joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: norvegia

19 articole
Internațional

Epstein o „îngroapă” și pe prințesa moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat luni că prințesa moștenitoare Mette-Marit a luat decizii greșite în privința legăturii sale cu Jeffrey Epstein, în contextul apariției unor noi documente oficiale care indică o corespondență extinsă între cei doi. Declarațiile vin după ce Departamentul de Justiție al SUA a publicat recent dosare suplimentare legate de cazul Epstein. Scuze publice ale prințesei moștenitoare Sâmbătă, Mette-Marit, soția prințului moștenitor Haakon, a prezentat scuze publice pentru menținerea legăturilor cu Epstein, afirmând că a dat dovadă de o judecată eronată. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Premierul Støre a confirmat că este de acord cu evaluarea făcută de prințesă, subliniind că este important ca acest lucru să fie spus deschis atunci când i se solicită o opinie oficială. Guvernul cere mai multă transparență Întrebat dacă a discutat situația cu Palatul Regal, șeful guvernului norvegian a declarat că nu a avut astfel de discuții. Totuși, el a adăugat că Mette-Marit și alți doi norvegieni cunoscuți menționați în documentele recente ar trebui să ofere explicații suplimentare. Potrivit premierului, noile informații au contribuit la clarificarea situației, iar publicul are dreptul să cunoască amploarea exactă a legăturilor avute cu Epstein. Un moment delicat pentru familia regală norvegiană Apariția documentelor despre Epstein survine într-o perioadă dificilă pentru familia regală a Norvegia. Marius, fiul lui Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei cu prințul Haakon, urmează să fie judecat într-un proces pentru viol și violență domestică, programat să înceapă marți. Declarația integrală a prințesei Mette-Marit Într-un mesaj transmis prin intermediul Palatului Regal, Mette-Marit a declarat că își asumă responsabilitatea pentru faptul că nu a verificat mai atent trecutul lui Epstein și că nu a realizat mai devreme cine era acesta. Prințesa a afirmat că regretă profund orice legătură avută cu Epstein și a descris situația drept „stânjenitoare”. Sprijinul pentru monarhie rămâne ridicat în Norvegia Potrivit unui sondaj realizat de Norstat pentru postul public NRK, aproximativ 70% dintre norvegieni susțin monarhia ca instituție. Cercetarea a fost efectuată în luna ianuarie, pe un eșantion de 1.030 de persoane, înainte de publicarea celor mai recente documente despre Epstein. Norvegia este o monarhie constituțională, în care regele are un rol simbolic de șef al statului, iar puterea politică este exercitată de Parlament și Guvern.

Norvegia, scandalul Epstein zguduie monarhia (sursa: royalcourt.no)
Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel Foto: Facebook
Politică

Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel

Un deputat norvegian, Arild Hermstad, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel pentru Pace: „A fost crucială pentru oprirea încercărilor Rusiei de a dărâma democrația moldovenească”, a scris el, pe Facebook. Majoritatea comentariilor la postarea sa sunt favorabile acestei propuneri.  Arild Hermstad conduce Partidul Verzilor din 2022. Partidul este pro-NATO și pro-UE. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 Un deputat norvegian, lider al Partidului verzilor, o propune pe Maia Sandu pentru premiul Nobel „Am nominalizat-o pe președinta Moldovei Maia Sandu la Premiul Nobel pentru pace. Sandu a fost pe frontul democrației în Europa. Moldova a fost supusă unor tentative documentate de influență electorală rusă, dezinformare, atacuri cibernetice și destabilizare pentru a obține o guvernare mai prietenoasă Kremlinului.   Așa operează Rusia împotriva mai multor foste state sovietice. Rușii duc război hibrid împotriva mai multor țări și, în ciuda unei mari incertitudini din jurul nostru, nu există nicio îndoială că Putin este cea mai mare amenințare la adresa păcii și stabilității în Europa.   Maia Sandu și Moldova duc o luptă pentru noi toți.   Sandu le-a răspuns rușilor cu mijloace pașnice: să întărească statul de drept, să protejeze alegerile libere și să respecte un curs democratic. Sandu se distanțează clar de imperialismul rus și leagă Moldova mai aproape de democrațiile occidentale. Aceasta este muncă de pace pentru vremurile noastre: Construim comunități robuste înainte ca conflictele să devină violente. Rezist influenței autoritare cu transparență și guvernanță publică.   Democrația este o condiție prealabilă pentru adevărata pace. Maia Sandu a fost crucială pentru oprirea încercărilor Rusiei de a dărâma democrația moldovenească. Pentru asta cred că merită Premiul Nobel pentru pace”, a scris Hemstad, pe Facebook. 

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Norvegia anunță apariții suspecte de drone (sursa: f35.com)
Internațional

Drone misterioase și în jurul unei baze militare norvegiene unde sunt staționate F-35

Norvegia anunță apariții suspecte de drone. Autoritățile din Norvegia investighează o posibilă apariție a unor drone în apropierea unor instalații militare. Potrivit armatei norvegiene, semnalările vizează zona bazei aeriene de la Orland, unde sunt staționate avioane de vânătoare F-35. Norvegia anunță apariții suspecte de drone „Putem confirma că am primit informaţii despre o posibilă activitate a dronelor observată în zona din jurul bazei aeriene”, a declarat un purtător de cuvânt pentru publicația Dagens Naeringsliv. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Aparițiile au fost raportate în afara perimetrului bazei, iar operațiunile acesteia nu au fost perturbate. Poliția norvegiană a anunțat că ia în serios aceste semnalări și a deschis o anchetă, însă este „prea devreme pentru concluzii”. Incidente similare în Danemarca Relatările din Norvegia apar după ce în Danemarca au fost observate noi drone deasupra unor instalații militare. Vineri seară, drone necunoscute au survolat inclusiv o bază aeriană. Luni, autoritățile daneze au închis temporar aeroportul din Copenhaga din cauza unor apariții similare. De atunci, incidentele s-au repetat în apropierea altor aeroporturi și baze militare. Suspiciuni privind un „atac hibrid” Guvernul danez a calificat aceste incidente drept un posibil „atac hibrid” pus la cale de un „actor profesionist”. Situația survine chiar înaintea summitului liderilor europeni programat să aibă loc la Copenhaga. Reacția Moscovei la acuzațiile europene Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins acuzațiile și a vorbit despre „speculații absurde” și o „provocare orchestrată”. La rândul său, Kremlinul a criticat ceea ce a numit „isteria” europenilor, acuzând că aceștia pun frecvent pe seama Moscovei incidente ce implică avioane sau drone.

Atac în Oslo, trei minori arestați (sursa: X/AlexandruC4)
Internațional

Norvegia, șocată de atacuri cu grenadă la Oslo. Autorii: trei minori, din care doi, de doar 13 ani

Atac în Oslo, trei minori arestați. Poliția norvegiană a anunțat miercuri arestarea a trei minori, printre care doi băieți de 13 ani, după atacul cu grenade produs marți seara în centrul orașului Oslo. Atac în Oslo, trei minori arestați Explozia a avut loc pe o stradă din apropierea Oslo Met, o instituție de învățământ superior din capitala Norvegiei. Citește și: EXCLUSIV Incident grav în sediul MApN (România, NATO): o pană uriașă de curent, rezolvată în zece zile Polițiștii sosiți la fața locului au descoperit o altă grenadă de mână, pe care au detonat-o controlat. Incidentul nu s-a soldat cu victime. Anchetatorii suspectează un atac comandat Potrivit anchetatorilor, atacul ar putea fi un caz de „violență la cerere”, în care minorii au acționat la ordinul unor grupări infracționale. „Poliția a arestat băieți extrem de tineri. Doi dintre ei au doar 13 ani”, a declarat comisarul Ida Melbø Øystese într-o conferință de presă. Minorii, predați serviciilor sociale Cum vârsta minimă de răspundere penală în Norvegia este de 15 ani, cei trei minori au fost plasați sub supravegherea serviciilor sociale. Autoritățile continuă ancheta pentru a stabili cine a comandat atacul. Influența bandelor din Suedia Deși Norvegia are o rată scăzută a criminalității, în ultimele luni a fost afectată indirect de războiul dintre bandele rivale din Suedia. În ambele țări, grupările criminale recrutează din ce în ce mai des minori, profitând de faptul că aceștia scapă de răspunderea penală.

Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol (sursa: YouTube/NewsX World)
Internațional

Fiul prințesei moștenitoare norvegiene, pus sub acuzare pentru patru violuri

Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol. Fiul cel mare al prinţesei moştenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru 32 de infracţiuni grave, inclusiv patru violuri. Procurorul general al Norvegiei a anunţat luni că tânărul riscă până la zece ani de închisoare. Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol Potrivit procurorului general Sturla Henriksbo, acuzaţiile împotriva lui Hoiby includ viol, abuz în relaţiile apropiate, acte de violenţă, încălcarea libertăţii şi filmarea de materiale video fără consimţământ. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Pedeapsa maximă pentru infracţiunile menţionate în rechizitoriu este de până la zece ani de închisoare. Sunt fapte foarte grave, care pot lăsa urme de durată şi distruge vieţi”, a declarat procurorul în cadrul unei conferinţe de presă. De la arestare la noi dezvăluiri Marius Borg Hoiby, născut dintr-o relaţie anterioară a mamei sale, a fost arestat la 4 august 2024, fiind suspectat că şi-ar fi agresat partenera. Arestarea a dus la apariţia unor noi plângeri şi dezvăluiri, mai multe victime susţinând că au fost abuzate de acesta. „Fără tratament preferenţial pentru familia regală” Procurorul a ţinut să sublinieze că statutul lui Hoiby nu trebuie să influenţeze procesul judiciar: „Faptul că Marius Borg Hoiby face parte din familia regală nu trebuie, desigur, să ducă la un tratament mai blând sau mai aspru decât în cazul în care fapte similare ar fi fost comise de alte persoane.” Infracţiuni repetate între 2018 şi 2024 Cele patru violuri pentru care a fost inculpat au avut loc în ani diferiţi: 2018, 2023 şi 2024. Ultimul ar fi fost comis chiar după începerea anchetei poliţiei, ceea ce agravează situaţia juridică a fiului prinţesei Mette-Marit.

Țările nordice, temperaturile de peste 30°C (sursa: Pexels/Oliver S.)
Eveniment

Țările nordice, lovite de un val de căldură fără precedent. Renii, în pericol

Țările nordice, temperaturile de peste 30°C. Țările nordice, cunoscute pentru climatul lor rece, se confruntă în prezent cu un val de căldură „cu adevărat fără precedent”. Fenomenul, intensificat de poluarea cu dioxid de carbon, provoacă temperaturi extrem de ridicate în nordul Europei, depășind limitele istorice. Țările nordice, temperaturile de peste 30°C O stație meteo situată în partea norvegiană a Cercului Arctic a înregistrat temperaturi de peste 30°C în 13 zile din luna iulie. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În Finlanda, canicula s-a menținut trei săptămâni consecutiv, cu temperaturi similare. Cercetătorii afirmă că aceasta este cea mai lungă perioadă de căldură extremă înregistrată în regiune din 1961 încoace – cu 50% mai lungă decât recordul anterior. „Valul de căldură este în plină desfășurare” „Valul de căldură fără precedent este încă în plină desfășurare, cu temperaturi maxime de 32-33°C”, a declarat Mika Rantanen, climatolog la Institutul Meteorologic Finlandez. Acesta a menționat că și regiunile arctice au avut trei săptămâni cu peste 25°C, iar în zilele următoare ar putea fi depășite recordurile de temperatură din august. Norvegia, noi zile caniculare Institutul Meteorologic Norvegian a raportat temperaturi de peste 30°C în cel puțin una dintre cele trei regiuni nordice ale țării, timp de 12 zile din iulie. Deși căldura s-a mutat temporar către nord și est, specialiștii avertizează că temperaturile ridicate ar putea reveni în weekend. „Ne așteptăm la câteva zile fierbinți în nordul Norvegiei”, au transmis autoritățile meteo norvegiene. Recorduri doborâte și în Suedia În nordul Suediei, mai multe stații meteorologice au înregistrat valuri de căldură de lungă durată. La Haparanda, s-au înregistrat 14 zile consecutive cu temperaturi de cel puțin 25°C, iar în Jokkmokk, regiunea Laponia, valul de căldură a durat 15 zile. „Pentru a găsi o perioadă mai lungă de căldură la aceste stații, trebuie să ne întoarcem în timp cu mai bine de un secol”, a explicat Sverker Hellström, cercetător la Institutul Suedez de Meteorologie și Hidrologie. Cauzele fenomenului: ape marine calde și presiune atmosferică ridicată Valul de căldură care a cuprins nordul Europei începând cu jumătatea lunii iulie a fost alimentat de temperaturi ridicate ale apelor din largul coastelor norvegiene și de o zonă persistentă de presiune atmosferică ridicată. Temperaturile au fost cu 8-10°C peste mediile sezoniere. Pe lângă caniculă, regiunea a fost afectată de furtuni și trăsnete, care au declanșat incendii de vegetație. Infrastructura nordică, nepregătită pentru valuri de căldură Populația a fost luată prin surprindere de căldura extremă, într-o zonă unde infrastructura este adaptată mai degrabă frigului decât caniculei. Studiile arată că țări precum Marea Britanie, Norvegia și Elveția se vor confrunta cu cele mai mari creșteri relative ale numărului de zile toride în contextul încălzirii globale, fiind vulnerabile din punct de vedere al infrastructurii. Renii, afectați grav de căldură În Finlanda, o sală de patinaj din nord a fost deschisă pentru populația care căuta refugiu din fața căldurii, după ce camera de urgență a spitalului local a fost depășită de numărul pacienților, potrivit presei finlandeze. Crescătorii de reni au avertizat că animalele lor sunt în pericol de moarte din cauza temperaturilor ridicate. Radio Suedia a relatat că turiștii străini care călătoresc spre nordul Scandinaviei pentru vacanțe răcoroase, denumite „coolcations”, s-au confruntat cu avertismente de caniculă severă. Valurile de căldură vor deveni mai frecvente „Pe măsură ce schimbările climatice avansează, valurile de căldură excepționale se vor intensifica”, a declarat Heikki Tuomenvirta, expert al Institutului Meteorologic Finlandez. Potrivit acestuia, astfel de fenomene sunt din ce în ce mai frecvente, mai severe și de durată mai mare.

Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând Foto: Facebook Bjornar Moxnes
Internațional

Liderul stângii demisionează după ce a fost prins furând

Liderul stângii extreme din Norvegia, Bjornar Moxnes, demisionează de la conducerea partidului după ce a fost prins furând ochelari de soare, într-un duty-free de pe aeroportul din Oslo. Formațiunea pe care o conduce, Rodt (Roşu), are șapte deputați în parlamentul norvegian. Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând „Am făcut o mare greşeală şi am înrăutăţit lucrurile prin modul în care am gestionat situaţia după aceea", a scris Moxnes pe pagina sa de Facebook. "Îmi pare foarte rău şi vreau să-mi cer scuze", a adăugat el. Pe 30 iunie, Moxnes a declarat că a fost amendat cu 3.000 de coroane (250 de euro) pentru că a luat, fără a plăti, ochelari de soare Hugo Boss, în valoare de 1.199 de coroane (aproximativ 100 de euro), de la un magazin duty-free de pe aeroportul din Oslo cu două săptămâni mai devreme. Bjornar Moxnes Foto: Facebook Politicianul în vârstă de 41 de ani a invocat o neglijenţă, dar şi-a modificat versiunea de mai multe ori din cauza dezvăluirilor din jurul acestui episod surprins de camerele CCTV, care par să submineze ipoteza unei scăpări. În prezent în concediu medical, Moxnes renunţă la poziţia sa de lider al partidului de opoziţie Rodt (Roşu), pe care îl conducea de 11 ani şi pe care l-a ajutat să se dezvolte până la punctul în care a câştigat şapte locuri în Parlament la alegerile legislative din 2021. Conform regulilor în vigoare în Norvegia, este imposibil să renunţi la funcţiile elective, cum ar fi cea de membru al Parlamentului, în timpul unui mandat. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Până atunci, numărul doi al partidului, Marie Sneve Martinussen, în vârstă de 37 de ani, preia temporar frâiele formaţiunii politice.

Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor Foto: Facebook Equinor
Mediu

Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor

Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, este îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice, scrie AFP care citează un raport al unei agenții norvegiene de securitate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Experienţele din perioada de după declanşarea invaziei (ruse asupra Ucrainei) arată că infrastructurile submarine ce transportă gaz, electricitate şi comunicaţii electronice pot fi cu precădere expuse şi vulnerabile sabotajului", scrie NSM într-un raport. Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor Pentru infrastructurile submarine, la fel ca pentru alte instalaţii esenţiale ale ţării, "trebuie să fie puse în aplicare măsuri de securitate pentru a fi atins un nivel de siguranţă", notează agenţia norvegiană. Acest raport, care identifică peste 50 de breşe în securitatea naţională norvegiană, este publicat la câteva luni după sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică vecină, prin explozii spectaculoase cu autori nici până în ziua de azi identificaţi. După ce Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaz natural pentru continentul european, pe care ea îl aprovizionează în principal printr-o amplă reţea de gazoducte submarine. Regatul scandinav este de asemenea un mare exportator de petrol, în parte prin oleoducte, şi un important furnizor de electricitate prin cabluri lungi care leagă mai multe ţări ale Europei. Semn al vulnerabilităţii acestor instalaţii strategice, o porţiune dintr-un cablu ce monitoriza activităţile submarine în largul Norvegiei a dispărut în mod misterios la începutul lui 2021. Apoi, un alt cablu de comunicare între continent şi arhipelagul Svalbard, în Marele Nord, a fost rupt în ianuarie 2022. În ambele cazuri, nu s-au putut stabili vinovaţii, însă media norvegiene au arătat spre Rusia vecină, subliniind prezenţa de traulere ruse în zonele vizate în acele perioade. Citește și: FOTO Ziua Victoriei, la Moscova: parada unei dictaturi de mâna a III-a. Prin Piața Roșie a defilat un tanc vechi, avioanele au rămas la sol. Prigojin, semne ale lipsei de respect față de Putin "Guvernul apreciază că este nevoie de măsuri ofensive şi ţintite pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm", a comentat ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mahl, primind marţi raportul NSM.

Greta Thunberg a câștigat Foto: Twitter
Mediu

Greta Thunberg a câștigat

Guvernul norvegian şi-a cerut scuze joi grupurilor indigene sami pentru construcţia de turbine eoliene pe păşunile renilor, numind-o ”o încălcare a drepturilor omului”, îndemnând totodată la o soluţie care să permită încă producţia de energie în zonă, transmite Reuters, citată de news.ro. Greta Thunberg a câștigat Scuzele ministrului Petrolului şi Energiei, Terje Aasland, au urmat unei săptămâni de proteste ale activiştilor sami şi al altora, inclusiv militanta pentru mediu Greta Thunberg, care au dus la o criză în creştere pentru guvern. ”Mi-am cerut scuze (azi), în numele guvernului, districtelor de creştere a renilor pentru faptul că permisele (pentru a construi parcuri eoliene) au constituit o încălcare a drepturilor omului”, a declarat Aasland într-o conferinţă de presă. Curtea Supremă a Norvegiei a decis în 2021 că turbinele ridicate pe două parcuri eoliene la Fosen, în centrul Norvegiei, au încălcat drepturile sami, conform convenţiilor internaţionale, dar rămân în funcţiune aproape 17 luni mai târziu. Instanţa nu a spus ce ar trebui să se întâmple cu cele 151 de turbine, care pot alimenta 100.000 de locuinţe norvegiene, sau ce ar trebui să se întâmple cu zecile de kilometri de drumuri construite pentru a facilita construcţia. Protestatarii sami au blocat intrarea în Ministerul Petrolului şi în alte clădiri guvernamentale din capitala norvegiană Oslo, în ultima săptămână, cerând îndepărtarea turbinelor şi susţinând că tranziţia la energia verde nu ar trebui să fie în detrimentul drepturilor indigenilor. Poliţia norvegiană a reţinut-o Thunberg în timpul unei demonstraţii de miercuri. Se caută soluții pentru ca renii să conviețuiască alături de turbine Aasland a spus că guvernul nu a exclus nicio soluţie, dar a adăugat că încă crede că ar putea fi posibil să se susţină atât producţia de energie, cât şi creşterea renilor la Fosen. ”Am spus că scopul meu este să găsesc soluţii care să permită coexistenţa energiei eoliene Fosen şi creşterea renilor şi aceasta este o sarcină pe care încă cred că o putem reuşi”, a spus el. Declaraţia sa a urmat unei întâlniri cu preşedintele parlamentului consultativ Sami din Norvegia, Silje Karine Muotka, care a cerut scuze. ”Scopul meu rămâne să pun capăt încălcării drepturilor omului şi ca daunele să fie reparate”, a declarat Muotka reporterilor. Ea a refuzat să spună dacă crede că acest lucru va necesita îndepărtarea tuturor turbinelor şi drumurilor. Citește și: Primăria Sectorului 6 plantează, anul acesta, aproximativ un milion de flori Proprietarii fermelor Roan Vind şi Fosen Vind, inclusiv companiile norvegiene Statkraft şi TroenderEnergi, precum şi firmele elveţiene Energy Infrastructure Partners şi BKW, au spus că speră că s-ar putea găsi un compromis.

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate

NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunţat luni că ţara sa va trece la un nivel mai ridicat de alertă militară, deşi nu a detectat nicio ameninţare directă, potrivit tu.no. NATO așteaptă oricând mutări rusești disperate Norvegia, ţară membră NATO şi vecină cu Rusia în zona arctică, va aplica măsura începând de marţi. Store a precizat că "nu avem astăzi niciun motiv să credem că Rusia doreşte să atragă Norvegia sau altă ţară direct în război, dar războiul din Ucraina impune ca toate ţările din NATO să fie mai atente". "Tensiunile mai ridicate ne expun mai mult la ameninţări, operaţiuni de spionaj şi campanii de influenţă. (...) Este cea mai gravă situaţie de securitate din ultimele decenii", a adăugat el într-o conferinţă de presă. Norvegia este în prezent cel mai mare exportator de gaze naturale către Uniunea Europeană, furnizând aproximativ un sfert din importurile europene respective după scăderea livrărilor din Rusia. Forţele armate norvegiene au fost desfăşurate pentru paza platformelor petroliere şi gaziere maritime după exploziile care au avariat în septembrie gazoductele Nord Stream din Marea Baltică. Norvegia beneficiază de sprijin din partea marinelor militare ale Regatului Unit, Franţei şi Germaniei. Exporturile de petrol rusesc scad În același timp, producţia şi exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut uşor în octombrie, a anunţat luni publicaţia rusă de afaceri Kommersant, care estimează că declinul producţiei va continua în urma embargoului UE aşteptat la începutul lunii decembrie. Până acum, producţia de petrol a Rusiei s-a dovedit rezilientă în contextul sancţiunilor occidentale impuse după invadarea Ucrainei, dar statele membre ale Uniunii Europene, principalii consumatori de ţiţei rusesc timp de decenii, nu îl vor mai achiziţiona din 5 decembrie, în urma embargoului care va fi impus de blocul comunitar. Citește și: Putin a schimbat abordarea diplomatică după pierderile grele suferite în Ucraina: nu mai vrea să negocieze cu Kievul, ci cu Washingtonul, care îi „dictează” lui Zelenski Citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Kommersant susţine că producţia de petrol a Rusiei în octombrie s-a situat la 1,47 milioane tone pe zi, echivalentul a 10,78 milioane barili pe zi (bpd), în scădere faţă de nivelul din septembrie, de 10,8 milioane bpd, anunţat săptămâna trecută de Oficiul de Statistică din Rusia (Rosstat). De asemenea, exporturile Rusiei de petrol pe mare şi prin conducte au scăzut cu 2% din septembrie, la aproximativ 640.000 tone pe zi (4,7 milioane bpd), susţine publicaţia rusă. Unul dintre motive îl reprezintă colapsul producţiei la proiectul offshore Sakhalin 1, abandonat de ExxonMobil după ce Rusia a invadat Ucraina.

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia (sursa: Facebook/Politiet)
Internațional

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia

Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia. Poliţia norvegiană a anunţat luni arestarea a patru ruşi suspectaţi de încălcarea unei interdicţii de fotografiere, după o serie de arestări similare, într-un climat de tensiune în locuri strategice ale ţării, transmite AFP. Ruși arestați pentru spionaj în Norvegia Nu a fost dezvăluită natura exactă a obiectivului sau locului faţă de care au manifestat interes cei patru ruşi, trei bărbaţi şi o femeie. Acest anunţ a fost făcut la câteva zile după arestarea altor doi ruşi acuzaţi, în două cazuri separate, că au folosit ilegal drone şi au făcut fotografii şi/sau videoclipuri pe teritoriul norvegian. Cei patru ruşi au fost arestaţi joi, în nordul ţării, într-o maşină înmatriculată în Rusia şi au fost plasaţi în arest preventiv timp de şapte zile, a informat poliţia regională într-un comunicat. Aceştia fuseseră observaţi anterior făcând fotografii într-o zonă supusă unei interdicţii de fotografiere în această regiune din Nordland. Sosiţi din Finlanda la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, cei patru ruşi în vârstă de aproximativ douăzeci de ani făcuseră un volum "semnificativ" de fotografii. Ei neagă acuzaţiile, pretinzând că sunt simpli turişti, a declarat un oficial al poliţiei, Gaute Rydmark, pentru postul TV2. Ambasada Rusiei vede discriminări Ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mehl, a refuzat să comenteze acest caz, dar a spus că "există o presiune crescută asupra Norvegiei din punct de vedere al informaţiilor". Potrivit poliţiei, cei patru tineri ruşi nu era echipaţi cu o dronă, spre deosebire de cei doi ruşi arestaţi anterior, tot în nordul Norvegiei. Norvegia a interzis, la fel ca alte câteva ţări occidentale, survolarea teritoriului său către ruşi, cu drone sau în orice alt fel, din cauza ofensivei militare din Ucraina. Ambasada Rusiei în Norvegia a deplâns o lipsă de informaţii din partea autorităţilor norvegiene cu privire la această interdicţie şi a apreciat măsura ca fiind nejustificată şi discriminatorie. Pedepse cu închisoarea În Norvegia, încălcarea interdicţiei de fotografiere se pedepseşte cu un an de închisoare, iar încălcarea interdicţiei de survolare a teritoriului cu trei ani de închisoare. Citește și: Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova În prezent cel mai mare furnizor de gaze din Europa, Norvegia a întărit securitatea din jurul instalaţiilor sale de petrol şi gaze după zboruri misterioase cu drone, în special în apropierea unor platforme offshore, şi după presupusa sabotare a conductelor de gaz Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică. Spaţiul aerian din jurul Stavanger, capitala petrolieră a regatului, a fost închis duminică pentru scurt timp după o nouă semnalare a unei aeronave fără pilot pe cerul acestei regiuni situate în sud-vestul ţării.

Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene Foto: Twitter
Eveniment

Petrom putea trece controlul companii norvegiene

Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene, întrucât întregul consorțiu austriac ar putea fi preluat de scandinavi. Prin această tranzacție complicată, întrucât implică și un grup din Abu Dhabi, Austria speră să-și asigure necesarul de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia. Petrom ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene „Pentru a înlocui lipsa livrărilor de gaze rusești, se pare că un consorțiu norvegian a oferit OMV-ului austriac să preia cel puțin 51% din divizia de petrol și gaze. În schimb, scandinavii se oferă să furnizeze 75 terawatt-oră (TWh) de gaz natural pe an, relatează „Kurier”. Consumul anual este în prezent de aproximativ 90 TWh. Austria deține în prezent un pachet de 31,5% din OMV. Alte 24,9% sunt deținute de Mubadala Group din Abu Dhabi. Potrivit „Kurier”, arabii sunt gata să renunțe la aceste acțiuni. Ziarul speculează că biletele de avion ale guvernului spre Abu Dhabi sunt „deja rezervate” în următoarele săptămâni”, scrie Der Standard. „Grupul OMV și guvernul de vârf au primit o ofertă explozivă din partea Norvegiei. Dacă o înțelegere rapidă reușește, s-ar putea să-și ia adio de la gazul rusesc și să se asigure totuși aprovizionarea (…) Pentru că anul acesta, dar mai ales anul viitor, pot fi la limită, guvernul și holdingul de stat ÖBAG au dat acum o sarcină OMV. Scopul: Austria ar putea deveni complet independentă de gazul rusesc în doar un an și ar putea asigura aprovizionarea industriei și gospodăriilor”, explică Der Standard. OMV trebuie să decidă ce face cu gazele din Marea Neagră Grupul austriac OMV deține 51% din OMV Petrom, statul român având o participație de 20,6%. OMV Petrom deține o participație de 50% din cel mai important zăcământ de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, alături de Romgaz. OMV Petrom şi Romgaz ar trebui să anunţe în acest an decizia de investiţii în extracţia gazelor din zăcământul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, având în vedere contextul actual de pe piaţa gazelor, a afirmat, la 21 septembrie, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Petrom a raportat și în al treilea trimestru al anului o scădere a producției de hidrocarburi și a vânzărilor. Singura creștere a fost pe segmentul de generare de energie electrică. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Citește și: ANALIZĂ WSJ Sistemele HIMARS au transformat bătălia din Ucraina: au oprit avasnul rusesc și sunt responsabile pentru 70% din avansul din zona Herson Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a aproximativ 790 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom.

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos (sursa: forsvaret.no)
Internațional

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar

Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos. Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Platformele petroliere norvegiene, apărate militar meticulos Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei. Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze. Îngrijorare printre muncitori Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Citește și: Activitate militară și diplomatică intensă peste Atlantic, NATO contracarează amenințarea nucleară a lui Putin: vizită-fulger a consilierului de securitate al lui Biden la Istanbul Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești (sursa: Unsplash)
Internațional

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești

Încă un blocaj pentru mărfurile rusești. Norvegia a dat asigurări miercuri că are dreptul să blocheze intrarea pe teritoriul său a unor mărfuri destinate ruşilor din arhipelagul arctic norvegian Svalbard, după ameninţări cu represalii din partea Moscovei. Oslo "nu încearcă să pună obstacole" în aprovizionarea unei comunităţi de mineri ruşi instalaţi în aceste vaste insule norvegiene din apropierea Polului Nord, a asigurat ministrul afacerilor externe Anniken Huitfeldt într-o declaraţie pentru France Presse, după acuzaţii de "acţiune neprietenoasă" din partea diplomaţiei ruse. Încă un blocaj pentru mărfurile rusești "Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard-ului" (sau Spitzbergen n.r.), care guvernează de un secol, cu reguli specifice, acest teritoriu cu doar 3.000 de locuitori pierdut la graniţele Arcticii. Încărcătura ce a stârnit puternice proteste ruseşti "a fost blocată pe baza sancţiunilor" impuse de Oslo în urma invaziei Ucrainei, "care interzic intrarea companiilor ruseşti de transport de marfă pe teritoriul norvegian", a subliniat ministrul. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc În acest episod de tensiune din Arctica, Moscova acuză Norvegia că a blocat 20 de tone de mărfuri la punctul de trecere a frontierei terestre Storskog, care urmau să fie încărcate pentru Svalbard la bordul unei nave în portul norvegian Tromso. Dar nimic nu împiedică partea rusă să folosească alte rute directe, de exemplu maritime, pentru a-şi aproviziona comunitatea de mineri instalată în orăşelul minier Barentsburg, a subliniat Huitfeldt. De altfel, situaţia este normală în acest orăşel unde funcţionează cea mai nordică mină de cărbune din lume. "Rezidenţii au acces la alimente şi medicamente", potrivit Oslo. După ce l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova , Rusia a cerut miercuri Norvegiei să rezolve această problemă "cât mai curând posibil", evocând "măsuri de represalii". Svalbard este guvernat de un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris, potrivit Agerpres. Tratatul recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează şi cetăţenilor statelor semnatare, astăzi 46 inclusiv Rusia, libertatea de a exploata acolo resurse naturale "pe picior de egalitate perfectă". În această calitate, de decenii, Rusia - URSS înaintea ei - extrage cărbune pe aceste terenuri, în cele mai nordice locuri locuite de pe planetă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră