vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

352 articole
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Nava rusească depistată în apele Estoniei (sursa: news.err.ee)
Internațional

Rusia testează răbdarea flancului estic NATO: un vas rusesc pătrunde ilegal în apele Estoniei

Nava rusească depistată în apele Estoniei. Ministerul de Externe al Estoniei a anunțat luni că a convocat oficial reprezentantul diplomatic al Rusiei la Tallinn, după ce un vas rusesc a pătruns ilegal în apele teritoriale ale țării baltice. Nava rusească depistată în apele Estoniei Potrivit armatei estone, o navă neautorizată a poliției de frontieră a Rusiei a pătruns sâmbătă în apele teritoriale estone, înaintând aproximativ 500 de metri. Citește și: Primarul din Ciugud critică măsurile lui Bolojan și face trei propuneri de reformă Incidentul reprezintă prima încălcare maritimă a frontierei din partea Rusiei în 2024. "O încălcare gravă și inacceptabilă" Ministrul de Externe Margus Tsahkna a declarat, pe platforma X, că însărcinatul cu afaceri rus a fost convocat pentru a i se înmâna o notă oficială de protest, denunțând „o încălcare gravă și inacceptabilă a frontierei maritime”. Conform legislației estone, navele de război străine pot naviga în mod pașnic prin apele teritoriale ale țării doar cu condiția de a notifica Ministerul de Externe cu cel puțin 48 de ore înainte. Armata estonă a precizat că în acest caz nava rusă nu a transmis nicio notificare. Frontieră aeriană, încălcată în mai Nu este primul incident de acest fel în 2024. În luna mai, un avion de luptă rusesc a încălcat spațiul aerian al Estoniei, conform autorităților de la Tallinn. Relații diplomatice tensionate între Estonia și Rusia Tensiunile dintre Estonia și Rusia s-au agravat după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Estonia este un susținător ferm al Kievului și membru activ al Uniunii Europene și NATO. Din 7 februarie 2023, Rusia nu mai are ambasador la Tallinn, după ce Estonia a decis expulzarea acestuia, ca reacție la decizia Moscovei de a reduce nivelul reprezentării diplomatice a Estoniei în Rusia.

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina (sursa: X/Mark Rutte)
Internațional

Țările europene vor găsi fonduri pentru a cumpăra arme din SUA destinate Ucrainei, susține Rutte

Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că statele europene membre ale Alianței care doresc să achiziționeze arme și muniții din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor găsi resursele financiare necesare. Rutte promite sprijin financiar pentru Ucraina Anunțul vine după o întâlnire cu congresmeni americani și la o zi după discuțiile purtate la Washington cu președintele american Donald Trump. Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Donald Trump, sub administrația căruia SUA nu au mai aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, a propus un plan alternativ: statele NATO să cumpere arme direct din SUA și să le livreze Ucrainei. Fondurile vor fi asigurate de țările europene, iar livrările vor include nu doar echipamente de apărare, ci și rachete și muniție de calibru mare. Avertisment dur pentru Brazilia, China și India Trump și Rutte au transmis un avertisment clar statelor care mențin relații economice active cu Rusia. Brazilia, China și India ar putea deveni ținta unor sancțiuni economice severe, inclusiv tarife vamale de 100%, dacă nu renunță la colaborarea economică cu Moscova. „Dacă locuiți la Beijing, Delhi sau sunteți președintele Braziliei, ar fi bine să reflectați profund. Acest lucru vă poate afecta foarte grav”, a declarat Rutte. „Sunați-l pe Putin și spuneți-i să accepte pacea” Într-un mesaj direct adresat liderilor celor trei țări, Mark Rutte a subliniat că doar o soluție diplomatică poate evita efectele sancțiunilor anunțate de Trump: „Sunați-l pe Vladimir Putin și spuneți-i să trateze cu seriozitate negocierile de pace. În caz contrar, va fi prea târziu pentru voi”, a avertizat oficialul NATO. Sprijin militar crescut pentru Ucraina Întrebat despre tipul de armament vizat, Rutte a menționat că vor fi livrate atât arme defensive, cât și ofensive, dar a precizat că detaliile tehnice sunt analizate în prezent de Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și de Pentagon, împreună cu autoritățile ucrainene. Mai multe țări NATO s-au angajat deja să participe financiar la noul program de achiziții de armament. Printre ele se numără: Danemarca, Țările de Jos (Olanda), Suedia, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit Cehia nu se alătură planului Republica Cehă a anunțat că nu va participa la planul de achiziții din SUA, dar va continua să sprijine Ucraina prin alte proiecte. Premierul Petr Fiala a precizat că Praga se concentrează pe inițiativa de cumpărare internațională de muniții, prin care Ucraina a beneficiat deja de sute de mii de obuze finanțate de aliați.

China va împinge Rusia contra NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Mark Rutte avertizează: China ar putea împinge Rusia să atace NATO, pentru a putea invada Taiwanul

China va împinge Rusia contra NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, avertizează că o eventuală invazie a Taiwanului de către China ar putea fi însoțită de un atac coordonat al Rusiei asupra teritoriului NATO, cu scopul de a distrage atenția Occidentului de la regiunea Indo-Pacific. China va împinge Rusia contra NATO Într-un interviu acordat The New York Times, Mark Rutte a declarat că Beijingul ar putea colabora cu Moscova într-un scenariu strategic. Citește și: Megașpaga acordată pe șest de guvernul Ciolacu poliției, serviciilor secrete și Armatei în 2024 și care a aruncat în aer deficitul bugetar În timp ce China invadează Taiwanul, Rusia ar putea declanșa acțiuni militare împotriva Europei, punând astfel presiune pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. „Xi Jinping l-ar chema pe Putin” Rutte consideră că, într-o astfel de situație, liderul chinez Xi Jinping l-ar contacta direct pe Vladimir Putin pentru a-i cere sprijinul. Potrivit secretarului general al NATO, mesajul transmis ar fi unul clar: „Am de gând să atac Taiwanul și am nevoie să ții NATO ocupată în Europa”. SUA nu pot apăra Asia fără stabilitate în Europa Mark Rutte a subliniat că Statele Unite nu pot asigura securitatea regiunii Indo-Pacific decât dacă Europa, Atlanticul și Arctica sunt de asemenea stabile. El a avertizat că americanii și europenii nu trebuie să fie naivi în fața acestei posibile strategii chinezo-ruse. Două măsuri esențiale pentru a descuraja agresiunea Secretarul general al NATO a identificat două acțiuni cruciale pentru a preveni un astfel de scenariu: Creșterea costului strategic al unui atac asupra NATO, astfel încât Kremlinul să perceapă o asemenea decizie drept sinucigașă. Consolidarea cooperării cu regiunea Indo-Pacific, în special în domeniul apărării și al inovației, o direcție susținută activ de fostul președinte american Donald Trump. China nu vrea ca Rusia să piardă războiul din Ucraina Rutte a atras atenția că sprijinul tot mai deschis al Chinei pentru Rusia este contrar poziției sale oficiale de neutralitate. Potrivit informațiilor citate de presă, Beijingul a transmis clar Uniunii Europene că nu va accepta victoria Ucrainei și că este determinat să mențină Kremlinul pe linia de plutire. Relații economice tot mai strânse între China și Rusia Pe lângă cooperarea politică și militară, China cumpără cantități mari de petrol și gaze din Rusia, iar în ultima perioadă s-a înregistrat și o creștere semnificativă a exporturilor de metale rusești către Beijing. Aceste relații întăresc ipoteza că Rusia ar putea deveni un instrument strategic în mâna Chinei, nu doar un aliat.

Rutte îl numește „tati” pe Trump (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump

Rutte îl numește „tati” pe Trump. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a surprins pe jurnaliști miercuri, în timpul summitului de la Bruxelles, când l-a numit „tati” pe președintele Donald Trump. Gluma a venit într-un moment de aparentă destindere, într-un context marcat de discuții tensionate și teme serioase de securitate. Trump compară Israelul și Iranul cu „doi copii care se bat” Înaintea întâlnirilor oficiale, Donald Trump a fost întrebat despre limbajul dur folosit anterior la adresa Israelului și Iranului, pe care i-a acuzat că au încălcat armistițiul recent negociat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități „S-au bătut rău, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca dracii și nu-i poți opri. Dar dacă îi lași două-trei minute, e mai ușor să-i desparți”, a spus Trump, într-o conferință comună cu Rutte, folosind o retorică similară celei aplicate în trecut conflictului dintre Ucraina și Rusia. Rutte îl numește „tati” pe Trump Fostul premier olandez a continuat pe același ton glumeț, adăugând: „Tati trebuie, uneori, să folosească un limbaj dur”. Termenul „daddy”, folosit într-un context colocvial anglo-saxon pentru a desemna autoritatea și controlul, a fost preluat de Trump cu umor: „Cred că mă place. ‘Tati, ești tăticul meu’”, a spus acesta zâmbind, stârnind râsete din partea presei internaționale și a secretarului de stat Marco Rubio. O relație tot mai strânsă între Trump și noul lider NATO Schimbul de replici a ilustrat relația tot mai apropiată dintre Trump și Mark Rutte, care ocupă funcția de secretar general NATO de nouă luni. Tonul prietenos și schimburile de complimente au arătat strategia lui Rutte de a flata în mod deschis liderul american, atât în declarațiile publice, cât și în discuțiile private. Un gest calculat din partea lui Rutte? Considerat de mulți un atlanticist pragmatic, Rutte pare să fi ales cu grijă momentul. Remarca sa ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a influenței uriașe pe care Trump o are asupra deciziilor NATO, dar și ca o încercare de a-i hrăni nevoia de validare publică, mai ales în contextul în care Washingtonul joacă un rol-cheie în noul angajament militar al alianței. 5% din PIB până în 2035 Tot miercuri, statele membre NATO au anunțat că au convenit asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare: 5% din produsul intern brut până în anul 2035. Este un prag dublu față de obiectivul anterior de 2%. „Cred că la început vor avea nevoie de puțin ajutor”, a declarat Trump despre țările membre NATO care trebuie să se conformeze noii ținte. „Dar cred că vor ține minte această zi. A fost o zi importantă pentru NATO.” Trump îl desemnează pe Rutte drept garant al succesului Întrebat dacă acest nou angajament ar fi fost posibil fără implicarea sa, Trump a preferat să-l pună pe Rutte în centrul atenției: „Întrebați-l pe Mark. Cred că trebuie să-l întrebați pe Mark.” Reacții mixte, între aplauze și jenă Întrebat ulterior dacă apelativul „tati” nu implică o poziție de slăbiciune, Rutte a spus că este „o chestiune de gust”, dar a subliniat că merită recunoașterea pentru succesul în adoptarea noilor obiective NATO. Cu toate acestea, nu toți oficialii europeni au privit scena cu ochi buni. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a declarat: „Oamenii sunt rușinați. Da, summitul a fost un succes în ansamblu. Dar lingușeala a fost dusă la extrem.”

Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Erdogan (sursa: X/Nicușor Dan)
Eveniment

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu Recep Tayyip Erdogan la summitul NATO de la Haga

Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Erdogan. Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri după-amiază, în marja summitului NATO desfășurat la Haga, o întrevedere bilaterală cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Nicușor Dan, întâlnire cu președintele Erdogan Discuțiile celor doi președinți s-au concentrat pe cooperarea strategică dintre România și Turcia, dar și pe securitatea regiunii Mării Negre. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități După întrevederea cu Erdogan, președintele Dan a subliniat importanța consolidării securității comune în actualul context geopolitic. „Este important să cooperăm pentru consolidarea securităţii noastre comune, în special în regiunea Mării Negre”, a transmis acesta într-o postare pe platforma X. Discuții despre parteneriatul strategic și proiecte comune Nicuşor Dan a descris întâlnirea cu Erdogan drept „foarte productivă şi substanţială”. Cei doi lideri au discutat despre parteneriatul strategic româno-turc, bazat pe o prietenie de lungă durată și obiective comune. Accentul a fost pus pe consolidarea legăturilor economice și pe potențialul de dezvoltare în domeniul industriei de apărare și al infrastructurii strategice din regiune. Întâlniri bilaterale și cu liderii Cehiei și Marii Britanii Pe lângă întrevederea cu președintele turc, Nicușor Dan a avut miercuri și alte întâlniri bilaterale importante. Printre acestea, s-au numărat discuții cu președintele Cehiei, Petr Pavel, și cu noul premier britanic, Keir Starmer, evidențiind activitatea diplomatică intensă a liderului român în cadrul summitului NATO.

Trump va respecta Articolul 5 (NATO) (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Nicușor Dan, între Trump și Rutte (sursa: X/Koninklijk Huis)
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și Mark Rutte la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO ("toți pentru unul" în caz de atac) e interpretabil

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump. Președintele american Donald Trump a evitat marți să confirme angajamentul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru. Declarațiile sale au venit în contextul în care liderii NATO s-au reunit la un summit desfășurat la Haga. Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump Întrebat la bordul avionului prezidențial Air Force One despre hotărârea de a respecta Articolul 5, Trump a răspuns evaziv: Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5.” El a adăugat că este „angajat să salveze vieți și securitatea” și că va oferi „o definiție exactă” după sosirea la summit. Presiuni pentru majorarea bugetelor de apărare Anterior, președintele american le-a cerut statelor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, semnificativ peste actualul angajament de 2%. Trump a avertizat că, în lipsa acestui efort financiar, SUA ar putea refuza să apere membrii „rău-platnici”. Acord general asupra pragului de 5% până în 2035 În cadrul summitului de la Haga, statele NATO – cu excepția Spaniei – au fost de acord să crească progresiv cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Structura acestui prag prevede 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică. Spania, singura excepție: „5% e disproporționat” Spania a obținut o derogare de la angajamentul comun, motivând că un efort de 5% din PIB ar fi „disproporționat și incompatibil cu protejarea prestațiilor sociale”. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa va aloca 2,1% din PIB pentru apărare – „nici mai mult, nici mai puțin”. Trump critică Spania: „A devenit o problemă” În declarația sa de presă, Donald Trump a criticat în mod direct Spania pentru refuzul de a susține majorarea bugetului de apărare. El a afirmat că această atitudine „a devenit o problemă” în cadrul Alianței și a sugerat că lipsa de implicare financiară afectează unitatea NATO.

Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan va participa la Summit-ul NATO de la Haga, reuniunea șefilor de stat și de guvern

Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga). Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, organizată la Haga, în Regatul Țărilor de Jos. Potrivit Administrației Prezidențiale, Summitul reprezintă un moment-cheie pentru reafirmarea solidarității între aliați și consolidarea legăturii transatlantice, considerată fundamentul Alianței Nord-Atlantice. Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) Administrația Prezidențială subliniază că apartenența la NATO oferă României cele mai solide garanții de securitate din istorie. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Totodată, România se poziționează ca un partener responsabil și activ, cu un rol strategic în stabilitatea regiunii Mării Negre și dincolo de aceasta. Decizii privind investițiile în apărare Summitul va include o reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia vor fi luate decizii importante pentru întărirea capacității de apărare colectivă. Se va discuta despre creșterea investițiilor în apărare, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței Alianței. Unul dintre documentele cheie adoptate va fi Declarația Summitului de la Haga. România cere sprijin pentru Flancul Estic și Ucraina În cadrul sesiunii de lucru, președintele României va sublinia importanța apărării colective, pe baza Articolului 5 al Tratatului de la Washington, și va susține creșterea bugetelor pentru Apărare. De asemenea, va solicita o atenție sporită pentru Flancul Estic și pentru regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. Președintele va exprima, totodată, sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova, în fața amenințărilor Rusiei.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă (sursa: nato.int)
Eveniment

Toate țările NATO au atins cota de 2% din PIB pentru Apărare. Campioana: Polonia, cu peste 3,5%

2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat marți că toate cele 32 de state membre au atins obiectivul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, stabilit în urmă cu 11 ani. 2% pentru apărare, ținta NATO, atinsă Declarația a fost făcută în marja reuniunii G7 din Canada, cu o săptămână înainte de summitul NATO programat la Haga. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Potrivit lui Rutte, Portugalia și Canada s-au angajat oficial să atingă pragul de 2% în 2025, ceea ce înseamnă că întreaga alianță respectă acum această obligație bugetară. Liderii NATO urmează să se reunească la Haga în perioada 24–25 iunie pentru a discuta noi obiective strategice. Trump presează pentru o nouă țintă: 3,5% din PIB În ciuda progreselor, presiunile exercitate de președintele american Donald Trump determină Alianța să ia în calcul stabilirea unui nou prag de cheltuieli pentru apărare, de minimum 3,5% din PIB. În plus, o cotă de 1,5% din PIB ar urma să fie alocată cheltuielilor conexe, precum infrastructura militară, ducând totalul recomandat la 5%. Germania ajunge la 2%, Polonia depășește 3,5% Germania a reușit să atingă pentru prima dată în 2023 ținta de 2% din PIB, stabilită în 2014. Polonia este singurul stat membru care a depășit deja nivelul de 3,5%. Islanda, care nu are armată proprie, rămâne singura excepție din statisticile NATO privind cheltuielile de apărare.

Premierul slovac vrea ieșirea din NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Premierul slovac ar vrea ca țara sa să iasă din NATO. Fico susține că "neutralitatea" e mai bună

Premierul slovac vrea ieșirea din NATO. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a sugerat marți că o politică de neutralitate ar putea aduce beneficii Slovaciei, exprimându-și scepticismul față de actuala tendință de înarmare accelerată în Europa. Declarația sa a fost făcută înaintea summitului NATO din 24-25 iunie, unde se va discuta majorarea cheltuielilor pentru apărare. Premierul slovac vrea ieșirea din NATO „În aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile de armament își freacă mâinile de bucurie, neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a afirmat Robert Fico într-o conferință online. Citește și: Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce. Inginerii energeticieni au luat mult mai puțin Totodată, premierul a subliniat că decizia nu se află în mâinile sale, sugerând limitele puterii executive în această privință. Opoziția și președintele dezaprobă ideea Declarațiile lui Fico au fost imediat criticate de partidul de opoziție Slovacia Progresistă, care le-a catalogat drept „absurde, iresponsabile și periculoase”. Mai surprinzător, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, un aliat politic al lui Fico, s-a distanțat de această poziție și a atras atenția asupra costurilor ridicate ale neutralității. Neutralitatea mai costisitoare, decât apartenența la NATO Președintele Pellegrini a explicat că neutralitatea implică autoasigurarea completă a securității naționale, ceea ce ar însemna cheltuieli de apărare chiar mai mari decât cele propuse în prezent în cadrul NATO. „S-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% din PIB, ci de 7, 8 sau chiar 10%”, a avertizat liderul slovac. NATO discută majorarea bugetelor pentru apărare În pregătirea summitului NATO, secretarul general desemnat, Mark Rutte, a cerut statelor membre să accepte o creștere a bugetelor de apărare la 3,5% din PIB, la care să se adauge încă 1,5% pentru investiții în infrastructură și domenii conexe. Între timp, președintele american Donald Trump susține o creștere chiar mai radicală – până la 5% din PIB pentru apărare, mult peste actualul angajament de 2%. Fico, tot mai apropiat de pozițiile lui Viktor Orbán Declarațiile lui Fico nu reprezintă o modificare oficială a politicii externe a Slovaciei, dar vin în linie cu o serie de poziții critice la adresa Occidentului, exprimate de liderul slovac în ultimele luni. Fico este perceput ca apropiat de premierul ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru retorica sa eurosceptică și pro-neutralitate.

Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei (sursa: Inquam Photos/Bogdan Buda)
Eveniment

Nicușor Dan, cu regele Spaniei la Cincu, unde se află trupe NATO spaniole

Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei. Președintele Nicuşor Dan a efectuat o vizită la Centrul de Instruire Întrunită "Getica" de la Cincu, Braşov, împreună cu Majestatea Sa Felipe al VI-lea, Regele Spaniei. Nicuşor Dan, întâlnire cu regele Spaniei Președintele Nicușor Dan a declarat că actualul context geopolitic este „extrem de provocator” pentru securitatea euroatlantică, subliniind contribuția semnificativă a Spaniei în susținerea Flancului Estic al NATO. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% „Trecem printr-o perioadă extrem de provocatoare în ceea ce privește securitatea europeană și euroatlantică. Vă mulțumesc, Majestate, pentru contribuția concretă a Spaniei în întărirea Flancului Estic al NATO. Prezența trupelor spaniole în România reflectă angajamentul ferm al Madridului de a descuraja orice amenințare la stabilitatea regională”, a spus președintele. Mulțumiri adresate militarilor spanioli Nicușor Dan a transmis un mesaj de apreciere militarilor spanioli dislocați la Cincu, pentru eforturile comune depuse alături de aliații din Grupul de Luptă al NATO. „Doar împreună putem garanta un mediu stabil și sigur pentru dezvoltarea democrațiilor noastre. Împreună vom face Europa mai sigură”, a subliniat șeful statului. Comunitatea românească din Spania, o legătură vitală Președintele a evidențiat și importanța relațiilor dintre cele două țări prin prisma comunității de peste un milion de români care trăiesc în Spania. „Vă mulțumesc, Majestate, pentru sprijinul acordat diasporei române și pentru respectul oferit de autoritățile spaniole cetățenilor noștri. Românii contribuie semnificativ la viața socială și economică a Spaniei”, a spus Nicușor Dan. Relații bilaterale În încheiere, președintele a subliniat că vizita Regelui Felipe al VI-lea este o dovadă a prieteniei și a solidarității dintre România și Spania, întemeiate pe valori democratice comune și cooperare euroatlantică. „Vizita Majestății Sale transmite un mesaj de unitate între națiunile noastre. Sunt încrezător că relația româno-spaniolă va continua să se dezvolte într-un spirit de colaborare deschisă și durabilă”, a conchis Nicușor Dan, adresând câteva cuvinte și în limba spaniolă.

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. În același timp, își justifică avansul în Ucraina

Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă”. Kremlinul a reacționat vehement la semnalele de înarmare a Uniunii Europene, acuzând Alianța Nord-Atlantică că reprezintă un „instrument de agresiune și confruntare”. În același timp, Rusia justifică războiul contra Ucrainei. Kremlinul acuză NATO de „natură ofensivă” „NATO, după ce și-a dat jos masca, demonstrează în toate modurile posibile natura sa ofensivă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în briefingul său zilnic. Citește și: Simion acuză presa că este „plătită”, dar AUR a cheltuit, din subvenția contribuabililor, o sumă astronomică pe propagandă Declarația vine în contextul în care secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să ceară statelor membre o creștere cu 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă. Oficialul rus a subliniat că planurile discutate la Londra, unde Rutte se întâlnește cu noul premier britanic Keir Starmer, vor aduce costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Rusia justifică ofensiva spre Dnipropetrovsk Pe fondul intensificării luptelor în estul Ucrainei, Kremlinul a anunțat că avansul forțelor ruse către regiunea Dnipropetrovsk are ca scop crearea unei „zone tampon”. „Fără îndoială, acesta este unul dintre motive”, a declarat Peskov, confirmând intenția strategică a Moscovei. Rusia a informat duminică faptul că trupele sale au ajuns la marginea regiunii, ceea ce marchează o nouă escaladare a conflictului, în ciuda tentativelor eșuate de negociere a păcii. Tensiuni privind schimbul de prizonieri Kremlinul susține că este gata să respecte înțelegerile privind schimburile de prizonieri de război și repatrierea trupurilor neînsuflețite ale soldaților, dar acuză Ucraina că tergiversează punerea în aplicare a acordurilor. Potrivit Moscovei, Kievul a amânat pe termen nedeterminat schimburile convenite în cea de-a doua rundă de discuții de pace din Istanbul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că procesul va continua, însă Ucraina nu a primit încă lista completă a prizonierilor propuși de Rusia. Cooperare militară cu statele africane Tot luni, Kremlinul a anunțat intenția de a extinde cooperarea cu țările africane, inclusiv în domenii strategice precum apărarea și securitatea. Declarațiile vin în contextul retragerii oficiale a grupului de mercenari Wagner din Mali. Cu toate acestea, Africa Corps, o formațiune paramilitară aflată sub controlul direct al Kremlinului, a anunțat că va rămâne activă în statul vest-african.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră