duminică 15 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: Consiliul pentru Pace

5 articole
Internațional

Consiliul pentru Pace, plan de finanțare masiv pentru Gaza: peste 5 miliarde de dolari, anunță Trump

Președintele american Donald Trump a anunțat că statele membre ale așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, organizație creată și prezidată de el, vor aloca peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și proiecte de reconstrucție în Fâșia Gaza. Anunțul oficial urmează să fie făcut săptămâna viitoare, în cadrul primei reuniuni a Consiliului, programată la Washington. Reuniune la Institutul pentru Pace din Washington Potrivit mesajului publicat de liderul de la Casa Albă pe platforma Truth Social, întâlnirea va avea loc pe 19 februarie 2026, la Institutul pentru Pace Donald J. Trump din Washington D.C., instituție redenumită recent pentru a include numele președintelui republican. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru inițiative umanitare și de reconstrucție în Fâșia Gaza”, a transmis Trump, precizând că reuniunea va marca un moment esențial pentru activitatea organizației. Forță internațională de stabilizare pentru Gaza În același mesaj, Donald Trump a afirmat că participanții la inițiativă au promis și mii de membri pentru constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și Poliție Locală, menită să asigure securitatea și menținerea păcii în Fâșia Gaza. Președintele american a subliniat că este „foarte important” ca gruparea Hamas să respecte angajamentul privind demilitarizarea totală și imediată a teritoriului. Rol extins al Consiliului pentru Pace Consiliul pentru Pace a fost inițial conceput pentru a monitoriza aplicarea unui plan de pace în Fâșia Gaza după încheierea conflictului dintre Israel și Hamas. Ulterior, rolul acestuia a fost extins, urmând să contribuie la soluționarea altor conflicte internaționale. Trump a descris organizația drept un organism cu „potențial nelimitat”, susținând că aceasta ar putea deveni „cel mai important organism internațional din istorie”. Reuniunea fondatoare la Davos Prima reuniune a Consiliului pentru Pace a avut loc în ianuarie, în Elveția, în marja World Economic Forum de la Davos. Cel puțin 35 de șefi de stat și de guvern, inclusiv liderii din Israel, Argentina, Arabia Saudită și Egipt, au acceptat să se alăture inițiativei. Țările care doresc să devină membre permanente pentru o perioadă mai mare de trei ani trebuie să achite, din primul an, o contribuție de un miliard de dolari. Rezerve internaționale și poziția Uniunii Europene Majoritatea membrilor fondatori sunt considerați aliați ai lui Donald Trump. În schimb, marile puteri și aproape toate statele europene și-au exprimat rezervele față de această structură, pe motiv că ar putea slăbi rolul Organizației Națiunilor Unite în gestionarea conflictelor globale. Comisia Europeană va participa la reuniunea din 19 februarie în calitate de observator, fiind reprezentată de comisara europeană pentru Mediterana, Dubravka Šuica.

Consiliul pentru Pace, finanțare masivă pentru Gaza (sursa: Facebook/The White House)
Nicușor Dan nu s-a decis dacă va participa la Consiliul pentru Pace: ce condiție pune Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Nicușor Dan nu s-a decis dacă va participa la Consiliul pentru Pace: ce condiție pune

Președintele României, Nicușor Dan, nu s-a decis dacă va participa la Consiliul pentru Pace, inițiat de președintele SUA, Donald Trump: „Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Nicușor Dan nu s-a decis dacă va participa la Consiliul pentru Pace El a arătat că România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite. „Am primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, în data de 19 februarie. Așa cum am mai spus-o, România salută eforturile Administrației SUA de promovare a păcii. De la primirea invitației de a ne alătura Consiliului de Pace, luna trecută, România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român.   Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a scris, pe Facebook, șeful statului. 

Grindeanu vrea România în „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Lingăul suprem: Grindeanu cere ca România să spună „da, fără rezerve” propunerii lui Trump

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că România ar trebui să răspundă pozitiv invitației formulate de președintele Statelor Unite ale Americii privind aderarea la „Consiliul pentru Pace”, inițiativă care urmează să fie condusă de liderul de la Casa Albă. Potrivit lui Grindeanu, fondurile necesare pentru participarea României vor putea fi identificate, iar costurile nu trebuie să reprezinte un obstacol atunci când este vorba despre securitate. „Nu e servilism, e realism”, spune Grindeanu Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Sorin Grindeanu a explicat că inițiativa a pornit de la ceea ce el a numit o „experiență pozitivă”, respectiv pacea din Fâșia Gaza, care ar urma să fie extinsă la nivel global. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Liderul PSD a subliniat că, într-un context internațional marcat de numeroase conflicte, un astfel de demers este necesar. „Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui «da» fără rezerve. Nu este vorba de servilism, ci de realism”, a afirmat Grindeanu. Costurile nu sunt prea mari când e vorba de securitate Sorin Grindeanu a precizat că suma vehiculată pentru participarea în cadrul Consiliului este de aproximativ un miliard de dolari, dar a subliniat că acest aspect nu ar trebui să genereze controverse. În opinia sa, securitatea națională justifică un astfel de efort financiar, mai ales în relația cu partenerul strategic al României. „Niciodată costurile nu sunt prea mari atunci când vorbim de securitate. Și da, se găsesc sume”, a declarat liderul PSD. Aprecieri pentru poziția președintelui Nicușor Dan Președintele PSD a mai spus că, până în acest moment, șeful statului, Nicușor Dan, a procedat corect prin faptul că a ales să consulte și pozițiile celorlalți membri ai Uniunii Europene. Grindeanu a amintit că urmează o reuniune a Consiliului European, context în care este firesc ca România să țină cont de opiniile celorlalte 26 de state membre. Totuși, liderul social-democrat a avertizat că o temporizare prea lungă nu este benefică și că România trebuie să își exprime clar poziția. „România nu poate rămâne într-o zonă mioritică” Sorin Grindeanu a atras atenția asupra schimbărilor rapide care au loc pe scena internațională și a susținut că România nu își poate permite să rămână pasivă. În opinia sa, lumea se reorganizează, iar statele care nu iau decizii riscă să rămână în urmă. „România nu poate să rămână într-o zonă mioritică, privind la lună și la stele, în timp ce alții se pregătesc și se organizează”, a spus Grindeanu, subliniind necesitatea unei decizii ferme într-un termen rezonabil. Aproximativ 60 de state, invitate în „Consiliul pentru Pace” Inițiativa președintelui american Donald Trump prevede crearea unui „Consiliu pentru Pace”, din care ar urma să facă parte aproximativ 60 de state. Administrația Prezidențială de la București a confirmat, duminică, că România a primit oficial invitația de aderare, printr-o scrisoare transmisă de liderul de la Casa Albă șefului statului român. Decizia finală privind participarea României urmează să fie luată după consultările interne și europene, însă poziția exprimată de liderul PSD indică un sprijin ferm pentru acceptarea invitației.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Consiliul pentru Pace, structură și riscuri globale (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

De ce „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump ar putea amenința ONU

Inițiativa lui Donald Trump de a crea un așa-numit „Consiliu pentru Pace” este prezentată oficial ca un mecanism inovator de soluționare a conflictelor globale, pornind de la reconstrucția Fâșiei Gaza. În realitate, avertizează analiștii, structura propusă este profund diferită de ceea ce statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU au crezut că validează și riscă să submineze ordinea internațională construită după Al Doilea Război Mondial. Pentru ONU, proiectul pare un caz clasic de „bait-and-switch”: un angajament aparent limitat la Gaza, transformat ulterior într-un organism global dominat de Donald Trump. De la un mecanism pentru Gaza la un club global „pay-to-play” În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2803, cu 13 voturi pentru și abțineri din partea Rusiei și Chinei, în speranța că îl va ancora pe Donald Trump într-un proces de pace durabil în Gaza. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Textul rezoluției și negocierile premergătoare votului vizau exclusiv conflictul israeliano-palestinian. La doar două luni distanță, carta „Consiliului pentru Pace”, transmisă capitalelor, nu mai menționează deloc Gaza. Documentul descrie în schimb o structură permanentă, cu ambiția de a promova pacea și „buna guvernare” la nivel global, ca alternativă mai „eficientă” și „mai flexibilă” decât instituțiile existente. Criticii spun că aceste formulări vagi sunt un atac direct la adresa ONU. O structură care contrazice principiile fondatoare ale ONU Ideea ca Gaza să fie administrată timp de doi ani de un consiliu condus de Donald Trump a ridicat încă de la început probleme serioase de principiu. Autodeterminarea, suveranitatea națională și respingerea oricărei forme de administrare colonială sunt piloni centrali ai ONU. Chiar și așa, Europa și statele arabe au acceptat compromisul, după ce în rezoluție au fost introduse referiri simbolice la un viitor stat palestinian. Calculul diplomatic a fost pragmatic: menținerea lui Trump implicat era considerată preferabilă izolării sale totale. O „cartă” care imită ONU, dar fără valorile sale Utilizarea termenului „cartă” nu este întâmplătoare. Documentul face trimitere directă la Carta ONU din 1945, însă fără a-i prelua spiritul. Lipsesc complet referințele la neagresiune, drepturi fundamentale, egalitatea statelor sau dreptul internațional. În schimb, textul este dominat de reguli interne care concentrează puterea aproape exclusiv în mâinile președintelui Consiliului – Donald J. Trump, singura persoană menționată nominal. Donald Trump, președinte absolut cu drept de veto personal În arhitectura propusă, Trump este mai mult decât un coordonator: el numește și revocă membrii, stabilește agenda, decide când se întrunește Consiliul și poate emite rezoluții din proprie inițiativă. Deși deciziile sunt teoretic luate prin vot majoritar, președintele Consiliului are drept de veto absolut. Membrii pot rămâne în structură doar temporar, cu excepția celor care plătesc un „abonament pe viață” de un miliard de dolari – sumă care nici măcar nu garantează protecția împotriva excluderii. De la veto-ul geopolitic la veto-ul financiar Consiliul de Securitate al ONU este criticat de decenii pentru inechitatea generată de dreptul de veto al celor cinci membri permanenți. „ Consiliul pentru Pace” nu corectează acest dezechilibru, ci îl înlocuiește cu unul și mai problematic. Permanența nu mai este rezultatul unui echilibru geopolitic, ci al capacității financiare, iar veto-ul nu mai aparține unui grup de state, ci unei singure persoane. Gaza, pretextul pentru marginalizarea agențiilor ONU Deși absentă din cartă, Gaza rămâne prezentă în structura birocratică a noului organism. Sub Consiliul pentru Pace ar urma să funcționeze un consiliu executiv general, unul dedicat Gazei și un „comitet național pentru administrarea Gazei”, singurul nivel la care palestinienii ar avea un rol direct. Este prevăzută și o Forță Internațională de Stabilizare, condusă de un general american. Criticii avertizează însă că aceste mecanisme par concepute pentru a înlocui agențiile ONU cu structuri dominate de interese economice și investiții private. ONU, prinsă între diplomație și bani Numirea lui Nickolay Mladenov, fost diplomat ONU respectat, în rolul de „înalt reprezentant” pentru Gaza este văzută ca o încercare de a păstra o aparență de continuitate instituțională. În practică însă, acesta riscă să fie marginalizat într-un sistem dominat de figuri apropiate lui Trump, precum Jared Kushner, Steve Witkoff și alți miliardari implicați în proiect. Israelul blochează faza a doua a armistițiului În realitate, structurile dedicate Gazei ar putea rămâne inactive. Guvernul israelian se opune revenirii unei guvernări palestiniene în Gaza și implicării altor state sau actori regionali. Participarea Turciei sau Qatarului în forța de stabilizare a fost deja respinsă. Blocajul avantajează Israelul: ostaticii au fost recuperați, agențiile ONU sunt împinse afară, iar loviturile militare pot continua fără costurile unui război total. Un proiect de vanitate cu efecte globale Un „Consiliu pentru Pace” care îl include pe Vladimir Putin ca potențial membru este puțin probabil să aducă pacea în Ucraina. Mai degrabă, spun criticii, proiectul riscă să rămână un exercițiu de vanitate geopolitică. Statele care refuză să participe, precum Franța, sunt sancționate prin amenințări comerciale. Cele care acceptă riscă să legitimeze o viziune asupra guvernării globale în care accesul se cumpără, iar loialitatea se negociază.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră