Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice
Norvegia, furnizor major de energie pentru Europa, este îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor sale submarine strategice, scrie AFP care citează un raport al unei agenții norvegiene de securitate.
"Experienţele din perioada de după declanşarea invaziei (ruse asupra Ucrainei) arată că infrastructurile submarine ce transportă gaz, electricitate şi comunicaţii electronice pot fi cu precădere expuse şi vulnerabile sabotajului", scrie NSM într-un raport.
Norvegia, îngrijorată de vulnerabilitatea infrastructurilor
Pentru infrastructurile submarine, la fel ca pentru alte instalaţii esenţiale ale ţării, "trebuie să fie puse în aplicare măsuri de securitate pentru a fi atins un nivel de siguranţă", notează agenţia norvegiană.
Acest raport, care identifică peste 50 de breşe în securitatea naţională norvegiană, este publicat la câteva luni după sabotarea, în septembrie 2022, a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică vecină, prin explozii spectaculoase cu autori nici până în ziua de azi identificaţi.
După ce Rusia a declanşat războiul din Ucraina, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaz natural pentru continentul european, pe care ea îl aprovizionează în principal printr-o amplă reţea de gazoducte submarine.
Regatul scandinav este de asemenea un mare exportator de petrol, în parte prin oleoducte, şi un important furnizor de electricitate prin cabluri lungi care leagă mai multe ţări ale Europei.
Semn al vulnerabilităţii acestor instalaţii strategice, o porţiune dintr-un cablu ce monitoriza activităţile submarine în largul Norvegiei a dispărut în mod misterios la începutul lui 2021. Apoi, un alt cablu de comunicare între continent şi arhipelagul Svalbard, în Marele Nord, a fost rupt în ianuarie 2022.
În ambele cazuri, nu s-au putut stabili vinovaţii, însă media norvegiene au arătat spre Rusia vecină, subliniind prezenţa de traulere ruse în zonele vizate în acele perioade.
"Guvernul apreciază că este nevoie de măsuri ofensive şi ţintite pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm", a comentat ministrul norvegian al justiţiei, Emilie Enger Mahl, primind marţi raportul NSM.
