sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: norvegia

12 articole
Internațional

Liderul stângii demisionează după ce a fost prins furând

Liderul stângii extreme din Norvegia, Bjornar Moxnes, demisionează de la conducerea partidului după ce a fost prins furând ochelari de soare, într-un duty-free de pe aeroportul din Oslo. Formațiunea pe care o conduce, Rodt (Roşu), are șapte deputați în parlamentul norvegian. Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând „Am făcut o mare greşeală şi am înrăutăţit lucrurile prin modul în care am gestionat situaţia după aceea", a scris Moxnes pe pagina sa de Facebook. "Îmi pare foarte rău şi vreau să-mi cer scuze", a adăugat el. Pe 30 iunie, Moxnes a declarat că a fost amendat cu 3.000 de coroane (250 de euro) pentru că a luat, fără a plăti, ochelari de soare Hugo Boss, în valoare de 1.199 de coroane (aproximativ 100 de euro), de la un magazin duty-free de pe aeroportul din Oslo cu două săptămâni mai devreme. Bjornar Moxnes Foto: Facebook Politicianul în vârstă de 41 de ani a invocat o neglijenţă, dar şi-a modificat versiunea de mai multe ori din cauza dezvăluirilor din jurul acestui episod surprins de camerele CCTV, care par să submineze ipoteza unei scăpări. În prezent în concediu medical, Moxnes renunţă la poziţia sa de lider al partidului de opoziţie Rodt (Roşu), pe care îl conducea de 11 ani şi pe care l-a ajutat să se dezvolte până la punctul în care a câştigat şapte locuri în Parlament la alegerile legislative din 2021. Conform regulilor în vigoare în Norvegia, este imposibil să renunţi la funcţiile elective, cum ar fi cea de membru al Parlamentului, în timpul unui mandat. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Până atunci, numărul doi al partidului, Marie Sneve Martinussen, în vârstă de 37 de ani, preia temporar frâiele formaţiunii politice.

Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând Foto: Facebook Bjornar Moxnes
Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor Foto: Facebook Equinor
Mediu

Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor

Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, este îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice, scrie AFP care citează un raport al unei agenții norvegiene de securitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Experienţele din perioada de după declanşarea invaziei (ruse asupra Ucrainei) arată că infrastructurile submarine ce transportă gaz, electricitate şi comunicaţii electronice pot fi cu precădere expuse şi vulnerabile sabotajului", scrie NSM într-un raport. Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor Pentru infrastructurile submarine, la fel ca pentru alte instalaţii esenţiale ale ţării, "trebuie să fie puse în aplicare măsuri de securitate pentru a fi atins un nivel de siguranţă", notează agenţia norvegiană. Acest raport, care identifică peste 50 de breşe în securitatea naţională norvegiană, este publicat la câteva luni după sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică vecină, prin explozii spectaculoase cu autori nici până în ziua de azi identificaţi. După ce Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaz natural pentru continentul european, pe care ea îl aprovizionează în principal printr-o amplă reţea de gazoducte submarine. Regatul scandinav este de asemenea un mare exportator de petrol, în parte prin oleoducte, şi un important furnizor de electricitate prin cabluri lungi care leagă mai multe ţări ale Europei. Semn al vulnerabilităţii acestor instalaţii strategice, o porţiune dintr-un cablu ce monitoriza activităţile submarine în largul Norvegiei a dispărut în mod misterios la începutul lui 2021. Apoi, un alt cablu de comunicare între continent şi arhipelagul Svalbard, în Marele Nord, a fost rupt în ianuarie 2022. În ambele cazuri, nu s-au putut stabili vinovaţii, însă media norvegiene au arătat spre Rusia vecină, subliniind prezenţa de traulere ruse în zonele vizate în acele perioade. Citește și: FOTO Ziua Victoriei, la Moscova: parada unei dictaturi de mâna a III-a. Prin Piața Roșie a defilat un tanc vechi, avioanele au rămas la sol. Prigojin, semne ale lipsei de respect față de Putin "Guvernul apreciază că este nevoie de măsuri ofensive şi ţintite pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm", a comentat ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mahl, primind marţi raportul NSM.

Greta Thunberg a câștigat Foto: Twitter
Mediu

Greta Thunberg a câștigat

Guvernul norvegian şi-a cerut scuze joi grupurilor indigene sami pentru construcţia de turbine eoliene pe păşunile renilor, numind-o ”o încălcare a drepturilor omului”, îndemnând totodată la o soluţie care să permită încă producţia de energie în zonă, transmite Reuters, citată de news.ro. Greta Thunberg a câștigat Scuzele ministrului Petrolului şi Energiei, Terje Aasland, au urmat unei săptămâni de proteste ale activiştilor sami şi al altora, inclusiv militanta pentru mediu Greta Thunberg, care au dus la o criză în creştere pentru guvern. ”Mi-am cerut scuze (azi), în numele guvernului, districtelor de creştere a renilor pentru faptul că permisele (pentru a construi parcuri eoliene) au constituit o încălcare a drepturilor omului”, a declarat Aasland într-o conferinţă de presă. Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că turbinele ridicate pe două parcuri eoliene la Fosen, în centrul Norvegiei, au încălcat drepturile sami, conform convenţiilor internaţionale, dar rămân în funcţiune aproape 17 luni mai târziu. Instanţa nu a spus ce ar trebui să se întâmple cu cele 151 de turbine, care pot alimenta 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ce ar trebui să se întâmple cu zecile de kilometri de drumuri construite pentru a facilita construcţia. Protestatarii sami au blocat intrarea în Ministerul Petrolului şi în alte clădiri guvernamentale din capitala norvegiană Oslo, în ultima săptămână, cerând îndepărtarea turbinelor şi susţinând că tranziţia la energia verde nu ar trebui să fie în detrimentul drepturilor indigenilor. Poliţia norvegiană a reţinut-o Thunberg în timpul unei demonstraţii de miercuri. Se caută soluții pentru ca renii să conviețuiască alături de turbine Aasland a spus că guvernul nu a exclus nicio soluţie, dar a adăugat că încă crede că ar putea fi posibil să se susţină atât producţia de energie, cât şi creşterea renilor la Fosen. ”Am spus că scopul meu este să găsesc soluţii care să permită coexistenţa energiei eoliene Fosen şi creşterea renilor şi aceasta este o sarcină pe care încă cred că o putem reuşi”, a spus el. Declaraţia sa a urmat unei întâlniri cu preşedintele parlamentului consultativ Sami din Norvegia, Silje Karine Muotka, care a cerut scuze. ”Scopul meu rămâne să pun capăt încălcării drepturilor omului şi ca daunele să fie reparate”, a declarat Muotka reporterilor. Ea a refuzat să spună dacă crede că acest lucru va necesita îndepărtarea tuturor turbinelor şi drumurilor. Citește și: Primăria Sectorului 6 plantează, anul acesta, aproximativ un milion de flori Proprietarii fermelor Roan Vind şi Fosen Vind, inclusiv companiile norvegiene Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW, au spus că speră că s-ar putea găsi un compromis.

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia (sursa: Facebook/Politiet)
Internațional

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia. Poliţia norvegiană a anunţat luni arestarea a patru ruşi suspectaţi de încălcarea unei interdicţii de fotografiere, după o serie de arestări similare, într-un climat de tensiune în locuri strategice ale ţării, transmite AFP. Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia Nu a fost dezvăluită natura exactă a obiectivului sau locului faţă de care au manifestat interes cei patru ruşi, trei bărbaţi şi o femeie. Acest anunţ a fost făcut la câteva zile după arestarea altor doi ruşi acuzaţi, în două cazuri separate, că au folosit ilegal drone şi au făcut fotografii şi/sau videoclipuri pe teritoriul norvegian. Cei patru ruşi au fost arestaţi joi, în nordul ţării, într-o maşină înmatriculată în Rusia şi au fost plasaţi în arest preventiv timp de şapte zile, a informat poliţia regională într-un comunicat. Aceştia fuseseră observaţi anterior făcând fotografii într-o zonă supusă unei interdicţii de fotografiere în această regiune din Nordland. Sosiţi din Finlanda la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, cei patru ruşi în vârstă de aproximativ douăzeci de ani făcuseră un volum "semnificativ" de fotografii. Ei neagă acuzaţiile, pretinzând că sunt simpli turişti, a declarat un oficial al poliţiei, Gaute Rydmark, pentru postul TV2. Ambasada Rusiei vede discriminări Ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mehl, a refuzat să comenteze acest caz, dar a spus că "există o presiune crescută asupra Norvegiei din punct de vedere al informaţiilor". Potrivit poliţiei, cei patru tineri ruşi nu era echipaţi cu o dronă, spre deosebire de cei doi ruşi arestaţi anterior, tot în nordul Norvegiei. Norvegia a interzis, la fel ca alte câteva ţări occidentale, survolarea teritoriului său către ruşi, cu drone sau în orice alt fel, din cauza ofensivei militare din Ucraina. Ambasada Rusiei în Norvegia a deplâns o lipsă de informaţii din partea autorităţilor norvegiene cu privire la această interdicţie şi a apreciat măsura ca fiind nejustificată şi discriminatorie. Pedepse cu închisoarea În Norvegia, încălcarea interdicţiei de fotografiere se pedepseşte cu un an de închisoare, iar încălcarea interdicţiei de survolare a teritoriului cu trei ani de închisoare. Citește și: Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova În prezent cel mai mare furnizor de gaze din Europa, Norvegia a întărit securitatea din jurul instalaţiilor sale de petrol şi gaze după zboruri misterioase cu drone, în special în apropierea unor platforme offshore, şi după presupusa sabotare a conductelor de gaz Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Spaţiul aerian din jurul Stavanger, capitala petrolieră a regatului, a fost închis duminică pentru scurt timp după o nouă semnalare a unei aeronave fără pilot pe cerul acestei regiuni situate în sud-vestul ţării.

Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene Foto: Twitter
Eveniment

Petrom putea trece controlul companii norvegiene

Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene, întrucât întregul consorțiu austriac ar putea fi preluat de scandinavi. Prin această tranzacție complicată, întrucât implică și un grup din Abu Dhabi, Austria speră să-și asigure necesarul de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia. Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene „Pentru a înlocui lipsa livrărilor de gaze rusești, se pare că un consorțiu norvegian a oferit OMV-ului austriac să preia cel puțin 51% din divizia de petrol și gaze. În schimb, scandinavii se oferă să furnizeze 75 terawatt-oră (TWh) de gaz natural pe an, relatează „Kurier”. Consumul anual este în prezent de aproximativ 90 TWh. Austria deține în prezent un pachet de 31,5% din OMV. Alte 24,9% sunt deținute de Mubadala Group din Abu Dhabi. Potrivit „Kurier”, arabii sunt gata să renunțe la aceste acțiuni. Ziarul speculează că biletele de avion ale guvernului spre Abu Dhabi sunt „deja rezervate” în următoarele săptămâni”, scrie Der Standard. „Grupul OMV și guvernul de vârf au primit o ofertă explozivă din partea Norvegiei. Dacă o înțelegere rapidă reușește, s-ar putea să-și ia adio de la gazul rusesc și să se asigure totuși aprovizionarea (…) Pentru că anul acesta, dar mai ales anul viitor, pot fi la limită, guvernul și holdingul de stat ÖBAG au dat acum o sarcină OMV. Scopul: Austria ar putea deveni complet independentă de gazul rusesc în doar un an și ar putea asigura aprovizionarea industriei și gospodăriilor”, explică Der Standard. OMV trebuie să decidă ce face cu gazele din Marea Neagră Grupul austriac OMV deține 51% din OMV Petrom, statul român având o participație de 20,6%. OMV Petrom deține o participație de 50% din cel mai important zăcământ de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, alături de Romgaz. OMV Petrom şi Romgaz ar trebui să anunţe în acest an decizia de investiţii în extracţia gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, având în vedere contextul actual de pe piaţa gazelor, a afirmat, la 21 septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Petrom a raportat și în al treilea trimestru al anului o scădere a producției de hidrocarburi și a vânzărilor. Singura creștere a fost pe segmentul de generare de energie electrică. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a aproximativ 790 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos (sursa: forsvaret.no)
Internațional

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos. Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei. Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze. Îngrijorare printre muncitori Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești (sursa: Unsplash)
Internațional

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești. Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor din arhipelagul arctic norvegian Svalbard, după ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Oslo "nu încearcă să pună obstacole" în aprovizionarea unei comunităţi de mineri ruşi instalaţi în aceste vaste insule norvegiene din apropierea Polului Nord, a asigurat ministrul afacerilor externe Anniken Huitfeldt într-o declaraţie pentru France Presse, după acuzaţii de "acţiune neprietenoasă" din partea diplomaţiei ruse. Încă un blocaj pentru mărfurile rusești "Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard-ului" (sau Spitzbergen n.r.), care guvernează de un secol, cu reguli specifice, acest teritoriu cu doar 3.000 de locuitori pierdut la graniţele Arcticii. Încărcătura ce a stârnit puternice proteste ruseşti "a fost blocată pe baza sancţiunilor" impuse de Oslo în urma invaziei Ucrainei, "care interzic intrarea companiilor ruseşti de transport de marfă pe teritoriul norvegian", a subliniat ministrul. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În acest episod de tensiune din Arctica, Moscova acuză Norvegia că a blocat 20 de tone de mărfuri la punctul de trecere a frontierei terestre Storskog, care urmau să fie încărcate pentru Svalbard la bordul unei nave în portul norvegian Tromso. Dar nimic nu împiedică partea rusă să folosească alte rute directe, de exemplu maritime, pentru a-şi aproviziona comunitatea de mineri instalată în orăşelul minier Barentsburg, a subliniat Huitfeldt. De altfel, situaţia este normală în acest orăşel unde funcţionează cea mai nordică mină de cărbune din lume. "Rezidenţii au acces la alimente şi medicamente", potrivit Oslo. După ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova , Rusia a cerut miercuri Norvegiei să rezolve această problemă "cât mai curând posibil", evocând "măsuri de represalii". Svalbard este guvernat de un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris, potrivit Agerpres. Tratatul recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează şi cetăţenilor statelor semnatare, astăzi 46 inclusiv Rusia, libertatea de a exploata acolo resurse naturale "pe picior de egalitate perfectă". În această calitate, de decenii, Rusia - URSS înaintea ei - extrage cărbune pe aceste terenuri, în cele mai nordice locuri locuite de pe planetă.

Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți Foto: Patriarhia Rusă
Internațional

Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți

O televiziune rusă, Tsargrad TV, apropiată Bisericii Ortodoxe din această țară, explică cine este dușmanul aliat cu Ucraina: „Oponenții noștri din vest sunt o sectă satanică de sodomiți și pedofili”. Tsargrad TV a fost fondată de mogulul Constantin Malofeev, sancționat de SUA, Canada și UE încă din 2014. Televiziunea sa este considerată ca fiind, de facto, a Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de patriarhul Chiril. Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți Într-o emisiune a acestui post, monitorizată de analistul Francis Scarr, de la BBC, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este acuzat că ar susține pedofilia. Emisiunea prezintă cazul unui primar norvegian condamnat pentru relații cu o fată de 13 ani. Is this peak Tsargrad?"Our opponents in the West are a satanic sect of sodomites + paedophiles. We shd have no illusions about what kind of people lead the collective West, which is preparing to use all its might to destroy ?? because we're not like them"https://t.co/xnqvyepDhL— Francis Scarr (@francis_scarr) May 11, 2022 Tsargrad TV susține că primarul îl cunoștea pe Stoltenberg și că secretarul general al NATO, fost premier al Norvegiei, l-ar fi protejat. Stoltenberg „nu ar fi putut ocupa postul de secretar general al NATO dacă nu ar fi făcut parte din puterea sodomită a Occidentului colectiv”, susține Tsargrad TV. Pornind de la aceste acuzații, postul acuză întregul spațiu vestic că ar fi o sectă de sodomiți și pedofili. „Oponenții noștri din Occident sunt o sectă satanică de sodomiți și pedofili. Și nu ne putem face iluzii despre ce fel de oameni conduc Occidentul colectiv, care se pregătește să distrugă Rusia cu toată puterea, pentru că noi nu suntem ca ei”, este concluzia emisiunii/ articolului postat pe pagina de internet a postului. „Un fel de pașaport pentru orice politician din structurile de conducere ale Occidentului colectiv este o declarație publică a angajamentului său față de „valorile” occidentale, în primul rând „valorile libertății de gen”. Mai simplu spus, trebuie fie să fii homosexual, fie să declari verbal sprijinul pentru sodomie și să acționezi în această direcție. Aceasta este noua religie a Occidentului colectiv, o formă de satanism”, se mai afirmă în articolul semnat de Igor Pshenichnikov, un fost jurnalist de la TASS, care a lucrat în Norvegia și Nicaragua. Ucrainenii folosesc vrăjitoria La 8 mai, Ria Novosti, agenția de presă a Kremlinului, îi acuza pe ucraineni că ar face parte din secte pagane și că ar folosi vrăjitoria. Last night Russian state TV told millions of viewers the following:Ukraine is in thrall to a Nazi-inspired "neo-pagan" religion based on violenceThe "bloody paganism" was founded by Ukrainian "accomplices of the Nazis" during WW2 and later cultivated by the diaspora in the US pic.twitter.com/sSfcXicr4z— Francis Scarr (@francis_scarr) May 9, 2022 În aprilie, Scarr prezenta înregistrarea unei emisiuni în care oligarhul rus Malofeev declara că Rusia trebuie să recunoască faptul că se luptă cu sataniștii și păgânii. Acum câteva zile, Ria Novosti anunța: „Semne de folosire a magiei negre au fost găsite la sediul unității ucrainene de artilerie de la marginea satului Trekhizbenka: adepții forțelor din altă lume au încercat să „sfințească” armele și au făcut semne cu sânge”.

Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

Declinul democraţiei a continuat la nivel global (sursă: Pexels.com)
Internațional

Declinul democraţiei a continuat la nivel global

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii (sursă: pexels.com)
Internațional

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră