sâmbătă 10 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ripostă

4 articole
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

SUA sancționează cetățeni europeni, UE ripostează (sursa: ec.europa.eu)
Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO (sursa: zdfheute.de)
Internațional

Berlinul propune o ripostă la provocările Rusiei: doborârea avioanelor aflate deasupra țărilor NATO

Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO. Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă al blocului conservator din Bundestagag a sugerat posibilitatea doborârii avioanelor de luptă rusești care încalcă spațiul aerian al NATO. Declarația survine pe fondul intensificării provocărilor militare din partea Moscovei și al consultărilor dintre statele membre ale Alianței Nord-Atlantice. Doborârea avioanelor rusești deasupra țărilor NATO Jürgen Hardt a subliniat că doar o reacție fermă poate opri escaladarea. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan „Kremlinul are nevoie de un semn clar să se oprească. Doar un mesaj clar că orice încălcare militară va fi întâmpinată cu forță, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești deasupra teritoriului NATO, va avea efect”, a declarat acesta. Avertisment privind escaladarea conflictului Politicianul german a avertizat că tolerarea incursiunilor ar putea încuraja Moscova să treacă la acțiuni și mai agresive. „Aceste provocări se vor încheia doar dacă vom răspunde ferm. Altfel, logica războiului rusesc va escalada: de la încălcări ale spațiului aerian se va ajunge la bombardamente și apoi la intruziuni terestre”, a mai spus Hardt. Întâlnire NATO după incidentul din Estonia Liderii NATO urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru consultări. Discuțiile vin după ce Estonia a raportat că trei avioane de luptă rusești au pătruns ilegal în spațiul său aerian. Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care Alianța ar trebui să răspundă în fața repetatelor provocări rusești. Drone rusești doborâte deasupra Poloniei Cu doar o săptămână înainte, forțele poloneze și aliații NATO au reușit pentru prima dată să doboare drone rusești deasupra teritoriului Alianței. Aproximativ 20 de vehicule aeriene fără pilot au pătruns atunci în spațiul aerian al Poloniei. Acest episod a fost considerat un semnal al intensificării tacticilor hibride folosite de Rusia împotriva NATO.

Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu ripostează dur la propaganda Rusiei: Aberații inventate în laboratoarele Kremlinului

Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat ferm la acuzațiile lansate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), potrivit cărora NATO ar plănui implicarea Chișinăului într-un conflict cu Moscova. Lidera de la Chișinău a calificat afirmațiile drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”, acuzând o campanie de manipulare orchestrată de propaganda rusă. Ce susține SVR în comunicatul său oficial Potrivit unui comunicat publicat de SVR pe site-ul oficial, Rusia acuză NATO că ar transforma Republica Moldova într-un „cap de pod” militar pe flancul estic al Alianței. Citește și: Șeful Regiei Protocolului de Stat, criticat de Bolojan, indemnizații astronomice în 2025 Conform SVR, Chișinăul ar fi supus unui proces accelerat de militarizare pentru a permite un transfer rapid al trupelor NATO către granițele Rusiei, deși Moldova nu are frontieră comună cu această țară. Președinta Maia Sandu respinge acuzațiile SVR Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Maia Sandu a transmis că urmează o perioadă intensă de dezinformare, în care se va încerca inducerea panicii în rândul cetățenilor. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații (...) Vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război sau aș încălca neutralitatea țării”, a scris președinta. „În Moldova este pace și va fi pace” Maia Sandu a subliniat că în realitate, Republica Moldova este un stat pașnic și că viitorul țării este legat de parcursul european. „Un prezent și un viitor european înseamnă că moldovenii au ales și continuă să aleagă pacea (...) Pacea este o alegere. Și este alegerea noastră”, a precizat ea. Moldova merge spre Uniunea Europeană Șefa statului a reafirmat direcția strategică a țării: aderarea la Uniunea Europeană. „Moldova a decis – Uniunea Europeană va fi casa noastră comună. Mergem în direcția corectă”, a transmis Sandu, promițând că nu va ceda în fața manipulării și divizării venite din exterior.

Riposta Indiei după atacul din Kashmir (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

India ar putea ataca militar Pakistanul după atentatul din Kashmir. Ambele țări sunt puteri nucleare

Riposta Indiei după atacul din Kashmir. Prim-ministrul indian Narendra Modi a autorizat marți lansarea unei operațiuni militare ca răspuns la atacul terorist din 22 aprilie din Kashmirul indian, în urma căruia au murit 26 de civili. Atacul, care a avut loc în orașul turistic Pahalgam, este cel mai sângeros comis împotriva civililor în regiune în ultimele două decenii. Riposta Indiei după atacul din Kashmir În cadrul unei reuniuni cu ușile închise alături de șefii Statului Major, premierul Modi a transmis că armata are libertatea de a decide „țintele, momentul și modul ripostei”. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit unei surse guvernamentale, liderul indian a reafirmat „hotărârea națională de a lovi decisiv terorismul” și și-a exprimat „încrederea deplină” în forțele armate. Atacul imputat Pakistanului tensionează relațiile bilaterale Deși atacul nu a fost revendicat oficial, guvernul indian a acuzat direct Pakistanul. Islamabadul a respins orice implicare și a cerut o anchetă independentă. Incidentul a reaprins tensiunile dintre cele două puteri nucleare vecine, care și-au aplicat sancțiuni diplomatice reciproce și le-au cerut cetățenilor lor să părăsească teritoriul celeilalte țări până cel târziu marți. Schimburi de focuri și o dronă doborâtă la graniță Potrivit armatei indiene, de mai multe nopți au loc schimburi de focuri de-a lungul Liniei de Control — frontiera de facto care împarte Kashmirul între India și Pakistan. Deși nu s-au raportat victime, Pakistanul a anunțat marți că a doborât o dronă de supraveghere indiană, informație care nu a fost confirmată de autoritățile de la New Delhi. Răspunsul militar pare iminent Experții avertizează că o ripostă militară a Indiei devine tot mai probabilă, pe fondul tensiunii crescânde din ambele tabere. China, actor regional major, a îndemnat cele două state la „reținere” și dialog, subliniind importanța stabilității în Asia de Sud. Anchete, arestări și case demolate După atentat, forțele de securitate indiene au lansat o vastă operațiune de căutare a autorilor și complicilor. Poliția a publicat portrete-robot ale celor implicați, dintre care doi sunt cetățeni pakistanezi suspectați că aparțin grupării jihadiste Lashkar-e-Taiba, cu baza în Pakistan. Până în prezent, aproape 2.000 de persoane au fost interogate sau arestate de Agenția Națională de Investigații (NIA), iar armata a demolat aproximativ zece locuințe ale presupuşilor suspecți, fapt ce a generat acuzații de „pedeapsă colectivă” din partea unor aleși locali și a comunității. Kashmirul, teritoriu disputat și teatru de conflicte Regiunea Kashmir, cu populație majoritar musulmană, a fost divizată între India și Pakistan în 1947, după retragerea britanică. Cele două țări au purtat mai multe războaie pentru controlul acestui teritoriu, pe care ambele îl revendică integral. Din 1989, conflictul dintre separatiști și armata indiană a provocat zeci de mii de victime.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră