luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

379 articole
Internațional

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei

Ministerul turc al Apărării a anunțat luni că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a pătruns în spațiul aerian al Turcia. Este al patrulea incident de acest tip înregistrat în ultima lună, pe fondul conflictului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran. Sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei Potrivit comunicatului oficial, racheta a fost interceptată de sistemele de apărare antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei, înainte de a produce pagube. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Autoritățile turce nu au precizat regiunea exactă în care a avut loc interceptarea și nici ținta vizată de rachetă. Confirmarea a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, care a subliniat că Alianța este pregătită să răspundă unor astfel de amenințări și să își apere toți aliații. Al patrulea incident în ultima lună Incidentul de luni se înscrie într-o serie de episoade similare. Pe 4 martie, o rachetă iraniană a fost interceptată deasupra provinciei Hatay, iar resturi au căzut în apropierea bazei aeriene Incirlik Air Base. Pe 9 martie, o altă rachetă a fost doborâtă, fragmentele ajungând lângă orașul Gaziantep. Pe 13 martie, sirenele de raid aerian au fost activate în Adana, iar pe cer au fost observate obiecte luminoase. Tensiuni între Ankara și Teheran După aceste incidente, Turcia a protestat ferm, însă Iran a negat că ar fi lansat rachete către teritoriul turc, promițând o anchetă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că omologul său iranian, Abbas Araqchi, a dat asigurări că Teheranul nu se află în spatele acestor atacuri. Oficialul turc a subliniat însă existența unei „discrepanțe între declarațiile Iranului și realitatea din teren”, ceea ce menține tensiunile diplomatice ridicate în regiune.

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
SUA ar putea abandona NATO, amenință Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință NATO: SUA ar putea refuza sprijinul militar pentru aliați în anumite situații

Președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul unui forum de afaceri organizat la Miami, că Statele Unite ar putea să nu mai intervină în sprijinul NATO în anumite situații, reluând criticile dure la adresa Alianței Nord-Atlantice. Liderul de la Casa Albă a sugerat că lipsa de implicare a aliaților în chestiuni de securitate globală ridică semne de întrebare privind angajamentele reciproce. Nemulțumiri legate de implicarea aliaților Declarațiile au venit în contextul în care Washingtonul ar fi solicitat sprijin militar pentru securizarea Strâmtoarea Ormuz, însă răspunsul aliaților a fost considerat insuficient. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Trump a criticat faptul că SUA suportă costuri uriașe pentru apărarea NATO, fără a primi un sprijin proporțional din partea partenerilor. „Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a spus liderul de la Casa Albă. În ultimele săptămâni, liderul american a intensificat retorica împotriva NATO, descriind organizația drept ineficientă și acuzând aliații de lipsă de curaj. În același discurs, Trump a afirmat că operațiunea militară împotriva Iran, aflată deja în a cincea săptămână, decurge conform planului. Reacția aliaților și impactul asupra pieței energetice Mai multe state, printre care Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, au anunțat disponibilitatea de a contribui la securizarea traficului maritim, însă au exclus implicarea militară directă. În paralel, blocajele din strâmtoare au dus la creșterea prețurilor energiei, afectând piețele internaționale.

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Foto X/News from Ukraine
Eveniment

ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Însă ele trebuie să treacă de apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Care sunt principalele elemente ale unui astfel de scenariu:  dronele Shahed pot avea o rază de până în 2.500 km distanța de zbor de la Constanța la Teheran este puțin peste 2.100 km. Însă aceste drone pot fi lansate foarte ușor, de pe camioane, și duse, înainte de lansare, mult mai la nord de Teheran, mai aproape de România Distanța maximă a unei lovituri confirmate a trupelor ucrainene, cu drona, a fost de 1.750 km, când a lovit o rafinărie din Komi.  Iranul poate lansa drone Shahed împotriva statelor europene folosind aliații din Liban, Siria sau Irak Pe drumul spre România, dronele iraniene ar trebuie să survoleze Turcia, deși, teoretic pot trece și peste Azerbaidjan sau Georgia. Recent, presa turcă explica problemele la interceptarea unei drone rusești scăpate de sub control. „Conform unor rapoarte, drona a fost detectată pentru prima dată de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune, aparținând Comandamentului Posturilor Radar ale Forțelor Aeriene Turce, în timp ce se apropia de spațiul aerian turc deasupra Mării Negre, prin coridorul Kastamonu. Informațiile privind traiectoria au fost transmise în timp real către Centrul de Operațiuni Aeriene al Comandamentului Forțelor Aeriene de Luptă din Eskisehir. Cu toate acestea, imaginea radarului era departe de a fi clară. «Intra și ieșea din raza radarelor turce, lăsând o urmă intermitentă», a raportat Dicle Canova, corespondentul la Ankara al postului de știri turc CNN Turk. «Inițial, a creat impresia unei urme meteorologice a unui avion» Detectarea intermitentă indica faptul că drona avea o secțiune transversală radar foarte mică, iar condițiile meteorologice complicau și mai mult urmărirea. Dronele de această dimensiune sunt de obicei dificil de detectat în mod constant. Conform unor informații neconfirmate, atunci când ținta aeriană neidentificată a continuat să se apropie de spațiul aerian turc, Centrul de Operațiuni Aeriene din Eskisehir a emis un ordin de decolare de urgență către avioanele F-16 turce aflate în serviciu de alertă rapidă (QRA). Formația de avioane F-16 s-a îndreptat rapid către locația țintei. După identificarea vizuală și o perioadă de urmărire, piloții au confirmat că ținta era o aeronavă fără pilot care părea să zboare fără control”, explică turkiyetoday.com.  La începutul conflictului din Iran, dronele au lovit baza britanică din Cipru, dar surpriza a fost favorizată de distanța scurtă, de circa 200 km. Dronele Shahed au zburat lent și la joasă altitudine (sub 100 m) deasupra estului Mediteranei, urmând conturul coastelor pentru a se feri de radarele cipriote și ale RAF, concentrate asupra vectorilor cu grad mai ridicat de amenințare (rachete). Lansate de la o distanță de aproximativ 200-300 km din sudul Libanului de către grupările afiliate Hezbollahului, timpul scurt de zbor (sub o oră) a lăsat foarte puțin timp de avertizare, exploatând lacunele din acoperirea patrulelor din timp de pace. Brett Velicovich, expert în domeniul apărării și fondatorul companiei de drone Powerus, a declarat pentru Daily Mail: „Dronele de tip muniție zburătoare Shahed-136 au cu siguranță raza de acțiune și capacitatea necesare pentru a amenința anumite zone din Europa și reprezintă o amenințare mult mai plauzibilă decât atacurile cu rachete, deoarece acționează sub pragul unui război deschis cu NATO.” „Riscul real îl reprezintă atacurile de amploare redusă, care pot fi negate, lansate de către intermediari sau rețele secrete care vizează infrastructura, cum ar fi aeroporturile, instalațiile energetice sau nodurile de transport”, a adăugat el. De asemenea, Iranul a prezentat recent o versiune mai puțin zgomotoasă a celebrei sale drone „kamikaze” Shahed, ceea ce ar putea îngreuna detectarea acesteia de către sistemele occidentale de apărare aeriană.

Nicușor Dan, întâlnire cu Mark Rutte la NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan se întâlnește cu Mark Rutte la NATO: securitatea regională, pe agenda discuțiilor

Președintele României, Nicușor Dan, va avea joi, 19 martie 2026, o întrevedere oficială cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la sediul Alianței Nord-Atlantice. Discuțiile vor avea loc într-un context internațional tensionat, marcat de provocări de securitate în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO. Flancul Estic și Marea Neagră, priorități strategice Agenda întâlnirii va include analiza evoluțiilor de securitate la nivel global, cu accent pe situația din Flancul Estic. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța Un punct central al discuțiilor îl va reprezenta regiunea Mării Negre, unde vor fi abordate măsuri concrete pentru consolidarea descurajării și a apărării colective. Totodată, vor fi analizate modalități de creștere a securității României prin sprijinul și mecanismele NATO. România își reafirmă rolul de aliat strategic Președintele Nicușor Dan va evidenția importanța relației transatlantice și va reconfirma angajamentul României ca aliat activ și responsabil în cadrul NATO. Șeful statului va sublinia contribuția României la stabilitatea și securitatea regională, într-un moment în care cooperarea între statele membre este esențială. Creșterea bugetului pentru apărare și sprijin pentru Ucraina În cadrul discuțiilor, președintele României va reafirma respectarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga privind majorarea cheltuielilor pentru apărare. De asemenea, va evidenția sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, în contextul conflictului din regiune. Sprijin pentru Republica Moldova, în fața amenințărilor hibride Un alt subiect important pe agenda întâlnirii îl reprezintă consolidarea sprijinului NATO pentru statele partenere. În acest sens, Nicușor Dan va sublinia necesitatea susținerii Republicii Moldova, în contextul acțiunilor hibride atribuite Rusiei, care vizează destabilizarea regiunii.

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

Trump amenință NATO din cauza Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică lipsa de „entuziasm” a aliaților pentru misiunea din Ormuz și amenință NATO

Președintele american Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de reacția rezervată a unor aliați ai Statelor Unite în legătură cu solicitarea Washingtonului de a trimite nave de război pentru o misiune militară menită să protejeze traficul maritim în Strâmtoarea Ormuz. Liderul de la Casa Albă a criticat ceea ce a numit „lipsa de entuziasm” a unor state care, în opinia sa, au beneficiat timp de decenii de protecția militară a SUA. Trump cere aliaților să participe la misiunea din Strâmtoarea Ormuz Într-o declarație făcută la Casa Albă, Donald Trump a afirmat că unele țări s-au arătat dispuse să sprijine o eventuală operațiune navală, însă altele au reacționat cu reticență. Citește și: Bolojan sugerează că corupția Transelectrica, condusă de clientul PSD, blochează piața de energie. Plus un atac la Hidroelectrica: „N-a făcut nimic să facă stocare” „Unii sunt foarte entuziasmați, alții nu. Iar unele dintre aceste țări sunt state pe care le-am ajutat timp de mulți ani. Le-am protejat de amenințări externe teribile, iar ele nu prea sunt entuziaste. Iar nivelul de entuziasm contează pentru mine”, a spus președintele american. Trump a subliniat că Washingtonul a asigurat securitatea unor aliați timp de patru decenii și consideră că aceștia ar trebui acum să participe la o operațiune pe care o descrie drept „minoră”. „De 40 de ani vă protejăm, iar voi nu doriți să vă implicați într-un lucru foarte mic”, a adăugat liderul american. Coaliție navală pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz Președintele american a declarat că unele state ar fi acceptat deja să se alăture unei coaliții navale pentru a asigura reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Trump nu a dorit însă să dezvăluie care sunt aceste țări, explicând că ele ar putea deveni ținte ale unor eventuale atacuri. Totuși, el a precizat că secretarul de stat Marco Rubio ar urma să anunțe în curând lista statelor dispuse să participe la misiune. Trump a menționat și o discuție cu președintele francez Emmanuel Macron, afirmând că Franța ar fi dispusă să sprijine operațiunile pentru redeschiderea strâmtorii. Apel către NATO, Japonia și Coreea de Sud Administrația americană a cerut sprijin nu doar din partea statelor NATO, ci și a unor aliați importanți din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud. Trump a mers chiar mai departe, solicitând implicarea Chinei în eforturile de asigurare a securității maritime în fața amenințărilor iraniene. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile globale de petrol și gaze naturale. Trump amenință cu „consecințe grave pentru NATO” Președintele american a avertizat că refuzul statelor NATO de a trimite nave militare în zonă ar putea avea „consecințe foarte grave pentru viitorul alianței”. În ciuda presiunilor exercitate de Washington, mai multe state și-au exprimat deja rezervele față de participarea la o astfel de misiune militară. Regatul Unit și Germania au exclus luni posibilitatea unei operațiuni NATO pentru restabilirea traficului în Strâmtoarea Ormuz, iar Japonia a transmis că nu ia în calcul o astfel de implicare. Germania respinge ferm solicitarea SUA Reacția Germaniei a fost una dintre cele mai ferme. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a pus sub semnul întrebării eficiența unei eventuale misiuni europene în regiune. „Cum se așteaptă Donald Trump ca una sau două fregate europene să facă în Strâmtoarea Ormuz ceea ce puternicele forțe navale americane nu pot face?”, a declarat Pistorius. Oficialul german a subliniat că Berlinul nu consideră conflictul actual drept unul în care ar trebui să se implice. „Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat ministrul german. Iranul neagă blocarea Strâmtorii Ormuz Autoritățile iraniene resping acuzațiile potrivit cărora ar fi închis Strâmtoarea Ormuz după izbucnirea conflictului cu Statele Unite și Israelul. Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat postului NBC News că Teheranul nu a blocat navigația în zonă și nici nu intenționează să o facă. „Nu am închis strâmtoarea. Navele și petrolierele sunt cele care nu încearcă să o traverseze, pentru că se tem că ar putea fi lovite de una dintre tabere”, a explicat diplomatul iranian. Amenințări ale Gărzilor Revoluționare și atacuri asupra navelor În paralel, Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene a avertizat că orice navă cu legături cu Statele Unite, Israelul sau țările care le susțin ar putea deveni o țintă în Strâmtoarea Ormuz. De la izbucnirea conflictului, pe 28 februarie, cel puțin 16 nave comerciale au fost atacate în zona Golfului Persic, ceea ce a amplificat tensiunile într-o regiune esențială pentru comerțul global cu energie.

Dispută SUA-UE privind rolul NATO în Ormuz (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pune presiune pe NATO în criza din Ormuz. UE: Misiunea nu intră în atribuțiile Alianței

Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu cresc după ce președintele american Donald Trump a avertizat că NATO s-ar putea confrunta cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații Statelor Unite nu sprijină eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Uniunea Europeană susține că această zonă nu se află în sfera de competență a Alianței Nord-Atlantice. Aliații ar trebui să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a afirmat că statele care depind de transportul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să participe activ la asigurarea securității acestei rute maritime strategice. Citește și: Primarii PSD refuză să folosească banii europeni pentru pensionari, acuză Dragoș Pîslaru. 160 milioane euro, nefolosiți „Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo”, a declarat președintele american. Trump a subliniat că Europa și China depind mult mai mult decât Statele Unite de petrolul transportat din Golf, sugerând că aceste state ar trebui să aibă un rol mai activ în menținerea libertății de navigație. Liderul american a avertizat că un refuz sau lipsa unui răspuns din partea aliaților ar putea afecta serios viitorul Alianței Nord-Atlantice. „Dacă nu există un răspuns sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecințe foarte sumbre pentru viitorul NATO”, a spus Trump. UE: Strâmtoarea Ormuz nu se află în sfera de competență a NATO Declarațiile lui Trump au fost urmate de o reacție a Uniunii Europene. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat că Strâmtoarea Ormuz nu intră în competența NATO. „Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competență a NATO. Nu există țări NATO în Strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Kallas la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană analizează în prezent diferite opțiuni, inclusiv în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite, pentru a garanta navigația prin această rută maritimă strategică. Operațiunea europeană Aspides ar putea fi extinsă Kaja Kallas a precizat că Uniunea Europeană menține în regiune operațiunea navală EUNavfor Aspides, destinată în prezent protejării navelor comerciale din Marea Roșie și din zona Golfului. Oficialul european a explicat că statele membre discută posibilitatea extinderii sau modificării mandatului acestei misiuni pentru a răspunde noilor riscuri de securitate din regiune. „Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune. Dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operațiunea pe care o avem deja în zonă și poate să o modificăm ușor”, a declarat Kallas. De asemenea, Franța a propus formarea unei „coaliții de voluntari” care să participe la securizarea traficului maritim din zonă. ONU ar putea lansa o inițiativă pentru menținerea transporturilor maritime Șefa diplomației europene a mai anunțat că a discutat cu secretarul general al ONU, António Guterres, despre posibilitatea unei inițiative internaționale similare celei care a permis exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. Închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă, potrivit acesteia, o amenințare majoră pentru aprovizionarea globală cu energie, în special pentru Asia. Totodată, blocajul ar putea afecta și transportul îngrășămintelor, ceea ce ar avea consecințe directe asupra securității alimentare globale. „Dacă există o penurie de îngrășăminte anul acesta, va exista și o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa”, a avertizat Kallas. UE avertizează asupra riscului deturnării atenției de la războiul din Ucraina Kaja Kallas a subliniat că tensiunile din Orientul Mijlociu nu trebuie să distragă atenția comunității internaționale de la războiul din Ucraina. Ea a criticat, de asemenea, ideea relaxării sancțiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de Statele Unite, considerând-o un precedent periculos. „Avem nevoie ca Rusia să aibă mai puțini bani pentru a finanța războiul”, a spus oficialul european. În concluzie, Kallas a subliniat că marile crize de securitate globală sunt interconectate și că resursele militare și politice necesare pentru gestionarea conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu sunt strâns legate între ele.

Președintele Erdoğan avertizează Iranul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Ankara avertizează Iranul

Forțele aeriene ale NATO au doborât o a doua rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turc, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile de la Ankara. Turcia a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja teritoriul și spațiul aerian împotriva oricărei amenințări. A doua rachetă iraniană interceptată în decurs de o săptămână Potrivit Ministerului turc al Apărării, acesta este al doilea incident în care o rachetă balistică lansată din Iran pătrunde în spațiul aerian al Turciei într-o singură săptămână. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Racheta a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO, iar fragmentele acesteia au căzut în provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei. Autoritățile au precizat că nu au existat victime sau pagube majore. „Reiterăm încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate decisiv și fără ezitare împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Președintele Turciei, mesaj dur către Iran Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Iranului i-au fost transmise avertismentele necesare”, a declarat acesta după o ședință de urgență. „În ciuda avertismentelor noastre repetate, acțiuni provocatoare continuă să aibă loc împotriva Turciei”, a spus el. „Nu ar trebui întreprinsă nicio acțiune care să arunce o umbră asupra legăturii noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, a adăugat Erdogan. Fragmentele rachetei au căzut în provincia Gaziantep Autoritățile turce au anunțat că unele componente ale muniției interceptate au căzut pe câmpuri din provincia Gaziantep, o zonă situată între două instalații militare importante ale NATO. Nu este clar care era destinația rachetei înainte de a fi doborâtă de sistemele de apărare ale alianței. Turcia a subliniat însă că avertismentele sale privind riscurile unor astfel de atacuri trebuie luate în serios. „Este în interesul tuturor să țină cont de avertismentele Turciei în această privință”, au transmis oficialii turci. Baze militare NATO și americane în apropierea zonei incidentului Incidentul a avut loc într-o regiune strategică pentru apărarea NATO. În sudul Turciei se află baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe ale aviației americane. De asemenea, în provincia Malatya, situată la nord-est, se află o importantă bază radar NATO, care oferă sprijin esențial pentru sistemul de apărare al alianței. Fragmentele rachetei interceptate au căzut aproximativ în zona dintre aceste două baze militare. Ankara avertizează Iranul să evite acțiunile destabilizatoare Burhanettin Duran, directorul pentru comunicare al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a reiterat avertismentul transmis de Ankara tuturor actorilor regionali, în special Iranului. Oficialul turc a subliniat că acțiunile militare care pot pune în pericol civilii sau stabilitatea regională trebuie evitate. Până în acest moment, Iranul nu a comentat oficial incidentul, însă a declarat în repetate rânduri că nu se află în război cu statele din regiune și că nu vizează explicit Turcia. Ankara nu intenționează deocamdată să invoce Articolul 4 al NATO Ankara a precizat că Statele Unite nu au utilizat baza aeriană Incirlik pentru atacul aerian lansat alături de Israel asupra Iranului, acțiune care a declanșat riposta Teheranului prin rachete și drone. Deși incidentul implică direct securitatea spațiului aerian turc, autoritățile de la Ankara au transmis anterior că nu au în prezent intenția de a invoca Articolul 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între statele membre atunci când unul dintre aliați se consideră amenințat. În anumite circumstanțe, aceste consultări pot duce la activarea Articolului 5, care obligă NATO să apere militar un stat membru atacat. Turcia, una dintre cele mai mari armate ale NATO Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO și, în ultimii ani, a devenit un actor tot mai important în industria globală de apărare. Cu toate acestea, Ankara nu dispune încă de un sistem complet de apărare aeriană propriu. În incidentele din ultima săptămână, Turcia s-a bazat pe sistemele de apărare ale NATO pentru interceptarea rachetelor balistice.

Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței Foto: Facebook
Politică

Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”, a apreciat el, la TVR Info. El a explicat că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care „chipurile le-ar proteja”. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO” „În calitatea pe care o am acum și nu în cea pe care am avut-o, în opinia mea este extrem de riscantă inițiativa. În primul rând, dacă statele NATO și Uniunii Europene s-ar constitui într-un grup care trece sub umbrela nucleară a Franței, asta ar însemna practic desființarea NATO. Pentru că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care chipurile le-ar proteja”, a declarat fostul șef al statului.  „Franța nu are arsenalul nuclear și sistemul nuclear de apărare integrat în sistemul NATO. Sistemul NATO al Franței este separat, este individual, nu este parte a unui sistem NATO și este strict la discreția președintelui Franței. Deci nu s-ar putea ca în același timp să fii și în NATO și cu Franța, pentru că sunt, din punct de vedere al capacităților nucleare, două povești, două realități complet diferite, independente una de alta. Cum ar fi unui stat care e membru în NATO să se pună și sub umbrela Franței și să aibă două sisteme de apărare împotriva loviturilor nucleare? Ar fi absolut ridicol, nu se știe cine se apără la nevoie“, a mai arătat el.  Băsescu a arătat că Franța nu are destule focoase nucleare ca să descurajeze Rusia sau China și a criticat „veselia” de a ne separa de SUA. „Ca să descurajezi nuclear, ar trebui să descurajezi țări care au 4.500 de focoase nucleare, cum ar fi Rusia, spre exemplu, sau știu eu, o mie de focoase nucleare, cum ar fi China. Este greu să treci de la 280 de focoase nucleare să intimidezi pe unul care are 4.500 de focoase (...) Adoptarea unei soluții prin care să intrăm sub umbrela nucleară a Franței înseamnă, pe de o parte, costuri uriașe, iar pe de alta parte înseamnă ieșirea din NATO. Or, cred că România nu-i pregătită în momentul de față să spună adio organizației nord-atlantice, pe de o parte, iar pe de altă parte cred că veselia noastră de a ne separa de Statele Unite nu-i cel mai bun lucru pe care îl putem face acum”, a mai arătat el. 

NATO doboară rachetă iraniană îndreptată spre Turcia (sursa: Facebook/Hakan Fidan Fan)
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Foto: Facebook Armata Franceza
Politică

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei - surse Agerpres

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei,  însă, pentru moment, este prea devreme pentru o concluzie, afirmă „surse oficiale” citate de Agerpres.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Potrivit surselor citate, discuţiile pe această temă au început de mai mult timp şi au avut loc inclusiv la nivel NATO. România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei cu Germania ca "partener-cheie", însoţită de o dezvoltare a arsenalului francez, insistând în acelaşi timp că Franţa va rămâne suverană în utilizarea forţei."Partenerii noştri sunt pregătiţi", a insistat el, menţionând opt ţări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Toate aceste ţări sunt membre ale NATO."Germania va fi un partener-cheie în acest efort", a subliniat Macron. Cele două ţări au anunţat ulterior înfiinţarea unui "grup director nuclear" comun.Franţa a decis să nu se alăture Grupului de Planificare Nucleară al Alianţei, creat în 1966, dar descurajarea sa nucleară este considerată complementară celei a NATO. 

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră