marți 10 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

372 articole
Internațional

Încă o rachetă balistică iraniană a intrat în spațiul aerian al Turciei. Ankara avertizează Iranul

Forțele aeriene ale NATO au doborât o a doua rachetă balistică lansată din Iran și intrată în spațiul aerian turc, potrivit unui anunț făcut luni de autoritățile de la Ankara. Turcia a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja teritoriul și spațiul aerian împotriva oricărei amenințări. A doua rachetă iraniană interceptată în decurs de o săptămână Potrivit Ministerului turc al Apărării, acesta este al doilea incident în care o rachetă balistică lansată din Iran pătrunde în spațiul aerian al Turciei într-o singură săptămână. Citește și: Răzbunarea lui Ponta: angajații lui Sebi Ghiță, de la România TV, sună noaptea la familia purtătorului de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea Racheta a fost interceptată de sistemele de apărare ale NATO, iar fragmentele acesteia au căzut în provincia Gaziantep, în sud-estul Turciei. Autoritățile au precizat că nu au existat victime sau pagube majore. „Reiterăm încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate decisiv și fără ezitare împotriva oricărei amenințări la adresa teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a transmis Ministerul Apărării de la Ankara. Președintele Turciei, mesaj dur către Iran Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacționat dur. „Iranului i-au fost transmise avertismentele necesare”, a declarat acesta după o ședință de urgență. „În ciuda avertismentelor noastre repetate, acțiuni provocatoare continuă să aibă loc împotriva Turciei”, a spus el. „Nu ar trebui întreprinsă nicio acțiune care să arunce o umbră asupra legăturii noastre de vecinătate și fraternitate vechi de o mie de ani”, a adăugat Erdogan. Fragmentele rachetei au căzut în provincia Gaziantep Autoritățile turce au anunțat că unele componente ale muniției interceptate au căzut pe câmpuri din provincia Gaziantep, o zonă situată între două instalații militare importante ale NATO. Nu este clar care era destinația rachetei înainte de a fi doborâtă de sistemele de apărare ale alianței. Turcia a subliniat însă că avertismentele sale privind riscurile unor astfel de atacuri trebuie luate în serios. „Este în interesul tuturor să țină cont de avertismentele Turciei în această privință”, au transmis oficialii turci. Baze militare NATO și americane în apropierea zonei incidentului Incidentul a avut loc într-o regiune strategică pentru apărarea NATO. În sudul Turciei se află baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate forțe ale aviației americane. De asemenea, în provincia Malatya, situată la nord-est, se află o importantă bază radar NATO, care oferă sprijin esențial pentru sistemul de apărare al alianței. Fragmentele rachetei interceptate au căzut aproximativ în zona dintre aceste două baze militare. Ankara avertizează Iranul să evite acțiunile destabilizatoare Burhanettin Duran, directorul pentru comunicare al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a reiterat avertismentul transmis de Ankara tuturor actorilor regionali, în special Iranului. Oficialul turc a subliniat că acțiunile militare care pot pune în pericol civilii sau stabilitatea regională trebuie evitate. Până în acest moment, Iranul nu a comentat oficial incidentul, însă a declarat în repetate rânduri că nu se află în război cu statele din regiune și că nu vizează explicit Turcia. Ankara nu intenționează deocamdată să invoce Articolul 4 al NATO Ankara a precizat că Statele Unite nu au utilizat baza aeriană Incirlik pentru atacul aerian lansat alături de Israel asupra Iranului, acțiune care a declanșat riposta Teheranului prin rachete și drone. Deși incidentul implică direct securitatea spațiului aerian turc, autoritățile de la Ankara au transmis anterior că nu au în prezent intenția de a invoca Articolul 4 al Tratatului NATO. Acest articol prevede consultări între statele membre atunci când unul dintre aliați se consideră amenințat. În anumite circumstanțe, aceste consultări pot duce la activarea Articolului 5, care obligă NATO să apere militar un stat membru atacat. Turcia, una dintre cele mai mari armate ale NATO Turcia deține a doua cea mai mare armată din cadrul NATO și, în ultimii ani, a devenit un actor tot mai important în industria globală de apărare. Cu toate acestea, Ankara nu dispune încă de un sistem complet de apărare aeriană propriu. În incidentele din ultima săptămână, Turcia s-a bazat pe sistemele de apărare ale NATO pentru interceptarea rachetelor balistice.

Președintele Erdoğan avertizează Iranul (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței Foto: Facebook
Politică

Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO”, a apreciat el, la TVR Info. El a explicat că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care „chipurile le-ar proteja”. Citește și: „Cloudul guvernamental”, de 550 milioane euro, eșec epic, risc să piardă 50 milioane euro din PNRR Băsescu desființează ideea de a trece sub umbrela nucleară a Franței: „Ar însemna desființarea NATO” „În calitatea pe care o am acum și nu în cea pe care am avut-o, în opinia mea este extrem de riscantă inițiativa. În primul rând, dacă statele NATO și Uniunii Europene s-ar constitui într-un grup care trece sub umbrela nucleară a Franței, asta ar însemna practic desființarea NATO. Pentru că nu pot exista două sisteme de protecție împotriva loviturilor nucleare sau de descurajare nucleară sub comanda a două structuri pentru aceleași spații pe care chipurile le-ar proteja”, a declarat fostul șef al statului.  „Franța nu are arsenalul nuclear și sistemul nuclear de apărare integrat în sistemul NATO. Sistemul NATO al Franței este separat, este individual, nu este parte a unui sistem NATO și este strict la discreția președintelui Franței. Deci nu s-ar putea ca în același timp să fii și în NATO și cu Franța, pentru că sunt, din punct de vedere al capacităților nucleare, două povești, două realități complet diferite, independente una de alta. Cum ar fi unui stat care e membru în NATO să se pună și sub umbrela Franței și să aibă două sisteme de apărare împotriva loviturilor nucleare? Ar fi absolut ridicol, nu se știe cine se apără la nevoie“, a mai arătat el.  Băsescu a arătat că Franța nu are destule focoase nucleare ca să descurajeze Rusia sau China și a criticat „veselia” de a ne separa de SUA. „Ca să descurajezi nuclear, ar trebui să descurajezi țări care au 4.500 de focoase nucleare, cum ar fi Rusia, spre exemplu, sau știu eu, o mie de focoase nucleare, cum ar fi China. Este greu să treci de la 280 de focoase nucleare să intimidezi pe unul care are 4.500 de focoase (...) Adoptarea unei soluții prin care să intrăm sub umbrela nucleară a Franței înseamnă, pe de o parte, costuri uriașe, iar pe de alta parte înseamnă ieșirea din NATO. Or, cred că România nu-i pregătită în momentul de față să spună adio organizației nord-atlantice, pe de o parte, iar pe de altă parte cred că veselia noastră de a ne separa de Statele Unite nu-i cel mai bun lucru pe care îl putem face acum”, a mai arătat el. 

NATO doboară rachetă iraniană îndreptată spre Turcia (sursa: Facebook/Hakan Fidan Fan)
Internațional

Rachetă lansată din Iran spre spațiul aerian al Turciei, interceptată de sistemele NATO

O rachetă balistică lansată din Iran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată și distrusă de sistemele de apărare ale NATO desfășurate în estul Mediteranei. Incidentul a fost confirmat miercuri de Ministerul Apărării din Turcia. Potrivit autorităților turce, racheta a fost neutralizată înainte de a produce pagube sau victime. Racheta a survolat Irak și Siria înainte de interceptare Ministerul turc al Apărării a precizat, într-un comunicat, că racheta balistică lansată din Iran s-a îndreptat spre spațiul aerian turc după ce a traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Aceasta a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO, amplasate în estul Mediteranei. „O rachetă balistică lansată din Iran, care se îndrepta spre spațiul aerian turc după ce a survolat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei, a fost interceptată și neutralizată la timp de elementele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei”, se arată în comunicatul ministerului. Autoritățile au subliniat că incidentul nu a provocat victime sau răniți. Ministrul apărării, mesaj dur către Iran În urma incidentului, Turcia a transmis un protest oficial Iranului. Potrivit unei surse diplomatice turce, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araqchi, pentru a exprima nemulțumirea Ankarei față de lansarea rachetei balistice care se îndrepta spre spațiul aerian turcesc. Hakan Fidan i-a transmis omologului său iranian că este important ca toate părțile implicate să evite măsuri care ar putea contribui la escaladarea conflictului. Ulterior, ministrul Fidan a postat un mesaj dur pe rețelele sociale: „O spun independent de problema Iranului; Turcia se apără întotdeauna. Avem și voința și talentul de a reuși.”  

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Foto: Facebook Armata Franceza
Politică

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei - surse Agerpres

România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei,  însă, pentru moment, este prea devreme pentru o concluzie, afirmă „surse oficiale” citate de Agerpres.  Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Potrivit surselor citate, discuţiile pe această temă au început de mai mult timp şi au avut loc inclusiv la nivel NATO. România participă la discuţiile privind umbrela nucleară a Franţei Preşedintele Emmanuel Macron a propus luni o cooperare nucleară fără precedent pentru apărarea Europei cu Germania ca "partener-cheie", însoţită de o dezvoltare a arsenalului francez, insistând în acelaşi timp că Franţa va rămâne suverană în utilizarea forţei."Partenerii noştri sunt pregătiţi", a insistat el, menţionând opt ţări europene: Regatul Unit, Germania, Polonia, Ţările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia şi Danemarca. Toate aceste ţări sunt membre ale NATO."Germania va fi un partener-cheie în acest efort", a subliniat Macron. Cele două ţări au anunţat ulterior înfiinţarea unui "grup director nuclear" comun.Franţa a decis să nu se alăture Grupului de Planificare Nucleară al Alianţei, creat în 1966, dar descurajarea sa nucleară este considerată complementară celei a NATO. 

NATO nu va intra în războiul cu Iranul (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO nu va intra în războiul cu Iranul: Rutte exclude implicarea militară a Alianței în conflict

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că intervenția militară a SUA și a Israelului împotriva Iranului contribuie la limitarea capacității Teheranului de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, însă NATO nu va intra în conflict. NATO nu va fi implicată direct în conflict Într-un interviu acordat postului german ARD, Mark Rutte a subliniat clar că Alianța Nord-Atlantică nu are în plan să se implice direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă „Nu există absolut niciun plan ca NATO să fie atrasă în acest conflict sau să facă parte din el”, a afirmat oficialul. Totuși, acesta a precizat că anumite state membre pot decide, individual, să sprijine acțiunile Washingtonului și ale Tel Avivului. Reducerea capacității nucleare a Iranului, obiectiv strategic Potrivit șefului NATO, operațiunea militară are un impact direct asupra capacității Iranului de a-și dezvolta programul nuclear și arsenalul de rachete balistice. „Este foarte important ceea ce fac SUA împreună cu Israelul, deoarece reduc și limitează capacitatea Iranului de a se dota cu arme nucleare și rachete balistice”, a declarat Rutte.

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO Foto: X/Twitter
Internațional

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO

Aliata lui Donald Trump, premierul italian Giorgia Meloni, s-a supărat: ea este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan. „Guvernul italian a luat cunoștință cu uimire de declarațiile președintelui Trump, potrivit cărora aliații NATO ar fi «rămas în urmă» în timpul operațiunilor din Afganistan”, a postat ea, pe Twitter.  Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Într-un interviu acordat joi postului american Fox News, Trump a pus la îndoială fiabilitatea alianței și a respins amploarea contribuțiilor aliaților în Afganistan, unde trupele europene au luptat alături de forțele americane timp de aproape două decenii.  Referindu-se la aliații NATO, Trump a declarat: „Nu am avut niciodată nevoie de ei. Nu le-am cerut niciodată nimic. Știți, ei vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o – au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”.  Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO „În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa: un act extraordinar de solidaritate față de Statele Unite. În cadrul acestei operațiuni de amploare împotriva celor care au alimentat terorismul, Italia a răspuns imediat alături de aliații săi, desfășurând mii de soldați și asumându-și întreaga responsabilitate pentru Comandamentul Regional Vest, una dintre cele mai importante zone operaționale ale întregii misiuni internaționale. De-a lungul a aproape douăzeci de ani de angajament, națiunea noastră a suportat un cost incontestabil: 53 de soldați italieni căzuți și peste 700 răniți în timpul operațiunilor de luptă, misiunilor de securitate și programelor de instruire pentru forțele afgane. Din acest motiv, declarațiile care minimalizează contribuția țărilor NATO în Afganistan sunt inacceptabile, mai ales dacă provin de la o națiune aliată. Italia și Statele Unite sunt legate de o prietenie solidă, fondată pe o comunitate de valori și o colaborare istorică, care este și mai necesară în fața numeroaselor provocări actuale. Dar prietenia necesită respect, o condiție fundamentală pentru a continua să asigure solidaritatea care stă la baza Alianței Atlantice”, se arată în declarația guvernului de la Roma. 

Trump laudă soldații britanici, după mesajele jignitoare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump salută curajul soldaților britanici în Afganistan, după ce-i jignise că ar fi stat „în spate”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat sâmbătă rolul soldaților britanici în războiul din Afganistan, într-o declarație menită să calmeze reacțiile dure apărute în rândul aliaților NATO. Mesajul vine după ce liderul american a stârnit controverse afirmând anterior că trupele aliate s-ar fi ferit de confruntările directe cu talibanii. Mesajul lui Trump: „O legătură prea puternică pentru a fi ruptă” Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a elogiat sacrificiul militarilor britanici și relația istorică dintre Statele Unite și Regatul Unit. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „MARII și FOARTE BRAVII soldați ai Regatului Unit vor fi mereu alături de Statele Unite ale Americii! În Afganistan, 457 au murit, mulți au fost grav răniți, și s-au numărat printre cei mai mari războinici. Aceasta este o legătură mult prea puternică pentru a putea fi ruptă vreodată”, a scris Trump. Declarațiile anterioare ale lui Trump, considerate jignitoare la Londra Reacția președintelui american vine după ce premierul britanic Keir Starmer a criticat dur o afirmație făcută de Trump într-un interviu acordat postului Fox News. Atunci, liderul de la Casa Albă a susținut că trupele NATO trimise în Afganistan ar fi evitat confruntările armate directe, lăsând luptele în seama soldaților americani. „Consider că vorbele președintelui Trump sunt jignitoare, absolut oribile, și nu mă surprinde că le-au provocat atât de multă durere părinților celor uciși sau răniților și, de fapt, întregii țări”, a declarat premierul britanic. Indignare în rândul statelor NATO Afirmațiile lui Trump au provocat reacții puternice în mai multe state membre NATO care au participat la conflictul din Afganistan între 2001 și 2021. Nemulțumirile au fost deosebit de intense în Regatul Unit, țară care, după Statele Unite, a înregistrat cele mai multe pierderi umane în acest război. Potrivit datelor oficiale, 457 de militari britanici și-au pierdut viața în Afganistan. Ce a spus Trump despre implicarea aliaților NATO În interviul care a declanșat controversele, Donald Trump a susținut că aliații NATO nu ar fi fost dispuși să lupte pe linia frontului alături de armata americană. „Vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o, dar au rămas mai în spate, puțin departe de liniile frontului”, a declarat Trump, sugerând că aliații nu ar veni nici în prezent în sprijinul SUA în cazul unui conflict major. NATO și articolul 5: solidaritate după atacurile din 11 septembrie După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat pentru prima dată în istoria sa articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Decizia a fost luată în semn de solidaritate cu Statele Unite. Războiul din Afganistan, un conflict de 20 de ani La 7 octombrie 2001, armata americană, sprijinită de cea britanică, a invadat Afganistanul, declanșând un conflict care avea să dureze două decenii. În 2003, NATO a preluat comanda misiunii ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate), având ca obiective stabilizarea Afganistanului și instruirea forțelor de securitate locale. Războiul din Afganistan rămâne unul dintre cele mai complexe și controversate capitole din istoria recentă a Alianței Nord-Atlantice, iar declarațiile liderilor politici continuă să influențeze relațiile dintre aliați.

Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov Foto: Facebook MApN
Eveniment

Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov

Militarii români sunt singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov, denumit oficial AK-47, se arată în mesajul unui general recent trimis în rezervă, publicat de fostul consilier prezidențial Iulian Fota. Acesta nu dezvăluie numele generalului și postează doar un print-screen al mesajului. Citește și: VIDEO Un nepalez a salvat o fetiță din apele înghețate ale lacului din Parcul Romanescu, Craiova Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov „Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km. de granițele României, nu este încălțat cu bocancii și îmbrăcat cu ținută de campanie care să îl protejeze împotriva intemperiilor și să îi asigure mobilitate (veșnică problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte); nu este instruit să utilizeze drone și/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistența medicală operațională pentru a crește rata de supraviețuire pe câmpul de luptă (deși la nivel central există o întreagă direcție medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO). Aceasta este realitatea soldatului român, nu cea de la parada națională... dar mai grav este că nu există niciun plan că, pe termen scurt sau măcar mediu, echiparea, dotarea și instruirea soldatului să devină o prioritate pentru conducerea armatei”, se arată în mesajul publicat de Fota. 

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

Situația Groenlandei, discuție în NATO (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Situația Groenlandei, dorită de Trump, ar putea fi discutată în NATO (MAE german)

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat luni că Groenlanda aparține Danemarcei, iar NATO ar putea discuta o eventuală consolidare a protecției acesteia, dacă situația o va impune. Situația Groenlandei, eventuală discuție în NATO Declarațiile au venit după ce fostul președinte american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, idee care a stârnit îngrijorare în rândul aliaților NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Trump a afirmat în mai multe rânduri că dorește ca Statele Unite să preia Groenlanda – ambiție exprimată încă din 2019, în primul său mandat. Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, el a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.” Reluarea acestor declarații a venit în contextul operațiunii prin care liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost înlăturat de la putere, fapt ce a amplificat temerile privind intențiile Washingtonului. Germania: viitorul Venezuelei trebuie decis prin alegeri libere și corecte Aflat în Lituania, Wadephul a precizat că Germania are întrebări privind înlăturarea lui Maduro și a subliniat că poporul venezuelean trebuie să-și decidă viitorul prin alegeri libere și corecte, după ce Trump a afirmat că SUA vor conduce țara. În privința Groenlandei, șeful diplomației germane a subliniat clar: Groenlanda aparține Danemarcei Danemarca este membră NATO prin urmare, Groenlanda se află sub umbrela de apărare NATO Wadephul a adăugat că, dacă va fi nevoie de măsuri suplimentare de apărare, acestea vor fi discutate în cadrul alianței. Berlinul: granițele nu pot fi schimbate prin forță Guvernul german a reafirmat luni statutul Groenlandei de teritoriu autonom al Danemarcei și a subliniat ferm că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar teritoriile nu pot fi anexate prin forță. „Pentru noi se aplică principiile dreptului internațional consacrate în Carta ONU”, a transmis purtătorul de cuvânt adjunct, Sebastian Hille. Germania, în dialog strâns cu Danemarca și partenerii europeni Hille a mai precizat că, în toate chestiunile legate de Groenlanda, Germania menține un dialog strâns cu Danemarca și consultări cu partenerii europeni. De asemena a reiterat o poziție clară și în relația cu Washingtonul.

Cum a intrat Dobîrcianu, falsul agent SRI cu legături la Kremlin, la Cotroceni: a pretins că e expert al NATO. Nimeni nu a verificat (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, fals sereist cu legături-n Rusia, la Cotroceni: s-a dat de la NATO

Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin, a fost băgat în Palatul Cotroceni de organizatorii Summit-ului pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. Impostorul, condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență, a pretins că are legătură cu NATO. Dezinvolt, Dobîrcianu s-a fotografiat la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Episodul indică o vulnerabilitate de securitate majoră, mai ales în contextul în care falsul ofițer SRI a fost decorat cu câteva luni în urmă de oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, rectorul Universității Miniere din Sankt Petersburg, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și un apropiat al lui Vladimir Putin. Summit pentru Guvernanță Digitală la Cotroceni Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025 a fost organizat pe 25 noiembrie, în Palatul Cotroceni, de către asociația Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. La eveniment au participat mai mulți politicieni, în frunte cu președintele Nicușor Dan. Printre participanți s-a aflat și Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin. DeFapt.ro a cerut asociației Edge Institute să explice cum a ajuns Sorin Dobîrcianu să fie invitat la un eveniment de asemea anvergură, în contextul în care legăturile sale cu Rusia sunt publice pe contul său de Facebook. Dobîrcianu s-a „înscris personal pe pagina oficială a evenimentului” Antonia Duma, manager de comunitate la Edge Institute, a transmis că la eveniment putea participa orice cetățean care completa un formular pe pagina oficială a evenimentului. „Edge Institute a transmis invitații doar speaker-ilor și responsabililor oficiali ai instituțiilor din administrația centrală și locală care care desfășoară proiecte de digitalizare. Restul participanților (inclusiv persoana menționată de către dumneavoastră) s-au înscris personal pe pagina oficială a evenimentului, edgeinstitute.ro/summit, prin completarea unui formular”, a precizat Antonia Duma. Pretinde că este „⁠Senior Lead Expert la NATO” Întrebată ce organizație a reprezentat Sorin Dobîrcianu la Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025, Adreea Duma a transmis că „⁠persoana în cauză s-a înscris din calitatea de Senior Lead Expert la NATO, informație vizibilă și pe badge-ul printat la procesul de check-in, la fel ca în cazul tuturor participanților”. Dar aceasta nu este singura calitate asumată de Sorin Dobîrcianu. Pe ecusoanele de la alte evenimente, aceste figurează cu diverse alte titulaturi: „gen. dr. Sorin Dobîrcianu”, „oficial NATO – România” sau „influencer NATO”. Mai multe solicitări în legătură cu Dobîrcianu, trimise de către DeFapt.ro pe adresa responsabililor cu comunicarea la NATO, au rămas fără răspuns până în prezent. Nimeni nu a verificat cine e Dobîrcianu Însă Antonia Duma susține că nu știa de conexiunile pe care le are Sorin Dobîrcianu în Rusia.  „Nu am adresat o invitație persoanei în cauză. Fiind un eveniment public, orice persoană putea să se înscrie, în limita capacității locației. Edge Institute nu are specializarea, capacitatea fizică sau competențele tehnice să facă background check pentru sute de participanți la evenimentele publice și nici nu își propune acest lucru”, a mai spus Duma. Edge Institute este un ONG care se autodeclară „un think thank format dintr-un grup independenți de experți, uniți de viziune comună că România, prin digitalizare, poate deveni o țară prosperă, modernă”. Din conducerea asociației fac parte 11 persoane, printre care Iulian Stanciu, președintele executiv eMAG, Elisabeta Moraru, country director Google, Mihai Matei, CEO Essensys Software, Diana Stafie, fondatoarea futureStation, Manea Sergiu, CEO Banca Comercială Română.  Vicepremierul Oana Gheorghiu: „Nu l-am văzut în viața mea înainte” Contactată de către DeFapt.ro, vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că a văzut și ea fotografia în care apare alături de Sorin Dobîrcianu. „Eu nu-l cunosc pe domnul. Nu l-am văzut în viața mea înainte, nici acum nu știu cine e. Am fost la un eveniment despre digitalizare la Cotroceni, unde am avut și un panel, am participat într-un panel. În pauză, domnul a apărut între noi, s-a făcut o fotografie. Nu cred că am schimbat mai mult de trei, patru cuvinte din politețe. Domnul a apărut între noi și a făcut o poză. Dar, știți cum e, cred că am făcut în ultima perioadă sute de poze. Nu-i întreb cine sunt sau ce... Nu îmi aduc aminte faza exact. Știu că stăteam de vorbă și a apărut între noi. Am înțeles că este un personaj cu niște probleme. Cum a ajuns el acolo, nu înțeleg. Eu nu sunt organizator de evenimente la Cotroceni. Eu am fost invitată de Edge Institute”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu pentru DeFapt.ro. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră