Putin recunoaște independența republicilor separatiste Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin recunoaște independența republicilor separatiste

Preşedintele rus Vladimir Putin recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste proruse din estul Ucrainei, a anunţat luni seara Kremlinul. „Oamenii din aceste teritorii (n.r. Lugansk şi Doneţk) se numesc ruși și ortodocși; lucrurile sunt așa din sec XVII, chiar și după aceea”, a susținut Putin, într-o declarație televizată. „Ucraina sovietică a fost creată ca rezultat al Revoluției bolșevice. Lenin a fost creatorul Ucrainei sovietice (...) Vom fi pregătiți să vă arătăm ce înseamnă decomunizarea adevărată pentru Ucraina”, a mai afirmat președintele Rusiei. „Ucraina a acționat astfel încât să nu aibă obligații în relația cu Rusia, ci doar drepturi. Acesta nu e un parteneriat. Ucraina ne-a șantajat cu tranzitul gazelor spre Vest, ba chiar au furat gaze”, și-a continuat Putin acuzațiile. „Rusia a făcut tot ce a putut pentru a păstra integritatea teritorială a Ucrainei, am respectat Acordul de la Minsk, dar degeaba. Regimul de la Kiev e tot mai agresiv, indiferent de președintele de la Kiev. E necesar să iau decizia de a recunoaște independența Republicii Donețk și Republicii Luhansk”, a afirmat șeful statului rus. Putin recunoaște independența republicilor separatiste Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin i-a informat în legătură cu această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul federal german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei şi care, potrivit Kremlinului, "şi-au exprimat dezamăgirea". Potrivit dpa, cancelarul federal al Germaniei l-a atenţionat pe Vladimir Putin că recunoaşterea independenţei republicilor separatiste va fi "în contradicţie totală" cu acordurile de pace de la Minsk semnate în 2015. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o "cooperare în materie de apărare". Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii "Republicii Populare Doneţk" şi "Republicii Populare Lugansk", Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik. Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. În imagine, Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, și Antony Blinken, secretarul de stat SUA, în dreapta (sursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Internațional

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei

Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei. Uniunea Europeană nu va impune deocamdată sancţiuni Rusiei, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, respingând astfel un apel al ministrului de externe ucrainean ca aceste sancţiuni să fie impuse acum, Kievul considerând că în acest fel Rusia ar fi descurajată să lanseze un atac contra Ucrainei. Contre Ucraina - UE pe sancționarea Rusiei "Aşteptăm decizii (...) Considerăm că există motive serioase şi legitime de a impune cel puţin o parte din sancţiuni acum pentru a demonstra că UE nu doar vorbeşte, ci şi acţionează", a indicat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, înainte de a se adresa miniştrilor de externe europeni, reuniţi la Bruxelles. Citește și: Putin joacă pe cartea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk: i-a cerut-o Duma, acum o cer liderii teritoriilor Situaţia de la frontiera ruso-ucraineană echivalează efectiv cu un atac, a declarat la rândul său presei ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis. Și acesta a cerut blocului comunitar să ia în calcul impunerea mai degrabă acum a sancţiunilor decât să le lase în aşteptare până când invazia ar avea loc, relatează agenţia DPA. Landsbergis a estimat că UE ar putea, de exemplu, să sancţioneze Rusia pentru recentele campanii sub steag fals. Aurescu, de partea Ucrainei și Lituaniei La rândul său, mai notează agenţia DPA, ministrul de externe român Bogdan Aurescu a afirmat că, pentru a descuraja o invazie, UE ar trebui să ia în considerare dezvăluirea parţială a pachetului de sancţiuni aflat în prezent pe masă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, nu s-a arătat favorabil impunerii sancţiunilor în acest moment. "Sancţiunile sunt o reacţie, o pedeapsă. Nu o poţi face în avans", a remarcat acesta. "Întotdeauna am spus că UE va reacţiona proporţional faţă de orice act de agresiune", a mai spus Schallenberg, adăugând că în opinia sa ar fi bine ca pachetul de sancţiuni să nu fie dezvăluit deocamdată. Josep Borrell, la fel ca unii dintre miniştrii europeni de externe, menţionează Reuters, au transmis că UE nu are în vedere să impună sancţiuni Rusiei în acest moment. "Ministrul de Externe" al UE: "Când va veni momentul" Borrell a declarat în faţa presei că va convoca o reuniune extraordinară a UE pentru convenirea acestor sancţiuni numai atunci "când va veni momentul". Obiectivul blocului comunitar la ora actuală este susţinerea iniţiativelor pentru detensionarea crizei generate de comasarea unor trupe ruseşti la graniţa ucraineană şi de incidentele armate care s-au reluat în estul separatist al Ucrainei, a adăugat Borrell. "Întâlnirile la summituri, la nivel de lideri, la nivel de miniştri, în orice format, orice discuţie care să încerce evitarea unui război, este mare nevoie de ele", a explicat Borrell. La reuniunea de luni, miniştrii europeni de externe au aprobat un pachet de ajutor financiar pentru Ucraina constând într-un împrumut de 1,2 miliarde de euro şi au fost de asemenea de acord în principiu cu trimiterea unei mici misiuni de instructori militari care să ajute la pregătirea ofiţerilor ucraineni.

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. În imagine, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik (sursa: veridica.ro)
Internațional

Donețk și Lugansk, armele lui Putin

Donețk și Lugansk, armele lui Putin. Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o "cooperare în materie de apărare", informează AFP. Donețk și Lugansk, armele lui Putin Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii "Republicii Populare Doneţk" şi "Republicii Populare Lugansk", Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik. Marţea trecută, deputaţii ruşi au votat la rândul lor un apel către preşedintele Vladimir Putin pentru ca Rusia să recunoască independenţa teritoriilor separatiste proruse care luptă, cu sprijinul Moscovei, împotriva armatei ucrainene în estul Ucrainei de opt ani. Citește și: Moscova continuă să toarne gaz pe foc: Putin reunește Consiliul Securității Rusiei Miercuri, Kremlinul a admis că recunoaşterea celor două autoproclamate republici populare Lugansk şi Doneţk nu ar fi conformă cu Acordurile de la Minsk privind reglementarea conflictului din Donbas, a căror respectare Rusia o cere. Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că recunoaşterea celor două regiuni separatiste de către Moscova va însemna denunţarea Acordurilor de la Minsk, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră