vineri 19 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

389 articole
Politică

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al unei structuri NATO, critică dur desemnarea lui Veștea ca premier: îl acuză de dezinteres și management defectuos

Un general în rezervă, Dorin Toma, care din 2022 în 2025 a condus Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, după ce, timp de doi ani, a fost şef adjunct al Forţelor Terestre Române, arată că Adrian Veștea a neglijat problemele de infrastructură ale bazei de la Cincu în perioada în care era ministru la Dezvoltare și președinte al Consiliului Județean.  Citește și: Lovitură pentru Bolojan: prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea acceptă să fie desemnat premier. Tomac și-a depus mandatul Toma arată și faptul că Veștea a ignorat problemele legate de drumurile din Brașov care erau folosite în cadrul aplicațiilor militare DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25: „Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică”. „Autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO” „Cu multă surprindere am aflat despre noua desemnare pentru funcția de prim-ministru al României. Din nefericire, atât pentru Comandamentul NATO pe care l-am condus în perioada 2022-2025, cât și pentru contingentele detașate în România de diferite state aliate — în special de Franța, ca națiune-cadru pentru Grupul de Luptă NATO —, eforturile de a asigura accesul și mobilitatea militară în zona poligonului Cincu (județul Brașov) s-au lovit, în ciuda tuturor insistențelor și demersurilor oficiale, de dezinteresul și managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării. Ambele instituții au fost conduse în acest interval de timp de persoana nou desemnată. Proiectul de demolare și construire a noului pod peste râul Olt, în zona localității Voila — aflat în responsabilitatea Consiliului Județean și finanțat prin PNDL —, a trenat mai bine de patru ani, în special din cauza blocajelor birocratice. În tot acest timp, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare neamenajate, ceea ce a generat costuri logistice și financiare uriașe pentru partenerii NATO. Convoaiele grele au fost obligate să circule prin județul Sibiu sau pe alte trasee secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore bune de întârziere la fiecare transport. De asemenea, tranzitul blindatelor pe drumuri județene înguste, neproiectate pentru tonaj greu, a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul producerii unor incidente tehnice.   Ani de zile, militarii români și cei ai NATO au utilizat un traseu improvizat: un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul hidrocentralei din zonă, sub o restricție severă de tonaj impusă pentru a preveni distrugerea structurii. Din acest motiv, echipamentele grele ale NATO (cum ar fi tancurile Leclerc ale armatei franceze) nu au putut trece pe aici, fiind forțate să ocolească zeci sau chiar sute de kilometri prin alte județe. Locuitorii din zonă au protestat de-a lungul întregii perioade și s-au simțit abandonați de autorități în mijlocul unui tranzit militar masiv, pe care infrastructura locală nu îl putea susține. Îmi aduc aminte starea deplorabilă a unui pod de pe acest drum comunal, pe care localnicii au ajuns, la un moment dat, să îl blocheze.   În toată această perioadă în care accesul spre localitatea Cincu și baza militară a fost restricționat, DJ 104 ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite tranzitul convoaielor grele, fiind istoric afectat de fenomene de eroziune a solului și de instabilitate a versanților. Cu toate acestea, nu s-a concretizat nimic; s-au elaborat doar planuri și documentații tehnice. Nici măcar noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu are prevăzut un nod de legătură în acea zonă care să asigure afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO.   Pentru pregătirea celor mai importante exerciții NATO din ultimii ani, DACIAN SPRING 25 și DACIAN FALL 25, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale de Sud-Est, am efectuat numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale. Scopul a fost amenajarea unor scurte sectoare de drumuri comunale și podețe din județele Brașov și Sibiu pentru a permite accesul trupelor în facilitățile de instruire. Timp de zece luni, MApN a trimis scrisori repetate către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas blocate în faza de avizare. Nu cred că mai este necesar să menționez cine era ministrul în funcție la acea vreme, mutat ulterior, din nou, la conducerea Consiliului Județean Brașov. Situația a fost atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României pentru a solicita repararea de urgență a acestei infrastructuri de importanță tactică.   Îmi aduc aminte că primarul localității m-a rugat să intervin pentru ca proiectul de apă și canalizare din zonă, finanțat din aceleași fonduri naționale, să primească aprobarea necesară de la județ, având în vedere că la această rețea urma să se conecteze și baza militară. Grupul de Luptă NATO era nevoit să apeleze la soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a-și asigura o operabilitate minimă în interiorul poligonului, compensând ritmul lent al investițiilor asumate de partea română. Am făcut acest demers, însă înțeleg că și astăzi proiectul este blocat în proceduri birocratice.   Deși se promite construirea infrastructurii pentru militarii NATO sau americani și se avansează sume mari de la bugetul național, deocamdată aliații își asigură propriile resurse logistice și financiare pentru dezvoltarea acestor facilități. Se discută mult despre mobilitatea militară și despre dezvoltarea rețelei secundare de drumuri — așa cum am mai subliniat, nu este suficient să construiești autostrăzi dacă nu dezvolți infrastructura secundară care să asigure efectiv mobilitatea militară —, însă faptele demonstrează că se face prea puțin. Prin lipsa totală de interes a unor astfel de personaje care au avut în mână și autoritatea, și fondurile necesare, autoritățile române sabotează, în fapt, efortul colectiv de implementare a planurilor NATO și a celor naționale”, a scris Toma.  

Generalul Dorin Toma îl acuză pe Veștea că a subminat apărarea României Foto: Facebook
Dacă Rusia trage în țările NATO, ar trebui ca acestea să riposteze, crede parlamentarul estonian Raimon Kaljulaid Foto: Inquam
Politică

Parlamentar estonian cere un răspuns mai dur al NATO la agresiunile Rusiei, precum cea de la Galați: Când cineva trage în tine, tragi înapoi

Pasrlamentarul estonian Raimond Kaljulaid, membru al Partidului Social-Democrat, susține că răspunsul NATO la agresiunea rusă asupra României a fost slab și îl va încuraja pe Vladimir Putin să continue. Kaljulaid crede că Ucraina ar trebui să primească rachete cu rază lungă de acțiune și alte tipuri de armament care până acum i-au fost refuzate.  Citește și: VIDEO Siegfried Mureșan mărturisește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cel mai greu moment în PNL „Mi se pare că am lăsat acest proces să meargă prea departe și nu am reușit să reacționăm la momentul potrivit. Sentimentul de impunitate de care se bucură Rusia în prezent se va întoarce, cred eu, împotriva noastră și ne va afecta grav. Consider că această politică trebuie corectată”, a apreciat parlamentarul estonian, după incidentul de la Galați. „Dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi” „Cum ar trebui Occidentul să răspundă la incidentul cu drona românească și avem oare vreo opțiune viabilă? Dacă mă întrebați pe mine, personal, cred că, dacă cineva trage asupra ta, ar trebui să ripostezi. În lumea mea ideală, am fi vorbit astăzi despre un crater uriaș și fumegând undeva în industria rusă de drone, la o instalație strategică, iar rușii s-ar fi întrebat ce să facă cu acea informație. Cine ar trebui să efectueze represaliile – un stat NATO? Fără îndoială. Din păcate, în lumea reală, cel mai probabil nu sunt pregătiți să facă asta pentru un incident care probabil nu a fost intenționat, ceea ce cred că este o greșeală. Cred că am fost prea blânzi din 2014. De exemplu, rușii au doborât un avion de pasageri deasupra Europei, ucigând sute de oameni, inclusiv mulți cetățeni europeni. O altă alternativă puternică, în opinia mea, ar fi să facem ceva în sprijinul Ucrainei, ceva ce nu am făcut până acum. Mai multe țări au în sertarele miniștrilor lor de apărare liste cu lucruri la care au spus anterior „nu”. Poate că acele „nu-uri” ar trebui transformate acum în „da-uri”, iar rezultatul ar fi, de fapt, același”, a spus parlamentarul estonian într-un interviu publicat de site-ul radio-televiziunii publice din Estonia, news.err.ee. Raimond Kaljulaid a mai arătat că Rusia a escaladat deja situația, deci nu se mai poate reproșa statelor NATO acest lucru. El l-a criticat pe secretarul general al NATO: „Nu vreau să critic prea mult instituțiile, pentru că se întâmplă deja destul de des, dar când văd că secretarul general al NATO răspunde la acest incident afirmând că vom continua să apărăm întreg teritoriul NATO, în timp ce, în același timp, o casă de locuit arde mocnit în România și chiar au existat răniți, și când luăm în considerare riscurile implicate — acestea sunt chestiuni foarte grave. În opinia mea, reacția ar trebui să fie mai fermă”. „În situația actuală, după incident, când președintele Putin a fost informat despre cele întâmplate, este posibil ca un oficial să-i fi spus: «Domnule președinte, una dintre dronele noastre a intrat într-o casă din România și mai multe persoane au fost rănite.» Putin întreabă atunci: «România este o țară membră a NATO. Ce au făcut?» Iar răspunsul este: «Nimic, domnule președinte»”, a mai spus Kaljulaid. El este membru al comisiei de control a serviciilor secrete din Estonia.         

Dronele ucrainene, capturate de Rusia și trimise peste statele nordice Foto: Defense of Ukraine
Eveniment

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul

Rusia reușește să deturneze dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, păcălind sistemul GPS și apoi dirijându-le peste obiective din statele aliate Kievului, arată Kyiv Independent. Situația a devenit critică după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene destinate Rusiei s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia. Acest eveniment a declanșat o criză care a dus la destrămarea coaliției de guvernare.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Deturnarea dronelor ucrainene subminează susținerea pentru Kiev Însă primul incident major a avut loc în luna martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era de origine ucraineană. „Kievul și-a cerut scuze pentru aceste incursiuni, dând însă vina pe Rusia pentru redirecționarea dronelor prin bruiajul semnalelor de ghidare. La rândul său, Moscova a acuzat statele baltice că au permis Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru a lovi ținte din Rusia – o acuzație pe care toate cele trei țări, precum și Kievul, au respins-o cu tărie”, arată BBC. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de război electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO. „Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin intermediul sistemelor sale de război electronic. Iar Moscova face acest lucru în mod intenționat, în paralel cu intensificarea propagandei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Kievul se află în prezent în „contact zilnic” cu aliații din țările baltice în legătură cu incidentele și cu posibile măsuri preventive, deși acesta a refuzat să precizeze în ce ar putea consta aceste măsuri. De asemenea, UE a recunoscut amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai solide, mai arată publicația de la Kiev.  Rusia folosește sisteme de bruiaj și de falsificare a semnalului GPS din enclava Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian al țărilor NATO, a explicat The Telegraph. Potrivit experților citați de publicația britanică, tehnologia utilizată permite transmiterea de coordonate false către drone, care ajung astfel să pătrundă în spațiul aerian al statelor baltice. Specialiștii avertizează că aceste acțiuni pot fi considerate forme de agresiune hibridă împotriva NATO.

Mark Rutte laudă puternic România la deschiderea reuniunii ministrilor de Externe din țările NATO Foto: NATO
Eveniment

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit România ca exemplu pozitiv atunci când a fost chestionat în legătură cu faptul că SUA nu au primit suficientă susținere din partea aliaților europeni, în conflictul din Iran. Și secretarul de stat Marco Rubio a lăudat, acum o săptămână, atitudinea României.  Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Rutte înțelege dezamăgirea SUA față de aliații europeni Ce a spus Mark Rutte la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO despre rolul României, potrivit transcrierii de pe site-ul NATO: „Întrebare: Înainte de a părăsi Statele Unite aseară, domnul Rubio și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că NATO nu sprijină SUA în conflictul din Iran și în situația din Strâmtoarea Hormuz. Veți aborda acest subiect [inaudibil]? Mark Rutte, secretarul general al NATO: Fără îndoială. Când miniștrii de externe se vor reuni, vom discuta toate evenimentele relevante, toate evoluțiile relevante, inclusiv, desigur, situația din Strâmtoarea Hormuz din Iran. Când am fost în Statele Unite la începutul lunii aprilie, am discutat și cu președintele, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării. Simt cu adevărat această dezamăgire. Permiteți-mi să spun, de asemenea, că europenii au auzit mesajul atunci când vine vorba, de exemplu, de bazele europene, iar acestea reprezintă angajamente bilaterale ale țărilor europene față de Statele Unite, astfel încât Statele Unite să poată utiliza aceste angajamente bilaterale pentru operațiunile pe care le desfășoară în alte părți ale lumii. Dacă privim Europa în acest moment, în ultimele două luni, țările europene și-au respectat în mare măsură aceste angajamente. Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, iar acest lucru s-a întâmplat, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele-cisternă pe aeroportul din București, dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale”. Ce a declarat secretarul de stat Marco Rubio, la 14 mai, într-un interviu pentru Fox News, pe drum spre Beijing: „SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil”. 

Marco Rubio a lăudat armata Ucrainei și a criticat dur aliații din NATO care au refuzat să sprijine acțiunea SUA în Iran Foto: Facebook State Department
Politică

Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a criticat dur NATO pentru atitudinea în conflictul din Iran, dar a lăudat sprijinul oferit de unele țări, printre care România. Rubio a făcut aceste afirmații într-un interviu la Fox News. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu, secretarul de stat a lăudat armata Ucrainei: „ Forțele Armate Ucrainene sunt, în acest moment, cele mai puternice și mai bine echipate forțe armate din întreaga Europă – evident, datorită ajutorului substanțial pe care l-au primit, dar și datorită experienței dobândite pe câmpul de luptă”.  Cine a susținut SUA: Portugalia, Polonia, România, Bulgaria  Iată transcrierea declarațiilor lui Rubio, vorbind despre NATO și România: „ÎNTREBARE: Sunt îngrijorat în privința NATO. Am avut impresia că nu au dat dovadă de claritate morală în ceea ce privește principalul stat care sponsorizează terorismul. SECRETARUL RUBIO: Da. ÎNTREBARE: Asta mă îngrijorează. SECRETARUL RUBIO: Da, problema cu NATO – și am fost un susținător al NATO pe tot parcursul carierei mele în Senat. Și unul dintre motivele pentru care am susținut NATO a fost faptul că ne-a oferit drepturi de staționare. Ne-a permis să avem baze în Europa pe care le-am putea folosi în situații de urgență, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu, unde am putea avea avioane care să zboare dintr-o țară din Europa și să ne protejeze efectiv interesul național în Orientul Mijlociu, de exemplu, sau în Africa. Așadar, când partenerii NATO ne refuză utilizarea acestor baze – când motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America ne este acum refuzat de Spania, de exemplu – atunci care mai este scopul Alianței? Începe să devină un fel de „sunt aliați când vor ei”. ÎNTREBARE: Un tigru de hârtie. SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil.  Așadar, cred că există câteva întrebări foarte legitime de pus despre NATO, și anume:  Care este scopul de a face parte dintr-o alianță al cărei beneficiu pentru noi constă în aceste drepturi de staționare, dacă, într-un moment de conflict precum cel pe care l-am avut cu Iranul, ne pot refuza utilizarea acelor baze?  Deci, de ce suntem acolo?  Doar pentru a-i proteja, dar nu pentru a ne promova interesul național?  Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o abordăm. ÎNTREBARE: Și noi plătim două treimi din factură”.  În martie, după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), șeful statului român a transmis parlamentului documentele prin care solicita legislativului să aprobe dislocarea capabilităților militare SUA pe teritoriul României. Demersul lui Nicușor Dan venea în urma unei solicitări a SUA privind prezența în România unor ”capabilități defensive ale Statelor Unite”. Solicitarea viza bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, americanii solicitând dislocarea pentru 90 de zile a aproximativ 400-500 de militari în România. Solicitarea șefului statului a fost aprobată imediat de parlament. AUR a refuzat să voteze pentru.     

Summit B9, de la critici la influența în NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Summitul B9, de la „clubul anxioșilor din Est” la unul dintre cele mai influente grupuri din NATO

În urmă cu aproape un deceniu, statele din formatul București 9 avertizau că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității europene, într-un moment în care multe capitale occidentale încă mizau pe dialog cu Moscova. Considerat inițial de unii analiști drept „clubul anxioșilor din Est”, B9 a devenit între timp una dintre cele mai influente voic ale flancului estic din NATO. Summitul organizat în aceste zile la București are loc într-un context în care multe dintre avertismentele formulate de statele est-europene au devenit parte a strategiei oficiale a Alianței. Cum a apărut formatul București 9 Formatul București 9, cunoscut și ca B9, a fost lansat oficial în noiembrie 2015, la inițiativa României și Poloniei, prin președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Apariția sa a fost direct legată de deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și de războiul din estul Ucrainei. Cele nouă state membre – România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania – au încercat astfel să creeze o platformă comună de consultare pentru statele NATO aflate pe flancul estic, între Marea Baltică și Marea Neagră. De la coordonare regională la voce a flancului estic La început, B9 a funcționat mai ales ca un mecanism de armonizare a pozițiilor înaintea marilor reuniuni NATO. Prima declarație comună, adoptată la București în 2015, a pregătit terenul pentru summitul NATO de la Varșovia din 2016, unde consolidarea flancului estic a devenit una dintre temele majore ale Alianței. Din acest punct de vedere, B9 nu a fost gândit ca o structură militară separată, ci ca un instrument politic prin care statele est-europene să transmită mai coerent propriile preocupări de securitate. Principalele ediții ale summitului B9 După reuniunea fondatoare de la București, formatul a avut întâlniri succesive la nivel de șefi de stat. În 2018, summitul de la Varșovia a reconfirmat rolul B9 ca platformă de consultare și dialog înaintea deciziilor NATO. În 2019, reuniunea a avut loc la Košice, în Slovacia, într-un context în care statele estice insistau deja asupra unei prezențe aliate mai consistente. În 2021, summitul s-a desfășurat în format mixt, la București, cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, semn că formatul căpătase vizibilitate transatlantică. Momentul 2022: războiul din Ucraina schimbă greutatea formatului Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a schimbat radical importanța B9. Statele de pe flancul estic au trecut de la rolul de avertizori regionali la cel de actori aflați în prima linie a redefinirii politicii de descurajare a NATO. În februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia, iar în iunie 2022, la București, au pregătit pozițiile comune înaintea summitului NATO de la Madrid, cerând consolidarea apărării aliate pe întreg flancul estic. Participarea SUA și a NATO Un moment important a fost summitul din februarie 2023 de la Varșovia, unde au participat Joe Biden și Jens Stoltenberg. Prezența președintelui american a transmis un mesaj politic puternic: statele B9 erau tratate ca linia de contact strategică a NATO cu amenințarea rusă. La reuniunea de la Bratislava, din iunie 2023, secretarul general al NATO a participat din nou, discuțiile fiind orientate spre pregătirea summitului de la Vilnius și spre sprijinirea Ucrainei. Extinderea dialogului spre țările nordice În 2024 și 2025, B9 a început să fie conectat tot mai vizibil cu statele nordice, mai ales după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Summitul de la Riga, din 2024, a fost marcat și de dificultăți de consens, Ungaria nefiind reprezentată la nivel prezidențial, ceea ce a împiedicat adoptarea unei declarații comune a tuturor celor nouă state. În 2025, reuniunea de la Vilnius a inclus și țările nordice, iar liderii au discutat despre creșterea cheltuielilor de apărare și despre întărirea capacității NATO de a răspunde amenințărilor dinspre Rusia. Summitul de la București și noua miză regională Ediția din 2026, găzduită la București, marchează o nouă etapă: formatul B9 este asociat explicit cu țările nordice, iar printre participanți se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tema anunțată, „Delivering More for Transatlantic Security”, indică o mutare de accent de la simple consultări regionale la o agendă mai largă privind securitatea transatlantică, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare. Între scepticism și critici Încă de la apariția sa, formatul București 9 (B9) a fost privit cu scepticism de o parte a experților în politică externă și securitate, care au pus sub semnul întrebării eficiența și influența reală a acestei platforme regionale. Deși B9 este considerat un instrument util de coordonare politică între statele flancului estic, criticii au subliniat că grupul rămâne un for consultativ, fără structuri militare proprii, fără buget independent și fără capacitatea de a lua decizii strategice autonome, acestea fiind stabilite exclusiv în interiorul NATO. Unii analiști au remarcat că întâlnirile B9 riscă uneori să multiplice canalele diplomatice fără a produce rezultate militare concrete dincolo de consensul deja existent în cadrul Alianței. O altă sursă de scepticism a fost lipsa unei coeziuni totale între statele membre, în special în relația cu Rusia și în privința sprijinului acordat Ucrainei. În timp ce Polonia și statele baltice au susținut constant măsuri ferme de descurajare și consolidare militară, Ungaria, iar în anumite perioade și Slovacia, au adoptat poziții mai prudente sau mai rezervate. Diferențele de priorități regionale au alimentat, la rândul lor, criticile: statele din nordul flancului estic sunt preocupate în principal de amenințările terestre și hibride din zona baltică, în timp ce România și Bulgaria insistă asupra importanței strategice a Mării Negre. Comentatorii de politică externă au atras atenția și asupra riscului ca summiturile B9 să se transforme în reuniuni dominate de declarații politice repetitive, fără măsuri practice imediate. Altă critică a fost că, deși statele membre solicitau frecvent o prezență militară aliată sporită, sisteme integrate de apărare sau garanții suplimentare de securitate, implementarea efectivă a acestor măsuri depinde în cele din urmă de deciziile marilor puteri din NATO și de disponibilitatea financiară a acestora, nu de consensul exprimat la București sau Varșovia. În acest context, unele voci din mediul analitic au avertizat și asupra riscului extinderii formatului B9 către alți actori regionali, argumentând că o structură mai largă ar putea dilua obiectivele inițiale și ar complica obținerea unui consens intern. Ce rezultate concrete a avut Summitul B9 Deși Summitul B9 nu are structuri militare proprii și nu poate lua decizii autonome în interiorul NATO, mai mulți analiști de securitate au considerat că a avut un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței. Principalul său efect a fost acela de a transforma preocupările de securitate ale statelor din Europa Centrală și de Est într-o agendă comună susținută constant înaintea marilor summituri NATO. Consolidarea prezenței NATO pe flancul estic Una dintre cele mai importante evoluții asociate indirect cu presiunile și pozițiile comune promovate de statele B9 a fost întărirea prezenței NATO în estul Europei după summitul de la Varșovia din 2016. Alianța a decis atunci crearea grupurilor de luptă multinaționale din Polonia și statele baltice, precum și dezvoltarea unei „prezențe înaintate adaptate” pentru sud-estul flancului estic, inclusiv în România și Bulgaria. În România a fost creat Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, iar prezența militară aliată în regiune a crescut gradual în anii următori. Creșterea cheltuielilor de apărare Analiștii care studiază evoluția B9 observă și faptul că majoritatea statelor membre și-au accelerat investițiile în apărare după 2015, pe fondul deteriorării relațiilor cu Rusia și al presiunilor pentru întărirea capacităților NATO în regiune. Polonia și statele baltice au devenit printre cei mai activi susținători ai creșterii bugetelor militare, iar România și-a majorat la rândul său cheltuielile pentru apărare și programele de modernizare militară. Potrivit unor studii academice dedicate formatului B9, aceste state au contribuit la schimbarea priorităților strategice ale NATO și la accelerarea investițiilor în infrastructura militară de pe flancul estic. Schimbarea perspectivei NATO asupra Rusiei Mai mulți experți consideră că una dintre cele mai importante reușite politice ale B9 a fost capacitatea de a menține constant pe agenda NATO tema amenințării reprezentate de Rusia. Statele membre ale formatului au avertizat încă din 2015 asupra riscurilor generate de anexarea Crimeei și de militarizarea regiunii Mării Negre, într-un moment în care multe capitale occidentale mizau încă pe dialog și cooperare economică cu Moscova. După invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, o mare parte dintre evaluările formulate anterior de statele B9 au devenit parte a consensului strategic occidental. Marea Neagră, adusă în centrul discuțiilor strategice România a utilizat constant formatul B9 pentru a atrage atenția asupra importanței strategice a Mării Negre, o regiune considerată mult timp secundară în comparație cu zona baltică. În ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării activității militare ruse în regiune, securitatea Mării Negre a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor B9 și ale discuțiilor NATO privind flancul estic. Experții în securitate remarcă faptul că România a reușit astfel să își consolideze profilul strategic în interiorul Alianței. Relația cu SUA și extinderea cooperării regionale Formatul B9 a câștigat treptat și o relevanță politică mai mare în relația cu Statele Unite. Participarea președintelui american Joe Biden la summitul din 2021 și la reuniunea de la Varșovia din 2023 a fost interpretată drept un semnal al importanței crescânde acordate flancului estic. În ultimii ani, formatul a început să colaboreze tot mai strâns și cu statele nordice, pe fondul aderării Finlandei și Suediei la NATO și al interesului comun pentru securitatea regiunii dintre Marea Baltică și Marea Neagră.

Trump reconfigurează NATO, România în avantaj (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

România ar putea primi mai multe trupe americane, Trump ia în calcul relocarea bazelor NATO

Președintele Donald Trump își intensifică criticile la adresa NATO și analizează relocarea bazelor militare americane din Europa către state considerate mai cooperante. Printre țările preferate de liderul american se numără și România, văzută ca un aliat strategic care ar putea beneficia de noua repoziționare a forțelor SUA, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal. Trump sugerează relocarea bazelor americane în Europa Președintele Donald Trump a reluat criticile dure la adresa NATO, după o întâlnire cu secretarul general Mark Rutte, punând sub semnul întrebării fiabilitatea alianței într-un moment în care Washingtonul analizează relocarea unor baze militare din Europa. Citește și: România ar putea pierde zeci de milioane de euro din PNRR din vina Transelectrica, fief PSD - document oficial La scurt timp după întâlnirea de la Casa Albă, Trump a transmis un mesaj dur pe platforma sa, Truth Social, afirmând că NATO nu ar fi fost alături de Statele Unite în momente critice și că nu poate fi considerată un aliat de încredere nici în viitor. Planuri de relocare a bazelor militare americane Administrația americană analizează posibilitatea mutării unor baze militare din Europa către state considerate mai cooperante în politica externă a SUA. Potrivit informațiilor apărute în The Wall Street Journal, această strategie ar putea reprezenta o formă de presiune asupra aliaților NATO. Printre statele care ar putea primi trupe americane suplimentare se numără: România, Polonia, Lituania și Grecia. Aceste țări sunt percepute ca fiind mai aliniate intereselor Washingtonului, în special în contextul tensiunilor legate de Iran. Posibile sancțiuni pentru aliați: baze închise sau reduse Pe lângă relocări, planul discutat la Washington ar putea include și închiderea unor baze americane din Europa, inclusiv în țări precum: Spania și Germania Aceste măsuri sunt încă în fază incipientă, dar sunt susținute de unii oficiali de rang înalt din administrația Trump. Un precedent din primul mandat al lui Trump Ideea reducerii prezenței militare americane în Europa nu este nouă. În timpul primului său mandat, Trump a propus retragerea a aproximativ 12.000 de militari din Germania, ca reacție la nivelul considerat insuficient al cheltuielilor de apărare ale Berlinului. Planul nu a fost implementat și a fost ulterior anulat de succesorul său, Joe Biden. Importanța strategică a bazelor americane din Europa Reconfigurarea rețelei militare americane din Europa ar fi un proces complex și costisitor, având în vedere infrastructura dezvoltată de-a lungul deceniilor. Ramstein Air Base este cea mai importantă bază americană din Europa, funcționând ca un hub logistic esențial pentru operațiuni globale. Mutarea capacităților sale ar necesita investiții masive. Zonele de instruire de la Grafenwoehr și Hohenfels, considerate „bijuteria coroanei” pentru armata americană în Europa, sunt dificil de replicat în alte locații. Deși Polonia a investit în dezvoltarea facilităților pentru trupele americane, acestea rămân inferioare celor din Germania și nu sunt pregătite pentru desfășurări permanente de amploare, inclusiv pentru familiile militarilor. Tensiuni legate de Iran și pozițiile divergente ale aliaților Disensiunile din NATO sunt amplificate de pozițiile diferite privind conflictul din Iran. Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a transmis mesaje contradictorii, în timp ce Spania a refuzat utilizarea bazelor și spațiului său aerian pentru operațiuni legate de acest conflict. Secretarul general Mark Rutte a admis că există frustrări legitime din partea SUA, dar a subliniat că majoritatea țărilor europene și-au respectat angajamentele privind logistica și sprijinul operațional. Spania, în vizorul Washingtonului Relațiile dintre SUA și Spania sunt tensionate și din cauza refuzului Madridului de a susține obiectivul NATO privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Această poziție ar putea afecta inclusiv baza navală de la Rota, esențială pentru sistemul de apărare aeriană al alianței. Alternative strategice: mutarea bazei din Rota O posibilă alternativă ar fi relocarea operațiunilor de la Rota către baza navală Souda Bay Naval Base din Grecia. Totuși, această mutare ar implica costuri ridicate și pierderea unei poziții strategice cheie la intrarea în Marea Mediterană.

NATO devine „mai europeană”, anunță Finlanda (sursa: Facebook/Alexander Stubb)
Internațional

Europa își revendică rolul în NATO: Finlanda anunță o alianță „mai europeană”, Trump amenință cu retragerea SUA

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că se conturează o schimbare de paradigmă în cadrul NATO, în sensul unei implicări mai puternice a Europei. Declarațiile au fost făcute în urma unei convorbiri telefonice desfășurate miercuri, în care cei doi lideri au discutat teme majore de securitate internațională. „O Alianță Nord-Atlantică mai europeană” Președintele finlandez a subliniat că Europa începe să își asume un rol mai activ în cadrul alianței. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual "Se conturează o Alianţă Nord-Atlantică mai europeană, iar Europa îşi asumă responsabilitatea'', a declatat acesta. Discuții despre NATO, Ucraina și Iran Potrivit lui Alexander Stubb, dialogul cu liderul american a fost unul pragmatic, axat pe principalele dosare internaționale. "A fost o discuţie constructivă şi schimb de idei despre NATO, Ucraina şi Iran.  Există probleme ce trebuie soluţionate, pragmatic", a afirmat Stubb. Tema, pe agenda summitului NATO de la Ankara Conceptul unei alianțe mai europene va fi discutat în cadrul summitului NATO programat la Ankara, în perioada 7-8 iulie, potrivit biroului președintelui finlandez. Contextul discuției este unul sensibil, după ce Donald Trump a declarat că ia în calcul o eventuală retragere a Statele Unite din NATO. Liderul american urmează să facă un anunț oficial într-un discurs adresat națiunii, ceea ce ar putea avea implicații majore asupra echilibrului de securitate global.

Trump analizează retragerea SUA din NATO (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump: Iau puternic în considerare retragerea din NATO, care e un tigru de hârtie

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat publicației britanice The Daily Telegraph, că analizează „foarte serios” posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.  Trump: NATO, „un tigru de hârtie” În același interviu, liderul de la Casa Albă a reiterat o poziție critică mai veche, afirmând că a considerat „întotdeauna” NATO drept „un tigru de hârtie”.  Citește și: ANALIZĂ Șeful Statului Major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor. Controversele generalului Vlad Declarațiile lui Trump sunt susținute de poziții similare venite din partea unor oficiali-cheie ai administrației: Pete Hegseth a evitat să reafirme angajamentul SUA față de principiul apărării colective din NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. Acesta a sugerat că lipsa de sprijin a aliaților europeni în conflictul cu Iranul influențează poziția Washingtonului. Marco Rubio: relația cu NATO ar putea fi „reexaminată” La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a transmis un mesaj și mai tranșant, afirmând că Statele Unite ar putea „reexamina” relațiile cu NATO după încheierea războiului împotriva Iranului. Această poziție indică o posibilă schimbare majoră de strategie în politica externă americană, cu implicații directe asupra securității europene. Ce înseamnă o eventuală retragere a SUA din NATO O retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta un moment istoric fără precedent, cu efecte majore. Ar slăbi arhitectura de securitate euro-atlantice, ar crește presiunea asupra statelor europene de a-și consolida capacitățile militare și ar redefini echilibrul geopolitic global.

Hegseth nu reafirmă sprijinul SUA pentru NATO (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Pete Hegseth refuză să reafirme sprijinul SUA pentru NATO. Rusia ar putea testa articolul 5, avertizează experții

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a refuzat marți să reafirme sprijinul ferm al Statelor Unite pentru apărarea colectivă a NATO. Oficialul a indicat că o decizie finală în acest sens îi revine președintelui Donald Trump. Experții avertizează că în aceste condiții, Rusia ar putea testa articolul 5. Războiul din Iran divergențe SUA-Europa Declarațiile vin după ce aliații europeni nu au susținut poziția Washingtonului în conflictul cu Iranul, fapt care a generat nemulțumiri la nivelul administrației americane. Citește și: PSD pompează 60.000 de euro pe lună în postul TV care-i promovează pe Georgescu și AUR, Realitatea TV. Contractul, din februarie în decembrie În acest climat, orice semnal privind o eventuală retragere a sprijinului american din mecanismul de apărare colectivă riscă să afecteze grav coeziunea Alianței. Articolul 5 al NATO, în centrul îngrijorărilor experților Experții în securitate avertizează că astfel de poziții ar putea avea consecințe majore asupra stabilității regionale. În special, există temeri că Rusia ar putea testa disponibilitatea statelor membre de a respecta articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac. Chiar și fără o retragere formală a SUA din NATO, proces care ar necesita aprobarea Congresului, astfel de declarații pot slăbi încrederea între aliați. Pete Hegseth: „Decizia va aparține președintelui” Întrebat direct de Reuters dacă SUA își mențin angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, Pete Hegseth a oferit un răspuns prudent: „În ceea ce priveşte NATO, aceasta este o decizie care îi va reveni preşedintelui”. Donald Trump: „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO” Poziția exprimată de secretarul Apărării vine în continuarea declarațiilor făcute anterior de Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării rolul SUA în cadrul Alianței. „Nu trebuie să fim prezenți pentru NATO. Nu prea este vorba despre o alianţă dacă există ţări care nu sunt dispuse să te sprijine atunci când ai nevoie de ele”. Pete Hegseth a explicat această poziție: „El (preşedintele SUA) pur şi simplu evidenţiază asta şi, în definitiv, va fi decizia sa”.

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Iranul lansează încă o rachetă spre Turcia: sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei

Ministerul turc al Apărării a anunțat luni că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană ale NATO, după ce a pătruns în spațiul aerian al Turcia. Este al patrulea incident de acest tip înregistrat în ultima lună, pe fondul conflictului declanșat de Statele Unite ale Americii și Israel împotriva Iran. Sistemele NATO au intervenit în estul Mediteranei Potrivit comunicatului oficial, racheta a fost interceptată de sistemele de apărare antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mediteranei, înainte de a produce pagube. Citește și: EXCLUSIV Ce a făcut Arafat pentru medicii care ar fi fost angajați fictiv la DSU. Cine sunt medicii Autoritățile turce nu au precizat regiunea exactă în care a avut loc interceptarea și nici ținta vizată de rachetă. Confirmarea a venit și din partea purtătoarei de cuvânt a NATO, Allison Hart, care a subliniat că Alianța este pregătită să răspundă unor astfel de amenințări și să își apere toți aliații. Al patrulea incident în ultima lună Incidentul de luni se înscrie într-o serie de episoade similare. Pe 4 martie, o rachetă iraniană a fost interceptată deasupra provinciei Hatay, iar resturi au căzut în apropierea bazei aeriene Incirlik Air Base. Pe 9 martie, o altă rachetă a fost doborâtă, fragmentele ajungând lângă orașul Gaziantep. Pe 13 martie, sirenele de raid aerian au fost activate în Adana, iar pe cer au fost observate obiecte luminoase. Tensiuni între Ankara și Teheran După aceste incidente, Turcia a protestat ferm, însă Iran a negat că ar fi lansat rachete către teritoriul turc, promițând o anchetă. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că omologul său iranian, Abbas Araqchi, a dat asigurări că Teheranul nu se află în spatele acestor atacuri. Oficialul turc a subliniat însă existența unei „discrepanțe între declarațiile Iranului și realitatea din teren”, ceea ce menține tensiunile diplomatice ridicate în regiune.

SUA ar putea abandona NATO, amenință Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință NATO: SUA ar putea refuza sprijinul militar pentru aliați în anumite situații

Președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul unui forum de afaceri organizat la Miami, că Statele Unite ar putea să nu mai intervină în sprijinul NATO în anumite situații, reluând criticile dure la adresa Alianței Nord-Atlantice. Liderul de la Casa Albă a sugerat că lipsa de implicare a aliaților în chestiuni de securitate globală ridică semne de întrebare privind angajamentele reciproce. Nemulțumiri legate de implicarea aliaților Declarațiile au venit în contextul în care Washingtonul ar fi solicitat sprijin militar pentru securizarea Strâmtoarea Ormuz, însă răspunsul aliaților a fost considerat insuficient. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Trump a criticat faptul că SUA suportă costuri uriașe pentru apărarea NATO, fără a primi un sprijin proporțional din partea partenerilor. „Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a spus liderul de la Casa Albă. În ultimele săptămâni, liderul american a intensificat retorica împotriva NATO, descriind organizația drept ineficientă și acuzând aliații de lipsă de curaj. În același discurs, Trump a afirmat că operațiunea militară împotriva Iran, aflată deja în a cincea săptămână, decurge conform planului. Reacția aliaților și impactul asupra pieței energetice Mai multe state, printre care Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, au anunțat disponibilitatea de a contribui la securizarea traficului maritim, însă au exclus implicarea militară directă. În paralel, blocajele din strâmtoare au dus la creșterea prețurilor energiei, afectând piețele internaționale.

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Foto X/News from Ukraine
Eveniment

ANALIZĂ Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Probleme: apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia

Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia. Însă ele trebuie să treacă de apărarea antiaeriană a NATO, inclusiv din Turcia. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Teoretic, dronele iraniene pot lovi ținte din România, așa cum Ucraina reușește în Rusia Care sunt principalele elemente ale unui astfel de scenariu:  dronele Shahed pot avea o rază de până în 2.500 km distanța de zbor de la Constanța la Teheran este puțin peste 2.100 km. Însă aceste drone pot fi lansate foarte ușor, de pe camioane, și duse, înainte de lansare, mult mai la nord de Teheran, mai aproape de România Distanța maximă a unei lovituri confirmate a trupelor ucrainene, cu drona, a fost de 1.750 km, când a lovit o rafinărie din Komi.  Iranul poate lansa drone Shahed împotriva statelor europene folosind aliații din Liban, Siria sau Irak Pe drumul spre România, dronele iraniene ar trebuie să survoleze Turcia, deși, teoretic pot trece și peste Azerbaidjan sau Georgia. Recent, presa turcă explica problemele la interceptarea unei drone rusești scăpate de sub control. „Conform unor rapoarte, drona a fost detectată pentru prima dată de un radar de avertizare timpurie cu rază lungă de acțiune, aparținând Comandamentului Posturilor Radar ale Forțelor Aeriene Turce, în timp ce se apropia de spațiul aerian turc deasupra Mării Negre, prin coridorul Kastamonu. Informațiile privind traiectoria au fost transmise în timp real către Centrul de Operațiuni Aeriene al Comandamentului Forțelor Aeriene de Luptă din Eskisehir. Cu toate acestea, imaginea radarului era departe de a fi clară. «Intra și ieșea din raza radarelor turce, lăsând o urmă intermitentă», a raportat Dicle Canova, corespondentul la Ankara al postului de știri turc CNN Turk. «Inițial, a creat impresia unei urme meteorologice a unui avion» Detectarea intermitentă indica faptul că drona avea o secțiune transversală radar foarte mică, iar condițiile meteorologice complicau și mai mult urmărirea. Dronele de această dimensiune sunt de obicei dificil de detectat în mod constant. Conform unor informații neconfirmate, atunci când ținta aeriană neidentificată a continuat să se apropie de spațiul aerian turc, Centrul de Operațiuni Aeriene din Eskisehir a emis un ordin de decolare de urgență către avioanele F-16 turce aflate în serviciu de alertă rapidă (QRA). Formația de avioane F-16 s-a îndreptat rapid către locația țintei. După identificarea vizuală și o perioadă de urmărire, piloții au confirmat că ținta era o aeronavă fără pilot care părea să zboare fără control”, explică turkiyetoday.com.  La începutul conflictului din Iran, dronele au lovit baza britanică din Cipru, dar surpriza a fost favorizată de distanța scurtă, de circa 200 km. Dronele Shahed au zburat lent și la joasă altitudine (sub 100 m) deasupra estului Mediteranei, urmând conturul coastelor pentru a se feri de radarele cipriote și ale RAF, concentrate asupra vectorilor cu grad mai ridicat de amenințare (rachete). Lansate de la o distanță de aproximativ 200-300 km din sudul Libanului de către grupările afiliate Hezbollahului, timpul scurt de zbor (sub o oră) a lăsat foarte puțin timp de avertizare, exploatând lacunele din acoperirea patrulelor din timp de pace. Brett Velicovich, expert în domeniul apărării și fondatorul companiei de drone Powerus, a declarat pentru Daily Mail: „Dronele de tip muniție zburătoare Shahed-136 au cu siguranță raza de acțiune și capacitatea necesare pentru a amenința anumite zone din Europa și reprezintă o amenințare mult mai plauzibilă decât atacurile cu rachete, deoarece acționează sub pragul unui război deschis cu NATO.” „Riscul real îl reprezintă atacurile de amploare redusă, care pot fi negate, lansate de către intermediari sau rețele secrete care vizează infrastructura, cum ar fi aeroporturile, instalațiile energetice sau nodurile de transport”, a adăugat el. De asemenea, Iranul a prezentat recent o versiune mai puțin zgomotoasă a celebrei sale drone „kamikaze” Shahed, ceea ce ar putea îngreuna detectarea acesteia de către sistemele occidentale de apărare aeriană.

Nicușor Dan, întâlnire cu Mark Rutte la NATO (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan se întâlnește cu Mark Rutte la NATO: securitatea regională, pe agenda discuțiilor

Președintele României, Nicușor Dan, va avea joi, 19 martie 2026, o întrevedere oficială cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la sediul Alianței Nord-Atlantice. Discuțiile vor avea loc într-un context internațional tensionat, marcat de provocări de securitate în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO. Flancul Estic și Marea Neagră, priorități strategice Agenda întâlnirii va include analiza evoluțiilor de securitate la nivel global, cu accent pe situația din Flancul Estic. Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța Un punct central al discuțiilor îl va reprezenta regiunea Mării Negre, unde vor fi abordate măsuri concrete pentru consolidarea descurajării și a apărării colective. Totodată, vor fi analizate modalități de creștere a securității României prin sprijinul și mecanismele NATO. România își reafirmă rolul de aliat strategic Președintele Nicușor Dan va evidenția importanța relației transatlantice și va reconfirma angajamentul României ca aliat activ și responsabil în cadrul NATO. Șeful statului va sublinia contribuția României la stabilitatea și securitatea regională, într-un moment în care cooperarea între statele membre este esențială. Creșterea bugetului pentru apărare și sprijin pentru Ucraina În cadrul discuțiilor, președintele României va reafirma respectarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga privind majorarea cheltuielilor pentru apărare. De asemenea, va evidenția sprijinul multidimensional acordat Ucrainei, în contextul conflictului din regiune. Sprijin pentru Republica Moldova, în fața amenințărilor hibride Un alt subiect important pe agenda întâlnirii îl reprezintă consolidarea sprijinului NATO pentru statele partenere. În acest sens, Nicușor Dan va sublinia necesitatea susținerii Republicii Moldova, în contextul acțiunilor hibride atribuite Rusiei, care vizează destabilizarea regiunii.

SUA nu mai au nevoie NATO, spune Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu mai au nevoie de ajutorul NATO, spune Trump după refuzul aliaților privind strâmtoarea Ormuz

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu mai au nevoie de sprijinul țărilor din NATO, după ce majoritatea aliaților au refuzat solicitarea Washingtonului de a se implica în securizarea strâmtorii Ormuz. Trump critică NATO: „Un sistem cu sens unic” Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Donald Trump a transmis un mesaj dur la adresa aliaților din NATO: Citește și: Încă o megainvestiție a statului într-un terminal al unui aeroport cu 2-3 zboruri pe zi: Kogălniceanu, Constanța „Statele Unite au fost informate de majoritatea «aliaților» noștri din NATO că nu ar dori să fie implicați în operațiunea noastră militară contra regimului terorist iranian.” Liderul de la Casa Albă a mers mai departe, afirmând că alianța funcționează în defavoarea SUA: „Nu mai avem nevoie și nu mai dorim ajutorul țărilor NATO. NU AM AVUT NICIODATĂ NEVOIE.” Trump a criticat și contribuția financiară a Statelor Unite în cadrul NATO, susținând că Washingtonul cheltuiește „sute de miliarde de dolari anual” pentru protejarea altor state, fără a primi sprijin reciproc în momente critice. „Nu sunt surprins de această atitudine, pentru că am considerat întotdeauna NATO, pentru care cheltuim sute de miliarde de dolari anual pentru a proteja aceste țări, ca fiind o relație într-un singur sens - noi îi protejăm, dar ei nu fac nimic pentru noi, în special într-un moment de nevoie.” Aliați importanți refuză apelul SUA Pe lângă statele NATO, președintele american a menționat și alte țări aliate care au respins solicitarea Washingtonului, printre care Japonia, Australia și Coreea de Sud. Anterior, administrația americană ar fi contactat cel puțin șapte state pentru a obține sprijin în asigurarea securității navigației prin strâmtoarea Ormuz, însă Trump a evitat să le nominalizeze oficial. Totuși, într-o postare anterioară, acesta își exprimase speranța că țări precum Franța, China, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit vor participa la operațiune. Franța și Marea Britanie spun „nu” intervenției Refuzurile nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți că Parisul nu va participa la operațiuni militare în contextul actual: „Este exclus ca Franța să se angajeze în operațiuni de securizare a strâmtorii Ormuz în contextul actual, cu bombardamente.” Totuși, liderul francez a lăsat deschisă posibilitatea unei implicări ulterioare, în cazul unei detensionări a situației, prin misiuni de escortare a navelor comerciale. De asemenea, Regatul Unit a respins solicitarea formulată de Washington. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru economia globală Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de petrol. Potrivit estimărilor, aproximativ o cincime din necesarul global de petrol tranzitează această zonă. În prezent, Iranul a blocat practic această cale navigabilă, afectând grav fluxurile energetice globale și amplificând tensiunile internaționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră