duminică 20 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

558 articole
Internațional

SUA nu mai atrag turiști: străinii aleg alte destinații, îngrijorați de noua orientare a Casei Albe

Turiștii străini evită călătoriile în SUA. Conform unui articol publicat de Washington Post, Statele Unite au înregistrat în luna martie o scădere de aproape 12% a numărului de turiști din străinătate, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Turiștii străini evită călătoriile în SUA Informațiile sunt bazate pe datele Administrației pentru Comerț Internațional, parte a Departamentului de Comerț al SUA. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Scăderile cele mai accentuate s-au observat în cazul vizitatorilor din Germania, numărul acestora reducându-se cu 28% în luna martie. Este cea mai severă scădere înregistrată după pandemie, depășind chiar și reculul modest de 2% din luna februarie. Turismul american, amenințat cu pierderi de miliarde Experții avertizează că, dacă această tendință se menține, industria turismului american ar putea pierde miliarde de dolari. Mai ales că luna martie a adus scăderi notabile: 17% mai puțini turiști din Europa de Vest, 24% mai puțini din America Centrală, 11% mai puțini vizitatori din China După Mexic și Canada, principalele țări care trimit turiști în SUA sunt: Franța, Germania, Italia Spania, Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China și India. Refuzuri și rețineri la frontieră Printre motivele invocate pentru această scădere se numără cazuri de reținere și refuz de intrare în SUA, chiar și în cazul unor turiști care aveau documente complete. Printre cei afectați s-au numărat inclusiv cetățeni germani, unii dintre ei fiind reținuți zile sau chiar săptămâni în centre de deportare. Oficialii americani încearcă să calmeze temerile În fața criticilor, secretarul de stat Marco Rubio a transmis că turiștii care nu au legături cu proteste sau grupări radicale nu au motive de îngrijorare. Declarația a venit în contextul unor tensiuni legate de manifestații pro-palestiniene în universitățile americane. Politica influențează deciziile turiștilor Expertul în turism Adam Sacks a declarat pentru Washington Post că evitarea SUA de către turiștii străini era de așteptat. Sacks a susținut că această scădere a numărului de turiști este o consecință previzibilă a politicii și retoricii actualei administrații, făcând referire directă la pozițiile exprimate de președintele Donald Trump.

Turiștii străini evită călătoriile în SUA (sursa: Pexels/Pixabay)
Curtea Supremă a SUA suspendă deportările (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Curtea Supremă a SUA blochează planurile lui Trump și suspendă deportarea migranților venezueleni

Curtea Supremă a SUA suspendă deportările. Curtea Supremă a Statelor Unite a suspendat sâmbătă, 18 aprilie, deportarea migranților venezueleni acuzați că ar aparține unei organizații infracționale. Curtea Supremă a SUA suspendă deportările Decizia Curții Supreme vine ca răspuns la un recurs de urgență formulat de avocați specializați în drepturile omului, care încearcă să împiedice expulzarea migranților aflați într-un centru de detenție din Texas. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Administrația condusă de Donald Trump a invocat luna trecută Alien Enemies Act, o lege veche de peste 200 de ani, pentru a justifica arestarea și deportarea migranților acuzați de apartenență la Tren de Aragua, o bandă latino-americană cunoscută pentru activități infracționale violente. Persoanele vizate urmau să fie transferate într-o închisoare de maximă securitate din El Salvador. Ordinul Curții: nicio deportare până la o nouă decizie Potrivit ordinului emis de Curtea Supremă, „Guvernul este obligat să nu expulzeze niciun membru din această categorie de deținuți în Statele Unite până la o nouă decizie din partea acestei Curți”. Măsura blochează temporar planurile administrației Trump de a relua deportările în baza acestei legi istorice. Tatuajele, motiv de deportare Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) a susținut că migranții au fost notificați vineri seara că deportarea lor este iminentă. În plus, avocații mai multor venezueleni deja expulzați afirmă că aceștia nu au comis infracțiuni și nu sunt membri ai bandei Tren de Aragua, fiind reținuți și trimiși în exil doar pe baza tatuajelor lor. Promisiunile lui Trump privind imigrația Donald Trump, aflat în plină campanie electorală, a reiterat promisiunea de a deporta milioane de migranți fără documente legale. În acest context, el a acuzat Venezuela că „invadează” Statele Unite prin trimiterea unor presupuşi membri ai grupării criminale. O lege controversată Alien Enemies Act din 1798 a fost folosit de-a lungul istoriei americane doar în contexte de război, în special împotriva cetățenilor japonezi și germani în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aplicarea sa în prezent pentru deportarea migranților sud-americani ridică serioase semne de întrebare privind respectarea drepturilor omului și proporționalitatea măsurilor adoptate.

China acuză SUA de război comercial (sursa: X/CHINA MFA Spokesperson 中国外交部发言人)
Internațional

China către Trump: Tu ai început războiul tarifelor, tu să-i pui capăt, noi nu negociem

China acuză SUA de război comercial. China a reacționat dur miercuri la declarațiile recente ale Casei Albe, acuzând Statele Unite că au inițiat războiul comercial și că refuză dialogul sincer. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, Washingtonul trebuie să înceteze cu amenințările și presiunea dacă dorește o soluție negociată. China acuză SUA de război comercial „Statele Unite sunt cele care au început cu tarifele, iar China a reacționat doar pentru a-și apăra interesele”, a declarat Lin Jian într-o conferință de presă. Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Oficialul a subliniat că Beijingul este dispus la dialog, dar doar „cu respect reciproc”, fără presiuni, șantaj sau tactici de intimidare. Casa Albă: mingea este „în terenul Beijingului” Poziția Washingtonului, exprimată marți de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost clară: depinde de China să facă primul pas către un acord tarifar. Leavitt a declarat că SUA așteaptă deschiderea Chinei pentru a relua negocierile. Poziția Chinei: clară și constantă de la început Lin Jian a reiterat că poziția Beijingului în privința războiului tarifar a fost „clară și fără echivoc”. „China nu vrea acest război, dar nu se teme să lupte. Nu există câștigători în războaiele comerciale”, a adăugat oficialul chinez. Escaladatea conflictului comercial dintre SUA și China Războiul comercial a fost declanșat de Donald Trump pe 2 aprilie, prin anunțarea unor „tarife reciproce” aplicate pe scară largă. Inițial, măsurile au afectat toate țările, dar ulterior Washingtonul le-a relaxat, impunând un tarif generalizat de 10%. În schimb, relația comercială cu China s-a deteriorat accentuat: SUA au aplicat tarife de până la 145% pentru produse chinezești, iar Beijingul a ripostat cu tarife de 125% pentru produse americane. Deși numeroase produse tehnologice din China au rămas neimpozitate, Trump a anunțat că vor fi introduse tarife suplimentare pentru semiconductori, „în viitorul apropiat”. Beijingul cere eliminarea completă a taxelor Ca răspuns, China a cerut Washingtonului să anuleze în totalitate toate taxele impuse în contextul războiului comercial. Autoritățile chineze au subliniat că „protecționismul nu are nicio cale de ieșire” și nu servește intereselor pe termen lung. China numește un nou negociator comercial Tot miercuri, Beijingul a anunțat numirea unui nou reprezentant în negocierile comerciale cu SUA. Li Chenggang, în vârstă de 58 de ani, îl înlocuiește pe Wang Shouwen. Cu o vastă experiență în negocieri internaționale, Li a fost anterior ambasador al Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) din Geneva și va deține funcția de viceministru al comerțului.

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa (sursa: Pexels/Chris F)
Internațional

SUA se retrag din lume: vor închide aproape 30 de ambasade și consulate, inclusiv din Europa

SUA închid ambasade, inclusiv în Europa. Administrația președintelui Donald Trump intenționează să închidă aproape 30 de ambasade și consulate ale Statelor Unite, conform unor documente interne ale Departamentului de Stat, consultate de CNN. Măsura vizează în special țări din Europa și Africa și face parte dintr-un plan amplu de reducere a cheltuielilor guvernamentale. SUA închid ambasade, inclusiv în Europa Printre misiunile diplomatice americane propuse pentru închidere se numără: Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” Ambasadele din Malta și Luxemburg Cinci consulate din Franța Două consulate din Germania Două consulate din Bosnia și Herțegovina Un consulat din Regatul Unit Planul vizează și Africa, unde ar putea fi închise Ambasadele din Republica Congo, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud și un consulat din Africa de Sud. În Asia se propune reducerea activității diplomatice în Somalia și Irak Mai multe alte posturi diplomatice ar urma să fie „redimensionate” pentru a reduce costurile. Criterii de selecție: volum de muncă și costuri Potrivit documentului intern, selecția ambasadelor și consulatelor ce ar putea fi închise s-a bazat pe Volumul de muncă desfășurat Starea facilităților Costurile asociate cu personalul local Recomandările vin din partea asistentului secretarului pentru administrație din cadrul Departamentului de Stat, în contextul unei strategii mai largi de eficientizare. Legătura cu planurile lui Elon Musk și reforma federală Închiderea reprezentanțelor diplomatice se aliniază viziunii promovate de Elon Musk, apropiat al președintelui Trump, care susține reducerea drastică a cheltuielilor guvernamentale. Planurile includ închiderea birourilor și programelor considerate neesențiale,concedieri masive ale angajaților federali și simplificarea aparatului administrativ Aceste măsuri au provocat deja proteste în mai multe state americane. Ce rol au ambasadele și consulatele Ambasadele reprezintă interesele politice ale Statelor Unite și mențin relațiile diplomatice oficiale cu țările gazdă. Consulatele gestionează activități administrative, precum eliberarea vizelor și asistența pentru cetățenii americani din străinătate. Reducerea acestor structuri ar putea afecta accesul la servicii pentru diaspora și ar slăbi prezența diplomatică a SUA în regiunile vizate.

America lui Trump, un stat polițienesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, pe cale să transforme SUA într-un stat polițienesc - analiză extrem de dură a Financial Times

America lui Trump, un stat polițienesc. Într-un articol de opinie incisiv, publicat de Financial Times, jurnaliștii semnalează o ruptură profundă în sistemul democratic american, acuzând administrația Trump de sfidarea Curții Supreme și de consolidarea unui regim tot mai autoritar. Analiza scoate la iveală detalii alarmante despre decizii politice controversate, relații internaționale netransparente și încălcări flagrante ale statului de drept. America lui Trump, un stat polițienesc Potrivit Financial Times, "pe 14 aprilie 2025, Statele Unite ale Americii au încetat să mai aibă un guvern care respectă legea. Citește și: ANALIZĂ Marile semne de întrebare legate de, aparent, unicul contact al lui Crin Antonescu cu Securitatea Unii ar spune că acel moment a avut loc încă din 20 ianuarie, când Donald Trump a fost reales și inaugurat. Dar luni, președintele american a refuzat să respecte o decizie unanimă a Curții Supreme – 9 la 0 – privind repatrierea unui bărbat deportat ilegal. Mai mult, Trump a susținut public că instanța ar fi dat dreptate guvernului său. Trump ignoră justiția și primește sprijin de la lideri autoritari Decizia șocantă a fost susținută de procurorul general, secretarul de stat, vicepreședinte și chiar de președintele El Salvadorului, Nayib Bukele. Acesta din urmă, gazda unei rețele carcerale care începe să semene cu un gulag în devenire, a refuzat să primească înapoi cetățeanul deportat, Kilmar Armando Abrego Garcia. Trump și echipa sa au afirmat fără dovezi că Garcia ar fi fost un terorist. Contrastul este evident: în februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost mustrat de Trump pentru că nu a fost suficient de recunoscător pentru ajutorul militar primit. În schimb, Bukele, care a venit fără cravată, a fost tratat cu onoruri. Deportări fără drept la apel Administrația Trump pare hotărâtă să ignore complet deciziile instanțelor. În cazul Garcia, guvernul a declarat oficial că tribunalele nu trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința deportărilor. Persoanele străine, dar și cetățenii americani considerați „anti-naționali” sau „suspecți” pot fi reținuți fără drept la recurs. Deja s-a discutat despre construirea unor închisori de maximă securitate pentru americani „deportați” pe sol străin, în El Salvador. Unul dintre cei vizați recent de aceste politici radicale era coafor, nu membru de gang. Altul, doar un student care publicase un editorial. Eticheta de „terorist” devine, astfel, arbitrară. O administrație care falsifică probe și elimină disidenții Avocații administrației aproape că nu mai fac niciun efort să pară convingători. În cazul Garcia, „probele” au fost inventate, iar avocatul guvernamental care a recunoscut deportarea greșită a fost imediat suspendat. Justificarea? Ar interfera cu „suveranitatea” altor state – deși aceeași administrație cere constant altor țări să cedeze teritorii sau politici. El Salvador este, în acest context, la dispoziția lui Trump. Bukele joacă rolul de aliat obedient în regiune, iar contractul închisorilor din această țară rămâne secret, alimentând suspiciunile de corupție și autoritarism. Trump atacă justiția, media și democrația americană Trump nu se oprește aici. A grațiat fraude și persoane acuzate de delapidare care l-au susținut financiar sau public. A suspendat legi privind transparența proprietarilor reali ai companiilor și penalizările pentru mită internațională. Acum își îndreaptă atenția asupra criticilor, lansând atacuri la adresa fostului oficial federal Chris Krebs, care a negat fraudarea alegerilor din 2020. În weekend, Trump a amenințat public postul CBS, după ce emisiunea 60 Minutes a difuzat un interviu critic la adresa sa. El i-a cerut președintelui FCC, Brendan Carr, să revoce licența postului. Interviul fusese acordat chiar de președintele Zelenski, care a afirmat că „narativele rusești câștigă teren în SUA” – o observație care pare tot mai adevărată. America, între spectrul autoritarismului și fuga de dreptate Astăzi, cetățeni americani ar putea solicita azil în alte țări, de teamă că sistemul juridic din SUA devine o armă politică. Justiția, presa și democrația sunt tot mai vulnerabile. Într-un climat în care criticii pot fi anchetați, exilați sau reduși la tăcere, America riscă să-și piardă identitatea de republică constituțională."  

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, dispus să cumpere sisteme Patriot, în condițiile în care SUA nu mai ajută Ucraina

Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina dorește să achiziționeze sisteme antiaeriene americane Patriot, în lipsa unor noi donații din partea aliaților. Zelenski dorește să cumpere sisteme Patriot Declarația vine în contextul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și pe fondul reținerii exprimate anterior de președintele american Donald Trump privind vânzarea acestor sisteme. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă „Bateriile Patriot sunt armament defensiv. Nu doar cerem aceste sisteme, suntem dispuși să le cumpărăm”, a scris Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Președintele ucrainean a făcut această declarație după întrevederea avută la Odesa cu Mark Rutte, actualul secretar general al NATO. Potrivit lui Zelenski, aliații occidentali dețin suficiente baterii Patriot pentru a acoperi nevoile Ucrainei, dar refuzul de a le furniza ar reflecta o decizie politică, nu o lipsă de capacitate. Trump: „Zelenski caută mereu rachete” Zelenski și-a exprimat prima dată intenția de a cumpăra sisteme Patriot într-un interviu acordat postului american CBS, estimând că Ucraina ar putea plăti 15 miliarde de dolari pentru zece astfel de baterii. Întrebat ulterior despre acest subiect, Donald Trump a răspuns cu o critică indirectă: „Zelenski mereu caută să cumpere rachete. Nu poți să începi un război cu cineva de 20 de ori mai mare și să aștepți ca alții să-ți dea rachete.” Contradicții în mesajele transmise de Trump Cu toate acestea, luna trecută, într-o discuție telefonică cu Zelenski, Trump i-ar fi promis sprijin pentru obținerea unor noi lansatoare Patriot. Potrivit informațiilor apărute, Trump a declarat că va colabora cu omologul său ucrainean pentru a vedea ce sisteme mai sunt disponibile, în special în Europa. Germania nu poate furniza Patriot Germania, una dintre țările care dețin sisteme Patriot, a precizat în cadrul reuniunii Grupului de la Ramstein că nu poate oferi Ucrainei noi baterii, întrucât ea însăși așteaptă livrări din partea producătorului american. În schimb, Berlinul a promis patru sisteme antiaeriene IRIS-T și peste 300 de rachete aferente. Sumî, un exemplu tragic al nevoii de apărare Duminică, orașul ucrainean Sumî a fost lovit de două rachete balistice rusești de tip Iskander-M. Atacul a vizat o locație în care se desfășura o ceremonie militară. Potrivit autorităților ucrainene, doar doi militari au fost uciși, în timp ce celelalte 33 de victime au fost civili. Patriot, singura apărare împotriva rachetelor balistice Sistemele americane Patriot sunt, în prezent, singurele capabile să intercepteze rachete balistice în arsenalul ucrainean. Cu toate acestea, numărul lor este insuficient pentru a acoperi întreg teritoriul, iar solicitarea Ucrainei vizează tocmai completarea acestui deficit critic.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA (sursa: mfa.gov.ir)
Internațional

Teheranul ia lumină de la Moscova înaintea altei runde de negocieri cu Washingtonul

Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA. Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi se va deplasa în zilele următoare la Moscova pentru consultări cu partea rusă înaintea unui nou ciclu de negocieri Iran–SUA privind programul nuclear, programat pentru 19 aprilie. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe. Iranul consultă Rusia, negociază cu SUA Vizita ministrului iranian la Moscova era deja planificată, potrivit oficialilor de la Teheran, dar va include discuții despre ultimele evoluții legate de negocierile nucleare. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Convorbirile directe dintre Iran și SUA, mediate de Oman, au avut loc recent, pentru prima dată după o perioadă lungă de tăcere diplomatică. Cele două state nu mai au relații diplomatice din 1980. Negocierile vizează exclusiv programul nuclear și sancțiunile Potrivit declarațiilor oficiale, singurele subiecte abordate în discuțiile cu Washingtonul vor fi programul nuclear iranian și ridicarea sancțiunilor internaționale. „Influența regională și programul de rachete balistice al Iranului nu sunt subiecte de negociere”, a subliniat agenția oficială Irna, reafirmând liniile roșii ale Teheranului. Iranul își apără dreptul la un program nuclear civil Iranul susține că urmărește dezvoltarea unui program nuclear în scopuri civile, în special pentru producerea de energie, și neagă orice intenție de a produce arme nucleare. Statele occidentale, în frunte cu SUA, își exprimă însă îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat al îmbogățirii uraniului, de până la 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Acest prag este considerat apropiat de nivelul necesar pentru fabricarea unei arme nucleare (90%). Acordul nuclear din 2015, abandonat după retragerea SUA Iranul, Rusia, China, Franța, Germania și Regatul Unit au fost semnatarele acordului nuclear din 2015, care prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor internaționale și limitarea programului nuclear iranian și monitorizarea sa de către AIEA Conform AIEA, Iranul și-a respectat angajamentele inițiale. Însă, în 2018, SUA s-au retras unilateral din acord sub administrația Trump, reluând sancțiunile împotriva Teheranului. Ca reacție, Iranul a redus treptat cooperarea și a crescut performanțele centrifugelor de la siturile Natanz și Fordo. SUA pregătesc revenirea la masa negocierilor În ciuda tensiunilor, Iranul și SUA au convenit relansarea discuțiilor pe 19 aprilie în Europa, locul exact nefiind făcut public. Vizita lui Araghchi la Moscova poate consolida coordonarea între Teheran și Moscova, în condițiile în care Rusia rămâne un actor-cheie în dosarul nuclear iranian.

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

SUA amenință că va lovi "puternic" Iranul dacă Teheranul nu renunță la planul armelor nucleare

SUA avertizează Iranul privind armele nucleare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să lovească „puternic” Iranul, dacă eforturile diplomatice privind dosarul nuclear nu vor da rezultate. „Există și alte opțiuni pentru a ne asigura că Iranul nu obține niciodată bomba nucleară”, a spus oficialul american într-un interviu pentru Fox News. SUA avertizează Iranul privind armele nucleare Referindu-se la operațiunile militare recente împotriva rebelilor houthi și în alte zone din Orientul Mijlociu, Hegseth a subliniat capacitatea de acțiune a SUA. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „Nu vrem să ajungem în acel punct, dar dacă trebuie, o vom face”, a avertizat el, lăsând deschisă posibilitatea unei intervenții armate directe împotriva Iranului. Negocieri reluate prin medierea Omanului Declarațiile vin la o zi după o rundă rară de discuții între SUA și Iran, desfășurate sâmbătă cu sprijinul Sultanatului Oman. Ambele părți au descris dialogul drept „constructiv”, iar o nouă întâlnire este programată pentru weekendul următor. Scopul acestor discuții este evitarea unei escaladări și relansarea unui cadru diplomatic pentru controlul programului nuclear iranian. Tensiuni persistente și trecutul acordului denunțat SUA și alte state occidentale suspectează de decenii că Iranul urmărește obținerea armelor nucleare, acuzație respinsă de Teheran, care susține că programul său are doar scopuri civile. Washingtonul s-a retras în 2018 din acordul nuclear internațional, invocând lipsa unor garanții privind rachetele balistice iraniene. Recent, Donald Trump a reluat dialogul, trimițând o scrisoare regimului de la Teheran pentru a propune un nou cadru de negocieri. Presiuni diplomatice și sancțiuni intensificate În paralel cu aceste inițiative, SUA au impus noi sancțiuni asupra sectorului petrolier iranian și au menținut amenințările privind o intervenție militară. Oficialii americani insistă că soluția preferată este una diplomatică, dar nu exclud folosirea forței pentru a împiedica Iranul să devină o putere nucleară.

China cere SUA anularea taxelor vamale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China îi cere lui Trump să anuleze "complet" tarifele reciproce ca să-și repare greșeala

China cere SUA anularea taxelor vamale. China a îndemnat Statele Unite să „anuleze complet” taxele vamale impuse reciproc, după ce Washingtonul a decis vineri să scutească anumite produse high-tech de noile suprataxe. China cere SUA anularea taxelor vamale Într-o declarație oficială, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului din China a transmis: Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „Îndemnăm Statele Unite să facă un pas mare pentru a-și corecta greșelile, să anuleze complet practica proastă a taxelor reciproce și să revină pe calea corectă a respectului reciproc.” Reacția ministrului vine în contextul unui conflict comercial în desfășurare care continuă să genereze incertitudine pe piețele internaționale. SUA renunță parțial la noile taxe Vineri, autoritățile americane au făcut un pas înapoi, anunțând eliminarea temporară a tarifelor suplimentare pentru o serie de produse electronice precum smartphone-uri, laptopuri și alte bunuri high-tech importate din China. Potrivit unei note publicate de Serviciul Vamal al SUA, scutirile se aplică în special produselor importate de mari companii americane, cum ar fi Apple, care produce majoritatea iPhone-urilor în China. „Un pas mic” pentru China Ministerul Comerțului din China a calificat decizia americană drept „un pas mic” și a declarat că analizează în prezent impactul acestei modificări asupra economiei chineze și a relațiilor comerciale bilaterale. Ca reacție la măsurile impuse de SUA, China a anunțat vineri majorarea tarifelor pentru toate produsele americane la un nivel de până la 125%. Noile taxe au intrat în vigoare sâmbătă și afectează o gamă largă de importuri din Statele Unite, accentuând tensiunile din cadrul războiului comercial.

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina condamnă atacul rusesc de la Sumî. Președintele american, tăcere

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni. Un atac aerian rusesc lansat asupra orașului Sumî, situat în nord-estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 32 de persoane, potrivit autorităților locale. Acesta este considerat unul dintre cele mai mortale atacuri din ultimele luni pe teritoriul ucrainean. Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina a condamnat atacul, însă din partea președintelui Trump, tăcere. Trump tace, Putin ucide civili ucraineni Trimisul special al Statelor Unite pentru Ucraina, Keith Kellogg, a condamnat ferm atacul, numindu-l „un act care depășește limitele decenței”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter), oficialul american a criticat dur acțiunea forțelor ruse. „Atacul forțelor ruse asupra țintelor civile din Sumî depășește limitele decenței. Ca fost oficial militar, știu ce sunt loviturile țintite, iar acest lucru este inacceptabil”, a transmis Keith Kellogg. Din partea președinției SUA nu au venit reacții. Sumî, din nou în vizorul armatei ruse Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia, a fost de mai multe ori vizat de atacuri încă de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Bombardamentul recent este unul dintre cele mai sângeroase din regiune, stârnind reacții internaționale puternice și condamnări din partea comunității internaționale.

Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Moscova vrea să aibă din nou zboruri directe Rusia - SUA, întrerupte după invadarea Ucrainei

Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe. În cadrul discuțiilor bilaterale programate joi la Istanbul, Rusia intenționează să abordeze două subiecte sensibile în relația cu Statele Unite: reluarea zborurilor directe și restituirea proprietăților diplomatice confiscate în 2016, a anunțat ambasadorul rus în SUA, Alexander Darciev, citat de agenția Tass. Rusia cere SUA reluarea zborurilor directe Zborurile comerciale directe dintre Rusia și Statele Unite au fost suspendate după începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” În acest context, Darciev a declarat că reluarea acestor curse „ar stimula afacerile și ar face viața mai ușoară pentru oamenii obișnuiți de pe ambele maluri ale oceanului”. Moscova vrea o „conversație serioasă” privind proprietățile diplomatice Ambasadorul rus a precizat că Moscova este pregătită pentru un dialog ferm privind restituirea complexurilor diplomatice rusești confiscate de autoritățile americane în 2016. Este vorba despre două proprietăți – una situată în Maryland, cealaltă în Long Island – care au fost preluate de SUA în timpul administrației Obama. Confiscarea, reacție la atacurile cibernetice din 2016 Cele două complexe diplomatice au fost închise în decembrie 2016, când președintele Barack Obama a expulzat 35 de diplomați ruși, în urma acuzațiilor de implicare a Rusiei în atacuri cibernetice și amestec în alegerile prezidențiale din SUA. În replică, Rusia a confiscat proprietăți diplomatice americane din apropierea Moscovei, în semn de protest. Solicitarea privind returnarea complexurilor diplomatice americane și reluarea zborurilor directe va figura, potrivit lui Darciev, pe agenda discuțiilor ruso-americane de la Istanbul.

SUA, China, tensiuni comerciale în creștere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Încolțită de tarifele lui Trump, China ar putea să nu mai aibă nimic de pierdut, potrivit experților

SUA, China, tensiuni comerciale în creștere. Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China ating un nou nivel, după ce Washingtonul a crescut tarifele pentru mărfurile importate din China până la un total de 104%. O expertă în geopolitică avertizează că Beijingul se apropie de un punct critic, în care nu mai are nimic de pierdut în acest război comercial tot mai agresiv. SUA, China, tensiuni comerciale în creștere Dan Wang, directoarea pentru China a Eurasia Group, explică într-un raport că tarifele peste 35% elimină marjele de profit ale exportatorilor chinezi, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată mare. Citește și: Doctorul SRI Ștefureac o susține pe Lasconi. Sociologul îl atacă dur pe Nicușor Dan: "matematice electorală te trimite rapid la mămica" „Indiferent dacă tariful este de 70% sau 100%, impactul este același: China nu mai poate face comerț direct cu SUA”, afirmă Wang. Companiile chineze își reorientează exporturile În contextul tarifelor uriașe, companiile chineze caută piețe alternative, mai ales în țările din Sudul Global. Reexportul prin Vietnam, folosit anterior pentru a evita taxele americane, nu mai este o opțiune viabilă, după ce SUA au impus și acestei țări tarife de până la 46%. Impactul asupra consumatorilor americani Dan Wang atrage atenția că, dacă yuanul rămâne stabil față de dolar, efectele tarifelor ar putea fi resimțite mai acut de consumatorii americani decât de exportatorii chinezi. Costurile mărfurilor vor crește semnificativ pe piața din SUA. China contraatacă: tarife egale și o poziție inflexibilă Ca răspuns la tarifele de 34% impuse de Donald Trump pe 2 aprilie, Beijingul a aplicat tarife similare produselor americane, semnalând că nu intenționează să cedeze în fața presiunilor. Trump a amenințat cu o nouă creștere de 50%, care ar duce tariful total la 104%, accentuând astfel escaladarea conflictului comercial. Negocierile întârzie, viitorul TikTok intră în ecuație Donald Trump a declarat că Beijingul ar dori „cu disperare” un acord, dar nu știe cum să înceapă negocierile. În paralel, o nouă temă tensionată în relația bilaterală este viitorul aplicației TikTok, pentru care administrația americană cere separarea de compania-mamă chineză ByteDance, ca premisă pentru a continua să opereze în SUA.

Ucraina capturează chinezi, SUA chestionează Beijingul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Ucraina a capturat doi chinezi care luptau alături de ruși. SUA cer explicații Beijingului

Ucraina capturează chinezi, SUA chestionează Beijingul. Statele Unite și-au exprimat marți îngrijorarea profundă față de capturarea a doi cetățeni chinezi (VIDEO) care luptau în estul Ucrainei alături de forțele ruse.  Informația a fost anunțată oficial de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut o reacție fermă din partea Occidentului și explicații din partea Chinei. Ucraina capturează chinezi, SUA chestionează Beijingul „Capturarea unor soldați chinezi este tulburătoare”, a declarat Tammy Bruce, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR Declarația vine pe fondul tensiunilor crescute între Washington și Beijing, alimentate de suspiciuni privind sprijinul indirect oferit de China Rusiei în războiul din Ucraina. Apelul lui Zelenski Anunțul făcut de Kiev marchează prima confirmare oficială a prezenței unor cetățeni chinezi printre combatanții implicați în conflictul din Ucraina, de la începutul invaziei ruse, acum mai bine de trei ani. Zelenski a făcut apel la comunitatea internațională să răspundă ferm în fața acestui nou episod al agresiunii coordonate. SUA acuză China că sprijină masiv efortul de război al Rusiei Tammy Bruce a reiterat acuzațiile potrivit cărora China furnizează aproape 80% din bunurile cu dublă utilizare (civilă și militară) necesare Rusiei pentru a-și susține ofensiva. Potrivit oficialilor americani, această colaborare adâncește instabilitatea globală și afectează direct securitatea Statelor Unite și a aliaților săi. Beijingul se declară „neutru” Deși China se prezintă drept o parte neutră și un potențial mediator în conflict, realitatea geopolitică o poziționează ca aliat politic și economic de bază al Moscovei. Occidentalii au calificat Beijingul drept „facilitator decisiv” al invaziei ruse, subliniind că China nu a condamnat niciodată agresiunea militară împotriva Ucrainei.

Trupele americane nu pleacă, susține MapN (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Eveniment

MApN susține că trupele americane de pe teritoriul României nu vor fi retrase

Trupele americane nu pleacă, susține MapN. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis marți că nu a fost primită nicio notificare oficială din partea Statelor Unite în legătură cu o posibilă retragere a trupelor americane staționate în România. Trupele americane nu pleacă, susține MapN Reacția ministerului vine ca răspuns la informații apărute recent în presă privind o eventuală retragere a circa 10.000 de militari americani din România și Polonia. Citește și: CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR În comunicatul MApN se subliniază că parteneriatul strategic româno-american este solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și cooperare extinsă, în special în domeniul securității regionale. Deciziile majore privind postura militară aliată sunt luate în spiritul cooperării și al angajamentului față de valorile Tratatului de la Washington, se arată în comunicatul oficial. Toate acordurile bilaterale semnate între România și SUA, inclusiv cele care reglementează prezența militară americană, sunt valabile, respectate și adaptate în funcție de evoluțiile de securitate din regiune, potrivit MApN. Investiție majoră în Baza 57 Mihail Kogălniceanu Un exemplu al angajamentului româno-american este modernizarea Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, cu o investiție de peste 2,5 miliarde de euro din partea Guvernului României. Această bază va deveni un hub strategic NATO, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați, investiția fiind structurată pe o perioadă de 20 de ani. Baze strategice americane în România România găzduiește facilități militare esențiale pentru securitatea colectivă NATO, precum: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu Forțele americane rotaționale de la Mihail Kogălniceanu Unități de supraveghere aeriană la Câmpia Turzii În prezent, peste 1.700 de militari americani sunt staționați în România, majoritatea la Mihail Kogălniceanu. Rotirea unităților americane continuă La data de 26 martie, în cadrul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu, Brigada a 2-a, Divizia 101 Aeropurtată (Task Force Strike) a preluat comanda de la Brigada 3, Divizia 10 Munte (Task Force Patriot). În prezent, baza găzduiește peste 1.400 de militari americani. Exerciții comune, în curs Cooperarea militară româno-americană este demonstrată și de exercițiile militare comune, precum: Sea Shield 25, desfășurat în Marea Neagră și pe teritoriul României Saber Guardian 25, cel mai important exercițiu din acest an, planificat de Comandamentul European al SUA (USEUCOM) România: angajament ferm pentru securitate România rămâne un aliat de încredere în NATO, fiind una dintre primele țări care au depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare și investind peste 20% din buget în tehnologie militară modernă. MApN reafirmă angajamentul de a consolida relația transatlantică și parteneriatul strategic cu SUA, contribuind activ la apărarea colectivă și la promovarea valorilor democratice în regiune.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră