sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: nato

305 articole
Internațional

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian. NATO a lansat un apel către Rusia şi Coreea de Nord, solicitându-le să oprească imediat desfăşurarea de soldaţi nord-coreeni pe teritoriul Rusiei, unde aceştia sprijină Moscova în conflictul împotriva Ucrainei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat desfăşurarea acestor trupe în regiunea rusă Kursk. NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian Mark Rutte a explicat că prezenţa soldaţilor nord-coreeni la graniţa cu Ucraina indică "disperarea crescândă" a preşedintelui rus Vladimir Putin, care are dificultăţi în susţinerea campaniei sale militare fără ajutor extern. Citește și: Cui concesionează Simion locurile de parlamentar: bugetară din Guvern, cu 4 case și 2 apartamente, deschide lista AUR la Bacău Intensificarea cooperării militare dintre cele două ţări reprezintă o ameninţare atât pentru securitatea în regiunea Indo-Pacifică, cât şi pentru cea Euro-Atlantică. Potrivit NATO, implicarea Coreei de Nord în "războiul ilegal al Rusiei" marchează o "escaladare semnificativă" a conflictului şi contravine rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Rutte a subliniat că această cooperare militară extinsă între Rusia şi Coreea de Nord reprezintă o evoluţie periculoasă, cu efecte la nivel global. Poziția Moscovei Kremlinul a respins iniţial rapoartele despre desfăşurarea trupelor nord-coreene, catalogându-le drept "fake news", dar ulterior Putin nu a negat prezenţa acestora, menţionând că Rusia este responsabilă de implementarea tratatului militar cu Phenianul. La rândul său, reprezentantul Coreei de Nord la ONU a respins aceste informaţii, numindu-le "zvonuri nefondate".

NATO cere încetarea cooperării militare Moscova-Phenian (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Estonia cere creșterea bugetelor de apărare (sursa: Facebook/Kristen Michal)
Internațional

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare

Estonia cere creșterea bugetelor de apărare. Premierul Estoniei, Kristen Michal, a îndemnat marți țările aliate din cadrul NATO să își majoreze bugetele de apărare la cel puțin 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înainte de summitul NATO din 2025, care va avea loc la Haga. Declarațiile sale vin în contextul provocărilor de securitate tot mai mari din Europa. Estonia cere creșterea bugetelor de apărare După o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Tallinn, premierul estonian a subliniat că obiectivul actual, ca fiecare membru NATO să aloce cel puțin 2% din PIB pentru apărare, nu mai reflectă "realitatea situației actuale privind securitatea". Citește și: Becali recunoaște că a fost infiltrat de Viorel Hrebenciuc în AUR ca să-l ajute pe Simion să intre în turul II Michal a sugerat că un buget mai mare de apărare ar trebui să devină un obiectiv comun pentru toate statele membre NATO. Semnal pentru oponenți și aliați Michal a declarat că fiecare aliat ar trebui să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare, subliniind că acest efort suplimentar ar transmite un mesaj puternic atât oponenților, cât și partenerilor din NATO. Potrivit premierului, acest pas ar demonstra că "hotărârea noastră nu ar trebui pusă la încercare", întărind astfel poziția alianței în fața amenințărilor. Amenințarea Rusiei și poziția Estoniei Estonia, care se învecinează cu Rusia, resimte o amenințare crescută de la începutul invaziei ruse în Ucraina, declanșată în urmă cu peste doi ani și jumătate. În acest context, Estonia a alocat în 2023 un buget de 3,4% din PIB pentru apărare, depășind cu mult ținta curentă stabilită de NATO. Premierul Kristen Michal consideră că un efort similar din partea tuturor statelor membre ar consolida securitatea colectivă a alianței.

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia

Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia. Germania a inaugurat un nou centru de comandament naval în Marea Baltică pentru a coordona forțele NATO, asigurând că această măsură respectă dispozițiile tratatului care reglementează statutul internațional al Germaniei după reunificare. Berlinul a răspuns astfel la amenințările Rusiei cu posibile consecințe în urma deschiderii centrului. Comandamentul NATO, Marea Baltică, înfurie Rusia Ministerul rus de Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Germaniei la Moscova, Alexander Graf Lambsdorff, pentru a protesta împotriva inaugurării noului comandament. Citește și: Ipocrizia lui Lipă: dublu campion mondial lăsat fără indemnizație de merit, deși a câștigat și un proces, în timp ce angajații unor federații iau premii de sute de mii de euro Moscova a susținut că deschiderea acestuia ar încălca acordul "2+4", un tratat semnat după reunificarea Germaniei, care interzice staționarea trupelor NATO în estul Germaniei. Diplomatul german a respins ferm aceste acuzații, afirmând că guvernul federal nu a încălcat acordul "2+4", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Externe german. Rolul "Commander Task Force Baltic" Noul comandament naval, denumit oficial "Commander Task Force Baltic", a fost inaugurat în orașul portuar Rostock și va coordona planificarea operațiunilor și exercițiilor maritime NATO în Marea Baltică. Acesta va asigura conducerea forțelor navale aliate în situații de pace, criză și război. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a subliniat că acest comandament nu presupune staționarea trupelor NATO în estul Germaniei, fiind în conformitate cu prevederile acordului "2+4". Avertizările Rusiei Rusia a calificat deschiderea centrului de comandament drept o „revizuire treptată a rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” și a acuzat Germania de „militarizarea țării”. Moscova a cerut guvernului german să ofere explicații detaliate cu privire la această decizie și a avertizat că extinderea infrastructurii militare NATO în fosta Germanie de Est va atrage un răspuns din partea sa. Consolidarea apărării NATO Invazia Rusiei în Ucraina a amplificat temerile privind o potențială agresiune în regiunea Mării Baltice, o zonă strategică de aprovizionare și de importanță economică pentru aliații NATO. Alianța Nord-Atlantică a avertizat cu privire la riscurile de spionaj și alte amenințări din partea Rusiei, care are porturi strategice în exclava Kaliningrad și în apropierea orașului Sankt Petersburg. Pentru a răspunde acestor provocări, NATO a decis să-și întărească capacitățile de apărare în regiunea Mării Baltice, contribuind la asigurarea stabilității și securității aliate în fața riscurilor crescute.

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina

Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina. Trimiterea soldaților nord-coreeni în Ucraina ar reprezenta o escaladare semnificativă, avertizează NATO. Implicarea Phenianului în războiul din Ucraina Desfășurarea de soldați nord-coreeni pe frontul din Ucraina, alături de forțele ruse, ar reprezenta o "escaladare semnificativă", a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni. Citește și: Cota unică va crește la 16% (de la 10%), iar TVA, la 21% (de la 19%), anunță fiscalistul Gabriel Biriș Acesta a subliniat riscurile implicării Coreei de Nord în conflictul din Ucraina și potențialul impact asupra stabilității internaționale. Discuții NATO-Coreea de Sud Mark Rutte a discutat recent cu președintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, despre parteneriatul strâns dintre NATO și Seul, cooperarea industrială în domeniul apărării și legăturile de securitate între regiunile Euro-Atlantic și Indo-Pacific. Rutte a evidențiat importanța unei colaborări strânse pentru a face față provocărilor de securitate din regiune. Posibila trimitere a trupelor nord-coreene în Rusia Agenția de spionaj sud-coreeană susține că până la 12.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși pentru a sprijini forțele ruse în Ucraina. Potrivit informațiilor, aproximativ 1.500 de soldați din forțele speciale nord-coreene sunt deja în Rusia, unde se pregătesc înainte de a fi desfășurați pe frontul ucrainean. Declarațiile NATO privind implicarea Coreei de Nord Întrebat despre acest subiect, Rutte a declarat că NATO nu poate confirma "în acest stadiu" prezența trupelor nord-coreene în Rusia, însă a precizat că situația ar putea evolua. Aceasta ar putea aduce o nouă dinamică în conflictul din Ucraina, cu implicații majore pentru stabilitatea regiunii. Apropierea dintre Coreea de Nord și Rusia Pe măsură ce relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat în ultimele luni, Phenianul s-a apropiat și mai mult de Rusia, aliată istorică a regimului nord-coreean încă de la formarea sa după Al Doilea Război Mondial. Coreea de Sud și Statele Unite au acuzat în repetate rânduri liderul nord-coreean Kim Jong Un că ar trimite arme în Rusia, arme care ar fi utilizate pe frontul din Ucraina. Întâlnirea dintre Putin și Kim Jong Un și posibilele consecințe În iunie, președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită rară la Phenian, în cadrul căreia cele două țări au semnat un tratat de apărare reciprocă. Detaliile acestui acord nu au fost dezvăluite, dar au alimentat speculațiile privind noi transferuri de arme din Coreea de Nord către Rusia. Aceste acțiuni ar încălca sancțiunile impuse de ONU împotriva ambelor țări, crescând tensiunile în regiune și în comunitatea internațională.

Germania, nou centru de comandă NATO (sursa: Facebook/Boris Pistorius)
Internațional

Germania, nou centru de comandă NATO

Germania, nou centru de comandă NATO. Germania Inaugurează un nou sediu tactic NATO în Regiunea Mării Baltice. Germania, nou centru de comandă NATO Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, va inaugura luni un nou sediu tactic destinat forțelor armate germane, menit să îmbunătățească pregătirea pentru NATO în regiunea Mării Baltice. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Această inițiativă vine într-un context geopolitic tensionat, având în vedere creșterea amenințărilor în zonă. Rolul Germaniei în Regiunea Mării Baltice Germania, care deține cea mai mare forță navală NATO din regiunea Mării Baltice, a preluat rolul de lider regional începând cu 1 octombrie. Sediul din portul Rostock, cunoscut sub denumirea de Commander Task Force Baltic (Comandamentul Forței Speciale Baltice), va coordona planificarea și desfășurarea operațiunilor maritime. De asemenea, va conduce forțele navale NATO în diverse scenarii, fie ele de pace, criză sau război. Deși Germania este responsabilă de conducerea task force-ului regional, personalul implicat provine din alte 11 țări aliate, subliniind caracterul multinațional al acestei inițiative. Amenințările Rusiei în regiune Invazia Rusiei în Ucraina a sporit îngrijorările privind o posibilă agresiune rusă în regiune. Marea Baltică este o rută de aprovizionare esențială pentru NATO și are o importanță economică strategică pentru statele aliate din zonă. NATO a semnalat riscuri crescute de spionaj și alte amenințări potențiale din partea Rusiei, care deține porturi importante la Marea Baltică, inclusiv în exclava Kaliningrad și Sankt Petersburg. Această inițiativă de consolidare a prezenței NATO în regiunea Mării Baltice reprezintă un răspuns la noile provocări de securitate, contribuind la stabilitatea și protecția aliaților din această zonă strategică.

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO (sursa: Facebook/Loïc Hervé)
Internațional

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat sâmbătă la Kiev că Parisul este deschis ideii de a invita Ucraina să adere la NATO. Totuși, el a subliniat că discuțiile pe această temă vor continua cu ceilalți aliați ai Franței. Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO „În ceea ce privește invitarea Ucrainei de a adera la NATO, suntem deschiși și este o discuție pe care o avem cu partenerii noștri”, a declarat Jean-Noel Barrot în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Jean-Noel Barrot a mai precizat că, dacă se confirmă informațiile conform cărora Coreea de Nord trimite trupe pentru a sprijini Rusia în Ucraina, acest fapt ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului. Totodată, aceasta ar indica faptul că Moscova întâmpină dificultăți majore în războiul său din Ucraina. Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a avertizat la aceeași conferință de presă că o posibilă implicare a trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina ar prezenta un risc „uriaș” de escaladare a conflictului. Acuzațiile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat recent Coreea de Nord că desfășoară ofițeri în Rusia și că se pregătește să trimită 10.000 de soldați pentru a susține efortul de război al Moscovei. Cu toate acestea, atât Rusia, cât și Coreea de Nord neagă orice implicare în transferuri de arme. Kremlinul a respins, de asemenea, afirmațiile conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a sprijini Rusia împotriva Ucrainei.

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO. Serviciile secrete germane au avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice (NATO) la sfârșitul acestui deceniu. Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO În cadrul unei ședințe publice în Camera Deputaților, Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), a declarat că, în termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să desfășoare un atac împotriva NATO în viitorul apropiat. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Kahl a subliniat că posibilitatea unui conflict militar direct între Rusia și NATO devine din ce în ce mai reală. Acest avertisment vine pe fondul activităților tot mai agresive și destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă să testeze limitele de toleranță ale Occidentului printr-o serie de acte de ingerință și sabotaj. Creșterea spionajului și sabotajului rusesc în Germania Martina Rosenberg, directoarea serviciului militar de contraspionaj german, a raportat o creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj care vizează armata germană. Aceasta a precizat că spionajul rusesc în Germania nu doar că s-a intensificat din punct de vedere cantitativ, dar a crescut și calitativ. Thomas Haldenwang, șeful Serviciului de Informații Interne, a adăugat că Moscova se află în spatele unui incident în care un colet suspect a luat foc la un centru DHL din Leipzig, în iulie. Dacă pachetul ar fi explodat la bordul unui avion, rezultatul ar fi fost o catastrofă. Amenințarea rusă, din ce în ce mai gravă Haldenwang a avertizat că amenințarea reprezentată de Rusia a evoluat dintr-o "furtună" într-un "uragan", care se îndreaptă de la est spre vest. El a făcut referire la țările baltice și Polonia, unde acțiunile Rusiei sunt mult mai brutale decât cele desfășurate în Germania. În plus, Bruno Kahl a precizat că Moscova se pregătește pentru o nouă escaladare a acțiunilor hibride și secrete, cu scopul de a testa limitele impuse de Occident. În fața acestei amenințări crescânde, guvernul german a anunțat o serie de măsuri pentru întărirea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare. Aceste măsuri sunt menite să combată riscurile de spionaj în ministere și sabotajul infrastructurilor critice din Germania.

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente

Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente. Rusia continuă să mențină canalele de comunicații de urgență cu Statele Unite și NATO pentru a gestiona crizele în contextul intensificării pericolului nuclear, potrivit agenției de presă de stat RIA. Rusia, SUA, NATO, menținerea comunicațiilor urgente Linia de comunicație directă între Moscova și Washington, cunoscută sub denumirea de „telefon roșu”, a fost stabilită în 1963 pentru a evita interpretările greșite care au contribuit la criza rachetelor din Cuba, din 1962. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această linie a fost utilizată în momente critice, cum ar fi Războiul de Șase Zile din 1967, invazia sovietică în Afganistan din 1979, atacurile din 11 septembrie 2001 și invazia americană în Irak din 2003. Sistemul a fost ulterior modernizat, fiind înlocuit de o platformă computerizată securizată. Canale de comunicare pentru situații nucleare Pe lângă „telefonul roșu”, există și linii directe între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, deschise în perioada Războiului Rece, pentru a reduce riscul unui conflict nuclear. Conform unui raport New York Times, la 12 iulie, ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a contactat direct pe omologul său american, Lloyd Austin, pentru a discuta un presupus plan ucrainean aprobat de Washington împotriva Rusiei. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, militarii ruși și americani au convenit asupra unor noi modalități de contact direct, menite să prevină escaladarea conflictului și implicarea directă a Statelor Unite. Din 2013, o linie directă de comunicare a fost stabilită între Rusia și NATO pentru a preveni neînțelegerile și crizele. Moscova actualizează doctrina nucleară Viceministrul rus de externe, Aleksandr Grușko, a declarat că Rusia observă o creștere a importanței armelor nucleare în strategia NATO. În acest context, Rusia își revizuiește doctrina nucleară pentru a trimite un mesaj clar adversarilor: „astfel încât aceștia să nu-și facă iluzii despre disponibilitatea noastră de a asigura securitatea Federației Ruse prin toate mijloacele disponibile”. La 12 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească rachete occidentale pentru a ataca în adâncimea teritoriului rus, aceasta ar însemna „implicarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite și a țărilor europene în războiul din Ucraina”. Oficialii ruși afirmă că războiul cu Ucraina, declanșat acum doi ani și jumătate, a intrat în prezent în cea mai periculoasă fază. Reacția Washingtonului Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a autoriza astfel de atacuri pentru Kiev, în timp ce Vladimir Putin modifică doctrina nucleară rusă, reducând pragul pentru utilizarea armelor nucleare ca răspuns la atacuri convenționale. Potrivit Reuters, Statele Unite consideră China drept principalul rival strategic, iar Rusia drept cea mai mare amenințare de stat. Președintele american Joe Biden susține că secolul 21 va fi definit de confruntarea între democrații și autocrații.

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană Foto: Facebook
Politică

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană

Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană la NATO: fostul secretar general adjunct al NATO a câștigat 240.000 de euro, net, în anul fiscal 2023. În declarația sa de avere, publicată de Biroul Electoral Central, apare și pensia sa specială, de la ministerul de Externe: 104.400 lei, net, anual. Citește și: ANALIZĂ Cum îi ajută PSD pe Simion și AUR să ajungă nr. 2: de la mobilizarea lui Becali la eliminarea lui Șoșoacă Ce salariu avea pensionarul special Mircea Geoană Soția sa a avut un salariu de 152.000 de lei de la Fundația Renașterea, în calitate de expert în fonduri europene. În plus, familia a încasat dividende de 39.000 de lei de la două firme, bani din chirii - 45.000 de lei și drepturi de autor pentru o carte scrisă de Mircea Geoană - 28.771 lei, net, în 2023. Familia Geoană deține, în conturi bancare și plasamente, echivalentul a peste 800.000 de euro. Cei doi au o casă, în București, de 201 mp, cumpărată în 2015, și un apartament de 80 mp. Obiectele de artă și bijuteriile sunt evaluate la puțin sub 100.000 de euro. În 2024, Geoană a vândut un apartament cu 220.000 de euro și a donat o mașină, evaluată la 40.000 de euro. Fostul secretar general adjunct al NATO a declarat ce salariu avea încă de acum câteva zile: „Erau în jur de 20.000 de euro pe lună, plus anumite cheltuieli de protocol. Dacă invitai pe cineva, dacă ofereai unui lider important sau unor delegații importante o masă, ți-o decontau cei de la NATO. Deci undeva pe acolo. O parte din banii ăștia erau și pentru un fel de alocație pentru locuință”, a răspuns Geoană la emisiunea GSP, „Prietenii lui Ovidiu”, difuzată miercuri, 2 octombrie. Dar el nu a mai precizat că are pensie specială. Nu este clar dacă Geoană are deptul și la pensie specială de fost parlamentar.

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO (sursa: Facebook/NATO)
Eveniment

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO

Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO. Retorica nucleară nesăbuită promovată de preşedintele rus Vladimir Putin nu ar trebui să descurajeze furnizarea de sprijin militar suplimentar pentru Ucraina din partea statelor NATO, a susţinut luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care la 1 octombrie va fi înlocuit de fostul premier olandez Mark Rutte, într-un interviu pentru Reuters. Victoria Rusiei, marele risc pentru NATO Stoltenberg a reacţionat la o declaraţie făcută săptămâna trecută de Putin, potrivit căruia Rusia ar putea folosi arme nucleare dacă ar fi lovită cu rachete convenţionale şi că Moscova va considera orice atac asupra sa sprijinit de o putere nucleară drept un atac comun. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu. Aceasta se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Avertismentul liderului de la Kremlin a survenit în contextul în care Statele Unite şi aliaţii lor analizează posibilitatea de a-i permite Ucrainei să lanseze rachete convenţionale de fabricaţie occidentală asupra teritoriului rus. Kievul afirmă că vrea să obţină permisiunea de a lovi ţinte care sunt parte a eforturilor militare ale Moscovei. ''Ce am văzut este un tipar de retorică şi mesaje nucleare ruseşti nesăbuite, iar acest lucru se potriveşte tiparului'', a spus Jens Stoltenberg, care s-a aflat zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. ''De fiecare dată când ne-am intensificat sprijinul cu noi tipuri de arme - tancuri, tiruri cu rază lungă de acţiune sau avioane F-16 - ruşii au încercat să ne împiedice. Ei nu au reuşit şi de asemenea acest ultim exemplu nu ar trebui să îi împiedice pe aliaţii din NATO să sprijine Ucraina'', a adăugat fostul premier norvegian. Nici o modificare în postura nucleară a Rusiei El a precizat că NATO nu a detectat vreo modificare în postura nucleară a Rusiei ''care necesită vreo schimbare din partea noastră''. În opinia lui Jens Stoltenberg, cel mai mare risc pentru NATO ar fi dacă Putin ar câştiga în Ucraina. Până acum, administraţia SUA a fost reticentă în a acorda Ucrainei permisiunea de a lovi în profunzime teritoriul rus cu arme cu rază lungă, precum rachetele ATACMS, de teamă că acest lucru ar amplifica tensiunile cu Moscova şi ar conduce la ripostă din partea acesteia. Loviturile teritoriului rus în profunzime Jens Stoltenberg a afirmat că nu există ''niciun glonţ de argint'' care ar schimba ceva pe front, însă loviturile în profunzimea teritoriului rus ar putea conta ca parte a unui efort occidental mai amplu de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. De asemenea, fostul premier al Norvegiei a opinat că orice încheiere negociată a războiului ar trebui să includă garanţii de securitate pentru Ucraina din partea puterilor occidentale, în primul rând din partea SUA. În caz contrar, a continuat el, Rusia nu va respecta nicio linie trasă pe hartă pe care nu ar trebui să o depăşească. ''Atunci când este convenită o linie - fie că este o frontieră recunoscută internaţional, fie că este o altă linie de încetare a focului - trebuie să fim absolut siguri că războiul se termină acolo. Până acum am văzut Rusia atacând, aşteptând şi apoi atacând din nou. Nu cred că putem schimba gândirea preşedintelui Putin (despre Ucraina), dar cred că îi putem schimba calculele prin demonstrarea faptului că a continua războiul are un cost atât de mare încât este mai bine pentru el să se aşeze şi să accepte Ucraina ca ţară independentă suverană'', a încheiat el.

Mark Rutte este noul şef NATO (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Mark Rutte este noul şef NATO

Mark Rutte este noul şef NATO. Fostul prim-ministru olandez Mark Rutte preia marţi funcţia de şef al NATO, dar liderul celei mai puternice alianţe militare de pe planetă are puţină putere pentru a schimba situaţia în profunzime. Mark Rutte este noul şef NATO La NATO, "totul, şi într-adevăr absolut totul, de la cel mai banal lucru la cel mai strategic, este decis prin consens", spune Ian Lesser de la German Marshall Fund, un think tank cu sediul la Bruxelles. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință "Domeniul de aplicare al posibilităţilor secretarilor generali de a schimba în profunzime ceea ce face NATO este, prin urmare, în mod evident foarte limitat", adaugă el. "Secgen", aşa cum este supranumit la Bruxelles, lucrează "în culise" la stabilirea deciziilor, care apoi trebuie aprobate de cele 32 de ţări membre. "În calitate de secretar general al NATO, ai puterea de a stabili agenda, eşti cel care prezidează Consiliul Nord-Atlantic", explică pentru AFP Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al alianţei şi cercetător la think tank-ul britanic Chatam House. Dar nu secretarul general al NATO este cel care decide singur intrarea în război şi cu atât mai puţin cel care apasă butonul nuclear. Numai ţările membre, şi în special Statele Unite, au această competenţă. Șeful NATO are totuși influență Fostul secretar general Lord Robertson a jucat un rol semnificativ în declanşarea articolului 5 după atacurile din 11 septembrie 2001, îşi aminteşte Ian Lesser. Articolul 5, pilonul Alianţei, îi obligă pe toţi membrii săi să vină în ajutorul unei ţări NATO în cazul unui atac. A fost declanşat, simbolic, în favoarea Statelor Unite, pentru prima şi singura dată în istoria Alianţei. Personalitatea noului secretar general îşi va juca şi ea rolul, iar Mark Rutte, după cei 10 ani de mandat ai fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, este aşteptat cu curiozitate. Va dori să-şi lase amprenta de îndată ce va ajunge sau va aştepta un posibil al doilea mandat? "Când vin, (secretarii generali) tind să fie candidaţii continuităţii, dar după ce stau puţin, evident că câştigă încredere", mai spune Shea. Realizările lui Stoltenberg Jens Stoltenberg a orientat astfel puternic Alianţa către un sprijin sporit pentru Ucraina, în special după invazia rusă din februarie 2022. El a propus şi a obţinut un angajament din partea aliaţilor de a furniza cel puţin 40 de miliarde de euro pe an Ucrainei şi ca NATO să se implice pe deplin în furnizarea de ajutor militar occidental. Rămâne faptul că, în vremuri de război, unitatea şi continuitatea au prioritate, ceea ce nu încurajează bulversările. "Într-o situaţie geopolitică atât de dificilă, menţinerea continuităţii şi a aceleiaşi direcţii în politica externă şi de securitate este foarte importantă", afirmă un diplomat NATO, vorbind sub condiţia anonimatului. Pe coridoarele uriaşei clădiri a NATO de la Bruxelles, înlocuitorul lui Stoltenberg este de aşteptat să aibă un nou stil de management, "puţin mai incluziv", după un deceniu de administraţie "norvegiană", mai degrabă verticală, potrivit unui alt diplomat al NATO. Experiența lui Mark Rutte Mark Rutte nu este străin de coridoarele NATO şi UE după 14 ani în fruntea guvernului olandez. Prin urmare, se aşteaptă ca el să se concentreze în special pe coordonarea dintre NATO şi Uniunea Europeană, într-un moment în care aceasta din urmă este din ce în ce mai implicată în probleme de securitate. Acest dosar nu este exploatat suficient, din cauza diferendelor dintre Turcia, membră a NATO, dar nu şi membră a UE, şi Grecia în ceea ce priveşte problema Ciprului. Iar în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, aliaţii europeni mizează mai ales pe abilităţile de negociere ale lui Rutte pentru a menţine unitatea Alianţei. Jens Stoltenberg a refuzat public să-i dea vreun sfat, subliniind doar că va fi "excelent". Dar el a rezumat totuşi într-o singură formulă ceea ce se aşteaptă mai ales de la un şef NATO: "Cea mai importantă sarcină a sa va fi, desigur, să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună".

Țiriac nu vrea România în NATO (sursa: gsp.ro)
Eveniment

Țiriac nu vrea România în NATO

Țiriac nu vrea România în NATO. Omul de afaceri Ion Țiriac i-a dat un interviu lui Ovidiu Ioanițoaia în care și-a prezentat concepția despre finanțarea sportului. Țiriac nu vrea România în NATO "Pe mine ce mă stupefiază, și cu asta terminăm, domnule, nu costă, cum spun englezii, un braț și un picior. Nu! Costă mult mai puțin decât bugetul militar pe o lună. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință Tot sportul! Nu sport, ci sport, învățământ, sănătate. La copii, la copii mă refer. Cu bugetul ăla de o lună… Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos. Și nu-l mai am, din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc. Aș vrea să ridicăm din nou cele 500 de grădinițe sportive, aș vrea să ridicăm din nou și sportul la sate, dacă vreți. Să îmi vină ceva, să îmi vină ceva ca număr, să pot și eu să aleg…", a spus Țiriac pentru GSP (VIDEO).

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale

Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale. Orice decizii specifice privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă de acţiune în interiorul teritoriului rus trebuie să fie luate de aliaţi în mod individual, a declarat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Stoltenberg, despre deciziile utilizării armelor occidentale "Le revine aliaţilor în mod individual să fie decizii specifice cu privire la modul în care pot fi utilizate armele lor. Aliaţii au politici diferite în acest sens", a declarat Stoltenberg pe postul de radio LBC. Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra aliaţilor Ucrainei pentru a livra arme cu rază lungă de acţiune, ceea ce ar permite Kievului să atace aerodromurile militare şi instalaţiile forţelor aeriene ruse mult în spatele liniei frontului, chiar şi pe teritoriul Rusiei. În prezent are loc o discuţie cu privire la autorizarea în principiu a utilizării acestor arme împotriva ţintelor de pe teritoriul rus. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că va percepe utilizarea armelor de precizie occidentale cu rază lungă de acţiune împotriva unor ţinte în interiorul teritoriului rus ca o implicare a NATO în război.

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții

Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții. Ucraina ar avea un motiv militar întemeiat să atace mai adânc pe teritoriul Rusiei folosind arme occidentale, a declarat sâmbătă un oficial militar al NATO. Armele furnizate Ucrainei, folosite fără restricții Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit vineri cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, în timp ce aliaţii Ucrainei discută dacă să acorde undă verde Kievului pentru a folosi rachete cu rază lungă de acţiune împotriva ţintelor din Rusia. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Occidentul ar lupta direct împotriva Rusiei dacă ar permite Ucrainei să atace cu rachete cu rază lungă de acţiune de fabricaţie occidentală. La o întâlnire la Praga a Comitetului Militar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai înaltă autoritate militară a Alianţei -, preşedintele său, amiralul Rob Bauer, a declarat că legea privind conflictele armate oferă unei naţiuni dreptul de a se apăra şi că acest lucru nu se opreşte la graniţa sa. În acelaşi timp, a spus el, naţiunile care furnizează arme au, de asemenea, dreptul de a limita utilizarea acestora. Legea privind conflictele armate "În termeni militari, faci (acele atacuri) pentru că vrei să slăbeşti inamicul care te atacă, nu numai pentru a lupta cu săgeţile care îţi ies în cale, ci şi pentru a-l ataca pe arcaş", a explicat el. "Prin urmare, din punct de vedere militar, există un motiv întemeiat pentru a face asta - pentru a slăbi inamicul, pentru a-i slăbi liniile logistice, combustibilul, muniţia care vine pe front", a adăugat oficialul militar. Cealaltă parte a discuţiei este politică, a spus el, deoarece naţiunile care furnizează arme se pot simţi responsabile pentru ele, iar aceste discuţii politice continuă. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaţilor să permită Ucrainei să folosească rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane şi Storm Shadows britanice cu rază lungă de acţiune, adânc în teritoriul rusesc pentru a limita capacitatea Moscovei de a lansa atacuri. Putin a declarat joi că programarea efectivă a traiectoriilor de zbor ale rachetelor va trebui făcută de personalul militar al NATO, deoarece Kievul nu are capacităţile necesare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră