vineri 25 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

564 articole
Internațional

SUA amenință iar că se retrag din negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia

SUA amenință cu retragerea din negocieri. Vicepreședintele american JD Vance a transmis miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Agra, India, un avertisment categoric adresat Moscovei și Kievului: dacă nu acceptă propunerea prezentată de Statele Unite, Washingtonul va renunța la eforturile de a media un armistițiu între cele două părți. SUA amenință cu retragerea din negocieri „Am prezentat o propunere foarte explicită rușilor și ucrainenilor, și este timpul ca ei să spună «da», sau ca SUA să se retragă din acest proces”, a declarat Vance, după vizita la Taj Mahal. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Declarația vicepreședintelui american a fost făcută în aceeași zi în care oficiali din Statele Unite, Ucraina și Europa s-au reunit la Londra pentru o nouă rundă de negocieri privind conflictul din Ucraina. Vance: „Este momentul unei decizii majore pentru pace” „Este acum timpul, cred eu, de a lua dacă nu ultima măsură, atunci una dintre ultimele, adică, la nivel general, cea care spune că noi vom opri uciderea de oameni (…) vom îngheţa liniile teritoriale la un nivel apropiat celui la care ele se situează astăzi”, a subliniat Vance, marcând finalul vizitei sale de patru zile în India. Vicepreședintele SUA a precizat că un eventual acord de pace presupune compromisuri teritoriale din partea ambelor părți implicate. „Aceasta înseamnă că ucrainenii și rușii trebuie, și unii și alții, să abandoneze o parte din teritoriul pe care îl dețin în prezent”, a adăugat el. Promisiunile lui Trump Donald Trump, a promis în campania sa electorală că va reuși să medieze un acord între Rusia și Ucraina în doar 24 de ore. Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat marți împotriva oricărei grabe în procesul de negociere, subliniind că armistițiul nu trebuie să fie impus în mod pripit, după mai bine de trei ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina.    

SUA amenință cu retragerea din negocieri (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA (sursa: Facebook/Gustavo Petro)
Internațional

Președintele Columbiei susține că Washingtonul i-a retras viza și nu mai poate călători în SUA

Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a declarat luni că nu mai poate călători în Statele Unite, întrucât i-a fost revocată viza de intrare. Președintele Columbiei, fără viză pentru SUA Anunțul a fost făcut în timpul unei ședințe de guvern și a fost însoțit de o remarcă ironică la adresa președintelui american Donald Trump. Citește și: FMI a înjumătățit prognoza de creștere a economiei României, de la 3,3% la 1,6% „Nu mai pot merge (în SUA), întrucât am impresia că mi-au anulat viza. Nu aveam neapărat nevoie de viză, dar asta e situația. L-am văzut deja pe Rățoiul Donald de mai multe ori, așa că voi vedea și alte lucruri”, a spus Petro, făcând o aluzie critică la Donald Trump. Declarația sa a venit în contextul unei discuții despre vizita ministrului columbian de Finanțe la Washington, unde are loc reuniunea de primăvară a FMI și Băncii Mondiale. Motivele revocării vizei rămân neclare Președintele columbian nu a oferit detalii clare privind motivele care au dus la anularea vizei. Totuși, el a făcut referire la o decizie recentă a Curții Supreme a SUA privind suspendarea expulzării migranților venezueleni, ceea ce sugerează posibile tensiuni în relația bilaterală pe tema imigrației. Dispute recurente între Petro și oficialii americani Petro a avut mai multe dezacorduri cu administrația Trump în privința politicilor de imigrație. Cea mai recentă controversă a apărut după ce secretara americană pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat că Petro s-ar fi arătat îngăduitor față de gruparea venezueleană „Tren de Aragua”, considerată de SUA drept „organizație criminală transnațională”. Președintele columbian a negat acuzațiile. Vizite anterioare ale lui Petro în SUA De la începutul mandatului său în august 2022, Gustavo Petro a efectuat mai multe vizite oficiale în SUA. A participat la Adunarea Generală a ONU, a avut întâlniri cu fostul președinte Joe Biden și a luat parte la forumuri internaționale. Al doilea președinte columbian cu viză revocată Dacă afirmațiile lui Gustavo Petro se confirmă, el ar deveni al doilea președinte în exercițiu al Columbiei căruia SUA îi anulează viza. Primul caz similar a fost cel al lui Ernesto Samper, în 1996, după ce s-a descoperit că a primit fonduri de campanie de la traficanți de droguri.  

SUA, nou acord comercial cu India (sursa: Facebook/Narendra Modi)
Internațional

Trump vrea să înlocuiască China cu India: vicepreședintele american anunță un nou acord comercial

SUA, nou acord comercial cu India. Vicepreședintele american J.D. Vance a lăudat marți, în cadrul unui discurs susținut în Jaipur (India), ambițiile politice și comerciale ale Indiei, subliniind contrastul dintre dinamismul acestei națiuni și „frica de viitor” pe care o resimte în rândul unor lideri occidentali. Vicepreședintele J.D. Vance aduce elogii Indiei Aflat într-o vizită oficială cu puternice conotații personale, însoțit de soția sa de origine indiană, Usha Vance, și cei trei copii ai lor, J.D. Vance a afirmat că relația strategică dintre SUA și India poate determina direcția întregului secol XXI. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” „Dacă India și SUA colaborează eficient, avem șansa unui secol prosper și pașnic. În caz contrar, cred că umanitatea ar putea traversa o perioadă întunecată”, a avertizat Vance. SUA, nou acord comercial cu India Vizita lui Vance vine pe fondul negocierilor pentru un acord comercial între SUA și India. Obiectivul este ca New Delhi să evite taxele vamale de 26% impuse de Donald Trump tuturor țărilor, suspendate temporar pentru 90 de zile. „India are de câștigat printr-o asociere comercială mai strânsă cu Statele Unite”, a punctat oficialul american. Critici la adresa Occidentului În declarațiile sale, Vance a contrastat optimismul pe care l-a perceput în India cu nesiguranța resimțită în Vest, acuzând unele guverne occidentale, inclusiv administrații americane anterioare, de o abordare condescendentă și „dăscălească” față de India. „Există un sentiment de posibilități infinite în India. În Occident, liderii par dominați de nesiguranță și lipsa curajului în luarea deciziilor”, a spus el. Apel către India: mai multe achiziții de armament american În discursul său, vicepreședintele american a transmis și un mesaj economic clar: India ar trebui să se orienteze mai mult spre echipamentele militare produse de SUA, în detrimentul celor rusești. „Credem sincer că produsele noastre sunt de clasă mondială și vrem ca India să continue parteneriatul cu noi în domeniul apărării”, a declarat Vance, în contextul în care India este unul dintre cei mai mari clienți ai industriei ruse de armament. Vance despre Narendra Modi: „Un negociator dur” Chiar dacă a elogiat India, Vance a descris premierul Narendra Modi drept „un negociator dur”, într-un ton similar cu cel adoptat anterior de fostul președinte Donald Trump. Vizita lui Modi în SUA, din februarie, a avut o componentă economică puternică și a marcat lansarea oficială a negocierilor bilaterale comerciale dintre cele două puteri.

Șefa Internelor SUA a fost jefuită (sursa: Facebook/Kristi Noem)
Internațional

Șefa Internelor SUA, jefuită: cea care trebuie să asigure protecția americanilor a rămas fără poșetă

Șefa Internelor SUA a fost jefuită. Incidentul a avut loc într-un restaurant popular din Washington, în timpul unei cine de familie. Șefa Internelor SUA a fost jefuită Kristi Noem, secretarul Securității interne din SUA, a fost victima unui furt în duminica de Paști, în timp ce lua cina alături de familie într-un cunoscut restaurant de burgeri din Washington. Citește și: Preot român misionar critică aducerea Luminii de la Ierusalim: „O improvizație făcută doar pentru impresia maselor” Potrivit autorităților americane, geanta sa a fost furată de un bărbat mascat, surprins de camerele de supraveghere în timp ce pleca cu obiectul. Ce conținea geanta furată Departamentul Securității Interne a confirmat pentru New York Post că geanta conținea aproximativ 3.000 de dolari cash, documente personale, cheile locuinței și un badge de acces oficial la instituție. Suma de bani era destinată, conform aceleiași surse, cadourilor și altor cheltuieli familiale ocazionate de sărbători. Reacția lui Kristi Noem Potrivit Bloomberg, Kristi Noem a relatat că inițial a crezut că a fost atinsă în treacăt de unul dintre nepoți. A realizat abia câteva clipe mai târziu că geanta îi dispăruse. Ea a declarat pentru NBC că furtul este în prezent investigat de autorități. Figură centrală în strategia anti-imigrație În vârstă de 53 de ani, Kristi Noem este una dintre vocile puternice din cadrul administrației republicane și joacă un rol esențial în strategia președintelui Donald Trump privind imigrația. Planurile sale includ, printre altele, deportări în masă ale migranților fără acte legale.

Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Investitorii fug de America. Războiul comercial al lui Trump subminează piața bursieră americană

Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii. Agenda comercială agresivă a președintelui Donald Trump a zdruncinat piețele globale și a afectat serios imaginea Statelor Unite ca principală destinație pentru investiții, potrivit CNN. În ciuda promisiunilor unei „noi epoci de aur a Americii”, atractivitatea investițiilor în SUA începe să pălească. Tarifele lui Donald Trump sperie investitorii Potrivit analiștilor, citați de CNN, tarifele vamale introduse de președintele Trump marchează sfârșitul epocii în care SUA erau văzute ca lider incontestabil al piețelor globale. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion Politica sa comercială a provocat incertitudine în mediul de afaceri și a dus la revizuiri negative ale previziunilor de creștere economică. Băncile de pe Wall Street au redus estimările pentru indicele S&P 500, iar directorii executivi au devenit tot mai prudenți în privința viitorului. Un sondaj recent realizat de Bank of America arată că un număr record de investitori globali intenționează să își reducă expunerea pe acțiunile americane, cel mai mare procent înregistrat din 2001 până acum. 73% dintre respondenți consideră că excepționalismul american a atins apogeul. Trei factori care au schimbat direcția capitalurilor Potrivit lui Alessio de Longis, strateg de investiții la Invesco, trei evenimente au determinat investitorii să își reorienteze strategiile: În ianuarie, modelul AI low-cost DeepSeek, similar cu ChatGPT, a surprins Silicon Valley și a contrazis ideea că SUA domină tehnologia AI. În luna februarie, politica externă americană mai puțin favorabilă Ucrainei a impulsionat cheltuielile de apărare în Germania, atrăgând investiții în Europa. În perioada martie – aprilie, strategia incoerentă privind tarifele vamale a determinat investitorii să caute piețe alternative. De Longis afirmă că portofoliul său a trecut de la o concentrare majoritară pe acțiunile americane la o abordare echilibrată între titluri din SUA și Europa. Investitorii redescoperă piețele internaționale Sondajele recente ale Asociației Americane a Investitorilor Individuali arată că peste 50% dintre participanți sunt pesimiști în privința pieței bursiere americane. Interesul pentru acțiuni internaționale crește – un semnal important după 15 ani de concentrare aproape exclusivă pe SUA. „Am început să primim tot mai multe solicitări de creștere a expunerii pe piețele internaționale”, spune Jason Blackwell, strateg la Focus Wealth Partners. În opinia sa, combinația dintre ascensiunea DeepSeek, dinamica europeană și tarifele impuse de Trump a dus la o reevaluare a strategiilor de investiții. Supremația economică a SUA, sub semnul întrebării În ciuda faptului că SUA generează 25% din PIB-ul global și reprezintă 65% din valoarea piețelor bursiere internaționale, mulți analiști cred că dominația sa ar putea scădea. Ajay Rajadhyaksha, analist la Barclays, subliniază că Europa a adoptat în sfârșit o politică de stimul fiscal major, devenind o alternativă viabilă pentru investitorii supraponderați pe piața americană. În același timp, companiile chineze precum Huawei sau BYD au făcut progrese tehnologice impresionante, iar guvernul chinez a început să sprijine din nou sectorul privat. Încrederea în economia americană, serios afectată Sondajul Bank of America din aprilie indică faptul că 49% dintre managerii de fonduri se așteaptă la o „aterizare dură” a economiei globale, în creștere față de 11% în martie. Aurul a crescut cu aproape 27% în acest an, semn că investitorii se îndreaptă spre active sigure. Dolarul american a slăbit semnificativ, iar indicele său a înregistrat cea mai slabă săptămână din 2022 încoace. Euro a atins cel mai înalt nivel față de dolar din ultimii trei ani. Analiștii Goldman Sachs avertizează că tarifele vamale ar putea afecta marjele de profit ale firmelor americane și veniturile reale ale consumatorilor, ceea ce ar submina avantajul competitiv al SUA și ar slăbi susținerea pentru dolarul puternic. O nouă ordine economică mondială? Krishna Guha, vicepreședinte la Evercore ISI, afirmă că evoluțiile recente ale piețelor reflectă o pierdere de încredere în politica economică a lui Trump. Renașterea producției interne, dorită de președintele SUA, poate afecta un sistem economic global interdependent în care SUA a fost centrul.   Potrivit lui Arun Sai de la Pictet Asset Management, insistența administrației Trump de a rescrie regulile comerțului mondial a contribuit la diminuarea fluxurilor de capital spre SUA. Chiar dacă bursa americană rămâne atractivă pe termen lung, investitorii caută diversificare și oportunități în alte regiuni. JP Morgan estimează că există o probabilitate de 60% pentru o recesiune globală în acest an. În acest context, investitorii europeni sunt tot mai reticenți în a aloca resurse semnificative pe piața americană.

China avertizează asupra negocierilor cu SUA (sursa: Pexels/Kaboompics.com)
Internațional

China critică dur țările care negociază cu SUA privind taxele vamale

China avertizează asupra negocierilor cu SUA. Beijingul a lansat un atac ferm la adresa țărilor care aleg „calmarea” în negocierile comerciale cu Statele Unite, avertizând că se opune cu tărie oricărui acord ce i-ar putea submina interesele. Pe fondul escaladării tensiunilor comerciale cu Washingtonul, China promite măsuri de retorsiune și respinge orice compromis perceput ca fiind unilateral. China avertizează asupra negocierilor cu SUA Guvernul chinez a transmis un mesaj clar: fiecare stat implicat în disputa comercială dintre China și Statele Unite va trebui să aleagă o tabără. Citește și: Trei ambasade din UE cer zadarnic reabilitarea unor drumuri, pentru ca trupele lor să se poată deplasa - interpelare Simion În timp ce unii parteneri comerciali ai SUA, afectați de taxe vamale de cel puțin 10%, au primit o suspendare temporară de 90 de zile și negociază condiții mai bune, Beijingul adoptă o strategie dură. Răspunsul chinez: taxe de până la 125% pe produse americane Ca reacție, China a impus taxe suplimentare de până la 125% pentru importurile americane, afirmând că este pregătită să ducă acest „război comercial” până la capăt. Washingtonul a răspuns cu noi taxe de 145% pentru majoritatea produselor chinezești, care pot ajunge chiar la 245% în cazul vehiculelor electrice. „Compromisurile nu vor fi respectate” Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a declarat că „calmarea nu aduce pacea și compromisurile nu vor fi respectate”. El a mai subliniat că orice acord realizat în detrimentul Chinei „nu va fi niciodată acceptat” și că Beijingul va adopta contramăsuri ferme. Piețele financiare, destabilizate de escaladarea tensiunilor Această escaladare comercială a provocat o undă de șoc pe piețele financiare globale, alimentând temerile privind o posibilă recesiune mondială. În ciuda tensiunilor, Donald Trump a declarat recent că există discuții în desfășurare cu partea chineză, însă Beijingul nu a confirmat oficial aceste negocieri. China acuză unilateralismul și protecționismul SUA Ministerul Comerțului de la Beijing a condamnat din nou „unilateralismul” și „protecționismul” american, avertizând că se conturează o revenire la o ordine internațională dominată de „legea junglei”. „Atunci când cei puternici exploatează pe cei slabi, toate statele ajung să fie victime”, a transmis oficialul chinez. Vizita lui JD Vance în India Declarațiile Chinei vin în contextul în care Statele Unite intensifică discuțiile cu alți parteneri comerciali. Vicepreședintele american JD Vance se află în India pentru o vizită oficială de patru zile, unde discută cu premierul Narendra Modi despre un posibil acord comercial bilateral. India încearcă să evite taxe americane New Delhi negociază pentru a evita taxele vamale americane de până la 26% aplicabile exporturilor sale. Deși Donald Trump l-a numit pe Modi un „foarte bun prieten”, a subliniat că India „nu a tratat bine” SUA. Totuși, cele două țări lucrează la un acord comercial „reciproc avantajos”. India, partener cheie pentru SUA Statele Unite reprezintă o piață esențială pentru serviciile și sectorul IT din India, în timp ce New Delhi este un client important al industriei americane de armament. După anunțul taxelor globale, India analizează cu atenție atât implicațiile, cât și oportunitățile economice posibile.

Turiștii străini evită călătoriile în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

SUA nu mai atrag turiști: străinii aleg alte destinații, îngrijorați de noua orientare a Casei Albe

Turiștii străini evită călătoriile în SUA. Conform unui articol publicat de Washington Post, Statele Unite au înregistrat în luna martie o scădere de aproape 12% a numărului de turiști din străinătate, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Turiștii străini evită călătoriile în SUA Informațiile sunt bazate pe datele Administrației pentru Comerț Internațional, parte a Departamentului de Comerț al SUA. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Scăderile cele mai accentuate s-au observat în cazul vizitatorilor din Germania, numărul acestora reducându-se cu 28% în luna martie. Este cea mai severă scădere înregistrată după pandemie, depășind chiar și reculul modest de 2% din luna februarie. Turismul american, amenințat cu pierderi de miliarde Experții avertizează că, dacă această tendință se menține, industria turismului american ar putea pierde miliarde de dolari. Mai ales că luna martie a adus scăderi notabile: 17% mai puțini turiști din Europa de Vest, 24% mai puțini din America Centrală, 11% mai puțini vizitatori din China După Mexic și Canada, principalele țări care trimit turiști în SUA sunt: Franța, Germania, Italia Spania, Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China și India. Refuzuri și rețineri la frontieră Printre motivele invocate pentru această scădere se numără cazuri de reținere și refuz de intrare în SUA, chiar și în cazul unor turiști care aveau documente complete. Printre cei afectați s-au numărat inclusiv cetățeni germani, unii dintre ei fiind reținuți zile sau chiar săptămâni în centre de deportare. Oficialii americani încearcă să calmeze temerile În fața criticilor, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că turiștii care nu au legături cu proteste sau grupări radicale nu au motive de îngrijorare. Declarația a venit în contextul unor tensiuni legate de manifestații pro-palestiniene în universitățile americane. Politica influențează deciziile turiștilor Expertul în turism Adam Sacks a declarat pentru Washington Post că evitarea SUA de către turiștii străini era de așteptat. Sacks a susținut că această scădere a numărului de turiști este o consecință previzibilă a politicii și retoricii actualei administrații, făcând referire directă la pozițiile exprimate de președintele Donald Trump.

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

China acuză SUA de război comercial (sursa: X/CHINA MFA Spokesperson 中国外交部发言人)
Internațional

China către Trump: Tu ai început războiul tarifelor, tu să-i pui capăt, noi nu negociem

China acuză SUA de război comercial. China a reacționat dur miercuri la declarațiile recente ale Casei Albe, acuzând Statele Unite că au inițiat războiul comercial și că refuză dialogul sincer. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, Washingtonul trebuie să înceteze cu amenințările și presiunea dacă dorește o soluție negociată. China acuză SUA de război comercial „Statele Unite sunt cele care au început cu tarifele, iar China a reacționat doar pentru a-și apăra interesele”, a declarat Lin Jian într-o conferință de presă. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Oficialul a subliniat că Beijingul este dispus la dialog, dar doar „cu respect reciproc”, fără presiuni, șantaj sau tactici de intimidare. Casa Albă: mingea este „în terenul Beijingului” Poziția Washingtonului, exprimată marți de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost clară: depinde de China să facă primul pas către un acord tarifar. Leavitt a declarat că SUA așteaptă deschiderea Chinei pentru a relua negocierile. Poziția Chinei: clară și constantă de la început Lin Jian a reiterat că poziția Beijingului în privința războiului tarifar a fost „clară și fără echivoc”. „China nu vrea acest război, dar nu se teme să lupte. Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a adăugat oficialul chinez. Escaladatea conflictului comercial dintre SUA și China Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe 2 aprilie, prin anunțarea unor „tarife reciproce” aplicate pe scară largă. Inițial, măsurile au afectat toate țările, dar ulterior Washingtonul le-a relaxat, impunând un tarif generalizat de 10%. În schimb, relația comercială cu China s-a deteriorat accentuat: SUA au aplicat tarife de până la 145% pentru produse chinezești, iar Beijingul a ripostat cu tarife de 125% pentru produse americane. Deși numeroase produse tehnologice din China au rămas neimpozitate, Trump a anunțat că vor fi introduse tarife suplimentare pentru semiconductori, „în viitorul apropiat”. Beijingul cere eliminarea completă a taxelor Ca răspuns, China a cerut Washingtonului să anuleze în totalitate toate taxele impuse în contextul războiului comercial. Autoritățile chineze au subliniat că „protecționismul nu are nicio cale de ieșire” și nu servește intereselor pe termen lung. China numește un nou negociator comercial Tot miercuri, Beijingul a anunțat numirea unui nou reprezentant în negocierile comerciale cu SUA. Li Chenggang, în vârstă de 58 de ani, îl înlocuiește pe Wang Shouwen. Cu o vastă experiență în negocieri internaționale, Li a fost anterior ambasador al Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) din Geneva și va deține funcția de viceministru al comerțului.

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa (sursa: Pexels/Chris F)
Internațional

SUA se retrag din lume: vor închide aproape 30 de ambasade și consulate, inclusiv din Europa

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa. Administrația președintelui Donald Trump intenționează să închidă aproape 30 de ambasade și consulate ale Statelor Unite, conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, consultate de CNN. Măsura vizează în special țări din Europa și Africa și face parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor guvernamentale. SUA închid ambasade, inclusiv în Europa Printre misiunile diplomatice americane propuse pentru închidere se numără: Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Ambasadele din Malta și Luxemburg Cinci consulate din Franța Două consulate din Germania Două consulate din Bosnia și Herțegovina Un consulat din Regatul Unit Planul vizează și Africa, unde ar putea fi închise Ambasadele din Republica Congo, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud și un consulat din Africa de Sud. În Asia se propune reducerea activității diplomatice în Somalia și Irak Mai multe alte posturi diplomatice ar urma să fie „redimensionate” pentru a reduce costurile. Criterii de selecție: volum de muncă și costuri Potrivit documentului intern, selecția ambasadelor și consulatelor ce ar putea fi închise s-a bazat pe Volumul de muncă desfășurat Starea facilităților Costurile asociate cu personalul local Recomandările vin din partea asistentului secretarului pentru administrație din cadrul Departamentului de Stat, în contextul unei strategii mai largi de eficientizare. Legătura cu planurile lui Elon Musk și reforma federală Închiderea reprezentanțelor diplomatice se aliniază viziunii promovate de Elon Musk, apropiat al președintelui Trump, care susține reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale. Planurile includ închiderea birourilor și programelor considerate neesențiale,concedieri masive ale angajaților federali și simplificarea aparatului administrativ Aceste măsuri au provocat deja proteste în mai multe state americane. Ce rol au ambasadele și consulatele Ambasadele reprezintă interesele politice ale Statelor Unite și mențin relațiile diplomatice oficiale cu țările gazdă. Consulatele gestionează activități administrative, precum eliberarea vizelor și asistența pentru cetățenii americani din străinătate. Reducerea acestor structuri ar putea afecta accesul la servicii pentru diaspora și ar slăbi prezența diplomatică a SUA în regiunile vizate.

America lui Trump, un stat polițienesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, pe cale să transforme SUA într-un stat polițienesc - analiză extrem de dură a Financial Times

America lui Trump, un stat polițienesc. Într-un articol de opinie incisiv, publicat de Financial Times, jurnaliștii semnalează o ruptură profundă în sistemul democratic american, acuzând administrația Trump de sfidarea Curții Supreme și de consolidarea unui regim tot mai autoritar. Analiza scoate la iveală detalii alarmante despre decizii politice controversate, relații internaționale netransparente și încălcări flagrante ale statului de drept. America lui Trump, un stat polițienesc Potrivit Financial Times, "pe 14 aprilie 2025, Statele Unite ale Americii au încetat să mai aibă un guvern care respectă legea. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Unii ar spune că acel moment a avut loc încă din 20 ianuarie, când Donald Trump a fost reales și inaugurat. Dar luni, președintele american a refuzat să respecte o decizie unanimă a Curții Supreme – 9 la 0 – privind repatrierea unui bărbat deportat ilegal. Mai mult, Trump a susținut public că instanța ar fi dat dreptate guvernului său. Trump ignoră justiția și primește sprijin de la lideri autoritari Decizia șocantă a fost susținută de procurorul general, secretarul de stat, vicepreședinte și chiar de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele. Acesta din urmă, gazda unei rețele carcerale care începe să semene cu un gulag în devenire, a refuzat să primească înapoi cetățeanul deportat, Kilmar Armando Abrego Garcia. Trump și echipa sa au afirmat fără dovezi că Garcia ar fi fost un terorist. Contrastul este evident: în februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost mustrat de Trump pentru că nu a fost suficient de recunoscător pentru ajutorul militar primit. În schimb, Bukele, care a venit fără cravată, a fost tratat cu onoruri. Deportări fără drept la apel Administrația Trump pare hotărâtă să ignore complet deciziile instanțelor. În cazul Garcia, guvernul a declarat oficial că tribunalele nu trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința deportărilor. Persoanele străine, dar și cetățenii americani considerați „anti-naționali” sau „suspecți” pot fi reținuți fără drept la recurs. Deja s-a discutat despre construirea unor închisori de maximă securitate pentru americani „deportați” pe sol străin, în El Salvador. Unul dintre cei vizați recent de aceste politici radicale era coafor, nu membru de gang. Altul, doar un student care publicase un editorial. Eticheta de „terorist” devine, astfel, arbitrară. O administrație care falsifică probe și elimină disidenții Avocații administrației aproape că nu mai fac niciun efort să pară convingători. În cazul Garcia, „probele” au fost inventate, iar avocatul guvernamental care a recunoscut deportarea greșită a fost imediat suspendat. Justificarea? Ar interfera cu „suveranitatea” altor state – deși aceeași administrație cere constant altor țări să cedeze teritorii sau politici. El Salvador este, în acest context, la dispoziția lui Trump. Bukele joacă rolul de aliat obedient în regiune, iar contractul închisorilor din această țară rămâne secret, alimentând suspiciunile de corupție și autoritarism. Trump atacă justiția, media și democrația americană Trump nu se oprește aici. A grațiat fraude și persoane acuzate de delapidare care l-au susținut financiar sau public. A suspendat legi privind transparența proprietarilor reali ai companiilor și penalizările pentru mită internațională. Acum își îndreaptă atenția asupra criticilor, lansând atacuri la adresa fostului oficial federal Chris Krebs, care a negat fraudarea alegerilor din 2020. În weekend, Trump a amenințat public postul CBS, după ce emisiunea 60 Minutes a difuzat un interviu critic la adresa sa. El i-a cerut președintelui FCC, Brendan Carr, să revoce licența postului. Interviul fusese acordat chiar de președintele Zelenski, care a afirmat că „narativele rusești câștigă teren în SUA” – o observație care pare tot mai adevărată. America, între spectrul autoritarismului și fuga de dreptate Astăzi, cetățeni americani ar putea solicita azil în alte țări, de teamă că sistemul juridic din SUA devine o armă politică. Justiția, presa și democrația sunt tot mai vulnerabile. Într-un climat în care criticii pot fi anchetați, exilați sau reduși la tăcere, America riscă să-și piardă identitatea de republică constituțională."  

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, dispus să cumpere sisteme Patriot, în condițiile în care SUA nu mai ajută Ucraina

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina dorește să achiziționeze sisteme antiaeriene americane Patriot, în lipsa unor noi donații din partea aliaților. Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot Declarația vine în contextul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și pe fondul reținerii exprimate anterior de președintele american Donald Trump privind vânzarea acestor sisteme. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă „Bateriile Patriot sunt armament defensiv. Nu doar cerem aceste sisteme, suntem dispuși să le cumpărăm”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Președintele ucrainean a făcut această declarație după întrevederea avută la Odesa cu Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Potrivit lui Zelenski, aliații occidentali dețin suficiente baterii Patriot pentru a acoperi nevoile Ucrainei, dar refuzul de a le furniza ar reflecta o decizie politică, nu o lipsă de capacitate. Trump: „Zelenski caută mereu rachete” Zelenski și-a exprimat prima dată intenția de a cumpăra sisteme Patriot într-un interviu acordat postului american CBS, estimând că Ucraina ar putea plăti 15 miliarde de dolari pentru zece astfel de baterii. Întrebat ulterior despre acest subiect, Donald Trump a răspuns cu o critică indirectă: „Zelenski mereu caută să cumpere rachete. Nu poți să începi un război cu cineva de 20 de ori mai mare și să aștepți ca alții să-ți dea rachete.” Contradicții în mesajele transmise de Trump Cu toate acestea, luna trecută, într-o discuție telefonică cu Zelenski, Trump i-ar fi promis sprijin pentru obținerea unor noi lansatoare Patriot. Potrivit informațiilor apărute, Trump a declarat că va colabora cu omologul său ucrainean pentru a vedea ce sisteme mai sunt disponibile, în special în Europa. Germania nu poate furniza Patriot Germania, una dintre țările care dețin sisteme Patriot, a precizat în cadrul reuniunii Grupului de la Ramstein că nu poate oferi Ucrainei noi baterii, întrucât ea însăși așteaptă livrări din partea producătorului american. În schimb, Berlinul a promis patru sisteme antiaeriene IRIS-T și peste 300 de rachete aferente. Sumî, un exemplu tragic al nevoii de apărare Duminică, orașul ucrainean Sumî a fost lovit de două rachete balistice rusești de tip Iskander-M. Atacul a vizat o locație în care se desfășura o ceremonie militară. Potrivit autorităților ucrainene, doar doi militari au fost uciși, în timp ce celelalte 33 de victime au fost civili. Patriot, singura apărare împotriva rachetelor balistice Sistemele americane Patriot sunt, în prezent, singurele capabile să intercepteze rachete balistice în arsenalul ucrainean. Cu toate acestea, numărul lor este insuficient pentru a acoperi întreg teritoriul, iar solicitarea Ucrainei vizează tocmai completarea acestui deficit critic.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Teheranul ia lumină de la Moscova înaintea altei runde de negocieri cu Washingtonul

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi se va deplasa în zilele următoare la Moscova pentru consultări cu partea rusă înaintea unui nou ciclu de negocieri Iran–SUA privind programul nuclear, programat pentru 19 aprilie. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA Vizita ministrului iranian la Moscova era deja planificată, potrivit oficialilor de la Teheran, dar va include discuții despre ultimele evoluții legate de negocierile nucleare. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Convorbirile directe dintre Iran și SUA, mediate de Oman, au avut loc recent, pentru prima dată după o perioadă lungă de tăcere diplomatică. Cele două state nu mai au relații diplomatice din 1980. Negocierile vizează exclusiv programul nuclear și sancțiunile Potrivit declarațiilor oficiale, singurele subiecte abordate în discuțiile cu Washingtonul vor fi programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor internaționale. „Influența regională și programul de rachete balistice al Iranului nu sunt subiecte de negociere”, a subliniat agenția oficială Irna, reafirmând liniile roșii ale Teheranului. Iranul își apără dreptul la un program nuclear civil Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile, în special pentru producerea de energie, și neagă orice intenție de a produce arme nucleare. Statele occidentale, în frunte cu SUA, își exprimă însă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al îmbogățirii uraniului, de până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest prag este considerat apropiat de nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare (90%). Acordul nuclear din 2015, abandonat după retragerea SUA Iranul, Rusia, China, Franța, Germania și Regatul Unit au fost semnatarele acordului nuclear din 2015, care prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale și limitarea programului nuclear iranian și monitorizarea sa de către AIEA Conform AIEA, Iranul și-a respectat angajamentele inițiale. Însă, în 2018, SUA s-au retras unilateral din acord sub administrația Trump, reluând sancțiunile împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a redus treptat cooperarea și a crescut performanțele centrifugelor de la siturile Natanz și Fordo. SUA pregătesc revenirea la masa negocierilor În ciuda tensiunilor, Iranul și SUA au convenit relansarea discuțiilor pe 19 aprilie în Europa, locul exact nefiind făcut public. Vizita lui Araghchi la Moscova poate consolida coordonarea între Teheran și Moscova, în condițiile în care Rusia rămâne un actor-cheie în dosarul nuclear iranian.

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA amenință că va lovi "puternic" Iranul dacă Teheranul nu renunță la planul armelor nucleare

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să lovească „puternic” Iranul, dacă eforturile diplomatice privind dosarul nuclear nu vor da rezultate. „Există și alte opțiuni pentru a ne asigura că Iranul nu obține niciodată bomba nucleară”, a spus oficialul american într-un interviu pentru Fox News. SUA avertizează Iranul privind armele nucleare Referindu-se la operațiunile militare recente împotriva rebelilor houthi și în alte zone din Orientul Mijlociu, Hegseth a subliniat capacitatea de acțiune a SUA. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „Nu vrem să ajungem în acel punct, dar dacă trebuie, o vom face”, a avertizat el, lăsând deschisă posibilitatea unei intervenții armate directe împotriva Iranului. Negocieri reluate prin medierea Omanului Declarațiile vin la o zi după o rundă rară de discuții între SUA și Iran, desfășurate sâmbătă cu sprijinul Sultanatului Oman. Ambele părți au descris dialogul drept „constructiv”, iar o nouă întâlnire este programată pentru weekendul următor. Scopul acestor discuții este evitarea unei escaladări și relansarea unui cadru diplomatic pentru controlul programului nuclear iranian. Tensiuni persistente și trecutul acordului denunțat SUA și alte state occidentale suspectează de decenii că Iranul urmărește obținerea armelor nucleare, acuzație respinsă de Teheran, care susține că programul său are doar scopuri civile. Washingtonul s-a retras în 2018 din acordul nuclear internațional, invocând lipsa unor garanții privind rachetele balistice iraniene. Recent, Donald Trump a reluat dialogul, trimițând o scrisoare regimului de la Teheran pentru a propune un nou cadru de negocieri. Presiuni diplomatice și sancțiuni intensificate În paralel cu aceste inițiative, SUA au impus noi sancțiuni asupra sectorului petrolier iranian și au menținut amenințările privind o intervenție militară. Oficialii americani insistă că soluția preferată este una diplomatică, dar nu exclud folosirea forței pentru a împiedica Iranul să devină o putere nucleară.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră