miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: nato

367 articole
Internațional

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025” - WSJ

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO în timpul exercițiului „Hedgehog 2025”, realtează Wall Street Journal (WSJ), care critică alianța pentru faptul că nu învață din conflictul Ucraina Rusia. „Mai multe surse au povestit despre un comandant care a observat exercițiul și a concluzionat: «Suntem f****»”, își încheie WSJ relatarea, menționând însă faptul că Estonia își aduce la zi tacticile militare în „era dronelor”.  Citește și: Ministrul Dragoș Pîslaru, atac devastator la amantele, mașinile de lux, zborurile Nordis și ceasurile Rolex ale PSD În mai 2025, Estonia a găzduit unul dintre cele mai mari exerciții militare din istoria sa. Cunoscut sub numele de exercițiul Hedgehog 25 — sau Siil 2025 în estonă — operațiunea a reunit 16 000 de soldați într-un exercițiu de apărare multinațional de amploare, care a acoperit întreg teritoriul țării.  O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO „O singură echipă formată din aproximativ 10 ucraineni, care acționa ca adversar, a contraatacat forțele NATO. În aproximativ o jumătate de zi, au distrus simulat 17 vehicule blindate și au efectuat 30 de «lovituri» asupra altor ținte. Aivar Hanniotti, coordonator al sistemelor aeriene fără pilot al Ligii Estoniene de Apărare, a condus o unitate adversă de aproximativ 100 de persoane, care includea estonieni și ucraineni. Domnul Hanniotti, care între timp a părăsit armata regulată, descrie modul în care au desfășurat peste 30 de drone împotriva trupelor NATO într-o zonă de mai puțin de 4 mile pătrate (...) Dar chiar și cu mai puțină recunoaștere decât în viața reală, «nu exista nicio posibilitate de a te ascunde», spune domnul Hanniotti. «Am găsit destul de ușor mașini și unități mecanizate și am reușit să le eliminăm destul de repede cu drone de atac». Per ansamblu, rezultatele au fost «oribile» pentru forțele NATO, spune domnul Hanniotti, care lucrează acum în sectorul privat în calitate de expert în sisteme fără pilot. Forțele inamice au fost «capabile să elimine două batalioane într-o singură zi», astfel încât «din punct de vedere al exercițiului, practic, nu au mai fost capabile să lupte după aceea». Partea NATO «nici măcar nu a atins echipele noastre de drone»”, relatează cotidianul american.  „Grupul de luptă al NATO «se plimba pur și simplu, fără să folosească niciun fel de deghizare, campând corturi și vehicule blindate», își amintește unul dintre participanți, care a jucat rolul inamicului. «Totul a fost distrus».  În timpul operațiunii Hedgehog, ucrainenii au folosit Delta, sistemul lor sofisticat de gestionare a câmpului de luptă. Acesta colectează informații în timp real de pe câmpul de luptă, folosește inteligența artificială pentru a analiza cantități uriașe de date, identifică ținte și coordonează loviturile între comandă și unități. Acest lucru permite un «lanț de ucidere» rapid: vezi, împărtășește, trage – totul în câteva minute sau mai puțin”, mai arată Wall Street Journal. 

O mână de militari ucraineni a făcut praf trupele NATO Foto: NATO
Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Armistițiu fără garanții în Ucraina, risc pentru NATO (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar fi un risc pentru NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată - raport BND

Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată, arată un raport al serviciului german de informații, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Potrivit BND, cheltuielile Rusiei pentru Armată sunt mult mai mari decât se credea până acum. Citește și: Nucleara pe care o are Nicușor Dan dacă Grindeanu îi refuză propunerile la SRI și SIE Rusia a cheltuit în 2025 echivalentul a 2/3 din PIB-ul României pentru Armată „Potrivit BND, bugetul rus pentru apărare a crescut semnificativ în fiecare an de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Serviciul secret german estimează cheltuielile militare ale Rusiei pentru anul trecut la aproximativ 250 de miliarde de euro. Aceasta ar corespunde unei cote de aproximativ zece la sută din produsul intern brut (PIB) al Rusiei, potrivit BND”, scrie Der Spiegel. PIB-ul României pentru anul 2025 este estimat să se situeze în jurul valorii de 375 - 380 miliarde de euro. Bugetul ministerului Apărării pentru 2025 a fost de circa 8,7 miliarde de euro, aproximativ 2,2% din PIB, de aproape nouă ori mai mic decât cheltuielile Rusiei pentru Armată.  „Cheltuielile militare ale Rusiei în anul 2022, când a început războiul, erau încă de 6% din PIB. În anul următor, această pondere a crescut la 6,7%, iar în 2024 la 8,5%. «Aceste cifre reflectă în mod concret amenințarea crescândă pe care Rusia o reprezintă pentru Europa», a declarat BND. Resursele militare nu ar fi utilizate doar pentru războiul împotriva Ucrainei, ci și pentru consolidarea și extinderea capacităților militare, în special în apropierea flancului estic al NATO”, mai explică, citând documentele serviciului german de informații externe.   BND explică și modul în care Rusia ascunde cheltuielile uriașe pentru Armată: „Moscova nu a alocat Ministerului Apărării proiectele de construcții ale Ministerului Apărării, proiectele IT ale armatei sau prestațiile sociale pentru membrii forțelor armate, ci le-a inclus în alte rubrici bugetare. Conform informațiilor furnizate de BND, interpretarea rusă a cheltuielilor de apărare diferă semnificativ de definiția NATO. În plus, informațiile privind cheltuielile de apărare furnizate de autoritățile oficiale ruse sunt adesea prezentate în mod distorsionat”.       

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO Foto: X/Twitter
Internațional

Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO

Aliata lui Donald Trump, premierul italian Giorgia Meloni, s-a supărat: ea este uluită de declarațiile președintelui SUA privind intervenția NATO în Afganistan. „Guvernul italian a luat cunoștință cu uimire de declarațiile președintelui Trump, potrivit cărora aliații NATO ar fi «rămas în urmă» în timpul operațiunilor din Afganistan”, a postat ea, pe Twitter.  Citește și: Epurare stalinistă la vârful armatei chineze: Comisia Militară Centrală, lichidată, cel mai important general, sub anchetă Într-un interviu acordat joi postului american Fox News, Trump a pus la îndoială fiabilitatea alianței și a respins amploarea contribuțiilor aliaților în Afganistan, unde trupele europene au luptat alături de forțele americane timp de aproape două decenii.  Referindu-se la aliații NATO, Trump a declarat: „Nu am avut niciodată nevoie de ei. Nu le-am cerut niciodată nimic. Știți, ei vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o – au rămas puțin în spate, puțin în afara liniei frontului”.  Aliata lui Trump, Giorgia Meloni, s-a supărat: este uluită de declarațiile privind NATO „În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat articolul 5 pentru prima și singura dată în istoria sa: un act extraordinar de solidaritate față de Statele Unite. În cadrul acestei operațiuni de amploare împotriva celor care au alimentat terorismul, Italia a răspuns imediat alături de aliații săi, desfășurând mii de soldați și asumându-și întreaga responsabilitate pentru Comandamentul Regional Vest, una dintre cele mai importante zone operaționale ale întregii misiuni internaționale. De-a lungul a aproape douăzeci de ani de angajament, națiunea noastră a suportat un cost incontestabil: 53 de soldați italieni căzuți și peste 700 răniți în timpul operațiunilor de luptă, misiunilor de securitate și programelor de instruire pentru forțele afgane. Din acest motiv, declarațiile care minimalizează contribuția țărilor NATO în Afganistan sunt inacceptabile, mai ales dacă provin de la o națiune aliată. Italia și Statele Unite sunt legate de o prietenie solidă, fondată pe o comunitate de valori și o colaborare istorică, care este și mai necesară în fața numeroaselor provocări actuale. Dar prietenia necesită respect, o condiție fundamentală pentru a continua să asigure solidaritatea care stă la baza Alianței Atlantice”, se arată în declarația guvernului de la Roma. 

Trump laudă soldații britanici, după mesajele jignitoare (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump salută curajul soldaților britanici în Afganistan, după ce-i jignise că ar fi stat „în spate”

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat sâmbătă rolul soldaților britanici în războiul din Afganistan, într-o declarație menită să calmeze reacțiile dure apărute în rândul aliaților NATO. Mesajul vine după ce liderul american a stârnit controverse afirmând anterior că trupele aliate s-ar fi ferit de confruntările directe cu talibanii. Mesajul lui Trump: „O legătură prea puternică pentru a fi ruptă” Într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, Donald Trump a elogiat sacrificiul militarilor britanici și relația istorică dintre Statele Unite și Regatul Unit. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „MARII și FOARTE BRAVII soldați ai Regatului Unit vor fi mereu alături de Statele Unite ale Americii! În Afganistan, 457 au murit, mulți au fost grav răniți, și s-au numărat printre cei mai mari războinici. Aceasta este o legătură mult prea puternică pentru a putea fi ruptă vreodată”, a scris Trump. Declarațiile anterioare ale lui Trump, considerate jignitoare la Londra Reacția președintelui american vine după ce premierul britanic Keir Starmer a criticat dur o afirmație făcută de Trump într-un interviu acordat postului Fox News. Atunci, liderul de la Casa Albă a susținut că trupele NATO trimise în Afganistan ar fi evitat confruntările armate directe, lăsând luptele în seama soldaților americani. „Consider că vorbele președintelui Trump sunt jignitoare, absolut oribile, și nu mă surprinde că le-au provocat atât de multă durere părinților celor uciși sau răniților și, de fapt, întregii țări”, a declarat premierul britanic. Indignare în rândul statelor NATO Afirmațiile lui Trump au provocat reacții puternice în mai multe state membre NATO care au participat la conflictul din Afganistan între 2001 și 2021. Nemulțumirile au fost deosebit de intense în Regatul Unit, țară care, după Statele Unite, a înregistrat cele mai multe pierderi umane în acest război. Potrivit datelor oficiale, 457 de militari britanici și-au pierdut viața în Afganistan. Ce a spus Trump despre implicarea aliaților NATO În interviul care a declanșat controversele, Donald Trump a susținut că aliații NATO nu ar fi fost dispuși să lupte pe linia frontului alături de armata americană. „Vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan, și au făcut-o, dar au rămas mai în spate, puțin departe de liniile frontului”, a declarat Trump, sugerând că aliații nu ar veni nici în prezent în sprijinul SUA în cazul unui conflict major. NATO și articolul 5: solidaritate după atacurile din 11 septembrie După atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, NATO a activat pentru prima dată în istoria sa articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Decizia a fost luată în semn de solidaritate cu Statele Unite. Războiul din Afganistan, un conflict de 20 de ani La 7 octombrie 2001, armata americană, sprijinită de cea britanică, a invadat Afganistanul, declanșând un conflict care avea să dureze două decenii. În 2003, NATO a preluat comanda misiunii ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate), având ca obiective stabilizarea Afganistanului și instruirea forțelor de securitate locale. Războiul din Afganistan rămâne unul dintre cele mai complexe și controversate capitole din istoria recentă a Alianței Nord-Atlantice, iar declarațiile liderilor politici continuă să influențeze relațiile dintre aliați.

Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov Foto: Facebook MApN
Eveniment

Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov

Militarii români sunt singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov, denumit oficial AK-47, se arată în mesajul unui general recent trimis în rezervă, publicat de fostul consilier prezidențial Iulian Fota. Acesta nu dezvăluie numele generalului și postează doar un print-screen al mesajului. Citește și: VIDEO Un nepalez a salvat o fetiță din apele înghețate ale lacului din Parcul Romanescu, Craiova Militarii români, singurii din NATO fără aparatură de vedere pe timp de noapte, dar cu Kalashnikov „Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km. de granițele României, nu este încălțat cu bocancii și îmbrăcat cu ținută de campanie care să îl protejeze împotriva intemperiilor și să îi asigure mobilitate (veșnică problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte); nu este instruit să utilizeze drone și/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistența medicală operațională pentru a crește rata de supraviețuire pe câmpul de luptă (deși la nivel central există o întreagă direcție medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO). Aceasta este realitatea soldatului român, nu cea de la parada națională... dar mai grav este că nu există niciun plan că, pe termen scurt sau măcar mediu, echiparea, dotarea și instruirea soldatului să devină o prioritate pentru conducerea armatei”, se arată în mesajul publicat de Fota. 

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

Situația Groenlandei, discuție în NATO (sursa: Facebook/Johann Wadephul)
Internațional

Situația Groenlandei, dorită de Trump, ar putea fi discutată în NATO (MAE german)

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat luni că Groenlanda aparține Danemarcei, iar NATO ar putea discuta o eventuală consolidare a protecției acesteia, dacă situația o va impune. Situația Groenlandei, eventuală discuție în NATO Declarațiile au venit după ce fostul președinte american Donald Trump a reluat amenințările privind preluarea controlului asupra Groenlandei, idee care a stârnit îngrijorare în rândul aliaților NATO. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Trump a afirmat în mai multe rânduri că dorește ca Statele Unite să preia Groenlanda – ambiție exprimată încă din 2019, în primul său mandat. Într-un interviu acordat revistei The Atlantic, el a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.” Reluarea acestor declarații a venit în contextul operațiunii prin care liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost înlăturat de la putere, fapt ce a amplificat temerile privind intențiile Washingtonului. Germania: viitorul Venezuelei trebuie decis prin alegeri libere și corecte Aflat în Lituania, Wadephul a precizat că Germania are întrebări privind înlăturarea lui Maduro și a subliniat că poporul venezuelean trebuie să-și decidă viitorul prin alegeri libere și corecte, după ce Trump a afirmat că SUA vor conduce țara. În privința Groenlandei, șeful diplomației germane a subliniat clar: Groenlanda aparține Danemarcei Danemarca este membră NATO prin urmare, Groenlanda se află sub umbrela de apărare NATO Wadephul a adăugat că, dacă va fi nevoie de măsuri suplimentare de apărare, acestea vor fi discutate în cadrul alianței. Berlinul: granițele nu pot fi schimbate prin forță Guvernul german a reafirmat luni statutul Groenlandei de teritoriu autonom al Danemarcei și a subliniat ferm că frontierele nu pot fi modificate prin forță, iar teritoriile nu pot fi anexate prin forță. „Pentru noi se aplică principiile dreptului internațional consacrate în Carta ONU”, a transmis purtătorul de cuvânt adjunct, Sebastian Hille. Germania, în dialog strâns cu Danemarca și partenerii europeni Hille a mai precizat că, în toate chestiunile legate de Groenlanda, Germania menține un dialog strâns cu Danemarca și consultări cu partenerii europeni. De asemena a reiterat o poziție clară și în relația cu Washingtonul.

Cum a intrat Dobîrcianu, falsul agent SRI cu legături la Kremlin, la Cotroceni: a pretins că e expert al NATO. Nimeni nu a verificat (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Cum a intrat Dobîrcianu, fals sereist cu legături-n Rusia, la Cotroceni: s-a dat de la NATO

Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin, a fost băgat în Palatul Cotroceni de organizatorii Summit-ului pentru Guvernanță Digitală 2025, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. Impostorul, condamnat la trei ani de închisoare pentru trafic de influență, a pretins că are legătură cu NATO. Dezinvolt, Dobîrcianu s-a fotografiat la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Episodul indică o vulnerabilitate de securitate majoră, mai ales în contextul în care falsul ofițer SRI a fost decorat cu câteva luni în urmă de oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, rectorul Universității Miniere din Sankt Petersburg, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și un apropiat al lui Vladimir Putin. Summit pentru Guvernanță Digitală la Cotroceni Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025 a fost organizat pe 25 noiembrie, în Palatul Cotroceni, de către asociația Edge Institute, sub Înaltul Patronaj al Administrației Prezidențiale. La eveniment au participat mai mulți politicieni, în frunte cu președintele Nicușor Dan. Printre participanți s-a aflat și Sorin Dobîrcianu, falsul ofițer SRI cu conexiuni în cercul de putere al lui Vladimir Putin. DeFapt.ro a cerut asociației Edge Institute să explice cum a ajuns Sorin Dobîrcianu să fie invitat la un eveniment de asemea anvergură, în contextul în care legăturile sale cu Rusia sunt publice pe contul său de Facebook. Dobîrcianu s-a „înscris personal pe pagina oficială a evenimentului” Antonia Duma, manager de comunitate la Edge Institute, a transmis că la eveniment putea participa orice cetățean care completa un formular pe pagina oficială a evenimentului. „Edge Institute a transmis invitații doar speaker-ilor și responsabililor oficiali ai instituțiilor din administrația centrală și locală care care desfășoară proiecte de digitalizare. Restul participanților (inclusiv persoana menționată de către dumneavoastră) s-au înscris personal pe pagina oficială a evenimentului, edgeinstitute.ro/summit, prin completarea unui formular”, a precizat Antonia Duma. Pretinde că este „⁠Senior Lead Expert la NATO” Întrebată ce organizație a reprezentat Sorin Dobîrcianu la Summit-ul pentru Guvernanță Digitală 2025, Adreea Duma a transmis că „⁠persoana în cauză s-a înscris din calitatea de Senior Lead Expert la NATO, informație vizibilă și pe badge-ul printat la procesul de check-in, la fel ca în cazul tuturor participanților”. Dar aceasta nu este singura calitate asumată de Sorin Dobîrcianu. Pe ecusoanele de la alte evenimente, aceste figurează cu diverse alte titulaturi: „gen. dr. Sorin Dobîrcianu”, „oficial NATO – România” sau „influencer NATO”. Mai multe solicitări în legătură cu Dobîrcianu, trimise de către DeFapt.ro pe adresa responsabililor cu comunicarea la NATO, au rămas fără răspuns până în prezent. Nimeni nu a verificat cine e Dobîrcianu Însă Antonia Duma susține că nu știa de conexiunile pe care le are Sorin Dobîrcianu în Rusia.  „Nu am adresat o invitație persoanei în cauză. Fiind un eveniment public, orice persoană putea să se înscrie, în limita capacității locației. Edge Institute nu are specializarea, capacitatea fizică sau competențele tehnice să facă background check pentru sute de participanți la evenimentele publice și nici nu își propune acest lucru”, a mai spus Duma. Edge Institute este un ONG care se autodeclară „un think thank format dintr-un grup independenți de experți, uniți de viziune comună că România, prin digitalizare, poate deveni o țară prosperă, modernă”. Din conducerea asociației fac parte 11 persoane, printre care Iulian Stanciu, președintele executiv eMAG, Elisabeta Moraru, country director Google, Mihai Matei, CEO Essensys Software, Diana Stafie, fondatoarea futureStation, Manea Sergiu, CEO Banca Comercială Română.  Vicepremierul Oana Gheorghiu: „Nu l-am văzut în viața mea înainte” Contactată de către DeFapt.ro, vicepremierul Oana Gheorghiu a spus că a văzut și ea fotografia în care apare alături de Sorin Dobîrcianu. „Eu nu-l cunosc pe domnul. Nu l-am văzut în viața mea înainte, nici acum nu știu cine e. Am fost la un eveniment despre digitalizare la Cotroceni, unde am avut și un panel, am participat într-un panel. În pauză, domnul a apărut între noi, s-a făcut o fotografie. Nu cred că am schimbat mai mult de trei, patru cuvinte din politețe. Domnul a apărut între noi și a făcut o poză. Dar, știți cum e, cred că am făcut în ultima perioadă sute de poze. Nu-i întreb cine sunt sau ce... Nu îmi aduc aminte faza exact. Știu că stăteam de vorbă și a apărut între noi. Am înțeles că este un personaj cu niște probleme. Cum a ajuns el acolo, nu înțeleg. Eu nu sunt organizator de evenimente la Cotroceni. Eu am fost invitată de Edge Institute”, a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu pentru DeFapt.ro. 

Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu)
Investigații

EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni

Sorin Dobîrcianu pretinde că este agent SRI și șef al Departamentului de Securitate Energetică al NATO, calități pe care nu le poate proba. Dar poate dovedi că s-a întâlnit cu oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, un apropiat al președintelui Vladimir Putin și rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg. Litvinenko, aflat pe lista neagră de sancțiuni a SUA, a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia și oferă câte 100.000 de ruble cadrelor didactice care acceptă să lupte împotriva Kievului. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Întâlnirea cu oligarhul lui Putin, însă, nu l-a împiedicat pe Dobîrcianu să ajungă la Cotroceni, unde s-a pozat împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu și cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Dar Sorin Dobîrcianu nu este doar un impostor cu o agendă dubioasă, ci și penal cu acte în regulă: a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ceea ce se pare că nu este un impediment pentru a ține prelegeri la Academia Română, ba chiar pentru a fi invitat de generali cu grade reale la evenimente publice ca să profețească cum va arăta viitorul relațiilor ruso-americane. Întâlnire cu oligarhul Litvinenko în Sankt Petersburg În zorii zilei de 30 iunie 2025, Rusia a lansat un atac cu drone asupra regiunii Harkov din Ucraina. Era ziua 1223 de război. Opt persoane, printre care și un copil, au fost rănite în districtul Pisochyn. Câteva ore mai târziu, în orașul Sankt Petersburg din Rusia, Sorin Dobîrcianu era primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko în biroul său de rector al Universității Miniere pe care o conduce din 1990. Ocazie cu care rectorul i-a înfipt în reverul sacoului o insignă a Universității Miniere. Cei doi au ținut să imortalizeze momentul sub un portret înrămat al lui Vladimir Putin, președintele Rusiei. Întâlnirea Litvinenko-Dobîrcianu de la Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) „Expertiza geostrategică superioară a României” Imaginile au fost distribuite chiar de Sorin Dobîrcianu pe contul său de Facebook, cu următorul mesaj: „Noi demersuri între SUA și Federația Rusă peste hotare: sub îndrumarea bilaterală adecvată, datorită recomandărilor primite de la experții americani și ruși, de la agențiile guvernamentale corespunzătoare, inclusiv expertiza geostrategică superioară a României”. Sorin Dobîrcianu, la un sediu al Gazprom din Sankt Petersburg (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Sorin Dobîrcianu a ținut să le mulțumească rusoaicelor Vlada Strelețkaia și Anastasia Pușina, ambele de la Comitetul Național Rus al Consilului Mondial al Petrolului.  La finalul postării, Dobîrcianu a menționat că scena schimburilor bilaterale de informații crește notabil, evoluează rapid „și stabilește un nou standard de excelență la nivel mondial, și în special între Moscova și Washington D.C., prin includerea participării românești la cultura diplomației”. Litvinenko, ex-șef de campanii pentru Putin, sancționat de SUA Oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, cu o avere estimată la peste trei miliarde de dolari, se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia. În acest sens, pe 4 martie 2022, a semnat alături de alți 303 rectori, o scrisoare de susținere a războiului pentru „denazificarea Ucrainei”. Tot în anul 2022, Litvinenko a trecut pe numele soției sale, Tatiana Petrovna Litvinenko, participația de aproape 20% pe care o deține la holdingul PhosAgro, lider mondial în producția de îngrășăminte cu fosfor. Nici consoarta lui Litvinenko nu a scăpat de sancțiuni: a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iulie 2025. Relația rectorului cu Vladimir Putin este veche: în anul 1996, Litvinenko a făcut parte din comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Putin. Totodată, a condus mai multe campanii electorale ale aceluiași Putin. În delegația Romarm în Indonezia Cu două săptămâni înainte de a fi primit de oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, Sorin Dobîrcianu făcuse parte dintr-o delegație mai largă, formată din reprezentanții Companiei Naționale Romarm și Asociația Română a Producătorilor de Tehnică Militară (Patromil), care reprezenta România la târgul Indo Defence EXPO & Forum 2025 (Indonezia).  Pe lângă accesul la informațiile legate de achizițiile și vânzarea de armament, Sorin Dobîrcianu împreună cu Constantin Alexie Cotan Bodolan, președintele Consiliului de Administrație al Romarm, au avut mai multe discuții cu reprezentații serviciilor secrete militare din Indonezia. Sorin Dobîrcianu, alături de șeful Romarm, la un târg de armament în Indonezia (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Contactat de către DeFapt.ro, Constantin Bodolan s-a lepădat repede de Sorin Dobîrcianu. „Asociația Patromil, în standul României, a invitat membri ai asociației, fiecare cu interese distincte. Domnul Dobîrcianu nu a făcut parte din echipa Romarm. L-am cunoscut cu acea ocazie. Din ce îmi aduc eu aminte, reprezenta o companie care avea legătură cu antigrindina”, a declarat Bodolan. Manole (Patromil): „Se prezintă ca fiind reprezentantul CIA” Viorel Manole, directorul executiv al Patromil, a declarat că nu vrea să mai audă de Sorin Dobîrcianu: „A lucrat la unul din membrii mei și nu este deloc agreat. Cel puțin de mine. Mă uit și eu pe internet și am văzut că este pușcăriaș și face trafic de influență. Nu este angajatul lui Patromil. (...) El a venit în delegația lui Intervenții Active în Atmosferă. E un impostor. El se prezintă ca fiind reprezentantul lui CIA, e ceva așa care pur și simplu o iei la fugă. Ce să-i fac eu șefului Romarm? La Romarm oamenii nu sunt numiți pentru inteligență! Sunt numiți politic.” Sîrbu (IAA): „Părerea mea e că el face parte din niște structuri” Firma Intervenții Active în Atmosferă, abonată la contractele publice, este condusă de Emil Sîrbu, care este și consul onorific al Indoneziei în România. Acesta a recunoscut că Sorin Dobîrcianu a fost angajatul său și că i-a plătit deplasarea în Indonezia, dar a fost nevoit să îl concedieze în urma reorganizării companiei. „Deci, el lucrează la mine înainte de a ieși problema cu Rusia. Nu am făcut nici o afacere cu Rusia și n-am prea... discuții poate au mai fost cu firme. Nu s-a făcut nimic. Eu comandasem din Rusia un radar, am plătit avansul și am rămas cu avansul plătit. Când se va termina războiul, vedem dacă mai lucrăm mai departe. Domnule, nu vreau să mă bag într-un conflict cu el. Părerea mea e că el face parte din niște structuri. Nu știu care și nu știu ce. Întotdeauna când am fost undeva era primit și de unii care știam că fac parte din structurile de la noi. De ce nu porniți de la ideea că este omul sistemului?”, a declarat directorul Emil Sîrbu pentru DeFapt.ro. Între „general”, „oficial NATO - România” și „influencer NATO” Dar cine este Sorin Dobîrcianu? Câteva ecusoane postate pe contul lui de Facebook acreditează ideea că participă la evenimente dedicate industriei de apărare și diplomației în calitate de „general”, „oficial NATO - România”, „influencer NATO” sau ca „expert principal senior NATO”. Mai multe publicații online l-au validat chiar ca „șef al Departamentului de Securitate Energetică la NATO”, fără nici un fel de dovadă a acestei pretinse calități. Dobîrcianu ține prelegeri la Academia Română, dar și discursuri despre relațiile ruso–americane în fața diplomaților și militarilor. De exemplu, a postat mai multe poze în care apare în diverse ipostaze mai puțin protocolare alături de Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România. Sorin Dobîrcianu și Rim Kap–Soo, ambasadorul Coreei de Sud în România (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Pe lista politcienilor cu care s-a pozat se află mai mulți decidenți politici, inclusiv Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, dar și Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne. Sorin Dobîrcianu, umăr la umăr cu ministrul Cătălin Predoiu (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Cum a ajuns în poză la Cotroceni cu vicepremierul Oana Gheorghiu și consilierul Radu Burnete Pe 25 noiembrie 2025, la patru luni de la vizita din biroul oligarhul rus Vladimir Stefanovici Litvinenko, Dobîrcianu a dat lovitura cea mare de imagine: ajuns direct în Palatul Cotroceni. Acolo, s-a pozat alături de vicepremierul Oana Gheorghiu și de consilierul prezidențial Radu Burnete. Întrebat cum explică că apare în mai multe fotografii alături de Sorin Dobîrcianu, Radu Burnete a declarat că nu îl cunoaște. „Eu mă așezasem lângă doamna VPM Oana Gheorghiu pe care, într-adevăr, o cunosc foarte bine. Tot ce pot să vă răspund pe loc este că nu-l cunosc pe acest domn. Participarea la acest eveniment a fost gestionată de organizatorii de la Edge Institute”, a declarat Radu Burnete. Dobîrcianu, cu vicepremierul Gheorghiu și consilierul prezidențial Burnete, la Cotroceni (sursa: Facebook/Sorin Dobircianu) Ecusoanele NATO, justificarea supremă DeFapt.ro l-a întrebat pe Sorin Dobîrcianu dacă a lucrat sau mai lucrează la NATO. „Ce anume vă interesează pe dumneavoastră? Așa, da, și, bun? Concret, ce vă interesează pe dvs., dacă ați văzut ( ecusoanele cu NATO – n.r.)? Înseamnă că organizatorii... Alianța Nord Atlantică a eliberat astea, a confirmat asta”, a declarat puțin iritat Sorin Dobîrcianu. Apoi a explicat că întotdeauna, după fiecare summit NATO, a avut loc Consiliul NATO – Rusia. Întrebat care este rolul său în această poveste, Dobîrcianu a spus că este rolul jurnaliștilor să descifreze. MAE nu-l cunoaște DeFapt.ro a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a reprezentat România la NATO sau dacă este angajatul ministerului. „Persoana la care faceți referire nu figurează în evidențele Departamentului Resurse Umane al Ministerului Afacerilor Externe ca salariat sau fost salariat”, a transmis Biroul de Presă al MAE. Nici MApN nu-l cunoaște Cât despre gradul de general pe care susține că îl deține, Sorin Dobîrcianu a spus că nu știe când l-a obținut: „Întrebați dumneavoastră la Armată. Solicitați dumneavoastră. Din câte știu, Armata română deține asemenea date. Nu vă pot confirma, nici nu vă pot infirma. Din păcate, nu vă pot confirma, stimate domn.” Ministerul Apărării Naționale îl contrazice pe „generalul” Sorin Dobîrcianu. Biroul de Presă al MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că „în urma demersurilor și verificărilor întreprinse la structurile MApN, inclusiv DGIA, vă informăm că nu a fost identificată vreo persoană cu numele precizat de dumneavoastră și nici nu se dețin date și informații care să facă obiectul solicitării”. Crescut de penalul SRI Păltânea La începutul anilor 2000, Sorin Dobîrcianu a fost unul dintre „discipolii” colonelului Corneliu Păltânea (atunci, șeful Serviciului Român de Informații pe județul Prahova), potrivit unui denunț al unui ex-ofițer al Serviciului.  Numele fostului șef al SRI Prahova a apărut de-a lungul vremii în mai multe dosare de corupție. Unele duceau până la foști ofițeri KGB. Potrivit altora, îi transforma pe civili, fictiv, în ofițeri acoperiți ai SRI Prahova. De exemplu, Marin Breajăn a ajuns „ofițer acoperit” la SRI Prahova pentru că deținea două vile în stațiunea Cheia. Acesta le-a spus procurorilor DNA că, în schimbul statutului de „acoperit SRI”, trebuia să asigure gratuit cazarea pentru Păltânea și prietenii lui într-una din vilele sale din stațiunea montană. Corneliu Păltânea a fost condamnat în anul 2010 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Dobîrcianu, condamnat la trei ani pentru trafic de influență Trei ani mai târziu avea să fie arestat preventiv și Sorin Dobîrcianu pentru trei fapte de trafic de influență. A fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu suspendare. Conform rechizitoriului întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și consultat de către DeFapt.ro, Sorin Dobîrcianu i-a spus unui afacerist că este „fost ofițer SRI” și că se ocupa de „acordarea burselor pe care serviciul de informații le acordă unor studenți, în vederea specializării pe diferite activitate, burse în străinătate”. Șpăgile: de la laptopuri și televizoare, la whisky și cafea Afaceristul i-a cerut ajutorul lui Dobîrcianu pentru a-l angaja pe fiul său, student la Drept, în SRI. Studentul i-a dat un CV și o cerere de angajare despre care Dobîrcianu spunea ulterior că „se află spre analiză pe masa directorului de la acea vreme, George Maior”. Pentru demersul său, Dobîrcianu a cerut un laptop Sony Vaio, iar afaceristul și fiul său au ajuns să fie cercetați pentru cumpărare de influență. Stenogramele aflate la dosar mai arată că Sorin Dobîrcianu era solicitat de diverși afaceriști pentru că ar fi avut „relații” la SRI, Garda Financiară și Poliție. În majoritatea cazurilor, se achita de sarcini, dar cerea mici cadouri pentru „organele de control”: whisky, țigări, cafea, materiale de construcții, chiar și un televizor. Procurorul de caz a considerat că „pericolul social concret rezidă din declinarea calității de ofițer acoperit al Serviciului Român de Informații, afirmație de natură să aducă grave prejudicii de imagine acestei instituții”. SRI nu neagă și nu confirmă apartenența lui Dobîrcianu la Serviciu DeFapt.ro a solicitat oficial Serviciului Român de Informații să comunice dacă Sorin Dobîrcianu a fost angajat al serviciului secret și dacă a fost avansat la gradul de general. Biroul de Presă al SRI a transmis oficial că „tipul de informații solicitate este exceptat de la liberul acces al publicului”.  Surse din cadrul SRI au transmis neoficial că Sorin Dobîrcianu nu a fost vreodată angajatul SRI și doar a fost „legendat” de colonelul Corneliu Păltânea. Însă ex-colonelul SRI Florin Gulianu susține într-un denunț menționat anterior că Sorin Dobîrcianu ar fi avut gradul de maior în SRI.

Manipularea rusofililor de la Chișinău (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un român construiește o "bază NATO" în Moldova - manipulare a rusofililor de la Chișinău

Compania ieșeană DAS, controlată de milionarul Gheorghe Avram, câștigă contracte publice importante în Republica Moldova, inclusiv construcția unei noi unități militare lângă Băcioi, proiect considerat strategic. Manipularea rusofililor de la Chișinău O parte a presei de la Chișinău semnalează însă controverse privind modul în care firma a obținut contractul pentru cele două obiective de infrastructură militară din Tabăra nr. 136. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Proiectul este finanțat cu aproximativ 500 de milioane de lei și are termen de finalizare în 2027. În spațiul public pro-rus au apărut acuzații manipulatorii potrivit cărora lucrările ar viza o „bază NATO”, deși proiectul nu încalcă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași  

Elbit, suspendată de către NATO (sursa: Facebook/Elbit Systems)
Internațional

ALERTĂ Elbit, care are contracte cu MApN, suspendată de către NATO. Suspiciuni de corupție

NATO a decis excluderea companiei Elbit Systems, unul dintre cei mai importanți producători israelieni din industria de apărare, din toate procedurile de achiziții publice ale Alianței. Compania are contracte cu MApN (o listă a acestora, aici). Măsura rămâne în vigoare pe durata anchetelor privind acuzații de corupție. Decizia a fost luată în vara acestui an, după apariția unor informații privind arestări și posibile fapte ilegale în luna mai. Investigații jurnalistice indică practici ilegale Publicațiile Follow the Money, La Lettre, Knack și Le Soir au publicat rezultatele unei investigații comune în care susțin că Elbit Systems ar fi recurs la practici ilegale pentru obținerea unor contracte. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Până în acest moment, compania nu a transmis un punct de vedere oficial. Suspiciuni privind scurgeri de informații și spălare de bani Potrivit procurorilor belgieni, angajați ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA) ar fi transmis informații confidențiale unor producători de armament. Ancheta vizează și posibile tranzacții ilegale prin intermediul unor firme de consultanță folosite pentru spălarea banilor. Contractele suspectate se referă în principal la drone și muniții. Contracte de miliarde gestionate de NSPA NSPA administrează contracte semnificative pentru statele membre NATO. În 2024, agenția a anunțat acorduri-cadru privind achiziția de muniție de artilerie în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline (1,3 miliarde de dolari). Importanța strategică și financiară a acestor contracte a amplificat interesul autorităților față de posibilele nereguli. NATO cooperează cu procurorii și întărește mecanismele interne Un purtător de cuvânt al Alianței a declarat că NATO nu poate comenta pe durata investigațiilor, însă NSPA cooperează pe deplin cu procurorii. De asemenea, a fost înființat un grup de lucru intern pentru consolidarea capacităților de investigare și verificare. Amploarea prejudiciului și valoarea mitelor, necunoscute Deocamdată, nu există informații oficiale privind prejudiciul total sau suma mitelor implicate. Ancheta acoperă posibile infracțiuni precum apartenență la o organizație infracțională, corupție, luare de mită și spălare de bani.

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră