miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

506 articole
Internațional

Declin fiscal continuu al SUA în următorii ani, avertizează agenția Moody's

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal. Agenția de evaluare financiară Moody's a avertizat marți că soliditatea fiscală a Statelor Unite se află pe un trend descendent, pe fondul adâncirii deficitului bugetar și al accesibilității tot mai reduse a datoriei, potrivit Reuters. Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal Raportul agenției subliniază că situația financiară a SUA s-a deteriorat încă din noiembrie 2023, când Moody's a înrăutățit perspectiva ratingului suveran „AAA”. Citește și: EXCLUSIV Ministerul condus de Burduja, bun și pentru pilele lui Ciolacu: milionarul din contracte cu statul Dolha, CA-uri la Energie Conform estimărilor Moody’s, ponderea datoriei în PIB va ajunge la 130% până în 2035, față de aproape 100% în 2025, iar cheltuielile cu dobânzile vor crește la 30% din venituri, comparativ cu 9% în 2021. În acest context, agenția avertizează că, chiar și într-un scenariu economic favorabil, sustenabilitatea datoriei americane rămâne semnificativ mai slabă decât în cazul altor țări cu rating suveran „AAA”. Deciziile politice amplifică incertitudinea piețelor Raportul Moody’s vine într-un moment de incertitudine pe piețele financiare, amplificată de recentele taxe vamale impuse de președintele Donald Trump partenerilor comerciali cheie. Măsura a stârnit îngrijorări în rândul investitorilor, care se tem de presiuni inflaționiste și de o încetinire economică accentuată. Moody’s, singura agenție care menține ratingul „AAA” În timp ce Moody’s păstrează ratingul „AAA” al SUA, Standard & Poor’s și Fitch au redus deja calificativul la „AA+”, invocând deteriorarea fiscală. Agenția subliniază că o ajustare bugetară eficientă necesită reduceri masive de cheltuieli, însă acestea sunt dificil de implementat în actualul climat politic. Deși taxele vamale ar putea contribui temporar la creșterea veniturilor, pe termen lung, ele riscă să afecteze economia, diminuând efectele pozitive asupra bugetului.

Agenția Moody’s avertizează: SUA, declin fiscal (sursa: Facebook/The White House)
Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia a negociat cu SUA să i se ridice sancțiunile pe exportul de cereale. Sancțiunile, impuse de UE

Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale. Statele Unite au anunțat marți încheierea unor acorduri separate cu Ucraina și Rusia, menite să garanteze siguranța navigației în Marea Neagră și un armistițiu limitat privind infrastructurile energetice. Aceste înțelegeri prevăd ca Moscova și Kievul să oprească atacurile reciproce asupra obiectivelor energetice și să asigure securitatea transportului maritim. Însă Kremlinul vrea ridicarea sancțiunilor privind exporturile de cereale. Rusia cere ridicarea sancțiunile pe cereale Kremlinul a transmis că acordul va intra în vigoare doar după ridicarea sancțiunilor occidentale ce afectează exporturile ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români În special, Moscova cere reconectarea băncii Rosselkhozbank la sistemul SWIFT și eliminarea restricțiilor impuse companiilor ruse de export și transport maritim. Siguranța navigației în Marea Neagră În cadrul acordului, Rusia și SUA au convenit asupra „garantării securității navigației în Marea Neagră, nerecurgerea la forță și prevenirea utilizării navelor comerciale în scopuri militare”. Moscova insistă ca navele comerciale care acostează în porturile ucrainene să nu fie folosite pentru transportul de arme și muniții. Durata și aplicabilitatea armistițiului Potrivit Kremlinului, armistițiul parțial a fost stabilit pentru o perioadă de 30 de zile, dar cu aplicare retroactivă începând din 18 martie, data ultimei convorbiri între președinții Vladimir Putin și Donald Trump. Dacă nu va fi prelungit, durata efectivă a armistițiului va fi mai scurtă.

12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români Foto: U.S. Customs and Border Protection-Houlton Sector
Eveniment

Fox News: 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români

Circa 12% din ilegalii prinși, în anul fiscal 2024, când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), erau români, arată, azi, Fox News. Reportajul a apărut cu puțin timp înainte ca guvernul SUA să anunțe că suspendă decizia de a permite cetățenilor români să circule fără vize în SUA. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români 12% din ilegalii prinși când treceau granița în sectorul Houlton, din Maine (SUA), români „Potrivit unui expert în imigrație, relaxarea cerințelor canadiene privind vizele ar putea fi cauza unei creșteri a numărului de imigranți ilegali români care trec granița spre Statele Unite. «În primul rând, motivul pentru care vin din Canada este că Canada a ridicat cerințele de viză pentru români în 2017, cred», a declarat Mark Krikorian, director executiv al Centrului pentru Studii de Imigrație, pentru Fox News Digital. „Deci este mult mai simplu să ajungi în Canada decât aici dacă ești român. Și atunci te furișezi peste graniță. Și de ce nu stai în Canada în loc să vii aici? Nu știu”. Datele U.S. Customs and Border Protection din sectorul Houlton din Maine arată că românii au reprezentat mai puțin de 1% din traversările frontierei în anul fiscal 2023. În anul fiscal 2024, acest număr a crescut la aproape 12%. Din 344 de treceri ilegale în sector, 40 de persoane au fost identificate ca fiind cetățeni români”, arată Fox News. Sectorul Houlton este în nord-estul statului Maine, la graniță cu regiunea New Brunswick, din Canada.  Expertul citat de Fox News a apreciat că, dacă se vor ridica vizele, se va reduce numărul românilor care intră ilegal în SUA, dar va crește numărul celor care vor sta mai mult decât perioada permisă, de 90 de zile.   

SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor Foto: Facebook
Politică

BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români

SUA anunță oficial că suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români.  Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă „Sunt convins că revizuirea includerii României în programul Visa Waiver este o măsură strict tehnică, parte a unui proces de reevaluare globală a riscurilor la adresa securităţii SUA. Nu există în acest moment vreo legătură concretă cu paşii comuni efectuaţi până acum de România şi Statele Unite în cadrul programului Visa Waiver. Am îndeplinit toate criteriile şi ne-am câştigat pe merit locul în acest program”, a fost reacția lui Ciolacu.  SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor Guvernul american revizuieşte recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerinţelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunţat marţi Departamentul pentru Securitate Internă al SUA.În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA) pentru cetăţenii români.Această suspendare va rămâne în vigoare până când Statele Unite vor finaliza revizuirea. Prin urmare, cetăţenii români care doresc să călătorească în Statele Unite în scop de afaceri sau turistic pe termen scurt vor trebui să solicite în continuare obţinerea unei vize la neimigrant ("B") la o ambasadă sau consulat al SUA. Departamentul nu transmite și o dată posibilă la care România ar putea fi acceptată în program. Inițial, se convenise că românii ar fi trebuit să călătorească în SUA fără vize din 31 martie.

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 Foto: Facebook Lokheed Martin
Politică

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35

Primul lider politic român care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe să cumpere avioane F-35 și să se orienteze spre Rafale: Claudiu Năsui, vicepreședinte al USR, a scris pe X/Twitter că, totuși, aparatul american este „de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare”.  Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul lider care întreabă dacă România n-ar trebui să renunțe la F-35 „Haosul administrației Trump face țările să renunțe la F35. Ar trebui și România să renunțe la el și să cumpere Rafale? Deocamdată Canada și Portugalia au renunțat la achiziția de F35.  Văd un risc prea mare să nu mai poată folosi avioanele în caz de nevoie dacă administrația SUA nu le-ar permite. F35 nu are buton de oprire de la distanță, în schimb are mult software care e dependent de servere americane constant pentru puneri la zi. Și, pe lângă asta, are componentele esențiale produse în SUA de care e nevoie pentru mentenanță. Singura țară căreia i-a fost permis să schimbe sistemele F35 cu unele locale este Israel, de aceea ei au varianta F35I. Care sunt alternativele europene dacă o țară nu vrea să depindă de SUA? În principal sunt trei avioane: Rafale (produs de Dassault), Eurofighter (produs de un consorțiu de firme europene) și Gripen (produs de Saab). Gripen este un avion bun, dar dacă vrem să evităm dependența de SUA atunci nu este o opțiune. Nu de alta, dar din 2016 încoace motoarele celor mai noi modele sunt produse în SUA. Rafale și Eurofighter sunt avioane produse în întregime în Europa. Iar între cele două, Rafale este singurul care are și capabilități ‚stealth’, adică poate să fie invizibil pe radar. Suplimentar este mult mai polivalent, poate să facă mai multe lucruri, decât Eurofighter. Unul este făcut să fie multirol, celălalt făcut să facă superioritate aeriană. Întrebarea e ce ar trebui să facă România? Argumentul pentru menținerea F35 este că este de departe cel mai bun avion în termen de capabilități militare. Este și cel mai scump de operat. Prețul unitar este mare, dar este mult scăzut de faptul că are o producție la scară imensă ceea ce îi ieftinește costul individual. Asta, apropo, ajută mai ales SUA să-l cumpere și ei mai ieftin pentru că i se amortizează costurile pe un număr mult mai mare. Chiar și haosul administrației Trump este vremelnic. Președintele are mandat de 4 ani în SUA, dar un avion de luptă îl cumperi pentru câteva decenii”, a arătat deputatul USR, pe X. 

Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance Foto: presidency.ro
Politică

Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”

Primul oficial român care-i dă dreptate lui JD Vance: „Democrația noastră nu e în cea mai bună formă”, spune Bolojan la Antena 3. În interviul pentru acest post, președintele interimar al României a evitat să critice CCR pentru anularea alegerilor prezidențiale, dar a afirmat că a fost „de nedorit”. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Primul oficial român care-i dă dreptate lui Vance „Trebuie să înțelegem și perspectiva americană asupra libertăților pentru că au campanii foarte dure în Statele Unite ale Americii pe care le vedem că se derulează la fiecare ciclul electoral. Dar una este stabilitatea unui sistem politic american în care și interferențele străine nu au efectul pe care îl au în România. Din acest punct de vedere cu siguranță dacă am fi fost o democrație cât se poate de consolidată ar fi trebuit să fim mai rezistenți la astfel de atacuri. Și atunci vicepreședintele JD Vance în acel discurs în care ne-a dat exemplu cred că a avut dreptate spunând că nici democrația noastră nu e în cea mai bună formă dacă prin astfel de atacuri hibride a putut fi afectat procesul electoral și cred că recâștigarea încrederii în instituții e un element foarte important și asta înseamnă inclusiv derularea unui proces electoral cât mai corect”, a spus Bolojan. „Curtea avea această competență” „Anularea alegerilor prezidențiale a fost un lucru excepțional, de nedorit, din start un astfel de eveniment generează suspiciuni, în interior tot felul de scenarii care duc la o împărțire a societății între cei care cred că a fost o decizie justă și cei care cred că a fost un abuz. E clar că conform Constituției, Curtea avea această competență și a luat o decizie într-o competență constituțională. Așa cum apare din toate datele am avut o situație în care un candidat care cu toate că a avut o campanie bună în zona de online, a declarat cheltuieli zero și deci a fost o situația în care clar legislația finanțării campaniei electorale nu a fost respectată”, a mai explicat președintele interimar. 

SUA cer închiderea programului nuclear iranian (sursa: cbsnews.com)
Internațional

SUA vor închiderea totală a programului nuclear iranian

SUA cer închiderea programului nuclear iranian. Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, a declarat că Iranul trebuie să renunțe complet la ambițiile sale nucleare. SUA cer închiderea programului nuclear iranian „Toate opțiunile sunt pe masă”, a afirmat el la CBS, avertizând că o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu ar fi inevitabilă dacă Iranul ar obține arme nucleare. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Donald Trump a trimis o scrisoare liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, îndemnând la negocieri pentru evitarea unei intervenții militare. În ciuda refuzului oficial al lui Khamenei, guvernul iranian a transmis semnale mixte privind posibilitatea unor discuții. Retragerea SUA din acordul nuclear În 2018, Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear iranian, care limita programul atomic al Teheranului în schimbul ridicării sancțiunilor. După această decizie, Iranul a încetat să mai respecte termenii înțelegerii, amplificând tensiunile regionale.

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România Foto: Facebook
Politică

Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România

Călin Georgescu este lăudat, cu folosirea unor informații false, într-o publicație din SUA, National Interest, care cere retragerea trupelor americane din România. De exemplu, publicația susține că Georgescu a fost propus oficial de două ori ca premier, în 2020 și 2021, ceea nu este adevărat. Fostul CEO al Center for the National Interest, Dimitri Simes, s-a născut la Moscova și, potrivit presei americane, a păstrat legăturile cu Rusia. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal National Interest îi face un portret laudativ fostului candidat, ignorând complet atacurile sale la adresa SUA și laudele la adresa Rusiei.  Georgescu, lăudat cu informații false într-o publicație din SUA care cere retragerea din România „Este un specialist în știința solului care a lucrat pentru ONU în calitate de raportor special, iar raportul său din 2012 privind efectul nociv pe termen lung al testelor americane cu bombe nucleare în Insulele Marshall se află și astăzi pe site-ul ONU. După ce a lucrat pentru ONU, Georgescu s-a ocupat de probleme de durabilitate în cadrul Clubului de la Roma. Georgescu a fost discutat ca potențial candidat pentru funcția de prim-ministru încă din 2010; el a fost propus oficial ca prim-ministru în 2020 și 2021.  Trecutul lui Georgescu arată că este un om care cunoaște bine drepturile omului și durabilitatea și al cărui nume a fost vehiculat pentru conducerea politică cu mult înainte de 2024. Nu trecutul său, ci ideile sale au băgat frica în instituțiile NATO și UE”, scrie National Interest.  Însă articolul îl promovează pe Georgescu pentru a propune retragerea trupelor SUA din România.  „Modelul lui Georgescu reprezintă o a treia cale care ar permite și ar încuraja aliații noștri din NATO să ia propriile decizii suverane în materie de apărare, punând accentul pe încrederea în sine, în loc să ia garanția de securitate a SUA ca pe un dat sau să acționeze pentru a obține favoruri de la Washington prin creșterea cheltuielilor de apărare (...) Și dacă Trump este serios în ceea ce privește diplomația cu Rusia și pivotarea spre Asia, o retragere a trupelor din România și o anulare a planurilor de extindere a bazei aeriene ar servi ambelor scopuri. Procedând astfel, s-ar alinia intereselor americane, stimulând aliații noștri din Europa să facă mai mult pentru propriile nevoi de apărare și, pur și simplu, ar evidenția faptul că desfășurarea pe termen nelimitat a trupelor americane nu poate fi luată de bună”, mai scrie publicația conservatoare americană. 

Vizele pentru SUA ar putea rămâne necesare în cazul românilor (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Vizele pentru SUA, cerute românilor, ar putea să nu fie eliminate. Motivul: politica lui Trump

Vizele pentru SUA ar putea rămâne: revizuirea procesului de includere a României în programul Visa Waiver ridică incertitudini privind accesul fără viză pentru cetățenii români, potrivit unor surse din Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, citate de Știrile PRO TV. Vizele pentru SUA ar putea rămâne Această reevaluare are loc în contextul politicii administrației Donald Trump, care prioritizează combaterea imigrației și securizarea granițelor, aspecte ce ar putea influența negativ șansele României de a rămâne pe lista țărilor eligibile. Citește și: EXCLUSIV Florin Vlădică, omul lui Frank Timiș în Africa și dealer de armament, numit de Bolojan stăpânul informațiilor secrete la Cotroceni Într-un scenariu favorabil, procesul ar putea reprezenta doar o verificare administrativă de rutină, prin care Homeland Security se asigură că toate cerințele tehnice și de securitate sunt respectate, fără a provoca întârzieri semnificative. Cu toate acestea, dacă administrația Trump va considera că aderarea României la Visa Waiver implică riscuri pentru securitatea națională sau favorizează imigrația ilegală, autoritățile americane ar putea recomanda o amânare sau chiar o revocare a deciziei, un scenariu fără precedent.

Criticii lui Trump, interdicție în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Pentru că l-a criticat pe Trump, un cercetător francez a primit interdicție să intre în SUA

Criticii lui Trump, interdicție în SUA. Ministrul francez al Cercetării și-a exprimat "îngrijorarea" după ce autoritățile americane au refuzat accesul unui cercetător francez de la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS), care se deplasa în SUA pentru a participa la o conferință lângă Houston, potrivit Le Monde.  Criticii lui Trump, interdicție în SUA Cercetătorul a fost respins la frontieră și deportat, se pare, din cauza unor mesaje personale de pe telefonul său, care conțineau critici la adresa politicilor de cercetare ale fostului președinte american Donald Trump. Citește și: De ce a fost iertat de închisoare șoferul care a rupt un om în două, la propriu, pe trecerea de pietoni Potrivit unei surse diplomatice, incidentul a avut loc pe 9 martie, când cercetătorul specializat în domeniul spațial a fost supus unui control aleatoriu la sosirea în Statele Unite. În timpul verificării, autoritățile au inspectat atât laptopul său de serviciu, cât și telefonul personal. Se presupune că în timpul percheziției au fost descoperite mesaje referitoare la tratamentul aplicat comunității științifice în timpul administrației Trump. Oficialii americani ar fi considerat că aceste mesaje "se traduc prin ură față de Trump și pot fi interpretate ca acte de terorism". FBI, la un pas să deschidă un dosar Ca urmare, cercetătorului i-au fost confiscate dispozitivele profesionale și personale și a fost expulzat în Europa a doua zi. O altă sursă a declarat pentru AFP că autoritățile americane l-au acuzat pe cercetător de mesaje "instigatoare la ură și conspiraționiste". Acestuia i s-ar fi spus că FBI va deschide o investigație, însă acuzațiile au fost ulterior retrase. Incidentul vine pe fondul mai multor măsuri controversate adoptate de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, care au vizat comunitatea științifică, inclusiv reduceri drastice ale bugetului și cenzura anumitor teme în cercetarea finanțată de stat. Franța invocă "libertatea de expresie" Ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste, a luat apărarea cercetătorului, afirmând: "Libertatea de opinie, cercetarea liberă și libertățile academice sunt valori pe care vom continua să le apărăm cu mândrie. Voi susține dreptul tuturor cercetătorilor francezi de a rămâne fideli acestor principii, respectând, desigur, legea." Ministerul francez de Externe a recunoscut suveranitatea SUA în privința politicii de imigrare, dar a condamnat situația, subliniind angajamentul Franței pentru libertatea de expresie și cooperarea științifică. Ambasada SUA din Paris, contactată de AFP, a redirecționat solicitările către serviciile vamale, care nu au oferit încă un răspuns oficial.

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA (sursa: Pexels/Omar Ramadan)
Internațional

Germania își avertizează cetățenii în legătură cu călătoriile în SUA

Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA. Guvernul german a revizuit marți recomandările de călătorie pentru Statele Unite, subliniind că nici viza americană, nici autorizația ESTA nu garantează automat intrarea în țară. Decizia vine după ce mai mulți cetățeni germani au fost reținuți la frontieră, a anunțat Ministerul de Externe de la Berlin. Germania avertizează asupra călătoriilor în SUA Ministerul de Externe german a actualizat informațiile oficiale pentru a clarifica faptul că autoritățile americane de frontieră au ultimul cuvânt în privința acceptării vizitatorilor, indiferent de documentele de călătorie deținute. Citește și: Lovitură pentru Antonescu, șanse mari pentru ca Simion să prindă turul doi: Anamaria Gavrilă s-a retras din competiția pentru Cotroceni „Decizia finală dacă o persoană poate intra în SUA le aparține autorităților americane de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului. Cu toate acestea, oficialul german a precizat că această modificare nu constituie un avertisment de călătorie, ci doar o clarificare menită să evite eventuale confuzii. Politica de imigrație a SUA, sub monitorizarea Berlinului Schimbarea recomandărilor vine pe fondul unei politici de imigrație mai stricte impuse de administrația Trump. După învestirea sa pe 20 ianuarie, președintele american a semnat mai multe ordine executive care vizează controale mai stricte la frontiere, verificări riguroase pentru vize, măsuri dure împotriva migranților fără documente. Autoritățile germane analizează dacă recentele rețineri ale unor cetățeni germani la intrarea în SUA sunt rezultatul unei schimbări de politică. Cetățeni germani reținuți la frontieră Ministerul de Externe german a confirmat că trei cetățeni germani au fost reținuți recent la intrarea în SUA. Două cazuri au fost soluționate, iar persoanele respective s-au întors în Germania. Un al treilea caz este încă în desfășurare, fiind gestionat de consulatul german din Boston. Potrivit postului american WGBH, un cetățean german posesor de Carte Verde (Green Card) a fost reținut în martie pe aeroportul din Boston și se află într-un centru de detenție. Berlinul nu a oferit încă detalii despre situația actuală a acestuia. Ce trebuie să știe călătorii germani despre SUA? Actualizarea recomandărilor de călătorie subliniază că obținerea unei autorizări ESTA sau a unei vize SUA nu garantează accesul în țară. Autoritățile de frontieră au dreptul să refuze intrarea, indiferent de documentele prezentate. Germanii care intenționează să călătorească în SUA sunt sfătuiți să fie conștienți de aceste reguli și să se informeze în prealabil pentru a evita situații neplăcute.  

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare (sursa: Pexels/Abdul Naser Sahebzada)
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Influentă publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu Foto: Baza Aeriana 57
Politică

Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu

O publicație conservatoare din SUA, The American Conservative, cere retragerea trupelor americane de la baza aeriană Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” („It’s Time to Cut Romania Off/ Walking away from an expensive peripheral air base fits neatly with several of the Trump administration’s priorities”), titrează publicația. Revista The American Conservative a fost fondată de Pat Buchanan în 2001 și se apreciază că, în 2016, l-ar fi ajutat pe actualul vicepreședinte JD Vance să-și facă binecunoscută cartea „Hillbilly Elegy”. Publicația scrie că promovează „reținerea în afacerile externe pe baza intereselor naționale vitale ale Americii”.  Citește și: Pariorii de pe Polymarket cred într-un un câștigător detașat al prezidențialelor. Pisaroglu, recent lansat, cotat peste Lasconi Influentă publicație conservatoare cere retragerea trupelor de la Kogălniceanu Articolul publicat la 14 martie arată că Marea Neagră nu prezintă nici o importanță strategică pentru SUA: „Retragerea sprijinului american pentru bază nu ar fi în dezacord cu prioritățile administrației din secolul XXI; într-adevăr, le-ar sprijini și le-ar consolida. Trump este în mod clar interesat de realinierea politicii externe americane cu interesul său național. Aceasta înseamnă dezangajarea din Europa, orientarea către Asia și cheltuirea banilor americani pentru cetățenii americani în loc de aventuri inutile în străinătate (...) România încă pare să creadă că America are nevoie de această bază, ceea ce poate explica de ce s-a simțit încrezătoare în a sfida dorințele administrației Trump cu privire la Georgescu. Dar, în timp ce ultimul președinte republican, George W. Bush, a invitat România în NATO și a crezut că obiectivul Americii ar trebui să fie răspândirea democrației cât mai departe posibil, acest președinte vede lumea în mod clar diferit, și pe bună dreptate.  Să luăm, de exemplu, localizarea bazei. Dacă America ar încerca să păstreze unipolaritatea, o bază la Marea Neagră - a cărei prezență este un iritant permanent pentru Rusia - ar putea avea sens. Dar, din perspectiva unei politici externe preocupate de interesul național, America nu câștigă prea mult de pe urma unei prezențe acolo. Turcia, aliat NATO - care găzduiește și o bază NATO importantă - controlează deja Bosforul. Iar Marea Neagră, deși este un corp de apă regional important, nu este chiar un element asupra căruia Statele Unite trebuie să aibă un anumit control. Ea reprezintă doar aproximativ 2,5 % din comerțul internațional. Spre deosebire de Pacificul de Vest, în care se află posesiuni americane precum Guam și Hawaii, Marea Neagră nu este aproape de nicio masă de pământ american”.  The American Conservative arată că baza - care găzduiește acum 4.000 de militari americani - este scumpă, chiar dacă România s-a angajat să plătească costurile de 2,7 miliarde de dolari pentru extindere.  „Baza este importantă pentru România, desigur, care se uită în prezent peste mare spre o Rusie care și-a extins coasta Mării Negre prin cucerirea unei mari părți din sudul Ucrainei și a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. Dar importanța sa pentru România nu o face importantă pentru Statele Unite”, mai arată autorul articolului, Anthony J. Constantini.  Articolul vorbește despre decizia prostească („tomfoolery”) de a interzice candidatura lui Călin Georgescu, în pofida numeroaselor semnale de la Washington DC. „Dezvăluirea că, de fapt, a fost un partid de centru care a cumpărat conturile TikTok în încercarea de a-l promova pe Georgescu (despre care credeau că nu va câștiga, ci va lua voturi de la un alt candidat de dreapta) se pare că nu a avut nicio influență asupra cazului”, scrie The American Conservative. Însă articolul apreciază că această situație este o „oportunitate” pentru administrația Trump să-și retragă trupele. „Chiar dacă establishmentul românesc permite unui candidat cu adevărat de dreapta să candideze - și poate, dacă se simte deosebit de democratic, să câștige - nu va schimba interesele naționale geografice ale Americii. Administrația Trump (...) este în mod clar interesată în reducerea risipei și în reajustarea politicii externe americane. Ar trebui să înceapă prin a analiza mai atent prezența noastră militară în România”, se încheie articolul. 

Nr.2 în AUR, Claudiu Târziu, îl atacă pe Trump Foto: Facebook
Politică

Nr. 2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze

Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump și-l apără pe Iohannis: președintele SUA trebuie să-și ceară scuze de la România, cere Claudiu Târziu, președinte al Consiliului Național al AUR. Târziu s-a supărat după ce președintele SUA i-a spus secretarului general al NATO, Mark Rutte, că a avut drept contracandidat la șefia alianței nord-atlantice o „altă persoană”, de care nu i-a plăcut.  Însă Trump nu a menționat nici România, nici pe Iohannis. Citește și: Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini. Impact: 1,1% din PIB Târziu a reacționat însă dur, pe Facebook, apreciind că Trump „a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere”. La 21 iaunuarie, președintele CN al AUR îl lăuda însă pe Trump: „Declarațiile lui Donald Trump de ieri marchează un moment de răscruce: o lecție despre suveranitate, curaj și apărarea interesului național”.  Nr.2 în AUR îl atacă pe Trump „Președintele SUA, Donald Trump, a jignit România fără să clipească și niciun oficial de la București nu a avut demnitatea de a-i atrage atenția asupra gestului incalificabil pe care si-a permis să-l facă. Atunci când a ridiculizat candidatura lui Klaus Iohannis la NATO în public, de față cu actualul Secretar General, Mark Rutte, Donald Trump a ignorat eroii români morți în teatrele de război din afara granițelor țării, sacrificiile militarilor și populației pentru efortul de susținere a Alianței și devotamentul unui aliat de încredere.   Poate că distanța de la Washington și până la Kogălniceanu sau Deveselu, unde servesc militarii americani pe flancul estic al NATO, e prea mare pentru perspectiva președintelui SUA. Dar reacțiile primitive, hăhăiala degradantă cu care a fost primită ofensa lui Donald Trump la București demonstrează că distanța dintre România și lumea civilizată se apropie de plus infinit.   Cine a fost Klaus Iohannis și ce a făcut el în cele două mandate ale sale e problema noastră, a românilor. Avem multe să-i reproșăm și am făcut-o, inclusiv prin proteste de stradă. Nu uităm și nu ignorăm ce a făcut rău și nici ce nu a făcut pentru români. Însă respectul pentru actualul sau foștii președinți ai României este o componentă a imaginii pe care statul român și-o asumă sau o tolerează în plan internațional.   Nu vom putea recâștiga respectul partenerilor internaționali decât atunci când vom reînvăța să ne respectam pe noi înșine!   Încă nu e târziu pentru scuzele cuvenite din partea administrației de la Washington!”, a scris Târziu. 

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia așteaptă notificare oficială de la SUA privind propunerea de încetare a focului în Ucraina

Rusia așteaptă clarificări din partea SUA. Moscova a anunțat miercuri că așteaptă o informare oficială din partea Washingtonului cu privire la propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile în Ucraina, acceptată de Kiev după trei ani de război. Această propunere a fost discutată în cadrul unei întâlniri diplomatice americano-ucrainene la Jeddah, Arabia Saudită. Rusia așteaptă clarificări din partea SUA "Avem prevăzute contacte cu americanii în zilele următoare și contăm pe acestea pentru a obține o informație completă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Citește și: Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023 - INS În timp ce Rusia așteaptă clarificări, o discuție directă între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin este considerată posibilă într-un termen scurt. Trump a declarat marți că urmează să vorbească cu omologul său rus în cursul acestei săptămâni. SUA – Rusia, discuții despre încetarea focului Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că SUA vor avea miercuri contacte oficiale cu Rusia pentru a discuta detaliile acordului de încetare a focului. "Cu toții așteptăm cu nerăbdare răspunsul Rusiei și îi îndemnăm cu fermitate să ia în considerare încetarea tuturor ostilităților", a afirmat Rubio. În cazul unui refuz al Rusiei, SUA și aliații săi vor trebui să reevalueze poziția Moscovei și intențiile sale reale în acest conflict. Putin, reticent în fața condițiilor americane O sursă apropiată de președintele rus a declarat că lui Vladimir Putin îi va fi dificil să accepte propunerea americană, în special în contextul reluării livrărilor de arme și a schimbului de informații dintre SUA și Ucraina. "Putin are o poziție puternică, dat fiind faptul că Rusia avansează pe front", a declarat sursa pentru Reuters. Liderul rus ar putea cere garanții suplimentare și nu va renunța la pretențiile asupra teritoriilor deja anexate – Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie și Crimeea. Europa cere un răspuns din partea Rusiei Liderii europeni au solicitat Rusiei să ofere un răspuns clar cu privire la propunerea de încetare a focului. "În acest moment, mingea este în terenul lui Putin", a declarat cancelarul german Olaf Scholz. De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au salutat acordul de la Jeddah, subliniind că acum decizia finală aparține Moscovei. SUA reiau sprijinul militar pentru Ucraina În paralel cu negocierile, Washingtonul a anunțat ridicarea imediată a suspendării ajutorului militar pentru Ucraina, inclusiv reluarea schimbului de informații. Această decizie vine după un schimb tensionat de replici între Trump, vicepreședintele său JD Vance și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri desfășurate pe 28 februarie în Biroul Oval. Frontul de luptă: atacuri și cuceriri teritoriale În timp ce discuțiile diplomatice continuă, luptele de pe front nu dau semne de încetare. La Odesa, un atac rusesc cu rachetă balistică a provocat moartea a patru persoane și a avariat o navă sub pavilionul Barbados. Rusia a anunțat cucerirea a cinci localități din apropierea orașului Sudja, în regiunea rusă Kursk, unde forțele sale continuă să împingă trupele ucrainene spre graniță. Ucraina a efectuat un atac masiv cu drone asupra Moscovei și a regiunilor înconjurătoare, ca răspuns la agresiunile rusești. „Dacă” vs „cum” În contextul în care negocierile continuă, întrebarea cheie rămâne dacă Rusia va accepta încetarea focului sau dacă războiul va escalada în continuare. Potrivit consilierului american pentru securitate națională, Mike Walz, discuțiile nu mai sunt despre „dacă” războiul trebuie să se încheie, ci „cum” acest lucru va fi posibil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră