sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

305 articole
Internațional

Germania, AfD respinge apartenența la NATO

Germania, AfD respinge apartenența la NATO. Tino Chrupalla, co-liderul partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat că Germania ar trebui să-și reevalueze poziția în cadrul NATO, dacă alianța continuă să ignore interesele țărilor europene, inclusiv ale Rusiei. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Welt. Germania, AfD respinge apartenența la NATO Chrupalla a criticat modul în care NATO funcționează, declarând că alianța "nu este în prezent o alianță de apărare". Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia El a subliniat că: "Europa a fost forțată să implementeze interesele Statelor Unite. Respingem acest lucru." În opinia liderului AfD, o alianță de apărare ar trebui să țină cont de interesele tuturor țărilor europene, inclusiv ale Rusiei, și a sugerat că Germania ar trebui să evalueze utilitatea NATO în actuala sa formă. Alegeri anticipate și prăbușirea coaliției Scholz Declarațiile lui Chrupalla vin într-un moment de incertitudine politică pentru Germania, cu alegeri generale anticipate programate pentru 23 februarie. Acestea urmează unui vot de neîncredere inițiat de cancelarul Olaf Scholz, care a dus la dizolvarea Bundestagului după prăbușirea coaliției sale de guvernare. În sondajele pre-electorale: AfD este creditată cu 18-19% din intențiile de vot, situându-se înaintea social-democraților (SPD) ai lui Scholz, care au între 16-17%. Blocul conservator CDU-CSU rămâne lider, cu 31-32%. Chiar dacă scorul electoral al AfD este în creștere, șansele sale de a forma un guvern sunt reduse, deoarece toate celelalte partide au exclus orice formă de cooperare cu partidul de extremă dreaptă. Critici dure la adresa sprijinului Germaniei pentru Ucraina AfD și-a construit o parte semnificativă a discursului politic pe opunerea față de sprijinul militar oferit de Germania Ucrainei. Tino Chrupalla a afirmat: "Guvernul german trebuie să ajungă în sfârșit la punctul în care vrea să pună capăt războiului." El a susținut că Rusia a câștigat deja conflictul și că încercările de a face Ucraina capabilă să câștige războiul sunt lipsite de fundament. Acest mesaj reflectă poziția mai largă a AfD, care cere o soluționare rapidă a conflictului. Tema campaniei electorale: războiul din Ucraina Conflictul din Ucraina este de așteptat să domine campania electorală. Cancelarul Scholz, care sprijină durabil Ucraina, a îndemnat totuși la prudență, în special în estul Germaniei, unde vocile pacifiste sunt mai numeroase. Scholz a rezistat presiunilor pentru a trimite rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, temându-se că Germania ar putea fi atrasă mai profund în conflict. Recent, cancelarul a avut un contact direct cu președintele rus Vladimir Putin, o mișcare văzută ca o încercare de a echilibra susținerea pentru Ucraina cu nevoia de dialog diplomatic. Succesele regionale ale AfD și influența în creștere Deși AfD are puține șanse de a forma un guvern, partidul a înregistrat victorii semnificative la nivel regional, inclusiv un rezultat spectaculos în Turingia, o regiune din fosta Germanie de Est comunistă. Creșterea AfD reflectă nemulțumirile unor segmente ale populației față de politicile actuale și o dorință tot mai mare pentru schimbare. Declarațiile lui Tino Chrupalla pun în discuție viitorul relațiilor Germaniei cu NATO și poziționarea țării în contextul geopolitic actual. Cu o campanie electorală axată pe războiul din Ucraina și politica externă, viitoarele alegeri anticipate vor oferi un indicator clar al direcției politice dorite de electoratul german.

Germania, AfD respinge apartenența la NATO (sursa: Facebook/Tino Chrupalla)
Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu Foot: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu

Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu, care preia propaganda Moscovei: doar în ultimele săptămâni, acesta a făcut afirmații în care sugerează că România nu are ce căuta în cele două alianțe. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” Totuși, susținătorii săi afirmă, în pofida evidențelor, că acesta nu ar fi atacat NATO și UE. Mesajele anti-NATO și anti-UE ale candidatului Călin Georgescu Ce a spus candidatul Georgescu despre scutul de la Deveselu, mesajul său fiind asemănător cu cel al Moscovei: „Scutul Deveselu este o rușine diplomatică. Scutul nu are nimic legat de apărare. Din contră, ne-a tras într-un conflict de care nu aveam nevoie. Scutul ca atare este o parte a politicii de confruntare”. Acum câțiva ani, afirmații asemănătoare despre scutul de la Deveselu făcea Renate Weber, acum Avocat al Poporului. Georgescu afirmă că importurile de armament sunt escrocherii, deși este evident că industria românească de apărare nu are capacitatea să aibă o producție modernă: „Toate programele de guvernare așa zise de 30 de ani nu au fost decât o listă privată de cumpărături, e escrocherie”. Candidatul independent subminează încrederea în capacitatea NATO de a apăra țările membre: „Nici o țară din blocul NATO care în eventualitatea în care va fi atacată de Rusia, vă asigur că NATO nu îi va lua apărarea. Acest club este inexistent”. Concluzia nerostită: România poate ieși din NATO. Georgescu la TVR 3, la 21 iunie, despre NATO, susține că nu este cea mai puternică alianță, „este cea mai slabă”, și, „dacă lucrurile continuă în felul acesta”, ar abandona-o instant, ca președinte sau premier. Fondurile gratuite oferite de UE, cu care s-a construit rețeaua de autostrăzi, refuzate Călin Georgescu despre UE: „Ne-au ajutat fondurile europene? Suntem dependenți de fondurile europene? Țara asta nu poate produce? Nu avem alți investitori? Lăsați-mă să vă spun, există bani peste tot în lumea asta”. Unde minte: UE oferă fonduri nerambursabile sau, prin PNRR, împrumuturi avantajoase. Fără aceste resurse, ar trebui să ne împrumutăm la dobânzi mari, mai mult decât deja o facem acum. Mesaj izolaționist-comunist, de sorginte ceaușistă: „Statul român sau orice fel de antreprenor român trebuie să aibă minim 51% în orice fel de acțiune bilaterală. Resursele, industria sau agricultura sau pământul sau apele, orice vei face ca program trebuie să fie în avantajul țării tale. 51% este foarte important pentru că asta înseamnă că tu deții controlul, nu îl dețin străini”. Dispreț față de posibilitatea de a călători liber în UE: „Pentru mine este o mare onoare că nu am intrat în Schengen, subliniez asta, mă bucur că nu am intrat în Schengen. Este bine că nu am intrat în Schengen, Noi nu avem nevoie de covrigul lor și nici să pupăm ghiulul”.

Posibilă retragere a SUA din NATO (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Posibilă retragere a SUA din NATO

Posibilă retragere a SUA din NATO. Donald Trump, fostul președinte al Statelor Unite, a declarat că ar lua în considerare retragerea Statelor Unite din NATO dacă aliații nu își respectă obligațiile financiare. Într-un interviu recent acordat postului NBC, Trump a explicat poziția sa față de viitorul relațiilor internaționale și prioritățile sale în cazul unei reveniri la Casa Albă. Posibilă retragere a SUA din NATO În timpul interviului, Donald Trump a afirmat că menținerea Statelor Unite în Alianța Nord-Atlantică depinde de respectarea obligațiilor financiare ale aliaților. Citește și: Geoană desființează minciunile lui Georgescu: „România nu va intra în război, scenariul privind oprirea instalării președintelui Trump este aberant” El a subliniat că decizia sa va fi condiționată de contribuțiile corecte ale membrilor NATO: „Dacă își plătesc facturile și dacă consider că ne tratează corect, răspunsul este: 'absolut', aș rămâne în NATO.” Cu toate acestea, Trump a răspuns ferm „absolut” când a fost întrebat dacă ar lua în considerare ieșirea din NATO în cazul în care aliații nu își respectă angajamentele. Reducerea ajutorului pentru Ucraina În același interviu, Trump a discutat despre poziția Statelor Unite față de Ucraina. Acesta a declarat că Ucraina ar trebui să se aștepte la o reducere a sprijinului american după revenirea sa la Casa Albă. Răspunzând unei întrebări directe, Trump a confirmat că ajutorul pentru Ucraina va fi probabil diminuat: „Da, probabil, bineînțeles.” Totodată, el a reiterat că prioritatea sa este să încerce să pună capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Politica dură față de imigranți Donald Trump a reafirmat angajamentul său de a expulza toți imigranții ilegali din Statele Unite. Deși a recunoscut că acest proiect este complicat, el a subliniat că este necesar pentru respectarea legilor americane privind imigrația: „Cred că trebuie să o facem și este greu, este un lucru foarte complicat de făcut.” Planul său ar implica măsuri stricte pentru eliminarea imigranților fără statut legal pe parcursul unui mandat de patru ani. Declarațiile lui Donald Trump conturează o abordare mai strictă în politica externă și internă a Statelor Unite, punând accent pe interesele naționale și reducerea dependenței de parteneriatele internaționale neprofitabile.

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu Foto: Facebook
Politică

Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu: „El este un biet impostor, şi-a falsificat biografia, azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o”. Citește și: Mircea Badea anunță că nu votează cu Călin Georgescu după ce a fost victima unui fake-news înscenat de tabăra acestuia Nicușor Dan îl demolează pe Călin Georgescu Într-un mesaj video postat pe Facebook, edilul-șef al Capitalei afirmă că „singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi”. „Clasa politică din România merita o lecţie, numai că experimentul pe care noi îl trăim de două săptămâni riscă să ne ia din UE şi din NATO şi să ne ducă în ghearele Rusiei şi a unor băieţi deştepţi. Pentru că nu e vorba de Călin Georgescu. El e un biet impostor. Azi spune una, mâine spune alta, dar în spatele lui este Rusia şi în spatele lui sunt nişte băieţi deştepţi, cei care i-au plătit campania pe care noi am văzut-o. În condiţiile date, singura alegere înţeleaptă este Elena Lasconi şi eu sunt convins că suntem destui oameni raţionali, în România, ca să ducem ţara asta în direcţia corectă”, a spus primarul general al Capitalei. În mesajul scris pe videoclip se afirmă: „Să nu ne lăsăm amăgiți de promisiuni false și de un impostor care manipulează fricile (...) Duminică vom smulge România din ghearele Rusiei”.

NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice (sursa: cyberdaily.au)
Internațional

NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice

NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice. Alianța Nord-Atlantică avertizează cu privire la riscuri crescute de sabotaj și atacuri cibernetice, a declarat un diplomat de rang înalt în cadrul reuniunii miniștrilor de externe, desfășurată la Bruxelles. Oficialul, citat de agenția dpa, a subliniat că aceste amenințări ar putea avea loc pe teritoriul țărilor membre NATO. NATO, îngrijorare față de atacurile cibernetice Rusia este percepută ca fiind tot mai dispusă să comită acte de sabotaj și să creeze suferințe prin perturbări în statele NATO. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Potrivit sursei, infrastructura critică, în special sistemele de control industrial, sunt printre principalele ținte ale Kremlinului. China, Iranul și Coreea de Nord, active în atacuri cibernetice Pe lângă Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord desfășoară campanii masive de atacuri cibernetice. În mod special, Beijingul este implicat în răspândirea malware pentru spionaj și destabilizare, strategii similare cu cele ale Moscovei. Cazul Albaniei Diplomatul a amintit un atac major atribuit Iranului, care a paralizat sistemele de control ale frontierelor din Albania, membră NATO. Incidentul a inclus publicarea de fișiere sensibile, precum schimburi de e-mailuri între polițiști, mărturii secrete și documente Interpol, expunând vulnerabilități grave.

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului. Kremlinul a calificat marți aderarea Ucrainei la NATO drept o amenințare "inacceptabilă", intensificând retorica împotriva aspirațiilor Kievului de a se alătura Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că aderarea Ucrainei contravine principiului potrivit căruia securitatea unei țări nu trebuie să fie în detrimentul altora. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga De asemenea, acesta a declarat că o astfel de decizie nu ar elimina motivele inițiale ale "operațiunii militare speciale" lansate de Rusia în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat recent că relațiile de "bună vecinătate" cu Ucraina sunt imposibile dacă țara vecină devine membră NATO. Presiunile Ucrainei Autoritățile de la Kiev au reiterat în cadrul reuniunii NATO cererea de aderare, subliniind necesitatea unor garanții de securitate pentru teritoriul ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unei încetări a focului dacă zonele aflate sub controlul Kievului ar fi plasate "sub umbrela NATO". Oficialii ucraineni, însă, au respins ideea ca doar o parte din țară să beneficieze de aceste garanții. Sprijinul Occidentului Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev, anunțând un nou pachet de ajutor militar de 650 de milioane de euro. În paralel, SUA au aprobat un alt pachet de ajutor militar în valoare de 725 de milioane de dolari, incluzând rachete Stinger, muniție HIMARS și drone. Dmitri Peskov a criticat aceste măsuri, acuzând administrația Biden că "toarnă gaz pe foc" și prelungește conflictul. Totuși, Kremlinul susține că astfel de ajutoare nu vor schimba dinamica de pe front. Rusia își menține poziția Rusia a reiterat că "operațiunea militară specială" în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor declarate. În ciuda declarațiilor occidentale, Kremlinul susține că trupele ruse au inițiativa pe front, având câștiguri zilnice în fața unei armate ucrainene slăbite. Dialogul Rusia-Germania Deși Kremlinul a criticat retorica lui Olaf Scholz de la Kiev, Dmitri Peskov a afirmat că dialogul cu liderul german rămâne posibil. Vladimir Putin și Scholz au purtat recent o convorbire telefonică, prima de acest fel după 2022, în care președintele rus și-a reafirmat opoziția față de extinderea NATO.

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

Adrian Porumboiu îl susține pe Călin Georgescu Foto: Digi Sport
Politică

Porumboiu îl susține pe Georgescu

Omul de afaceri Adrian Porumboiu, care a fost, în timp, beneficiar al unor uriașe subvenții de la UE, îl susține pe Călin Georgescu: „Acest candidat este, categoric, un om de mare valoare, un om inteligent, un om care mai spune și lucruri trăsnite”, a spus Porumboiu pentru Vremea Nouă. Citește și: Călin Georgescu, afaceri imobiliare de milioane de euro în România și Austria. Acum o lună, a cumpărat o vilă la Mogoșoaia cu 560.000 de euro Adrian Porumboiu, fost arbitru internațional, are 74 de ani, și exploata, acum circa zece ani, 50.000 de hectare de teren agricol, terenuri care beneficiau de obișnuitele subvenții de la Burxelles. Porumboiu îl susține pe Georgescu Acum, el îl susține pe Călin Georgescu și apreciază că acesta nu va scoate România din NATO și UE. Ce a spus Porumboiu la Vremea Adevărului: „Am avut mai multe discuții cu Călin Georgescu. Mi se pare un om robust ca inteligență, un om deștept” „Din discuțiile pe care le-am purtat cu el, n-a răzbătut nici cea mai mică idee că ar ține cu Rusia, că ar fi pro-rus. Atacurile la adresa lui vin și în urma unor frustrări. Sunt aceleași voci care cer interzicerea Tik-Tok-ului, o ipocrizie în rândul celor care au pierdut lupta electorală” „Să publice toți candidații câți bani au primit de la stat, adică banii noștri. Dacă Georgescu a cheltuit vreun ban și probabil că a făcut acest lucru, în cazul lui vorbim doar de bani privați. Cine poate interzice admiratorilor lui să plătească pe Tik-Tok ca filmulețele să fie rulate?” „Cât ar vrea vrea el, Georgescu nu va putea scoate România din NATO, nu o poate scoate din UE, în primul rând pentru că nu își dorește acest lucru. V-am spus, am stat de vorbă cu el și nici vorbă de astfel de planuri. În schimb, e firesc să fie păreri pro-contra. Dacă am fi cu toții de acord asupra unui lucru, n-am mai vorbi de democrație. Georgescu, spre deosebire de alți candidați, are în el sânge de român, de român autentic” Fostul arbitru internațional a cerut o schimbare politică în Vaslui: „ Eu nu pot să spun cuiva pe cine să voteze, pot doar să îndemn la o schimbare, pentru că prea a fost înroșit acest județ. Avem obrajii roșii de atâta lipsă de respect a celor pe care i-am trimis în Parlament. Noi le-am dat votul, i-am trimis acolo să ne reprezinte, iar ei, atâția ani de zile nu au făcut nimic. Își aduc aminte de noi când sunt alegerile și când vin să anunțe că ne-au mărit pensiile și salariile. Numai că pensiile și salariile sunt dreptul nostru, nu ni-l dai ei. Ei puteau da salarii numai în condiția în care aveau firme, aveau angajați și îi plăteau”.

Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu

Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un apel vineri către NATO, solicitând garanții de protecție pentru teritoriile ucrainene aflate sub controlul său. Scopul acestei măsuri ar fi să „încheie faza fierbinte a războiului”, potrivit unei declarații acordate Sky News. Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu Zelenski a subliniat necesitatea urgentă ca NATO să aducă teritoriile Ucrainei sub protecția sa. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” „Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO”, a declarat președintele, conform unei traduceri în engleză. El a adăugat că, prin această măsură, Ucraina ar putea ulterior să recupereze restul teritoriilor sale pe cale diplomatică, fără alte pierderi umane și materiale semnificative. Într-un gest surprinzător, Zelenski a sugerat că ar putea fi dispus să aștepte recuperarea zonelor ocupate de Rusia – care însumează aproape 18% din teritoriul Ucrainei – dacă un astfel de acord ar garanta securitatea teritoriilor rămase sub controlul Kievului. Această schimbare de ton are scopul de a pune capăt luptelor intense care afectează țara de aproape doi ani. „Dacă vorbim despre o încetare a focului, avem nevoie de garanții că Putin nu se va întoarce”, a precizat liderul ucrainean. Intensificarea conflictului și posibilele armistiții Discuțiile despre un eventual armistițiu sau acord de pace au devenit mai frecvente în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Trump a criticat ajutorul oferit de Washington Ucrainei și a sugerat că ar putea pune capăt conflictului „în câteva ore”, fără a oferi detalii concrete. Între timp, situația de pe teren s-a agravat, cu atacuri masive asupra teritoriilor controlate de Kiev. Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat cu utilizarea noilor rachete Oreșnik împotriva centrelor de decizie din capitala ucraineană, ca răspuns la livrările de arme occidentale către Kiev. Teritoriul ucrainean controlat de ruși În prezent, Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea anexată în 2014 și alte regiuni precum Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste teritorii sunt revendicate de Moscova, deși nu sunt complet sub controlul său. Pe de altă parte, Kievul a exclus până acum orice cedare de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Putin continuă să refuze ideea aderării Ucrainei la NATO.

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina. Ambasadorii statelor NATO și Ucrainei se întâlnesc marți la Bruxelles, în urma lansării de către Rusia a unei rachete balistice experimentale asupra teritoriului ucrainean. Incidentul a stârnit noi tensiuni între Moscova și Aliații occidentali, alimentând temeri legate de extinderea conflictului. Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina Rusia a lovit Ucraina joi cu o rachetă balistică de ultimă generație, fără încărcătură nucleară, avertizând că va intensifica astfel de atacuri dacă Kievul va continua să folosească rachete furnizate de Occident. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” Președintele Vladimir Putin a declarat că va lovi și țările care oferă arme Ucrainei, subliniind că războiul a căpătat un „caracter mondial”. Avertizarea SUA Statele Unite au avertizat că miile de soldați nord-coreeni staționați în Rusia ar putea fi trimise pe front împotriva Ucrainei. Această posibilitate sporește îngrijorările legate de extinderea implicării internaționale în conflict. Ucraina cere sisteme avansate de apărare antiaeriană La o zi după lansarea rachetei experimentale, denumită „Oreșnik”, despre care Moscova afirmă că este imposibil de interceptat, Ucraina a cerut aliaților sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat măsuri „concrete” împotriva Rusiei, reiterând nevoia urgentă de sprijin militar. Obiectivele reuniunii NATO-Ucraina Consiliul NATO-Ucraina, creat în 2023 pentru a facilita dialogul dintre Kiev și Alianța Nord-Atlantică, se reunește la cererea Ucrainei pentru a discuta situația actuală. Întâlnirea va include informări din partea oficialilor ucraineni, iar ambasadorii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina, în ciuda amenințărilor rusești. Temerile Europei Reuniunea are loc pe fondul îngrijorărilor europene privind o posibilă reducere a sprijinului militar american pentru Ucraina în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Oficialii NATO consideră că o victorie a lui Putin în negocierile de pace ar fi împotriva intereselor occidentale. Sprijinul NATO pentru Ucraina rămâne ferm „Nu pot să-mi imaginez că ar fi în interesul Statelor Unite să-i permită lui Putin să iasă învingător din aceste negocieri”, a declarat luni amiralul olandez Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, într-o conferință de presă la Bruxelles. NATO rămâne angajată să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse.

Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles

Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles. Prim-ministrul Marcel Ciolacu se va afla luni, la Bruxelles, într-o vizită de lucru alături de o delegație guvernamentală din care fac parte ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Vizita include întâlniri cu lideri de rang înalt ai Uniunii Europene și NATO. Vizita lui Marcel Ciolacu la Bruxelles În cadrul vizitei, premierul român se va întâlni cu noul secretar general al NATO, Mark Rutte. Această întrevedere subliniază importanța României în apărarea Flancului Estic al Alianței. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei „Întrevederea pe care o voi avea mâine, la Bruxelles, cu noul secretar general al NATO confirmă importanţa pe care Alianţa Nord-Atlantică şi domnul Mark Rutte o acordă României şi rolului său definitoriu în apărarea Flancului Estic. Statutul de membru al NATO garantează securitatea României şi a cetăţenilor români. Poporul român este profund ataşat valorilor euro-atlantice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu. După întâlnire, cei doi lideri vor susține declarații comune de presă, potrivit programului anunțat de Guvern. De asemenea, premierul va discuta cu experții români și membri ai Delegației Permanente a României la NATO. Întâlniri cu lideri europeni În cadrul vizitei, premierul Ciolacu va avea întrevederi cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, pentru a aborda teme de interes european, inclusiv perspectivele aderării complete a României la Spațiul Schengen. Ciolacu se va întâlni și cu António Costa, președintele ales al Consiliului European, în contextul debutului noului ciclu instituțional european. Contextul vizitei: o nouă agendă europeană Vizita are loc în contextul debutului unui nou ciclu instituțional european, ca urmare a alegerilor europarlamentare din iunie și a adoptării noii Agende Strategice 2024-2029. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru consolidarea relațiilor României cu Uniunea Europeană și NATO. Din delegația oficială fac parte: Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Victor Negrescu, consilier onorific al premierului și vicepreședinte al Parlamentului European.

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia (sursa: Facebook/Władysław Kosiniak-Kamysz)
Internațional

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia

Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia. Statele Unite au inaugurat recent o bază strategică a scutului antirachetă NATO în nordul Poloniei, în orașul Redzikowo, lângă Marea Baltică. Evenimentul a fost salutat de președintele polonez Andrzej Duda, care a declarat că această bază reprezintă o garanție de securitate solidă pentru Polonia, ca membră a Alianței Nord-Atlantice. Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita modificări pentru posibile amenințări ale Rusiei. Garanții de securitate pentru Polonia Președintele polonez Andrzej Duda a subliniat că prezența permanentă a trupelor americane la baza din Redzikowo dovedește că Polonia se bucură de sprijinul Statelor Unite în fața amenințărilor externe. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness "SUA sunt un garant al securității Poloniei," a declarat Duda, adăugând că acest lucru confirmă poziția Poloniei ca aliat NATO, departe de influența Rusiei. Sistemul Aegis Ashore și protecția europeană Baza din Redzikowo este parte a scutului antirachetă Aegis Ashore, un sistem defensiv NATO capabil să intercepteze rachete balistice cu rază scurtă și medie. NATO afirmă că scopul acestui sistem este de a proteja teritoriul și cetățenii europeni de atacuri balistice, incluzând alte situri precum baza Aegis Ashore de la Deveselu, România, operațională din 2016, și distrugătoare ale marinei americane în Rota, Spania. Modificarea scutului antirachetă NATO din Polonia Ministrul apărării polonez, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat că scutul ar putea necesita extindere și adaptare, iar Polonia va discuta cu NATO și Washingtonul despre consolidarea sistemului. Deși în prezent sistemul antirachetă din Polonia poate fi folosit doar împotriva rachetelor din Orientul Mijlociu, adaptările radarului ar putea viza și alte amenințări, precum interceptarea proiectilelor din Rusia. Tensiunile cu Rusia Noua bază NATO în Polonia, situată la doar 230 de km de Kaliningrad, enclava rusă, a stârnit reacții dure din partea Moscovei. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a avertizat că această infrastructură militară avansată va duce la contramăsuri pentru a menține "paritatea" la frontieră.

Mircea Marian
Opinii

Ce înseamnă victoria lui Trump pentru România

Să fie clar de la început: sunt 100% de acord cu Donald Trump când spune că statele europene trebuie să-și majoreze alocarea pentru Apărare dacă vor să beneficieze de protecția SUA. Nu poți cere americanilor să plătească taxe și impozite ca să protejeze Germania (sau alte state europene), în timp ce guvernul de la Berlin continuă să aloce între 1,4% și 1,6% din PIB pentru Apărare (față de 2%, cât prevede tratatul NATO). Și, ce face guvernul de la Berlin cu aceste economii? Ajută industria germană să exporte în SUA. Citește și: FOTO Sorina Docuz-Stan, buzoianca foarte apropiată de Marcel Ciolacu, la Paris cu prietena care are contracte cu PSD. Un bărbat înalt, clăpăug și grizonant se ferește de poză România este într-o situație asemănătoare. În ultimii ani, aliații noștri, în frunte cu SUA, au investit enorm în bazele de aici, pentru protecția noastră. În paralel, alocarea guvernului de la București pentru Apărare s-a redus de la 2,01% în 2020 la 1,6% în 2023. Mai rău, banii s-au dus în cea mai mare măsură pentru „personal”, nu pentru înzestrare. În schimb, țările baltice și Polonia au crescut masiv cheltuielile cu Apărarea după invazia Rusiei. Polonia a atins, în 2023, astronomicul procent de 3,92% din PIB. Estonia - 2,89%. Și, ca să fie mai clar: din 2014 în 2023, alocarea SUA pentru Apărare nu a scăzut sub 3,24% din PIB. Dublu față de Germania. Ce spunea Trump acum câteva luni: „Voi insista ca fiecare națiune NATO să cheltuiască cel puțin trei procente. Trebuie să mergeți până la 3% (...) Două procente este furtul secolului, mai ales când noi plătim pentru asta. Știi, noi plătim pentru ei. Pur și simplu nu este nici măcar credibil. Noi eram cei care făceam diferența și plăteam pentru a compensa lipsurile și a ajuta la descurajarea amenințărilor”. Nu avea dreptate? Avea! Guvernul Ciolacu nu și-a respectat angajamentele luate în cadrul NATO, nu a respectat deciziile CSAT și nu a respectat leega bugetului. Ce a făcut cu banii? Pomeni. Șpăgi electorale și corupție. A făcut economie de la Apărare, dar deficitul tot a explodat. Mi se pare perfect logic și moral acceptabil, ca Statele Unite să refuze să mai plătească pentru a proteja țări care nu-și respectă angajamentele din cadrul NATO. Armata SUA este suprasolicitată și, dacă ar fi să prioritizăm, probabil cea mai mare problemă este cu China comunistă/Taiwan, nu cu Ucraina. Faptele mie mi se par clare. Va reuși Europa de Vest, plus România, să se adapteze noii situații de la Washington? Mă tem că nu. Balticii și Polonia au înțeles pe deplin ce primejdie reprezintă Rusia. Noi întrebăm americanii dacă posmegii-s muiați.

Geoană organiza campania electorală la NATO (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Politică

Geoană organiza campania electorală la NATO

Geoană organiza campania electorală la NATO: deși deținea funcția de secretar general adjunct al Alianței, Mircea Geoană se ocupa de pregătirea campaniei electorale pentru prezidențiale. Geoană organiza campania electorală la NATO Acum candidat oficial la prezidențiale, Mircea Geoană este acuzat că ar fi purtat conversații prin e-mail cu Rareș Mănescu, deși public a susținut că nu a mai comunicat cu acesta de mult timp. Citește și: Ciucă sugerează că Ciolacu locuia cu Sorina Docuz într-o vilă de protocol: „Sunt sigur că nu vrea să meargă cu acest secret în turul 2” Conform unor surse citate de Realitatea Plus, discuțiile despre campanie dintre cei doi ar fi început din luna iunie, iar mailuri obținute de postul de televiziune confirmă aceste suspiciuni. Mesajele, trimise pe 19 iunie 2024, dezvăluie discuții în care Geoană și Mănescu ar fi stabilit detalii legate de campanie. Comunicatorii lui Mircea Geoană nu au făcut nici un comentariu pe acest subiect. Mesaje scrise între Mircea Geoană și Rareș Mănescu (sursa: Realitatea Plus)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră