miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: norvegia

19 articole
Internațional

Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți

O televiziune rusă, Tsargrad TV, apropiată Bisericii Ortodoxe din această țară, explică cine este dușmanul aliat cu Ucraina: „Oponenții noștri din vest sunt o sectă satanică de sodomiți și pedofili”. Tsargrad TV a fost fondată de mogulul Constantin Malofeev, sancționat de SUA, Canada și UE încă din 2014. Televiziunea sa este considerată ca fiind, de facto, a Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de patriarhul Chiril. Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți Într-o emisiune a acestui post, monitorizată de analistul Francis Scarr, de la BBC, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este acuzat că ar susține pedofilia. Emisiunea prezintă cazul unui primar norvegian condamnat pentru relații cu o fată de 13 ani. Is this peak Tsargrad?"Our opponents in the West are a satanic sect of sodomites + paedophiles. We shd have no illusions about what kind of people lead the collective West, which is preparing to use all its might to destroy ?? because we're not like them"https://t.co/xnqvyepDhL— Francis Scarr (@francis_scarr) May 11, 2022 Tsargrad TV susține că primarul îl cunoștea pe Stoltenberg și că secretarul general al NATO, fost premier al Norvegiei, l-ar fi protejat. Stoltenberg „nu ar fi putut ocupa postul de secretar general al NATO dacă nu ar fi făcut parte din puterea sodomită a Occidentului colectiv”, susține Tsargrad TV. Pornind de la aceste acuzații, postul acuză întregul spațiu vestic că ar fi o sectă de sodomiți și pedofili. „Oponenții noștri din Occident sunt o sectă satanică de sodomiți și pedofili. Și nu ne putem face iluzii despre ce fel de oameni conduc Occidentul colectiv, care se pregătește să distrugă Rusia cu toată puterea, pentru că noi nu suntem ca ei”, este concluzia emisiunii/ articolului postat pe pagina de internet a postului. „Un fel de pașaport pentru orice politician din structurile de conducere ale Occidentului colectiv este o declarație publică a angajamentului său față de „valorile” occidentale, în primul rând „valorile libertății de gen”. Mai simplu spus, trebuie fie să fii homosexual, fie să declari verbal sprijinul pentru sodomie și să acționezi în această direcție. Aceasta este noua religie a Occidentului colectiv, o formă de satanism”, se mai afirmă în articolul semnat de Igor Pshenichnikov, un fost jurnalist de la TASS, care a lucrat în Norvegia și Nicaragua. Ucrainenii folosesc vrăjitoria La 8 mai, Ria Novosti, agenția de presă a Kremlinului, îi acuza pe ucraineni că ar face parte din secte pagane și că ar folosi vrăjitoria. Last night Russian state TV told millions of viewers the following:Ukraine is in thrall to a Nazi-inspired "neo-pagan" religion based on violenceThe "bloody paganism" was founded by Ukrainian "accomplices of the Nazis" during WW2 and later cultivated by the diaspora in the US pic.twitter.com/sSfcXicr4z— Francis Scarr (@francis_scarr) May 9, 2022 În aprilie, Scarr prezenta înregistrarea unei emisiuni în care oligarhul rus Malofeev declara că Rusia trebuie să recunoască faptul că se luptă cu sataniștii și păgânii. Acum câteva zile, Ria Novosti anunța: „Semne de folosire a magiei negre au fost găsite la sediul unității ucrainene de artilerie de la marginea satului Trekhizbenka: adepții forțelor din altă lume au încercat să „sfințească” armele și au făcut semne cu sânge”.

Oponenții din vest, sectă satanică de sodomiți Foto: Patriarhia Rusă
Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020 - Foto: Wikimedia Commons
Eveniment

Norvegia crește producția de gaze naturale, în timp ce Europa se luptă să scape de dependența de Rusia

Norvegia crește producția de gaze naturale, deși în urmă cu o lună premierul Jonas Gahr Støre anunțase că este imposibil acest lucru pe termen scurt. La începutul lunii martie premierul norvegian anunțase că țara sa „produce deja la capacitate maximă și nu poate majora livrările”. „Guvernul este în contact cu companiile însărcinate cu producția și exportul prin gazoducte și acestea livrează, în prezent, capacitate maximă”, spunea Gahr Støre. „Nu putem lua o decizie de a majora de pe o zi pe alta deoarece producția este la maximum”, a adăugat premierul norvegian. Și totuși, Norvegia crește producția de gaze naturale Și cu toate acestea, în luna martie, Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Regatul nordic, care este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, și-a crescut producția de gaze naturale cu 6% în martie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Conform Direcției Norvegiane de Petrol (NPD), este vorba de o creștere cu 6,3% peste ce se prognozase anterior. Citește și: Estonia și Letonia, primele țări europene care califică oficial acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid Conform analistei Tsvetana Paraskova de la oilprice.com, gazul din Norvegia a fost la mare căutare în Europa, încă din toamna anului trecut, când criza energetică de pe continent a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la gazele naturale și la electricitate. Efort maxim pentru a crește producția de gaze pentru Europa Norvegia nu este membră UE, însă este un aliat al blocului comunitar și se regăsește pe lista așa-numitor „națiunilor neprietenoase” a lui Vladimir Putin. Tocmai de aceea, în plin conflict ucrainean, a făcut eforturi considerabile pentru creșterea cât mai mult posibil a ofertei de gaze naturale pentru a regla piața energetică europeană. La doar trei săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, cea mai mare companie energetică norvegiană, Equinor a declarat că, împreună cu partenerii săi și autoritățile locale, va face eforturi considerabile pentru a acoperi cererea de gaze naturale din Europa. În urmă cu o lună, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, nu credea că țara sa poate crește rapid producția de gaze naturale pentru a contracara dependența continentului european de gazul rusesc - Foto: Flickr Mai mult, ministerul Petrolului și Energiei din Norvegia i-a aprobat companiei Equinor o creștere în lunile de vară a producției și a exporturilor în trei dintre cele mai importante zăcăminte de gaze: Troll, Oseberg și Heidrun. Norvegia extrage gaz la capacitate maximă Kjetil Hove, vicepreședinte executiv, Exploration & Production Norway, declara la mijlocul lunii martie că se pune accent pe menținerea unor operațiuni sigure și eficiente în instalațiile norvegiene pentru a rămâne un furnizor de încredere de energie pentru piețele din Europa într-o situație extrem de provocatoare. „În dialog strâns cu autoritățile și partenerii noștri, luăm acum la măsuri pentru a menține nivelul ridicat de producție din iarnă”, a spus Kjetil Hove. Mai mult, Equinor intenționează să repornească instalația Hammerfest LNG pe 17 mai, după ce un incendiu izbucnit în septembrie 2020 a închis facilitatea. În ianuarie 2022, compania amânase data de repornire, stabilită pentru sfârșitul lunii martie, până la mijlocul lunii mai, din cauza tendinței de creștere a numărului de infecții cu virusul Omicron înregistrată la începutul acestui an. Magnus Frantzen Eidsvold, purtătorul de cuvânt al Equinor a confirmat de curând pentru publicația Barents Observer că data de repornire a Hammerfest LNG din 17 mai. Norvegia asigură 20% din gazul pentru piața europeană Norvegia este al doilea furnizor de gaze naturale al Europei, după Rusia. Grație imenselor zăcăminte offshore, regatul scandinav acoperă în prezent circa 20% din consumul european de gaze naturale, față de 45% în cazul Rusiei. Anul trecut, Norvegia a produs 102 milioane metri cubi de petrol şi 113 miliarde mc de gazenaturale, adică aproape 4 milioane de barili echivalent petrol pe zi, uşor peste nivelul din 2020. Previziunile arătau că această cifră va creşte progresiv, până la 4,33 milioane barili echivalent petrol pe zi, în 2024. Și cu toate acestea, în luna martie Norvegia a reușit o creștere cu 6,3 % față de ceea ce prognozase, încercând astfel să contrabalanseze în Europa ponderea gazului importat din Rusia. Un gazoduct, Baltic Pipe, care va lega Norvegia de Polonia, via Danemarca, este în prezent aproape terminat, urmând a fi gata spre sfârșitul anului. Această conductă va permite aprovizionare cu 10 miliarde de metri cubi de gaze spre Polonia în fiecare an, ceea ce înseamnă jumătate din consumul acestei țări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda România, spre exemplu, consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, 80% dintre acestea provenind din producția proprie. Totuși, în următorii ani consumul ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice. Însă România este și al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, cu rezerve dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi.

Declinul democraţiei a continuat la nivel global (sursă: Pexels.com)
Internațional

Declinul democraţiei a continuat la nivel global

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii (sursă: pexels.com)
Internațional

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră