miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europeni

2 articole
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră