sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: suedia

57 articole
Internațional

Suedia, atac soldat cu 11 morți

Suedia, atac soldat cu 11 morți. Un atac armat devastator la un centru de educație pentru adulți din Orebro, Suedia, a dus la moartea a 11 persoane, inclusiv atacatorul, conform informațiilor oferite de poliție miercuri. Autoritățile suedeze au exclus orice motivație ideologică, confirmând că atacatorul a acționat singur. Suedia, atac soldat cu 11 morți Printre cei 11 morți, s-a numărat și atacatorul. Citește și: Panică în Franța după manipularea pro-Georgescu: un raport al serviciului împotriva ingerințelor digitale străine arată că rețeta poate fi extinsă Potrivit BBC, acesta și-a pus capăt zilelor cu propria armă după atac. Poliția nu a dezvăluit încă motivul exact al atacului, dar a avertizat asupra dezinformării de pe rețelele sociale legate de acest incident. Bilanțul final necunoscut Autoritățile regionale au confirmat că șase persoane au fost spitalizate cu răni cauzate de gloanțe, dar poliția nu a oferit încă detalii despre numărul exact al răniților și starea acestora. Martorii au descris scene de coșmar "Era sânge peste tot, oamenii erau panicați și plângeau, părinții erau îngrijorați (...) Era haos.", a declarat o elevă de 16 ani. „O Zi Dureroasă” Prim-ministrul Ulf Kristersson a declarat că este vorba despre cel mai grav atac armat în masă din istoria Suediei, numind-o „o zi dureroasă”. De asemenea, regele Carl al XVI-lea Gustav a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Suedia, confruntată cu o creștere a violenței Deși atacurile în școli sunt rare, Suedia se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței armate, fiind țara cu cea mai mare rată a criminalității cu arme pe cap de locuitor din UE. Violențele sunt în mare parte atribuite criminalității organizate și războaielor dintre bandele de infractori. Între 2010 și 2022, doar 10 persoane au fost ucise în șapte incidente violente în școlile suedeze, conform Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității din Suedia.

Suedia, atac soldat cu 11 morți (sursa: X/@elly_bar)
Un nou cablu optic submarin avariat (sursa: X/Evika Siliņa)
Internațional

Un nou cablu optic submarin avariat

Un nou cablu optic submarin avariat. Un cablu optic submarin care leagă Letonia de Suedia a fost avariat duminică, iar autoritățile letone suspectează o influență externă. Incidentul a declanșat o anchetă amplă coordonată cu NATO și statele din regiunea Mării Baltice. Un nou cablu optic submarin avariat Marina letonă a trimis un vas de patrulare pentru a inspecta o navă suspectată de implicare în incident. Alte două vase aflate în zonă sunt, de asemenea, investigate. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Premierul leton Evika Silina a declarat că avaria este „semnificativă” și cel mai probabil cauzată de o influență externă. NATO și Suedia se alătură investigațiilor NATO a anunțat că fregate, avioane de patrulare și drone navale sunt implicate în investigarea și protejarea infrastructurii critice din Marea Baltică. Premierul suedez Ulf Kristersson a confirmat cooperarea strânsă dintre Suedia, NATO și Letonia în investigarea acestui incident suspect. Avaria, în contextul unor incidente similare Avaria cablului optic dintre orașul leton Ventspils și insula suedeză Gotland survine în zona economică exclusivă a Suediei. Incidentul face parte dintr-o serie de avarii care au afectat infrastructura critică din regiune, pe fondul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina. Impact minim asupra comunicațiilor Operatorul cablului, Centrul de radio și TV leton de stat (LVRTC), a comunicat că furnizorii de telecomunicații au redirecționat traficul pe rute alternative, minimizând impactul asupra comunicațiilor. Reparațiile urmează să înceapă de îndată ce va fi închiriat un vas specializat. Protecția infrastructurii critice: o prioritate NATO În urma acestui incident și a altora similare, NATO intensifică măsurile de protecție în Marea Baltică, rezervându-și dreptul de a acționa împotriva amenințărilor la adresa infrastructurii critice. Ancheta va continua pentru a stabili dacă avaria a fost intenționată sau rezultatul unui accident.

Suedia acuză Rusia de război hibrid (sursa: YouTube/Folk och Försvar)
Internațional

Suedia acuză Rusia de război hibrid

Suedia acuză Rusia de război hibridi. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a declarat că țara sa traversează o perioadă tensionată, pe care a descris-o ca fiind "un război prin intermediari". Declarația a fost făcută în cadrul Forumului pentru Apărare Folk och Försvars, desfășurat în Salen, Suedia. Suedia acuză Rusia de război hibrid „Adevărata pace este libertatea și absența conflictelor serioase între țări”, a subliniat Kristersson. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% Premierul suedez a atras atenția asupra atacurilor hibride care afectează Suedia și vecinii săi. Aceste atacuri includ dezinformare, amenințări cibernetice, sabotaje economice și infrastructurale. ""Noi şi vecinii noştri suntem supuşi unor atacuri hibride care nu presupun rachete sau soldaţi, ci calculatoare, bani, dezinformare şi ameninţări de sabotaj", a afirmat premierul. "Această situaţie securitară şi faptul că lucruri stranii continuă să aibă loc în Marea Baltică ne fac să credem că intenţiile ostile nu pot fi ignorate", a mai subliniat premierul suedez. Infrastructura energetică vizată în Marea Baltică Mai multe cabluri submarine au fost avariate în ultimele luni, ceea ce a provocat îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurilor energetice și de comunicații. Aceste distrugeri sunt considerate de experți drept parte a unui "război hibrid" în Marea Baltică, un spațiu strategic unde interesele NATO și ale Rusiei se intersectează. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO După aderarea recentă a Suediei și Finlandei la NATO, cele două țări au devenit mai precaute în fața posibilelor amenințări din regiune. Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a amplificat tensiunile în Marea Baltică, făcând ca incidentele recurente să fie tratate cu maximă seriozitate. Amenințarea rusă Deși premierul suedez nu a acuzat în mod direct nicio țară pentru avarierea cablurilor, el a avertizat că „amenințarea rusă este pe termen lung” și că Suedia trebuie să-și întărească apărarea. „La fel cum amenințarea rusă este de durată, apărarea noastră trebuie să fie la fel de robustă”, a declarat Kristersson. Acuze asupra Iranului Premierul suedez a menționat și implicarea Iranului în atacuri prin intermediul unor bande criminale organizate. Agenția suedeză de informații Sapo a acuzat anterior Iranul de recrutarea acestor grupuri pentru a comite acte de violență în Suedia, acuzații pe care Teheranul le-a dezmințit. Guvernul suedez, pregătit să reacționeze Kristersson a asigurat că guvernul său tratează cu „mare seriozitate” situația actuală și ia măsuri pentru a proteja interesele naționale. În fața provocărilor, Suedia rămâne vigilentă și își întărește capacitățile de apărare împotriva amenințărilor hibride și a sabotajelor.

Suedia este cotropită de bande criminale (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Suedia este cotropită de bande criminale

Suedia este cotropită de bande criminale. În Uniunea Europeană, această țară a devenit unul dintre liderii violenței mortale provocate de arme de foc. A surclasat multe țări din Europa de Est, fiind la egalitate cu Croația. Sute de oameni, victime colaterale ale războaielor dintre bande, au fost omorâți în ultimii ani. Atacurile cu bombă asupra clădirilor rezidențiale sunt la ordinea zilei. Aproape săptămânal, sunt raportate explozii în majoritatea orașelor, inclusiv Stockholm și Göteborg. Poliția se declară învinsă. Guvernul a cerut ajutorul armatei. Peste o sută de atacuri cu bombă în 2023 Potrivit celui mai recent raport ONU privind violența letală în lume, Suedia a devenit o "excepție notabilă" din cauza creșterii violenței. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, Suedia a atins unul dintre cele mai înalte niveluri de violență mortală cu arme: 40% dintre crime sunt cauzate de folosirea armelor de foc. În 2022, au fost înregistrate 88 de explozii și 101 tentative de atac cu explozibil, potrivit datelor poliției suedeze. Au fost 391 de atacuri cu arme de foc, care s-au soldat cu 62 de morți. Citește și: Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal În 2023, Suedia a devenit lider al violenței letale provocate de arme de foc între țările nordice. Până la 15 august 2023, în țară au fost deja înregistrate peste o sută de atacuri cu bombe. Anul trecut, în Suedia au fost împușcate de nouă ori mai multe persoane decât în Danemarca, Finlanda și Norvegia la un loc. Dacă în Danemarca, Norvegia și Finlanda s-au înregistrat câte două decese în fiecare țară provocate de arme de foc (în Finlanda, unul a fost accident de vânătoare), în Suedia, numărul acestora este de 53. Septembrie negru. Guvernul cheamă armata Septembrie 2023 a fost cea mai mortală lună din ultimii patru ani în Suedia. Bilanțul poliției la finalul lunii: 11 morți în urma conflictelor dintre bande rivale. Printre victimele colaterale: trei copii, doi tineri studenți din Stockholm, o profesoară, omorâtă de o explozie, în casa sa, la 80 de kilometri de capitala Suediei, și un bărbat de 70 de ani, ucis tot de o explozie, în timp ce se afla într-un bar din Sandviken. Guvernul minoritar de centru-dreapta, care a ajuns la putere anul trecut cu sprijinul democraților anti-imigranți, nu a reușit până acum să controleze violența. Premierul a promis că va face eforturi pentru a mări paza, pedepse mai dure pentru încălcarea legii armelor și legi mai aspre pentru deportare. Însă, după seria de crime din septembrie, guvernul suedez a admis neputința poliției în fața bandelor criminale. "În nici o altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva", a declarat premierul Ulf Kristersson. Acesta a cerut sprijinul armatei pentru a stopa și a combate criminalitatea bandelor. Suedia este cotropită de bande criminale Valul de violențe care a ucis până acum sute de persoane a început în 2015, în Rinkeby, un cartier la nord de Stockholm. Nucleul a fost un grup de adolescenți, ai căror părinți erau imigranți din Somalia, cunoscut drept "Rețeaua Rinkeby". Tinerii nu mergeau la școală, petreceau tot timpul împreună și comiteau felurite infracțiuni, din ce în ce mai grave. Conflictul a început pe 22 iulie 2015, când "Rețeaua Rinkeby" a jefuit un birou dintr-o suburbie a Stockholmului. Prada: 200.000 de euro. Unul dintre tineri, de 16 ani, care ajutase la planificarea jafului, s-a simțit jignit că nu i s-a permis să participe la acțiune. Ca să se răzbune, și-a ucis prietenul, un alt tânăr, de 19 ani, cel care a condus jaful. Tânărul de 16 ani a fost împușcat a doua zi. Cei doi au fost îngropați unul lângă altul. După aceste crime, s-a declanșat o reacție în lanț. "Rețeaua Rinkeby" s-a împărțit în două bande rivale: "Shottaz" și "Dödspatrullen". A urmat o serie de confruntări fatale, provocate de disputa asupra controlului în comerțul de droguri, dorința de a se ridica în ierarhia bandelor, sau de simple insulte ale onoarei. Violențele s-au extins inițial în Malmö și Göteborg, însă bandele s-au ramificat apoi în toată țara. Investiții masive în poliție Cercetările efectuate de Brå (Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității) arată că, în anii ‘90, aproximativ 90% din cazurile de crimă care implicau arme de foc au fost rezolvate. Potrivit Brå, în perioada 2017-2019, doar 33% din totalul omuciderilor cu arme de foc în mediul criminal au fost rezolvate. Finanțarea pentru poliție a crescut în 2022. Este pevăzut ca, până în 2026, bugetul anual pentru sistemul de justiție să crească cu 21 de miliarde de coroane (echivalentul a 1,9 miliarde de euro). Este prevăzut, de asemenea, ca numărul personalului poliției să crească la 50.000, în următorii zece ani. Experții sunt însă sceptici că toate aceste măsuri vor fi de folos. Potrivit lui Manne Gerel, criminolog și expert în bande criminale la Universitatea din Malmö, simpla angajare a mai multor ofițeri de poliție nu va rezolva problema fundamentală cu care se confruntă poliția - calificarea adecvată: "Se angajează o mulțime de oameni noi, dar aceștia nu primesc pregătirea de care au nevoie pentru a investiga în mod eficient bandele criminale.". Gerel a criticat și reforma instituției poliției: în loc să se întărească echipele de omucideri la nivel local, autoritatea a fost centralizată. "Astfel, s-a pus accentul pe Stockholm, deși bandele devin din ce în ce mai active în alte părți ale țării", a adăugat expertul. Arme din Ucraina ajung pe teritoriul suedez Aproximativ o mie de arme sunt introduse ilegal în Suedia, în fiecare an. Autoritatea vamală suedeză a declarat că, în medie, sunt introduse ilegal în țară aproximativ trei arme de foc pe zi. Atât rutele, cât și calitatea acestora s-au schimbat. Dacă până acum câțiva ani armele de foc proveneau din țările balcanice, fiind în mare parte de categorie B, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), în prezent există competiția unui nou furnizor: zona de război din Ucraina. Iar aceste arme fac parte din categoria A, fiind arme de foc militare automate. Ceea ce transformă Suedia din ce în ce mai mult într-un teren de război.

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Foto: Twitter
Eveniment

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război

Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război cu Rusia: această țară nordică, care vrea să intre în NATO, a intrat în febra pregătirilor pentru un conflict armat. Acum câteva zile, conducerea militară și civilă a țării a avertizat că un război ar putea ajunge pe teritoriul suedez și fiecare civil trebuie să fie pregătit. Citește și: VIDEO Oficialii NATO ne sfătuiesc cum să ne pregătim de războiul cu Rusia: să avem în casă radiouri și lanterne cu baterii. Germania încurajează populația să păstreze și bani cash În consecință, magazinele care vând truse de prim ajutor au fost luate cu asalt în ultimele zile și s-a înregistrat o cerere masivă pentru broșurile cu recomandări în caz de conflict armat. Ce sfaturi dau oficialii suedezi civililor, în caz că intră în război Sfaturile practice oferite populației conțin mai multe tipuri de recomandări. Cum trebuie procedat pentru a putea menține comunicațiile: încărcătoare de telefon pentru mașini, care trebuie să aibă plinul făcut. baterii și încărcătoare mobile pentru telefoane radiouri cu baterii numerele de telefon importante, păstrate pe hârtie Căldură și apă: chibrite, saci de dormit, saltele de dormit găleți cu capac, apă minerală „bidoane, de preferință cu un robinet, pentru a colecta apă. Puteți avea, de asemenea, câteva bidoane curate, umplute cu apă, ca rezervă. Acestea trebuie depozitate într-un loc răcoros și întunecat” Mâncare: pâine care rezistă mult timp, brânză tare, paste care se gătesc rapid conserve de pește sau supe cafea, ceai, miere marmeladă „Dacă toaleta nu funcționează, puteți lua pungi de plastic rezistente și le puteți pune în vasul de toaletă. O bună igienă a mâinilor este importantă pentru a evita infecțiile”, recomandă guvernul Suediei. Sfaturile guvernului suedez către civili „Dacă se întrerupe curentul electric într-o perioadă rece a anului, casa dumneavoastră va deveni rapid rece. Adunați-vă într-o singură cameră, atârnați pături peste ferestre, acoperiți podeaua cu covoare și construiți o vizuină sub o masă pentru a vă menține cald. Gândiți-vă la riscul de incendiu. Stingeți toate lumânările și sursele alternative de încălzire înainte de a merge la culcare. Aerisiți camera în mod regulat pentru a lăsa să intre oxigenul”, se mai arată în broșura de supraviețuire. Guvernul Suediei recomandă populației să învețe să acorde primul-ajutor

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas

Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat marţi votul Comisiei pentru Afaceri Externe a parlamentului turc în favoarea aderării Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, o etapă care deschide calea pentru o undă verde oficială din partea Turciei. Suedia - NATO: Turcia face penultimul pas "Contez (pe aceste două state) să îşi finalizeze cât mai curând posibil procedurile de ratificare" pentru aderarea Suediei, "ceea ce va face NATO mai puternică", a declarat Stoltenberg, potrivit unui comunicat. Citește și: „Ferma Dacilor” a interlopului Cornel Dinicu, fără autorizație ISU, contract cu sindicatul polițiștilor SNPPC. Ce relație are patronul cu Horia Constantinescu, șeful ANPC Comisia pentru Afaceri Externe a parlamentului de la Ankara a aprobat textul după 19 luni de suspans şi l-a transmis Adunării Plenare pentru adoptare definitivă, o formalitate care ar urma să aibă loc în următoarele ore sau zile, dar la o dată care nu a fost încă precizată. Turcia şi Ungaria au blocat calea Suediei în procesul de aderare la NATO, multiplicând cererile şi pretextele pentru a-şi justifica reticenţele. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunţat în octombrie că va trimite parlamentului de la Ankara cererea de a ratifica aderarea Suediei la Alianţă. Însă luna aceasta, el a condiţionat ratificarea de aprobarea de către Congresul SUA a vânzării de avioane F-16 pentru armata turcă.

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal (sursa: X/ESWA)
Eveniment

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal

Clienții prostituatelor să fie incriminați penal. Prostituția în Europa este o afacere în plină expansiune. În prezent, atrage aproximativ trei milioane de clienți pe zi. Recent, europarlamentarii au cerut măsuri pentru combaterea prostituției, după o idee inspirată din legislația adoptată în Suedia în 1999. Acesta prevede pedepsirea clienților și dezincriminarea lucrătorilor sexuali. Clienții prostituatelor să fie incriminați penal Deși reglementarea legislativă în ceea ce privește prostituția este responsabilitatea statelor membre, problema a fost preluată la nivel european. Citește și: Cum procura drogurile dealer-ul de la Catena: se ocupa de colectarea medicamentelor expirate de la farmaciile lanțului și de cele nefolosite de pacienții decedați Parlamentul European a adoptat, la nivel de comisie, un raport de inițiativă prin care se solicita ca modelul suedez al legii privind prostituția, adică pedepsirea clientului, să fie generalizat în toate țările membre ale Uniunii Europene. Ideea de bază: dacă cerere nu va mai exista, va scădea oferta. Cu 234 voturi pentru, 175 voturi împotrivă și 122 abțineri, raportul a fost aprobat, urmând să fie analizat pentru elaborarea unei propuneri legislativă. Inițiatoarea proiectului este Maria Nöichl, membru al Parlamentului European care reprezintă Germania și membră a Partidului Socialiștilor Europeni. Aceasta a declarat că o asemenea lege ar reduce prostituția și violența contra femeilor: „Prostituția este un tip de violență împotriva femeilor... Trebuie să reducem cererea (...), să clarificăm că nu e permis să cumperi corpul unei femei". Două modele de legislație în UE În prezent, reglementările existente în Uniune Europeană în ceea ce privește prostituția pot fi grupate în două mari categorii, subdivizate în subcategorii. Primul model, adoptat de 21 de state membre, vizează legalizarea prostituției. Citește și: Fentanil, medicamentul vândut de dealer-ul care era angajat la Catena, este cel mai periculos drog de pe planetă la ora actuală. În 2021, a ucis zeci de mii de cetățeni americani Prostituția este legală și reglementată în Austria, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Țările de Jos. În alte 15 state (Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania), prostituția este legală, dar doar parțial reglementată, precum interzicerea explicită a bordelurilor. Al doilea model, care se referă la interdicția totală a prostituției, este prezent în celelalte șase state membre. România și Croația sancționează lucrătorii sexuali și proxeneții. Franța, Irlanda și Suedia pedespesc doar clienții și proxeneții, nu și lucrătorii sexuali. În Lituania, toți sunt pedepsiți: lucrătorii sexuali, proxeneții și clienții. Modelul suedez: închisoare pentru clienți Suedia a fost prima țară din lume care a introdus, în 1999, pedepse pentru cei care plăteau serviciile sexuale. În 2022, legea a fost înăsprită: de la amendă, la închisoare de până la un an. Deși prostituția stradală a scăzut, a crescut prostituția pe Internet: urmărirea potențialilor clienți de către autorități este mult mai dificilă. A crescut, de asemenea, stigmatizarea muncii sexuale. Pye Jakobsson, purtătoarea de cuvânt a Rose Alliance, care reprezintă lucrătorii sexuali suedezi, a comentat că legea „a obligat prostituția și traficul să ia amploare în «subteran»”, ceea ce a redus „accesul victimelor la serviciile sociale." În plus, lucrătorii sexuali din Suedia închiriază cu greu o locuință. Potrivit legislației, proprietarii care le închiriază locuințe sunt pasibili de pedeapsă pentru proxenetism, dacă colectează bani câștigați din vânzarea de sex. Efectul: val de crime împotriva femeilor Actele de violență împotriva femeilor sunt în continuă creștere. În 2014, potrivit unui raport european, ratele violenței domestice erau mult mai scăzute în Bulgaria decât în Suedia. În 2020, au fost raportate 16.461 de cazuri de agresiune împotriva femeilor, o creștere cu 15,4% față de cifra din 2019, cifre raportate de Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității. În 2021, o dezbatere națională asupra fenomenului violenței domestice a fost lansată în urma unui val de crime contra femeilor. În doar cinci săptămâni, șase femei au fost ucise. Eșec în Franța În 2016, și Franța a incriminat clienții serviciilor sexuale. După adoptarea legii au fost emise în, medie 1.300 de amenzi pe an. Pedepsele constau în amenzi, de la 1.500 la 3.500 de euro (în cazul recidivei), dar și în cursuri obligatorii de „formare de conștientizare cu privire la cumpărarea de acte sexuale”. Până în 2020, au fost aplicate 176 de sentințe de formare de conștientizare, reprezentând 35% din sancțiuni. Însă legea e aplicată inegal: Parisul concentrează 50% din proceduri. În ceea ce privește „cursurile de formare și conștientizare” din 2019, doar zece din cele 166 de Instanțe de drept comun (TGI) au implementat asemenea cursuri. După adoptarea legii, măsurile pentru reintegrarea socială a lucrătorilor sexuali au fost ineficiente. Scopul declarat era ca, într-un an de la implementarea legii, 1.000 de prostituate să fie reintegrate. În prezent, dintr-un număr estimat de 50.000 de prostituate din Franța, doar 564 de persoane au fost „recalificate”. Din 2016 până în 2021, actele de violența contra femeilor, raportate, aproape s-au dublat. Violență fără precedent împotriva femeilor în Irlanda În 2017, Irlanda a fost a treia țară a Uniunii Europene care a modificat legea prostituției. Noile reglementări prevedeau amendarea celui care plătește pentru „prestații sexuale” cu 500 de euro, pentru prima abatere, și cu 1.000 de euro, pentru a doua. Pedespele pentru cei care dețin bordeluri ajung la amenzi de 5.000 de euro și/sau închisoare de până la un an. La fel ca în Suedia, pedepsele se aplică și celor care închiriază locuințe lucrătorilor sexuali. Potrivit Comisiei irlandeze pentru drepturile omului și egalitate (IHREC), violența împotriva femeilor a „atins în prezent niveluri de criză în Irlanda”. Datele Oficiului Național de Statistică din Irlanda (CSO) indică o creștere a numărul infracțiunilor sexuale: de la 2.524 (în 2017) la 2.794 (în 2018), ajungând la 2.824 (în 2019). În ceea ce privește violența contra femeilor, dacă anul 2016 a fost cel mai mic număr de omucideri feminine (două cazuri), situația s-a schimbat în 2017: 16 femei au fost ucise în urma agresiunilor. Numărul total de acte de agresiune domestică arată o creștere, între 2017 și 2020, de la 18.027 de cazuri raportate la 20.655. Agenții ONU și ONG-uri se opun inițiativei PE Deși recenta inițiativă a Parlamentului european a fost apreciată de susținători ca un progres în lupta împotriva traficului și exploatării de persoane, criticii au amintit vehement de ce s-a întâmplat în țările care au implementat deja legea. Mai multe agenții ONU (Organizația Mondială a Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație) precum și organizații pentru drepturile omului (Amnesty International și Human Rights Watch), s-au opus public incriminării clienților. Într-o scrisoare deschisă, Alianța Europeană pentru Drepturile Lucrătorilor Sexuali (ESWA) a cerut deputaților europeni să respingă raportul. ONG-ul susține că parlamentarii europeni care au votat pentru adoptarea raportului „Ignoră numărul mare de dovezi ale impactului negativ pe care l-a avut incriminarea clineților lucrătorilor sexuali”. Potrivit acestora, dacă legea va fi adoptată și de celelalte state membre, vor crește atât activitățile clandestine și actele de violență, cât și infectările cu HIV. „Prin incriminarea achiziției de servicii sexuale, unui întreg grup de oameni i se refuză dreptul de a lua decizii cu privire la viața lor”, se mai menționează în scrisoare.

Austria recunoaște imigranți prin Serbia, Ungaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO. Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", dar nu înainte de luna octombrie, cel mai devreme, a afirmat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO "Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdoğan în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în octombrie. "Când parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţând la veto-ul său în acest sens. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare El a avertizat însă Stockholmul în privinţa unor noi gesturi ofensatoare la adresa Coranului. "Ne aşteptăm ca Suedia să nu mai tolereze atacurile la adresa Coranului, care jignesc peste două miliarde de musulmani de pe plan mondial", a spus Erdoğan.

Erdoğan și Biden, față în față (sursa: TASS)
Internațional

Erdoğan și Biden, față în față

Erdoğan și Biden, față în față. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care blochează aderarea Suediei la NATO, va purta discuţii la summit-ul NATO de la Vilnius de săptămâna viitoare cu preşedintele american Joe Biden, a anunţat duminică preşedinţia turcă. Erdoğan și Biden, față în față "Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius şi să discute în detaliu relaţiile bilaterale dintre Turcia şi Statele Unite şi problemele regionale", se arată în declaraţia Ankarei. Preşedinţia turcă a declarat că Erdoğan şi Biden au vorbit duminică la telefon despre aderarea Suediei la Alianţă şi livrarea de avioane de luptă americane F-16 către Turcia. "Observând că nu este corect să se asocieze cererea Turciei de (avioane) F-16 cu aderarea Suediei, preşedintele Erdoğan i-a mulţumit preşedintelui american Biden pentru sprijinul său pentru cererea Turciei de F-16", se mai precizează în declaraţie. Pentru unii observatori, unda verde a Turciei pentru intrarea Suediei în Alianţă este condiţionată de livrarea avioanelor F-16 către Ankara. Întâlnire și cu premierul suedez Turcia este ultima ţară NATO alături de Ungaria care se opune aderării Suediei, în ciuda măsurilor luate de ţara scandinavă, inclusiv o reformă a constituţiei sale şi adoptarea unei noi legi antiterorism. Erdoğan, care urmează să se întâlnească luni cu premierul suedez Ulf Kristersson la Vilnius, acuză autorităţile suedeze pentru presupusa lor indulgenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul lor şi cere extrădarea a zeci dintre aceştia. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri "Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Suedia a făcut paşi în direcţia bună prin modificarea legislaţiei antiterorism. Dar susţinătorii organizaţiei teroriste PKK/PYD/YPG continuă să demonstreze liber (în Suedia) pentru a lăuda terorismul, ceea ce anulează măsurile luate", se arată în comunicatul preşedinţiei turce.

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO

Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO. Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban a semnalat sâmbătă o posibilă nouă amânare a ratificării de către parlamentul de la Budapesta a aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea Suediei, Finlandei: Orbán șantajează NATO Procesul ratificării acestei aderări de către legislativul ungar a fost tergiversat din iulie anul trecut, iar vineri Viktor Orban a adresat critici celor două ţări, cărora le-a reproşat că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deşi declarativ s-a arătat favorabil ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO, Orban a apreciat în ultima sa declaraţie că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca legislativul ungar să lanseze dezbaterea pe acest subiect, programată să înceapă miercuri. Pretextul procedurilor parlamentare Conform agendei legislative publicate pe pagina web a parlamentului de la Budapesta votul final asupra ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO este programat pentru 6 martie. Totuşi, potrivit şefului de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, ar putea fi nevoie de mai mult timp. Citește și: Un posibil ajutor militar chinez pentru Rusia, luat în calcul la Beijing, ar transforma războiul din Ucraina în conflict global. Biden și Zelenski îi trimit avertismente lui Xi Jinping "Parlamentul va pune aceasta pe agendă luni şi începe dezbaterea legislaţiei săptămâna viitoare. Conform procedurii parlamentare ungare, adoptarea legislaţiei are nevoie de circa patru săptămâni, deci parlamentul poate avea un vot asupra acesteia cândva în a doua jumătate a lui martie, în săptămâna cu 21 martie", a indicat Gulyas. Însă anul trecut în luna iulie parlamentarii ungari au reuşit în numai două zile să adopte o legislaţie privind revizuirea impozitării micilor afaceri.

Criza dintre Suedia și Turcia crește (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Criza dintre Suedia și Turcia crește

Criza dintre Suedia și Turcia crește. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat luni Suedia să nu se aştepte la sprijinul ţării sale pentru aderarea la NATO, după ce la Stockholm a avut loc o manifestaţie la care a fost ars un Coran. Criza dintre Suedia și Turcia crește "Dacă nu daţi dovadă de respect pentru Republica Turcă sau pentru convingerile religioase ale musulmanilor, nu puteţi obţine niciun sprijin de la noi în ceea ce priveşte NATO", a spus Erdogan. Aderarea Suediei la alianţa nord-atlantică trebuie ratificată de toate statele membre. Tensiunile între Ankara şi Stockholm s-au amplificat în ultimele săptămâni, blocând candidatura Suediei. Înrăutăţirea relaţiilor bilaterale a urmat unui protest organizat în urmă cu două săptămâni la Stockholm, unde un manechin care îl reprezenta pe Erdogan a fost spânzurat de picioare. Cel mai recent pas înapoi a fost o demonstraţie de amploare redusă în capitala suedeză a activistului anti-islamic danez de extremă dreaptă Rasmus Paludan, care are şi cetăţenie suedeză. Presa din Suedia a relatat că în apropierea ambasadei turce la Stockholm a fost incendiat un exemplar din Coran. Erdogan a calificat incidentul drept "o ruşine". Ankara vrea extrădarea unor "teroriști" Poliţia suedeză estimase vineri că Constituţia şi libertăţile de manifestare şi de exprimare din Suedia nu justifică interzicerea acestei manifestaţii în numele ordinii publice. Autorizaţia dată manifestaţiei anti-Islam a declanşat un incident diplomatic cu Turcia, care a denunţat o "crimă de ură evidentă" şi a anulat vizita unui ministru suedez programată săptămâna viitoare, complicând şi mai mult discuţiile legate de aderarea Suediei la NATO. Suedia şi Finlanda şi-au depus candidaturile la NATO în mai anul trecut, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea celor două ţări nordice la alianţă mai trebuie ratificată doar de Turcia şi Ungaria. Turcia acuză însă Suedia de susţinerea unor grupări considerate teroriste de guvernul de la Ankara, inclusiv a unor insurgenţi kurzi şi a unor participanţi la puciul nereuşit din 2016. Partea turcă solicită extrădarea mai multor suspecţi. SUA denunță provocări pentru NATO Statele Unite au apreciat luni drept "respingător" actul unui militant suedez de extremă-dreapta care a ars un exemplar din Coran în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, numind-o o încercare "deliberată" de a obstrucţiona discuţiile privind extinderea NATO la ţara nordică şi vecina ei Finlanda. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere "A arde cărţi care sunt sacre pentru mulţi este un act profund lipsit de respect. Este respingător", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price. Referindu-se la un act de "provocare", purtătorul de cuvânt a sugerat că este o "dorinţă deliberată de a influenţa discuţiile în curs privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO" şi de a "slăbi" unitatea transatlantică.

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat (sursa: Twitter/Achtung! Beide seiten)
Internațional

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat

Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat. Proteste desfăşurate sâmbătă la Stockholm împotriva Turciei, inclusiv arderea unui exemplar al Coranului, dar şi împotriva aderării Suediei la NATO, au accentuat tensiunile cu Ankara, într-un moment în care ţara scandinavă are nevoie de votul Turciei pentru a adera la Alianţă. Conflictul dintre Suedia și Turcia, agravat "Condamnăm în termenii cei mai fermi atacul infam împotriva cărţii noastre sfinte (...). Permiterea acestui act anti-islam, care îi are ca ţintă pe musulmani şi ne insultă valorile sacre, sub masca libertăţii de exprimare, este complet inacceptabilă", a transmis Ministerul de Externe turc. Comunicatul a fost emis după ce un politician de extremă dreapta a dat foc unui exemplar al Coranului în apropierea ambasadei Turciei. Ministerul turc a cerut Suediei să întreprindă toate acţiunile necesare împotriva autorilor şi a invitat toate statele să ia măsuri concrete împotriva islamofobiei. Un protest separat a avut loc la Stockholm în sprijinul kurzilor şi împotriva candidaturii Suediei la NATO. Un grup de demonstranţi pro-turci au ţinut şi ei o adunare în faţa ambasadei. Toate cele trei evenimente au avut autorizaţie din partea poliţiei. Externele suedeze se delimitează de proteste Şeful diplomaţiei suedeze, Tobias Billstrom, a condamnat "o provocare islamofobă îngrozitoare" şi a subliniat că autorizarea manifestaţiei nu înseamnă că aceasta este susţinută de executiv. "Suedia are o libertate de exprimare foarte extinsă, dar aceasta nu implică faptul că guvernul sau eu însumi susţinem opiniile exprimate", a scris el pe Twitter. Autorul incendierii Coranului a fost Rasmus Paludan, liderul unui partid danez de extremă dreapta. Paludan, care are şi cetăţenie suedeză, a ţinut mai multe demonstranţii în trecut în care a dat foc Coranului. Câteva ţări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania şi Kuweit, au denunţat arderea Coranului. "Arabia Saudită cheamă la răspândirea valorilor dialogului, toleranţei şi coexistenţei, şi respinge ura şi extremismul", a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat. Ankara anulează vizita ministrului suedez al Apărării La demonstraţia de protest în favoarea kurzilor, vorbitorii au stat în faţa unui mare banner roşu pe care scria "Toţi suntem PKK", cu referire la Partidul Muncitorilor din Kurdistan, scos în afara legii în Turcia, Suedia, SUA şi alte ţări. "Ne vom continua opoziţia faţă de candidatura Suediei la NATO", a declarat Thomas Pettersson, purtător de cuvânt al Alianţei împotriva NATO şi unul dintre organizatori. Citește și: Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere Potrivit poliţiei, situaţia a fost calmă la toate cele demonstraţii. Anterior în cursul zilei, guvernul de la Ankara a anunţat că, dată fiind lipsa măsurilor de interzicere a protestelor, a anulat vizita pe care ministrul Apărării suedez urma să o desfăşoare în Turcia pe 27 ianuarie.

Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare  Foto: LKAB
Eveniment

Suedia a descoperit mare zăcământ de pământuri rare

Suedia a descoperit cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa, ceea ce ar putea ajuta UE să scape de dependența de importurile din China comunistă. Însă reprezentanții companiei suedeze care a efectuat descoperirea spun că vor trece 10-15 până la exploatarea efectivă. New exploration results from the Per Geijer ore body in Kiruna shows mineral resources of rare earth elements of more than a million tonnes, making it Europe’s largest deposit of its kind. Learn more: https://t.co/YBcKR4FwUa pic.twitter.com/ss6teczvl6— LKAB (@LKABgroup) January 12, 2023 Suedia, cel mai mare zăcământ de pământuri rare Grupul minier suedez LKAB a anunţat joi că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al Suediei, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Această descoperire este importantă într-un moment în care Europa este îngrijorată de dependenţa sa, în special de China, cel mai mare producător mondial, pentru aprovizionarea cu aceste minerale care sunt utilizate cu precădere pentru fabricarea bateriilor vehiculelor electrice şi a turbinelor turbinelor eoliene. „Acesta este cel mai mare zăcământ cunoscut de elemente de pământuri rare din partea noastră a lumii şi ar putea deveni un element de bază important pentru producţia de materii prime esenţiale, absolut cruciale pentru tranziţia ecologică”, a subliniat directorul executiv al grupului public, Jan Moström, citat într-un comunicat. „Ne confruntăm cu o problemă de aprovizionare. Fără mine nu pot exista vehicule electrice”, a argumentat el. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna, o mare regiune minieră din ţara scandinavă, conţine mai mult de „un milion de tone de oxizi de pământuri rare”, însă compania subliniază că încă nu a cuantificat deocamdată valoarea sa exactă. Până la exploatarea acestui zăcământ mai este încă „un lung drum” de parcurs, a atenţionat LKAB. Un drum lung până la exploatare „Ne aşteptăm că va dura câţiva ani pentru studierea zăcământului şi a condiţiilor de exploatare profitabilă şi durabilă”, a spus Moström. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă când preconizează că va avea loc prima lovitură de târnăcop, el a răspuns că acest lucru va depinde în mare măsură de viteza cu care sunt obţinute autorizaţiile de exploatare, adăugând că, după experienţa sa, probabil va dura „între 10 şi 15 ani”. „Electrificarea, autosuficienţa şi independenţa UE faţă de Rusia şi China vor începe în mină”, a afirmat, la rândul său, vicepremierul şi ministrul Economiei şi Energiei din Suedia, Ebba Busch. Fantastisk nyhet från Kiruna & LKAB, Europas största fyndighet av sällsynta jordartsmetaller! Lyssningstips på ämnet metaller & mineraler är vårt avsnitt med @erikaingvald från svensk Geologisk undersökning. Ska själv lyssna om @Investeraren @avanzabank https://t.co/c4YdK2XWTW pic.twitter.com/tKC08L7lE0— Johanna Kull (@KullJohanna) January 12, 2023 Acest anunţ a fost făcut cu ocazia vizitei unei delegaţii a Comisiei Europene în Suedia, care a preluat la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE. Will do well to proportionately change much "Rare earths are a group of 17 elements on the periodic table...goal is to make the United States competitive with other nations, like China...That’s because today, China produces and processes almost 60% of global rare earths supply" pic.twitter.com/mNNn66X96u— Chris Bailey (@Financial_Orbit) January 11, 2023

România nu intră în Schengen curând (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Eveniment

România nu intră în Schengen curând

România nu intră în Schengen curând. Suedia nu are nici cea mai mică intenție să pună în discuție aderarea României la spațiul Schengen. Mai mult, oficialitățile de la Stockholm evită subiectul cât pot de mult. România nu intră în Schengen curând Experiența avută de jurnalistul TVR Lucian Pîrvoiu vorbește de la sine. Aflat la Stockholm, acesta a fost cenzurat grosolan de echipa premierului suedez (foto). "Sunt în Suedia, unde în aceste zile președinția suedeză a Consiliului își prezintă prioritățile, printre care nu se află și extinderea spațiului Schengen. Suedezii au preluat de la cehi un cartof fierbinte pe care intenționează să îl înghețe în frigul polar de aici. Ei înșiși au o problemă cu migrația și sunt empatici cu austriecii. Asta o spun off the record, nu e foarte popular să arăți că susții atitudinea rasistă, xenofobă a Austriei față de o țară care nu a făcut nimic decât să execute cuminte tot ce i s-a dictat de la Bruxelles din 2007 încoace. Asta explică și de ce echipa de comunicare a premierului suedez, Ulf Kristersson, a refuzat să îmi acorde o întrebare legată de acest blocaj, deși îmi anunțasem intenția, că așa se face la toate aceste conferințe, să știți că toate întrebările sunt cunoscute dinainte, totul este aranjat, astfel încât să fie frumos la televizor și util organizatorului. Când am recurs la ultima resursă disponibilă jurnalistului nebăgat în seamă și am întrebat premierul dacă mai acceptă o întrebare, m-a ignorat în stilul Karner și imediat mi-a fost tăiat microfonului doamna de la presă. Am înregistrarea. E un bun exemplu de alt pumn în gura presei. A fost un moment urât și umilitor pentru mine ca român. Ca jurnalist, sunt obișnuit cu diverse situații și oameni. "Ca român, cetățean de mâna a doua" Ca român, m-am simțit din nou cetățean de mâna a doua, dispensabil. Îmi amintesc de vremurile când luam lumină de la pagina Ambasada Suediei din Bucureşti / Sveriges ambassad i Bukarest, care era haioasă și făcea glumițe despre guvernanții noștri de la vremea aceea. Întotdeauna e ușor să râzi de alții, mai greu e să înghiți greșelile alor tăi. De aceea aș spune cu adresă, vorba lui Huidu, "Rușinică, Suedia!". Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Pentru că mi-am manifestat dezaprobarea față de astfel de practici și am anunțat că voi spune cum s-au întâmplat lucrurile, după multe negocieri cu echipa de comunicare, mi s-a oferit ca premiu de consolare un minut cu ministrul justiției, Gunnar Strömmer. Link în primul comentariu. Ministrul spune cu jumătate de gură că susține extinderea spațiului Schengen, însă ni-i pune din nou in brațe pe Karner și Nehammer, infamele noastre cunoștințe din noiembrie încoace. Și pe bulgari, care nu manifestă niciun interes pentru subiect. Colegii mei jurnaliști bulgari sunt resemnați ca nu se va întâmpla nimic din cauza crizei politice prelungite de la ei.", a scris Pîrvoiu pe Facebook.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră