sâmbătă 11 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

sua

900 articole
Politică

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat

Președintele Nicușor Dan a publicat un comentariu în publicația de orientare conservatoare NewsMax în care prezintă cooperarea dintre România și SUA, arată ce proiecte comune se dezvoltă - inclusiv “implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea“ - și afirmă că “în România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat“.  Referindu-se la proiectele economice și militare de viitor, el a arătat: “În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc“.  “Leadershipul american se bucură de un respect profund“ Editorial, integral, tradus de news.ro: “America la 250 de ani - Scopul nostru comun   Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie - nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei - asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente.După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii - individuale, politice şi economice.Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii.România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională.Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni.România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei.Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global.În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare“. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine.La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin.Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!“

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat
Gigantul american Lear își restrânge operațiunile din Iași: concedieri în valuri până în toamnă
Eveniment

Gigantul american Lear își restrânge operațiunile din Iași: concedieri în valuri până în toamnă

Americanii de la Lear Corporation continuă restructurarea operațiunilor din Iași, unde sute de angajați sunt afectați de concedieri colective și de mutarea unor proiecte către alte fabrici ale grupului. Lear, concedieri masive la fabrica din Iași Potrivit AJOFM Iași, disponibilizările au început deja și se vor desfășura în mai multe etape până în această toamnă. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Decizia vine pe fondul declinului industriei auto europene și al reorganizării globale a companiei, care își reduce activitatea la fabrica din Lețcani. Procesul de restructurare a început încă din primăvara anului trecut și continuă prin comprimarea producției și diminuarea numărului de locuri de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“
Politică

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“

Siegfried Mureșan răspunde acuzațiilor că numirea sa ca premier ar afecta relația cu SUA și contrazice afirmația lui Sebastian Ghiță, care a susținut că Donald Trump îl susține pe Grindeanu. “Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu“, a scris Mureșan pe Facebook.  Citește și: VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București În ianuarie 2017, Grindeanu și Liviu Dragnea au fost la Washington DC, în perioada în care se desfășurau ceremoniile de investire a președintelui Donald Trump. Cei doi au prezentat publicat câteva fotografii ridicole în care păreau că încearcă să-l abordeze pe Trump, aflat la o masă la restaurant.  “Modelul PSD de europarlamentar este cel care stă doar la sediul PSD“ “Consider că rolul SUA pentru securitatea și unitatea Europei a fost mereu important. Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu. La propunerea mea, Partidul Naţional Liberal a aderat în anul 2023 la Uniunea Democrată Internațională, cea mai mare familie politică de centru-dreapta din lume, din care face parte și Partidul Republican al SUA. Suntem acolo în legătură cu mulți colegi americani care lucrează pentru o relație transatlantică bună“, a arătat Siegfried Mureșan.  El i-a criticat pe europarlamentarii PSD pentru absența de la dezbaterile din Parlamentul European. “La presiunea Parlamentului European, sub coordonarea mea ca negociator-șef al Parlamentului, Comisia Europeană a agreat anul trecut o alocare suplimentară de aproape 50 de miliarde de euro pentru fermierii din România și din Europa, ca sprijin în contextul Acordului Mercosur. Când noi, europarlamentarii PNL luptam pentru interesele fermierilor români, PSD era absent din orice dezbatere legată de Mercosur. După ce noi am agreat fonduri suplimentare pentru fermieri și am încheiat negocierile privind Mercosur, abia atunci a auzit PSD de acest dosar și a început să facă gălăgie alături de AUR“ “Mulți europarlamentari PSD sunt mereu codași la prezența în Parlamentul European și nu influențează nimic. Modelul PSD de europarlamentar la Bruxelles este cel care stă doar la sediul PSD din București și pe care nu îl cunoaște nimeni în Parlamentul European“ “Am apărat interesele agriculturii românești în Parlamentul European, unde europarlamentarii PSD au absentat atunci când interesele fermierilor europeni erau în pericol“, a mai scris europarlamentarul PNL.     

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații
Politică

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații

Președintele AUR, George Simion, a criticat guvernul României pentru că a permis folosirea, de către SUA, a bazei aeriene de la Kogălniceanu și i-a reproșat ministrului de Externe, Oana Țoiu, că nu l-a sunat pe ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi. AUR s-a abținut la votul din Parlament prin care s-a permis avioanelor SUA să folosească baza de la Kogălniceanu. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Rutte a lăudat România și a oferit-o ca exemplu “Mark Rutte, secretarul general al NATO, a afirmat că 500 de avioane americane au decolat de la baze din Italia pentru a sprijini operațiunea militară împotriva Iranului. Iar despre România a menționat că a redus numărul zborurilor comerciale întrucât a trebuit să folosească aeroporturile pentru facilitățile destinate avioanelor-cisternă.  Grav, foarte grav. Iranul se înfurie cumplit și proferează amenințări la adresa Italiei și a României.  Ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, a dezmințit public imediat: „Nu am participat niciodată la nicio inițiativă militară”. Apoi l-a sunat pe ministrul de Externe, Araghchi, căruia i-a transmis personal că „Italia nu a participat niciodată la nicio inițiativă militară și nu a autorizat niciodată utilizarea bazelor pentru război împotriva Iranului”. Oana Țoiu, mai comodă, nu a sunat pe nimeni, doar le-a cerut subalternilor să scrie trei rânduri către presă în care a mormăit ceva privind Carta ONU, menționând moale: „Reiterăm că România nu a fost parte a acestui conflict, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice”, bla-bla-bla... E limpede, ăștia nu se lasă până nu ne împing într-un război”, a scris Simion, pe X.  Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marţi că este de acord cu criticile preşedintelui american Donald Trump la adresa NATO, dar a insistat că, în ciuda unor frustrări din cadrul alianţei, membrii europeni ai acesteia au oferit sprijin operaţiunilor militare conduse de SUA şi, în acest sens, a dat drept exemplu România, potrivit Fox News, preluată de Agerpres. „O ţară precum România - în capitala sa, Bucureşti - a trebuit să reducă traficul aerian comercial, deoarece aeroportul era folosit pentru instalaţiile destinate avioanelor-cisternă. Aşadar, toate acestea se întâmplă”, a subliniat secretarul general al NATO.

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă
Internațional

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă

Negociatorii iranieni și americani au ajuns la un acord temporar de pace, de 60 de zile, afirmă mai multe publicații, dar liderii politici ai Iranului și ai SUA încă nu și-au dat acordul. Nici Israelul nu ar fi mulțumit, întrucât acordul nu acoperă problema rachetelor iraniene cu rază lungă de acțiune.  Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan „Negociatorii americani și iranieni au ajuns la un acord privind un memorandum de înțelegere cu o durată de 60 de zile pentru prelungirea armistițiului și demararea negocierilor privind programul nuclear al Iranului, însă președintele Trump nu și-a dat încă aprobarea finală, au declarat pentru Axios doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere. Nici Iranul nu și-a confirmat încă acceptul. De ce este important: semnarea memorandumului de înțelegere ar fi cea mai semnificativă realizare diplomatică de la începutul războiului, dar un acord final care să răspundă cerințelor nucleare ale lui Trump ar necesita în continuare negocieri intense”, scrie Axios.  Trafic prin Hormuz, restabilit, SUA ridică treptat propria blocadă Ce ar prevede memorandumul de înțelegere: Documentul are o durată de 60 de zile și va prevedea că traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz va fi „fără restricții”. Un oficial american a precizat că acest lucru înseamnă că nu vor exista taxe de trecere și nici hărțuiri, iar Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile. Blocada navală americană va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu restabilirea transportului maritim comercial. Memorandumul de înțelegere va include un angajament al Iranului de a nu urmări obținerea unei arme nucleare, au afirmat oficialii. De asemenea, acesta va preciza că primele chestiuni care vor fi negociate în perioada de 60 de zile vor fi modul de eliminare a uraniului puternic îmbogățit al Iranului și modul de abordare a îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA se vor angaja să discute despre ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate ca parte a negocierilor. Memorandumul de înțelegere va include, de asemenea, o discuție privind un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar. Jerusalem Post scrie că este posibil să existe un consens între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf și trimisul special al SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă conducerea de vârf a Iranului nu a acceptat încă un armistițiu.

Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice
Economie

Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice

Eversheds Sutherland (US) LLP, cu care Administrația Prezidențială a României a încheiat un contract, este componenta americană a rețelei globale de avocatură Eversheds Sutherland, una dintre cele mai mari firme juridice internaționale active în domeniile corporate, energie, infrastructură, litigii, fiscalitate, lobby și relații guvernamentale. Firma a rezultat în forma actuală în urma fuziunii dintre compania britanică Eversheds LLP și firma americană Sutherland Asbill & Brennan LLP, tranzacție finalizată oficial în februarie 2017. Documentele depuse în Statele Unite în baza Foreign Agents Registration Act (FARA), inclusiv certificatele de organizare și declarațiile de înregistrare, arată că Eversheds Sutherland (US) LLC a fost organizată în statul Georgia la 9 ianuarie 2017, cu sediul în Atlanta, la adresa 999 Peachtree Street, Suite 2300. Documentele îl indică drept organizator pe Thomas C. Herman, iar agentul înregistrat era Sutherland Asbill & Brennan LLP. Citește și: EXCLUSIV Penalități de 88 de milioane de euro pentru blindatele ciuntite Cobra II livrate de Otokar Ministerului Apărării În declarațiile depuse la Departamentul de Justiție al SUA, firma se descrie drept „o firmă de avocatură cu sediul în Statele Unite care furnizează servicii juridice într-o gamă largă de sectoare și industrii”. Tot acolo se precizează că structura de conducere este bazată pe un comitet executiv condus de Lino Mendiola, în calitate de U.S. CEO, și Adam Cohen, în calitate de U.S. Executive Partner. Originea firmei: de la fiscalitate și litigii, la o rețea juridică globală Rădăcinile Eversheds Sutherland (US) LLP sunt în Sutherland Asbill & Brennan LLP, una dintre cele mai cunoscute firme de avocatură din sudul Statelor Unite. Firma americană a fost fondată în 1924 de William Sutherland și Elbert Tuttle sub numele Sutherland & Tuttle. La momentul înființării, activitatea principală a firmei era concentrată aproape exclusiv pe drept fiscal. În anii următori, compania și-a extins practicile către drept corporativ, energie, servicii financiare, proprietate intelectuală, litigii comerciale și imobiliare. Un rol important în dezvoltarea firmei l-a avut Elbert Tuttle, care ulterior a devenit unul dintre cei mai respectați judecători federali americani și o figură asociată cu deciziile istorice privind drepturile civile în sudul SUA. În 1933, Joseph Brennan a devenit partener, iar firma și-a schimbat denumirea în Sutherland, Tuttle & Brennan. Ulterior, Mac Asbill Sr. s-a alăturat biroului din Washington, iar numele firmei a devenit Sutherland Asbill & Brennan LLP. În deceniile următoare, compania a crescut accelerat, mai ales în domeniile energiei, reglementării financiare și litigiilor complexe. În anii 1970 și 1980, firma și-a consolidat expertiza în sectorul energetic american, reprezentând companii petroliere, operatori de utilități și grupuri industriale. În paralel, Eversheds LLP, componenta britanică a viitoarei fuziuni, s-a dezvoltat ca una dintre cele mai mari firme juridice din Regatul Unit. Eversheds provenea dintr-o serie de fuziuni regionale între firme de avocatură britanice și a devenit, treptat, o rețea internațională cu prezență în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. În decembrie 2016, partenerii celor două firme au aprobat fuziunea transatlantică dintre Eversheds și Sutherland Asbill & Brennan. Noua structură a devenit operațională în februarie 2017 sub numele Eversheds Sutherland. Fuziunea a fost percepută în presa juridică internațională (Chambers and Partners, Legal 500, Law.com, The American Lawyer, Bloomberg Law, Reuters etc.) drept una dintre cele mai importante consolidări din piața avocaturii globale, deoarece combina o firmă britanică cu rețea internațională extinsă și o firmă americană foarte puternică în domeniile reglementării și energiei. Structura și domeniile de activitate Astăzi, Eversheds Sutherland funcționează ca o practică juridică globală care operează prin entități separate în diferite jurisdicții. Firma are mii de angajați și avocați în zeci de birouri din America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Eversheds Sutherland (US) LLP este specializată în:•    drept corporativ și fuziuni;•    litigii comerciale;•    energie și infrastructură;•    reglementare financiară;•    fiscalitate;•    proprietate intelectuală;•    relații guvernamentale și lobby;•    arbitraj internațional;•    securitate națională și conformitate;•    comerț internațional și sancțiuni. Contract cu un grup de companii românești din energie Documentele FARA depuse în decembrie 2025 arată că firma a reprezentat Romanian-American Strategic Advancement Initiative, o coaliție formată din trei companii energetice private din România: CIZ GAZ SA, IRIGC Impex SRL și MVN Structural Consulting SRL. Obiectivul declarat al colaborării era dezvoltarea relațiilor economice, diplomatice și de securitate dintre România și Statele Unite, cu accent pe proiectul „Vertical Corridor” din Europa Centrală și Balcani. Documentele indică și faptul că Eversheds Sutherland urma să ofere servicii de reprezentare și consultanță strategică în relația cu instituții și oficiali americani. În documentele depuse la Departamentul de Justiție apare explicit că activitățile includeau acțiuni care intră în categoria „political activities” conform legislației FARA. Lino Mendiola – CEO-ul operațiunilor din SUA Lino Mendiola este unul dintre cei mai importanți lideri ai firmei și apare în documentele oficiale drept U.S. CEO al Eversheds Sutherland (US) LLP. El conduce componenta americană a firmei și are un rol central în strategia globală a companiei. Mendiola este avocat specializat în litigii comerciale complexe și arbitraj internațional. De-a lungul carierei, el a reprezentat companii multinaționale în dispute privind energie, infrastructură și investiții. Potrivit profilului profesional publicat de firmă și analizelor din presa juridică americană, Mendiola este recunoscut pentru expertiza sa în litigii comerciale transfrontaliere și în arbitraje internaționale. Înainte de a ajunge la conducerea Eversheds Sutherland (US), el a lucrat în cadrul Sutherland Asbill & Brennan și a făcut parte din echipa care a gestionat integrarea operațiunilor americane după fuziunea din 2017. Publicații precum Law.com și The American Lawyer l-au descris drept unul dintre avocații implicați în transformarea firmei într-o platformă juridică globală capabilă să concureze cu marile firme londoneze și americane. Adam Cohen – partener executiv și specialist în fiscalitate Adam Cohen este U.S. Executive Partner al Eversheds Sutherland și unul dintre cei mai cunoscuți avocați americani în domeniul fiscalității. El și-a construit reputația în cadrul Sutherland Asbill & Brennan, unde a coordonat practica de taxe și reglementări fiscale. Cohen a lucrat la numeroase dosare privind legislația fiscală federală, interpretarea reglementărilor Internal Revenue Service și litigii privind taxe corporative. În presa juridică americană, Cohen este descris drept unul dintre avocații care au contribuit la consolidarea practicii fiscale a firmei, domeniu care reprezintă una dintre rădăcinile istorice ale Sutherland încă din anii 1920. El este frecvent inclus în clasamente Chambers USA și Legal 500 pentru drept fiscal și consultanță corporativă. Theodore H. Cominos Jr. – avocat specializat în lobby și relații guvernamentale Theodore H. Cominos Jr. apare în documentele FARA drept unul dintre partenerii implicați în reprezentarea inițiativei româno-americane din domeniul energetic. El este unul dintre semnatarii documentelor depuse la Departamentul de Justiție. Cominos este cunoscut în Washington pentru activitatea sa în domeniul relațiilor guvernamentale și al politicilor comerciale internaționale. Înainte de a lucra la Eversheds Sutherland, el a activat în domeniul consultanței strategice și al reprezentării intereselor companiilor în relația cu Congresul și administrația federală americană. Biografiile publice și articolele din presa juridică americană îl descriu drept specialist în:•    politici comerciale;•    sancțiuni economice;•    comerț internațional;•    energie și infrastructură;•    conformitate legislativă;•    relații cu autoritățile federale. Activitatea lui Cominos reflectă una dintre direcțiile în care s-a dezvoltat Eversheds Sutherland în ultimii ani: combinarea serviciilor juridice clasice cu activități de advocacy, relații guvernamentale și consultanță strategică. Mark Herlach – expert în politici publice și reglementare În documentele FARA apare și numele lui Mark Herlach, identificat ca partener al firmei. Herlach este asociat practicilor de reglementare și politici publice ale firmei. De-a lungul carierei, el a lucrat în proiecte legate de:•    energie;•    infrastructură;•    reglementări federale;•    relații internaționale;•    strategie corporativă. Profilurile profesionale publice arată că Herlach a lucrat atât în mediul juridic privat, cât și în proiecte de consultanță pentru companii active în sectoare strategice. Thomas C. Herman – organizatorul juridic al noii entități Documentele de organizare depuse în Georgia îl identifică pe Thomas C. Herman drept organizatorul juridic al Eversheds Sutherland (US) LLC în ianuarie 2017. Herman era asociat la acel moment cu Sutherland Asbill & Brennan LLP și a avut un rol administrativ și juridic în procesul de constituire al noii entități rezultate după fuziune. Datele din documente indică faptul că acesta folosea adresa oficială a firmei din Atlanta și o adresă de email asociată domeniului Sutherland. Relația cu lobby-ul și activitatea FARA Una dintre particularitățile Eversheds Sutherland este implicarea consistentă în activități de lobby și relații guvernamentale în Statele Unite. Componenta americană a firmei este activă în Washington DC și reprezintă companii, organizații comerciale și entități străine în relația cu instituțiile federale. Documentele depuse conform FARA arată că firma desfășoară activități care includ:•    reprezentare strategică;•    consultanță privind politici publice;•    relații diplomatice;•    promovarea intereselor economice;•    dezvoltarea proiectelor energetice;•    comunicare cu oficiali americani. În cazul inițiativei româno-americane, documentele indică plăți totale de 600.000 de dolari primite pentru activitățile desfășurate. Totodată, firma a raportat plăți de aproximativ 300.000 de dolari către Putala Strategies pentru servicii asociate activităților prevăzute în acord. Poziția pe piața globală a avocaturii Eversheds Sutherland este considerată una dintre cele mai importante firme juridice internaționale. Publicații precum Chambers and Partners, Legal 500, The American Lawyer și Law.com includ constant firma în clasamentele globale pentru:•    drept energetic;•    fiscalitate;•    litigii comerciale;•    infrastructură;•    arbitraj internațional;•    relații guvernamentale. Firma concurează cu alte mari rețele globale precum Hogan Lovells, DLA Piper, Clifford Chance, Freshfields, White & Case sau Baker McKenzie. În special în domeniul energiei și infrastructurii, Eversheds Sutherland și-a construit o reputație importantă în proiecte privind:•    gaze naturale;•    conducte și infrastructură energetică;•    energie regenerabilă;•    securitate energetică;•    proiecte transfrontaliere. Această specializare explică și implicarea firmei în proiecte legate de coridorul energetic vertical din Europa Centrală și de Est. Cultura corporativă și modelul de business Modelul de business al Eversheds Sutherland este bazat pe integrarea expertizei juridice cu consultanță strategică și relații guvernamentale. Față de firmele tradiționale de avocatură concentrate exclusiv pe litigii și tranzacții comerciale, Eversheds Sutherland pune accent pe:•    gestionarea riscurilor politice;•    conformitate internațională;•    reglementare;•    securitate economică;•    proiecte transfrontaliere;•    interacțiunea cu autorități de reglementare. Această abordare a devenit tot mai importantă în contextul tensiunilor geopolitice, al sancțiunilor economice și al proiectelor energetice strategice. În special după 2022, multe firme globale de avocatură și-au extins departamentele de securitate economică, sancțiuni și relații guvernamentale, iar Eversheds Sutherland s-a poziționat printre actorii activi în acest segment.

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți
Eveniment

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți

Timp de decenii, cinemaul românesc a fost privit în Occident ca o oglindă a traumelor Europei de Est, corupție, abuz instituțional, sărăcie și neîncredere în stat. Odată cu „Fjord”, noul film al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes, perspectiva pare să se inverseze. Pentru prima dată după mulți ani, un film românesc nu mai vorbește despre fisurile Estului, ci despre anxietățile morale ale Vestului. Iar faptul că tocmai Norvegia, simbol al social-democrației, al protecției sociale și al încrederii în instituții, se regăsește sub lupa unui regizor român a provocat un disconfort vizibil în presa europeană. Americanii îl laudă, europenii sunt rezervați Deși filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu tocmai a fost recompensat cu prestigiosul trofeu Palme d'Or la Cannes 2026, proiecția sa a polarizat masiv criticii internaționali. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor În timp ce publicații americane de top l-au lăudat ca fiind o capodoperă, marii cronicari din Marea Britanie și jurnaliștii de festival au publicat critici negative sau rezervate. SUA laudă filmul lui Mungiu Presa americană de specialitate a reacționat entuziasmat, oferind recenzii extrem de laudative pentru „Fjord”. Criticii din SUA au apreciat maturitatea regizorală a lui Cristian Mungiu, complexitatea morală a poveștii și prestațiile de excepție ale actorilor. Variety descrie filmul drept o operă „briliant înnodată” și absolut „captivantă”. Guy Lodge laudă imaginea în format widescreen semnată de Tudor Vladimir Panduru, în nuanțe reci, argintii, care obligă spectatorul să privească atent. Variety subliniază că filmul este „perfect acordat la posibilitățile tot mai mari ale lumii moderne pentru neînțelegere și conflict”. The Hollywood Reporter oferă elogii speciale lui Sebastian Stan, menționând că rolul tatălui (Mihai) demonstrează o „gamă interpretativă considerabilă care este prea rar recunoscută”, reușind să facă din acest bărbat arogant și ultra-conservator un personaj profund decent și devotat copiilor săi. În The New York Times, reputatata jurnalistă Manohla Dargis a evidențiat succesul filmului imediat după câștigarea Palme d'Or. The New York Times notează că „Fjord” excelează tocmai prin modul profund în care explorează tensiunea mocnită dintre conservatorismul religios și liberalismul social modern, fără a cădea în capcane simplist. Cel mai controversat film de la Cannes Pe de altă parte, presa din Europa a fost cel mult reținută în privința filmului lui Mungiu. BBC observă că una dintre marile surse de controversă ale filmului „Fjord” este faptul că inversează convențiile morale ale cinemaului de autor occidental. În mod neobișnuit pentru un film de festival, notează publicația britanică, pelicula privește cu scepticism personajele liberale și manifestă empatie față de personajele creștin-conservatoare. Tocmai această perspectivă a transformat filmul lui Cristian Mungiu într-unul dintre cele mai divizive titluri de la Cannes, criticii oscilând între acuzații de propagandă reacționară și elogii pentru inteligența și complexitatea morală a poveștii. BBC remarcă și faptul că niciun alt film din competiție nu a generat atât de multe discuții și dispute, semn că „Fjord” atinge o anxietate culturală profundă în societatea occidentală. Lipsa de intensitate și ritmul „fără vlagă” În The Guardian, Peter Bradshaw, reputatul critic britanic, a oferit filmului o recenzie dură, descriind pelicula ca fiind un film „anticlimactic și lipsit de vlagă” (an anticlimactic, underpowered movie). Bradshaw argumentează că, spre deosebire de capodoperele anterioare ale lui Mungiu, „Fjord” nu reușește să livreze în mod convingător o „adevărată revelație” sau un adevăr arzător despre relațiile dintre personaje, lăsând spectatorul parțial nemulțumit. Absența perspectivei copiilor O altă critică majoră adusă scenariului a venit din partea BFI, ccea mai importantă instituție culturală dedicată cinematografiei din Marea Britanie. BFI susține că Mungiu a refuzat să exploreze adevărat ce înseamnă abuzul fizic (dacă o palmă dată ca disciplină este acceptabilă sau nu) și, mai grav, îi scoate complet de pe scenă exact pe cei care ar putea clarifica lucrurile: copiii înșiși, ale căror traume trec pe plan secundar în favoarea războiului ideologic dintre adulți. Presa din Norvegia despre filmul lui Mungiu Norvegia a fost direct vizată de filmul lui Mungiu, "Fjord" având la bază cazul familiei Bodnariu și scandalul care a implicat sistemul de protecție a copilului din țara nordică. „Critici dure la adresa protecției copilului din Norvegia”, a titrat NRK (echivalentul norvegian al BBC-ului britanic) NRK remarcă faptul că una dintre cele mai interesante dimensiuni ale filmului „Fjord” este perspectiva din care Cristian Mungiu privește societatea norvegiană: „este interesant de văzut cum arată social-democrația noastră norvegiană printr-o lentilă românească”. Criticul observă că regizorul român transformă un sistem considerat model de echilibru și protecție socială într-un spațiu al suspiciunii și rigidității instituționale, văzut prin ochii unei familii venite din Europa de Est. „Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu aduce, de fapt, critici tăioase sistemului de protecție a copilului din Norvegia.” NRK notează că filmul provoacă disconfort tocmai pentru că pune sub semnul întrebării mecanismele unui stat care se percepe drept tolerant și bine intenționat, dar care poate deveni rece și intimidant în raport cu individul. Un film „nemilos” Cotidianul norvegian Aftenposten descrie „Fjord” drept un „film scandalos despre protecția copilului din Norvegia”, subliniind caracterul incomod și provocator al noii producții semnate de Cristian Mungiu. „Filmul nemilos este inspirat de un caz real care a stârnit proteste masive împotriva sistemului norvegian de protecție a copilului.” Publicația notează că regizorul, cunoscut pentru filmele sale despre corupție, rasism și traumele sociale din România postcomunistă, își îndreaptă acum privirea critică spre sistemul norvegian de protecție a copilului. „Regizorul Cristian Mungiu a investigat timp de peste 20 de ani condițiile inacceptabile din țara sa natală, România, cum ar fi corupția, rasismul și condițiile dificile de viață ale orfanilor. Nu este mai puțin dureros când acum critică sistemul norvegian de protecție a copilului.” Aftenposten observă că filmul, inspirat de un caz real care a provocat proteste internaționale împotriva Barnevernet (sistemul de protecție a copilului din Norvegia), construiește o poveste dură și lipsită de concesii emoționale.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran
Eveniment

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit România ca exemplu pozitiv atunci când a fost chestionat în legătură cu faptul că SUA nu au primit suficientă susținere din partea aliaților europeni, în conflictul din Iran. Și secretarul de stat Marco Rubio a lăudat, acum o săptămână, atitudinea României.  Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Rutte înțelege dezamăgirea SUA față de aliații europeni Ce a spus Mark Rutte la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO despre rolul României, potrivit transcrierii de pe site-ul NATO: „Întrebare: Înainte de a părăsi Statele Unite aseară, domnul Rubio și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că NATO nu sprijină SUA în conflictul din Iran și în situația din Strâmtoarea Hormuz. Veți aborda acest subiect [inaudibil]? Mark Rutte, secretarul general al NATO: Fără îndoială. Când miniștrii de externe se vor reuni, vom discuta toate evenimentele relevante, toate evoluțiile relevante, inclusiv, desigur, situația din Strâmtoarea Hormuz din Iran. Când am fost în Statele Unite la începutul lunii aprilie, am discutat și cu președintele, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării. Simt cu adevărat această dezamăgire. Permiteți-mi să spun, de asemenea, că europenii au auzit mesajul atunci când vine vorba, de exemplu, de bazele europene, iar acestea reprezintă angajamente bilaterale ale țărilor europene față de Statele Unite, astfel încât Statele Unite să poată utiliza aceste angajamente bilaterale pentru operațiunile pe care le desfășoară în alte părți ale lumii. Dacă privim Europa în acest moment, în ultimele două luni, țările europene și-au respectat în mare măsură aceste angajamente. Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, iar acest lucru s-a întâmplat, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele-cisternă pe aeroportul din București, dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale”. Ce a declarat secretarul de stat Marco Rubio, la 14 mai, într-un interviu pentru Fox News, pe drum spre Beijing: „SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil”. 

SUA mai aduc în Polonia 5.000 de militari, vor fi circa 15.000 în total, de zece ori peste România
Politică

SUA mai aduc în Polonia 5.000 de militari, vor fi circa 15.000 în total, de zece ori peste România

Președintele Donald Trump a declarat joi că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, o aparentă schimbare de direcție după recentele măsuri luate de administrația sa pentru a reduce numărul trupelor americane din Europa, arată CNN. „Trump a afirmat că desfășurarea trupelor în Polonia, un punct-cheie pentru ajutorul european acordat Ucrainei vecine, s-a bazat pe relația sa bună cu președintele populist de dreapta de la Varșovia, Karol Nawrocki”, mai scrie CNN.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice În 2023, Statele Unite au înființat Garnizoana Armatei SUA din Polonia, consolidându-și prezența militară în această țară. De obicei, Statele Unite au aproximativ 10.000 de soldați staționați în Polonia. Pentru comparație, acum, în România sunt circa 1.500 de militari americani - preciza președintele Nicușor Dan.  Cea mai mare prezență americană se află în Germania, cu peste 38.000 de soldați. Impact masiv asupra economiei locale Prezența masivă a militarilor americani a avut un impact și asupra economiei locale: Statele Unite au alocat peste 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice a acestor baze.  Instalații precum Complexul de depozitare și întreținere a echipamentelor pe termen lung din Powidz funcționează ca noduri importante de aprovizionare și transport, necesitând contracte ample cu firme locale de construcții și inginerie. Bazele militare americane angajează civili polonezi în funcții administrative, logistice, de întreținere și de gestionare a instalațiilor. O mare parte din personal are nevoie de locuințe în afara bazei militare, în orașe precum Poznań și Wrocław, ceea ce generează venituri de milioane de dolari pentru piețele imobiliare și de închiriere locale. Însă ceea ce este mai important este că prezența trupelor SUA garantează stabilitatea zonei și încurajează investițiile străine. „Prezența instituțiilor militare americane în Polonia contribuie în mod semnificativ la consolidarea securității și stabilității țării. Această securitate sporită creează un mediu favorabil pentru desfășurarea activității întreprinderilor, inspirând încredere atât investitorilor locali, cât și celor internaționali. Investițiile realizate în vecinătatea acestor instituții oferă un nivel suplimentar de protecție și un sentiment de siguranță pentru întreprinderi și bunurile acestora”, explica, pe Linkedin, un specialist în logistică.  Doi, Polonia beneficiază de transfer de tehnologie dinspre SUA. 

„Discurs puternic încărcat de naționalism și patriotism”: România TV își prea-mărește patronul în ziua în care s-au prezentat probe că este „agent rusesc”
Politică

„Discurs puternic încărcat de naționalism și patriotism”: România TV își prea-mărește patronul în ziua în care s-au prezentat probe că este „agent rusesc”

După ce jurnalistul din Republica Moldova Valeriu Pașa a prezentat probe că Sebastian Ghiță primește instrucțiuni de la Moscova despre cum ar putea fi compromisă Maia Sandu, patronul României TV a reacționat, pe Facebook. El nu a contestat documentele prezentate de Pașa și nici nu a negat contactele sale cu agenții Moscovei.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia În schimb, Ghiță a scris un lung discurs politic, pe care site-ul Realității TV l-a prezentat astfel: „Sebastian Ghiță a precizat, într-un discurs puternic încărcat de naționalism și patriotism strategic, că președintele Nicușor Dan este profund legat de valorile românești, astfel că nu va ceda în fața influențelor soroșiste. De asemenea, în opinia sa, stabilitatea politică este de nezdruncinat, iar speculațiile privind o eventuală suspendare a președintelui sunt total nefondate”.  „Declarația mai evidențiază o viziune strategică extrem de puternică și un atașament total față de parteneriatul cu Statele Unite ale Americii. Sebastian Ghiță a arătat că locul legitim al României este exclusiv alături de SUA, singura putere globală, alături de Administrația Trump, capabilă să facă față presiunilor Rusiei în regiunea Mării Negre”, scrie site-ul postului patronat de Ghiță. Într-un alt articol de pe site-ul României TV se titrează: „Victor Ciutacu denunță o «operațiune de propagandă» împotriva lui Sebastian Ghiță: «E evident că, cel puțin, ultimele poziții publice ale postului nostru de televiziune au zgândărit mușuroiul, pentru că altfel nu ieșeau»”. „Foarte interesant în toată povestea asta, repet, dincolo de montura absolut spectaculoasă, este răspunsul domnului Ghiță, după părerea mea”, a declarat Ciutacu, citat de RTV.  Sebastian Ghiță, refugiat la Belgrad, se pretinde a fi fericit că SUA apără Marea Neagră de Rusia În postarea sa, el a scris că Maia Sandu nu va fi președintele României și dacă Laura Codruța Kovesi va candida la funcția supremă în stat, va intra și el in competiție.  „1. Resping toate aceste afirmatii false despre legaturile mele cu Putin si Kremlinul facute de agentii Sorosisti (numele agentilor de informatii nu se transmit in clar). Minciunile si inventiile fortate de presa Sorosista sunt inutile. 2. Spre disperarea Sorosistilor , Romania are un Presedinte Roman din Muntii Fagaras.   3. Daca Romania se va uni cu Basarabia - Presedinte va fi Nicusor Dan !   4. Maia Sandu nu va fi Presedintele Romaniei !   5. Nicusor Dan nu va fi suspendat asa cum isi doresc agentii Sorosisti.   6. Daca doamna Kovesi doreste sa candideze la Presedintia Romaniei, voi candida si eu !   7. Coldea, Dogioiu si cei din spatele lui Bolojan trebuie sa accepte ca Nicusor Dan nu este Sorosist si ca nu-l pot controla.   8. Cele 125.000 de ONG uri din Romania care traiesc din bani publici ( 20% din impozitul pe profit ce ar trebui sa ajunga la ANAF ) trebuie sa justifice orice implicare in politica.   9. Statele Unite si Administratia Trump sunt cele care pot tine piept Rusiei la Marea Neagra.   10. Romania trebuie sa paseasca spre revolutia Artificial Intelligence impreuna cu marile companii din SUA. Locul Romaniei este alaturi de SUA. Armata AI a USA vs Armata AI a Chinei vor fi puterile dominante ale lumii. Nu vor exista Armatele AI ale Rusiei, Frantei, Germaniei, UK etc.”, a scris Ghiță, pe Facebook.    Un jurnalist de investigație din Republica Moldova, Valeriu Pașa, publică un mesaj al unui agent rus cu nume de cod „Edward Bernays” către Sofia Zaharova, șefă de departament în cadrul Direcției pentru ”dezvoltarea tehnologiilor informațional-comunicaționale” în cadrul Direcției Președintelui Federației Ruse pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor și a Infrastructurii de Comunicații. Această structură face parte integrantă din Administrația Prezidențială de la Kremlin. În acest mesaj, agentul rus propune „Idei pentru lucru cu Sebastian Ghiță”. 

Cum a încercat președintele Xi Jinping să-l umilească pe Trump în timpul vizitei la Beijing
Eveniment

Cum a încercat președintele Xi Jinping să-l umilească pe Trump în timpul vizitei la Beijing

Oficialii chinezi care au gestionat vizita președintelui SUA, Donald Trump, au avut grijă ca șeful lor, Xi Jinping, să pară într-o poziție de superioritate față de omologul să din SUA. Unul dintre detaliile atent aranjate de gazdele din Beijing: la discuția Trump-Xi Jinping, fotoliul pe care stătea liderul american era vizibil mai mic decât cel al șefului comuniștilor chinezi. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Xi pare a fi cel mai înalt, peste președintele SUA Acest detaliu a făcut ca Trump să pară mai mic decât Xi Jinping. Oficial, Trump are o înălțime 190-191 de centimetri - potrivit medicilor Casei Albe. Înălțimea lui Xi Jinping este estimată la 175-180 centimetri.  „Chinezii i-au jucat o festă lui Trump, oferindu-i un scaun mai mic decât cel pe care stă președintele chinez! Disconfortul de pe chipul lui Trump este evident, întrucât Xi pare să fie cu un cap mai înalt!”, consemnează, pe Twitter, Sprinter Press Agency.  „Un videoclip de la întâlnirea dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, care a avut loc la Beijing, a devenit viral pe internet, utilizatorii rețelelor sociale dezbătând dacă Trump a fost făcut intenționat să pară mai scund în timpul discuțiilor. În clip, Xi pare să stea pe o canapea puțin mai înaltă în timpul întâlnirii cu Trump, ceea ce a stârnit speculații pe X și pe alte platforme de socializare. «Canapeaua trebuie să fie făcută la comandă. Canapeaua pe care stătea Xi Jinping era clar mai înaltă decât cea a lui Trump, în timp ce Trump este cu 10 cm mai înalt decât Xi Jinping. Partidul Comunist Chinez nu se dă în lături de la nimic când vine vorba de a pune la cale astfel de detalii», a afirmat un utilizator al X în timp ce distribuia videoclipul”, scrie Economic Times.  Delegația SUA care l-a însoțit pe președintele SUA în vizita efectuată la Beijing a aruncat într-un tomberon aflat la scara avionului Air Force One absolut toate obiectele primite de la oficialii chinezi, plus telefoanele de tip „burner” folosite pe timpul vizitei. Membrii delegației și-au lăsat telefoanele folosite în SUA în avion, în pungi Faraday, cu ecranare electromagnetică - ambalaje speciale concepute pentru a bloca complet semnalele wireless, undele radio și interferențele electromagnetice (EMI/RFI).

Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran
Politică

Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran

Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a criticat dur NATO pentru atitudinea în conflictul din Iran, dar a lăudat sprijinul oferit de unele țări, printre care România. Rubio a făcut aceste afirmații într-un interviu la Fox News. Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu, secretarul de stat a lăudat armata Ucrainei: „ Forțele Armate Ucrainene sunt, în acest moment, cele mai puternice și mai bine echipate forțe armate din întreaga Europă – evident, datorită ajutorului substanțial pe care l-au primit, dar și datorită experienței dobândite pe câmpul de luptă”.  Cine a susținut SUA: Portugalia, Polonia, România, Bulgaria  Iată transcrierea declarațiilor lui Rubio, vorbind despre NATO și România: „ÎNTREBARE: Sunt îngrijorat în privința NATO. Am avut impresia că nu au dat dovadă de claritate morală în ceea ce privește principalul stat care sponsorizează terorismul. SECRETARUL RUBIO: Da. ÎNTREBARE: Asta mă îngrijorează. SECRETARUL RUBIO: Da, problema cu NATO – și am fost un susținător al NATO pe tot parcursul carierei mele în Senat. Și unul dintre motivele pentru care am susținut NATO a fost faptul că ne-a oferit drepturi de staționare. Ne-a permis să avem baze în Europa pe care le-am putea folosi în situații de urgență, cum ar fi cele din Orientul Mijlociu, unde am putea avea avioane care să zboare dintr-o țară din Europa și să ne protejeze efectiv interesul național în Orientul Mijlociu, de exemplu, sau în Africa. Așadar, când partenerii NATO ne refuză utilizarea acestor baze – când motivul principal pentru care NATO este benefic pentru America ne este acum refuzat de Spania, de exemplu – atunci care mai este scopul Alianței? Începe să devină un fel de „sunt aliați când vor ei”. ÎNTREBARE: Un tigru de hârtie. SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil.  Așadar, cred că există câteva întrebări foarte legitime de pus despre NATO, și anume:  Care este scopul de a face parte dintr-o alianță al cărei beneficiu pentru noi constă în aceste drepturi de staționare, dacă, într-un moment de conflict precum cel pe care l-am avut cu Iranul, ne pot refuza utilizarea acelor baze?  Deci, de ce suntem acolo?  Doar pentru a-i proteja, dar nu pentru a ne promova interesul național?  Aceasta este o întrebare foarte legitimă pe care trebuie să o abordăm. ÎNTREBARE: Și noi plătim două treimi din factură”.  În martie, după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), șeful statului român a transmis parlamentului documentele prin care solicita legislativului să aprobe dislocarea capabilităților militare SUA pe teritoriul României. Demersul lui Nicușor Dan venea în urma unei solicitări a SUA privind prezența în România unor ”capabilități defensive ale Statelor Unite”. Solicitarea viza bazele Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, americanii solicitând dislocarea pentru 90 de zile a aproximativ 400-500 de militari în România. Solicitarea șefului statului a fost aprobată imediat de parlament. AUR a refuzat să voteze pentru.     

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa
Opinii

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat, nu cred că are un conflict cu Bolojan, nu cred că e anti-Europa

Nu cred că Nicușor Dan s-a pesedizat. Nici unul dintre cei care-i aruncă această acuzație nu este în stare să explice de ce ar face asta. Mai toți știm - Nicușor Dan la fel de mult ca noi - că electoratul AUR sau PSD nu-l va vota niciodată, nu se va muta de la alde Georgescu, Simion și Ciolacu la un fost olimpic la matematică, hiper-rațional. Faptul că pesdiști toxici și penali îl laudă acum pe Nicușor Dan este parte unei strategii ridicol de simple: ei știu că aceste laude n-au nici o valoare și confirmă acuzațiile că omul și-a abandonat nucleul dur de alegători, schimbând tabăra.  Nu cred că Nicușor Dan are un conflict cu Bolojan: nici el, nici premierul, nu au dat vreun semn în această direcție. Dar este plin de oameni de bine care au auzit pe cineva care au auzit pe cineva că Nicușor Dan vrea să-l schimbe pe Bolojan. L-au schimbat PSD-ul și AUR, dar mulți vor să acopere răspunderea PSD. De ce? Fiindcă PSD a acționat 100% ca să-și protejeze mafia din companiile de stat - aceasta e adevărata discuție. Ce fac acum Grindeanu et. co. prin interpuși aparent bine intenționați, chiar anti-PSD? Mută tirul opiniei publice pe Nicușor Dan.  Nu cred că Nicușor Dan este anti-Europa. Cred că face un echilibru între interesele SUA - aș zice legitime, ei mențin aici mii de militari care ne apără - și marile state din UE. În primul rând e vorba de SAFE, de cele 16 miliarde de euro - dar voi reveni. Nicușor Dan efectiv merge pe sârmă în politica externă.  Cred că Nicușor Dan este victima uneia din cele mai mari campanii de dezinformare, care a profitat de faptul că nu comunică suficient (de bine). Parțial nu poate, fiindcă și-a asumat un rol de mediator intern, parțial - și aici este vina sa - cred că desconsideră rolul unei comunicări constante, active. Această strategie a funcționat până la un punct: a ajuns primar, a fost reales, a fost ales președinte al României. Dar mizele s-au schimbat și nu știu dacă mai poate rezista astfel. Mizele sunt mult mai mari. În primul rând, Cerbu s-ar putea să scoată DNA din amorțire - mai nimeni nu consemnează faptul că și Kovesi a lăudat această numire. DNA a înhățat deja doi baroni, unul de la PSD, altul de la PNL, ambii cu conexiuni solide în vârful acestor partide. „Se” acționează preventiv: compromiterea lui Nicușor Dan înseamnă și compromiterea viitoarelor acțiuni ale DNA - „la ordin, au interes să...”.  În al doilea rând, avem marea problemă a SAFE. Pe de o parte, avem partida rusă, care vrea să-l îngroape de tot. Doamna Weber - cea care critica scutul de la Deveselu - deja a ieșit la atac. Pe de altă parte, avem grupurile de interese care vor să căpușeze SAFE. Nu aveți ideea câte modalități de căpușare sunt: de la avocații și notarii care vor gira partea legală a viitoarelor capacități de producție de armament la subcontractorii care vor să pună mâna pe o parte din bani.  Nicușor Dan este un personaj hiperpragmatic, cinstit cum nu am mai avut vreun șef de stat, și fără conexiuni subterane la grupuri de interese. Asta este și slăbiciunea sa: dacă nu ai grupuri de interese pe care să le servești, mai nimeni nu te apără - vorbesc de marile mașinării de propagandă, nu de rătăciți ca mine.  Politic, estimarea mea că atacul la Nicușor Dan ajută PSD și AUR să se refacă după ce, în urma ciocnirii cu Bolojan, au început să piardă electorat. Dar, vă spun: aceeași mașinărie de propagandă care încearcă să-l îngroape acum pe Nicușor Dan, se va muta, mai devreme sau mai târziu, la Bolojan, îl va toca pe acesta.  PS: De ce am scris? Eu însumi începusem să cred în uriașa mașinărie de dezinformare despre Nicușor Dan. Ieri seara, după o discuție cu un om cert mai bine informat și, foarte probabil, mult mai capabil să înțeleagă fenomenul politic, am avut sentimentul că ies din ceață. Și simt nevoia să mă eliberez de această intoxicare. 

SUA își epuizează stocurile de armament: livrările către Europa întârzie, aliații sunt puși sub presiune
Internațional

SUA își epuizează stocurile de armament: livrările către Europa întârzie, aliații sunt puși sub presiune

Statele Unite au transmis un mesaj îngrijorător aliaților europeni: livrările de armament vor suferi întârzieri semnificative, în contextul în care stocurile americane au fost puternic afectate de conflictul din Iran. Potrivit unor surse citate de Financial Times, guvernul american a informat mai multe state europene, inclusiv Regatul Unit, Polonia, Lituania și Estonia, că trebuie să se pregătească pentru întârzieri extinse în livrările de echipamente militare. Stocurile SUA, sub presiune după conflictul din Iran Pentagonul a avertizat că întârzierile vor afecta în special livrările de sisteme de rachete, conform a nouă surse familiarizate cu discuțiile. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Două dintre acestea au indicat că există discuții și despre amânarea unor livrări către Asia. Principala problemă o reprezintă epuizarea stocurilor americane, după un consum masiv de armament în timpul operațiunilor militare împotriva Iranului. Pentru a acoperi golurile, armata SUA a fost nevoită să redistribuie echipamente din alte regiuni strategice, inclusiv din Indo-Pacific. Situația ridică semne de întrebare serioase chiar în interiorul aparatului militar american: există temeri că SUA nu ar avea suficiente resurse pentru a face față unui eventual conflict major, precum o invazie a Chinei în Taiwan. Impact direct asupra Europei și Ucrainei Întârzierile anunțate vin într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și au consecințe directe pentru securitatea europeană și pentru Ucraina. Reducerea livrărilor va afecta stocurile europene de muniție pentru sisteme esențiale precum HIMARS și NASAMS — echipamente utilizate intens de armata ucraineană în conflictul cu Rusia. HIMARS sunt sisteme mobile de rachete produse de Lockheed Martin, în timp ce NASAMS sunt sisteme de apărare antiaeriană dezvoltate în parteneriat de Raytheon și compania norvegiană Kongsberg. Pentagonul a declarat că „evaluează cu atenție noile solicitări de echipamente din partea partenerilor, precum și cazurile existente de transfer de armament, pentru a se asigura că acestea sunt aliniate cu nevoile operaționale”, refuzând să ofere detalii suplimentare din cauza caracterului sensibil al informațiilor. Tensiuni în relația transatlantică Anunțul vine pe fondul unor tensiuni deja existente între SUA și aliații europeni. Donald Trump i-a criticat pe partenerii europeni pentru contribuțiile insuficiente la campania militară din Iran. Totuși, surse apropiate situației susțin că întârzierile nu reprezintă o măsură de sancționare a Europei, ci reflectă exclusiv îngrijorările privind nivelul stocurilor. „Pentagonul ar putea fi nevoit acum să ducă un război de durată în Orientul Mijlociu și, în același timp, încearcă disperat să consolideze descurajarea în Indo-Pacific”, a declarat Tom Wright, fost oficial în administrația Joe Biden. „Este mai mult decât dispus să lase Europa deoparte pentru a face acest lucru. Europa trebuie să își reconstruiască industria de apărare în ritm accelerat”. În schimb, Donald Trump a respins îngrijorările legate de stocuri: „Avem stocuri peste tot în lume și le putem folosi dacă este nevoie”. Întârzieri anticipate și pentru aliații din Asia Problemele de aprovizionare nu se limitează la Europa. Experții avertizează că și aliații din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud, vor resimți efectele. Aceste state depind de sisteme americane de apărare, inclusiv interceptori Patriot, iar întârzierile ar putea afecta capacitatea lor de reacție. „Aliații din Asia subestimează probabil impactul deficitului de muniție al SUA asupra lor și durata acestui impact”, a declarat Christopher Johnstone. Acesta a subliniat și nemulțumirea Japoniei față de întârzierile deja existente: „Japonia era deja profund frustrată de întârzierile în livrarea unor sisteme pentru care a plătit, inclusiv rachetele de croazieră Tomahawk”. Industria de apărare accelerează producția, dar întârzierile persistă Companiile americane din industria de apărare încearcă să crească rapid producția de echipamente esențiale, inclusiv interceptori Patriot. Donald Trump a declarat că firmele au convenit să „cvadrupleze” producția acestor sisteme. Cu toate acestea, presiunea asupra stocurilor rămâne ridicată, iar termenele de livrare sunt deja extinse pe mai mulți ani. Amiralul Samuel Paparo a avertizat că ar putea dura până la doi ani pentru ca producția să ajungă la nivelul necesar pentru refacerea stocurilor. Ucraina, deja afectată de întârzieri Efectele sunt deja vizibile pe frontul din Ucraina. Un oficial ucrainean de rang înalt a confirmat că livrările de armament american au început să întârzie odată cu declanșarea conflictului din Iran. Situația a dus, în unele cazuri, la epuizarea rachetelor pentru sistemele Patriot în timpul atacurilor rusești, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră