UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online.

Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital.

Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA

Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane.

Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură

Printre aceștia se numără:

- Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă

- Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH)

- Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI)

- Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid

- Josephine Ballon, reprezentantă HateAid

Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite.

În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați.

Comisia Europeană cere explicații Washingtonului

Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite.

Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns.

„Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei.

Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale:

- asigură condiții echitabile pentru toate companiile

- sunt aplicate fără discriminare

- nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică

Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați”

Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme.

Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației.

UE își va apăra „suveranitatea de reglementare”

Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale.

În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale.

De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență.

Poziția Regatului Unit

Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli.

Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării.

Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online.

Washingtonul acuză „cenzură”

Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane.

De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.