Tot mai multe state europene refuză Consiliul pentru Pace al lui Trump. După Franța și Norvegia, Suedia a spus „nu”

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu”

Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia.

Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme

„Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul.

Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere.

Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump.

Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil

Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari.

Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte.

Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa

Suedia nu este singura țară care a respins invitația.

Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari

Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping.

Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism.

De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale

Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza.

Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global.

Critici directe la adresa ONU

Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU.

Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale.

Puteri extinse pentru Donald Trump

Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse.

El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune.

În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu.

Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari

Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte.

Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.