duminică 31 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: europeni

3 articole
Politică

Șocant: reprezentanța României la UE nu a comunicat nimic public de un an. Bucureștiul, invizibil

România, una dintre cele mai importante țări din Europa de Est și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, este acuzată că joacă un rol aproape invizibil în diplomația de la Bruxelles. În ediția recentă a Playbook-ului publicat de Politico Europe, mai mulți diplomați și oficiali europeni au declarat că Bucureștiul evită constant să își promoveze public interesele sau să se implice în inițiative sensibile la nivelul Uniunii Europene. Analiza semnată de jurnalistul Gabriel Gavin descrie o Românie care, deși ocupă o poziție strategică în sud-estul Europei și are o importanță geopolitică majoră, preferă să rămână „cu capul plecat” în relația cu Bruxelles-ul. Diplomați europeni: România evită să „tulbure apele” la Bruxelles Potrivit sursei citate, cinci diplomați și oficiali europeni au susținut că România adoptă deliberat o strategie a discreției în instituțiile europene. Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente Aceștia afirmă că reprezentanții Bucureștiului evită să se alăture inițiativelor controversate și rareori fac lobby public pentru interesele naționale. Un oficial român, care a vorbit sub protecția anonimatului, a explicat că această „invizibilitate” nu este o consecință recentă a crizei politice interne, ci o strategie mai veche, menită să evite tensiunile cu partenerii europeni. „Delegația își ține capul plecat la Bruxelles pentru a evita să tulbure apele și să provoace reacții negative”, a declarat oficialul citat de Politico. Căderea guvernului pro-european ar fi agravat situația Articolul subliniază că situația s-a deteriorat și mai mult după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București. Potrivit diplomaților europeni, lipsa unui centru politic stabil îngreunează transmiterea unor instrucțiuni clare către reprezentanții României din instituțiile UE. Această perioadă de incertitudine politică ar fi accentuat impresia că România este absentă din marile dezbateri europene, într-un moment în care Uniunea Europeană discută teme majore legate de securitate, extindere, apărare și finanțare regională. România, singura țară fără purtător de cuvânt la ambasada UE Una dintre cele mai dure observații din analiza Politico vizează comunicarea diplomatică a României. Potrivit publicației, dintre toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România este singura care nu are un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă desemnat pentru reprezentanța sa permanentă la UE. Mai mult, reprezentanța permanentă a României nu ar fi emis niciun comunicat de presă de aproape un an, iar site-ul ambasadei și cel al Ministerului Afacerilor Externe ar avea frecvent probleme de funcționare. Reprezentanța României la UE a refuzat să comenteze informațiile, iar Ministerul de Externe nu a transmis un răspuns imediat solicitării Politico. România rămâne activă la nivel tehnic și în NATO Totuși, articolul arată că România nu este complet absentă din mecanismele europene. Un diplomat citat de Politico susține că Bucureștiul este activ mai ales la nivel tehnic, în special în dosarele considerate esențiale pentru interesele naționale. Printre acestea se numără susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene, dar și semnalarea problemelor de securitate generate de incursiunile dronelor în apropierea granițelor României. De asemenea, publicația notează că delegația română este mult mai activă în cadrul NATO decât în structurile politice ale Uniunii Europene, pe fondul contextului regional tensionat provocat de războiul din Ucraina. Criticile ridică întrebări despre rolul României în UE Textul publicat de Politico readuce în discuție o dezbatere mai veche despre modul în care România își exercită influența în Uniunea Europeană. În condițiile în care țara beneficiază de fonduri europene consistente și ocupă o poziție strategică la granița estică a UE și NATO, criticii consideră că Bucureștiul ar trebui să aibă o voce mai vizibilă și mai fermă în marile negocieri europene. În același timp, susținătorii abordării prudente spun că discreția diplomatică poate evita conflictele inutile și poate permite României să își urmărească obiectivele fără confruntări publice directe cu partenerii europeni.

România, „invizibilă” la Bruxelles (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus, anunță Siegfried Mureșan
Politică

Procurorii europeni conduși Kovesi primit 3,6 milioane euro în plus

Procurorii europeni (EPPO), conduși de Laura Codruța Kovesi, au primit 3,6 milioane de euro în plus la buget, urmare a aderării Poloniei la Parchetul European, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL). Citește și: Cu cât a crescut, într-un an, salariul pensionarului Pandele, soțul Gabrielei Firea și primar de Voluntari. Familia are o avere uriașă, doar bijuteriile și tablourile valorând 220.000 euro Procurorii europeni conduși de Kovesi au primit 3,6 milioane de euro în plus „Parlamentul European tocmai a adoptat rapoartele mele privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European. Primul raport, adoptat cu 465 de voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina. Al doilea raport, votat cu 434 de voturi „pentru”, 45 „împotrivă” și 55 de abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei”, a scris Mureșan pe Facebook. Buget record pentru investiții, risc crescut de fraude „Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Siegfried Mureșan referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră