joi 10 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

sua

905 articole
Eveniment

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați

Românii care au lucrat legal atât în țară, cât și în Statele Unite își vor putea folosi, de la 1 septembrie 2026, perioadele de asigurare din ambele state pentru a îndeplini condițiile de pensionare. Acordul nu transferă contribuțiile dintr-o țară în alta și nu transformă anii lucrați în America în pensie românească. El elimină însă o problemă birocratică majoră: perioadele prea scurte pentru obținerea unei pensii nu mai rămân izolate în două sisteme care nu comunică între ele. Un acord semnat în 2023, aplicabil abia din 2026 Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a fost semnat la București la 23 martie 2023 și ratificat de România prin Legea nr. 3/2024. Citește și: Punctele de stabilitate pot adăuga sute de lei la pensie: cine le primește și cum se calculează în 2026 Ulterior, prin HG nr. 650/2024, a fost aprobat Aranjamentul administrativ care stabilește modul concret în care instituțiile celor două state vor coopera, vor confirma perioadele de asigurare și vor soluționa cererile. Intrarea efectivă în vigoare a fost posibilă numai după finalizarea procedurilor interne din ambele țări și schimbul notificărilor diplomatice. Data de 1 septembrie 2026 a fost stabilită oficial prin Ordinul ministrului Afacerilor Externe nr. 1.076/2026. Documentul este descris drept un acord de „totalizare”, mecanism folosit de Statele Unite în relația cu numeroase alte țări pentru coordonarea sistemelor de securitate socială. Ce problemă exista până acum România și Statele Unite nu aveau un mecanism bilateral prin care perioadele de asigurare să poată fi puse împreună pentru deschiderea dreptului la pensie. Citește și: Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli Un român putea, de exemplu, să fi lucrat: - zece ani în România, insuficienți pentru stagiul minim contributiv de 15 ani cerut, în general, pentru pensia pentru limită de vârstă; - opt ani în Statele Unite, insuficienți pentru cele 40 de trimestre de asigurare necesare, în mod obișnuit, unei pensii americane de retragere. Persoana avea în total 18 ani de activitate, dar niciunul dintre cele două sisteme nu putea folosi anii din celălalt stat. Exista astfel riscul ca perioade importante de muncă și contribuție să nu deschidă dreptul la nicio pensie. De la 1 septembrie 2026, România și SUA vor putea totaliza perioadele de asigurare pentru a verifica dacă persoana îndeplinește condițiile minime prevăzute de fiecare legislație. Anii se adună pentru deschiderea dreptului, nu pentru plata unei singure pensii Cea mai importantă regulă este și cea care poate genera cele mai multe confuzii: totalizarea nu înseamnă că România preia contribuțiile plătite în Statele Unite și nici că SUA plătesc pentru anii lucrați în România. Perioadele din cele două țări sunt adunate numai pentru a verifica îndeplinirea condiției de stagiu. După deschiderea dreptului: - România calculează și plătește partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul românesc; - Statele Unite calculează și plătesc partea aferentă perioadelor de asigurare realizate în sistemul federal american. Beneficiarul poate ajunge, așadar, să primească două plăți distincte, stabilite prin două decizii și calculate potrivit legislației fiecărui stat. Un exemplu simplu Să presupunem că o persoană a lucrat zece ani în România și opt ani în Statele Unite. Privite separat, perioadele pot fi insuficiente. Cei zece ani din România sunt sub stagiul minim contributiv de 15 ani. Cei opt ani din SUA pot însemna mai puțin decât cele 40 de trimestre necesare în sistemul american. În baza acordului, instituțiile pot lua în calcul cariera totală de 18 ani pentru a verifica dreptul. Dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții, România va calcula o prestație proporțională cu cei zece ani de asigurare românească, iar SUA vor calcula o prestație pe baza veniturilor și perioadelor asigurate în sistemul american. România nu va plăti o pensie pentru 18 ani, iar Statele Unite nu vor considera că persoana a muncit optsprezece ani în SUA. Sunt luați în calcul și anii lucrați înainte de 1 septembrie 2026 Acordul nu se aplică numai muncii desfășurate după intrarea sa în vigoare. La stabilirea drepturilor pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate anterior datei de 1 septembrie 2026. Prin urmare, un pensionar sau un viitor pensionar care a lucrat în America în urmă cu zece, douăzeci ori treizeci de ani poate beneficia de noul mecanism, dacă activitatea respectivă a fost acoperită de sistemul federal american de securitate socială. Nu vor putea fi transformate în perioade de asigurare: - munca nedeclarată; - activitățile pentru care nu a existat acoperire în sistemul relevant; - simpla ședere în Statele Unite; - perioadele petrecute cu viză turistică, fără activitate legală; - veniturile pentru care nu au fost create drepturi în sistemul federal american. Acordul recunoaște perioade de asigurare, nu orice perioadă în care persoana s-a aflat sau a desfășurat o activitate în cealaltă țară. Și programele Work and Travel pot conta, dar nu automat Studenții români care au lucrat legal în Statele Unite prin programe de tip Work and Travel se pot întreba dacă lunile respective vor conta la pensie. Răspunsul depinde de modul în care a fost tratat venitul în sistemul american. Dacă persoana a fost exceptată de la contribuțiile Social Security și Medicare, perioada nu generează trimestre de acoperire și nu poate fi folosită prin acord. Faptul că a existat un contract, un număr de securitate socială sau impozit federal reținut nu demonstrează automat plata contribuțiilor pentru pensia americană. Impozitul pe venit și contribuția la Social Security sunt obligații diferite. Persoana trebuie să își verifice istoricul veniturilor și al creditelor de asigurare în evidențele Social Security Administration. Pentru pensia americană sunt necesare cel puțin șase trimestre În sistemul american, dreptul obișnuit la pensia de retragere presupune, în general, acumularea a 40 de „quarters of coverage”, denumite frecvent credite sau trimestre de asigurare. Acordurile de totalizare permit folosirea perioadelor din celălalt stat dacă persoana nu are suficiente credite americane. Social Security Administration precizează însă că trebuie să existe cel puțin șase trimestre de acoperire în SUA pentru ca perioadele din celălalt stat să fie folosite la deschiderea dreptului american. Șase trimestre înseamnă aproximativ un an și jumătate de acoperire, dar nu trebuie confundate mecanic cu șase trimestre calendaristice consecutive. Creditele americane se acordă în funcție de veniturile asigurate realizate într-un an și de regulile valabile în perioada respectivă. Dacă persoana nu are nici măcar cele șase trimestre americane, anii lucrați în România nu vor crea singuri o pensie plătită de SUA. România nu plătește pentru perioade mai mici de un an Acordul conține și o regulă pentru perioadele foarte scurte. Dacă totalul perioadelor de asigurare realizate în România este mai mic de un an și acea perioadă nu generează singură un drept potrivit legislației române, instituția română nu va plăti o prestație separată pentru ea. Perioada nu dispare însă neapărat. Ea poate fi luată în considerare de instituția americană la stabilirea dreptului potrivit regulilor acordului. În sens invers, pentru ca SUA să acorde o prestație totalizată, persoana trebuie să aibă minimum cele șase trimestre de asigurare americană. Dacă îndeplinești condițiile fără totalizare, pensia se calculează după regulile naționale Dacă o persoană are suficient stagiu în România pentru a primi pensie fără anii americani, Casa de Pensii stabilește dreptul pe baza legislației române și a perioadelor realizate în România. În mod similar, dacă persoana are cele 40 de trimestre necesare în Statele Unite, SSA poate acorda prestația americană fără să folosească anii din România. Totalizarea intervine atunci când perioadele proprii unui sistem nu sunt suficiente. Ea este o punte pentru deschiderea dreptului, nu un bonus care dublează anii și nici un mecanism prin care aceeași perioadă este plătită de două ori. Acordul acoperă și pensiile de invaliditate și de urmaș Documentul nu se limitează la pensia pentru limită de vârstă. El se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru bătrânețe, urmași, dizabilitate. Pot beneficia atât persoanele care au fost asigurate în unul sau în ambele state, cât și cele ale căror drepturi derivă de la ele, cum sunt soțul supraviețuitor sau copiii îndreptățiți la prestații de urmaș. Fiecare stat va verifica separat condițiile privind vârsta, invaliditatea, relația de familie, durata căsătoriei sau celelalte criterii prevăzute de propria legislație. Acordul coordonează perioadele de asigurare, dar nu uniformizează condițiile de pensionare din cele două țări. Ajutorul de deces are reguli speciale Pentru România, acordul se aplică și ajutorului de deces din sistemul public de pensii. Dacă dreptul la o prestație forfetară de deces ar exista potrivit legislațiilor ambelor state, acordul stabilește reguli pentru a evita plata dublă pentru același eveniment. Există însă o limitare importantă: drepturile la prestațiile forfetare de deces în baza acordului apar numai pentru decese produse după intrarea sa în vigoare. Acordul nu creează un nou ajutor pentru un deces survenit înainte de 1 septembrie 2026. Cererea se depune într-un singur stat Aici se află una dintre cele mai importante simplificări birocratice. Persoana nu va trebui, în principiu, să deschidă singură două proceduri complet separate și să călătorească între România și Statele Unite pentru a obține confirmarea perioadelor. Solicitantul poate depune cererea la instituția competentă din statul în care locuiește: - în România, la casa teritorială de pensii competentă; - în Statele Unite, la Social Security Administration. Instituția care primește cererea transmite informațiile și documentele necesare instituției din celălalt stat. Autoritățile vor comunica direct pentru confirmarea perioadelor de asigurare și soluționarea drepturilor. SSA arată că o cerere întemeiată pe un acord de totalizare poate fi depusă la un oficiu de securitate socială din SUA sau la instituția competentă din statul partener. Astfel, un român care locuiește în SUA nu trebuie să vină în România doar pentru a începe procedura. Cererea nu trebuie depusă de toată lumea la 1 septembrie Intrarea în vigoare a acordului nu înseamnă că toate persoanele care au lucrat în cele două țări trebuie să se prezinte imediat la Casa de Pensii. Cei care nu au ajuns încă la vârsta sau în situația în care pot solicita o prestație trebuie, în primul rând, să își verifice și să își păstreze documentele. Demersul imediat este important mai ales pentru: - persoanele cărora le-a fost respinsă anterior pensia din cauza stagiului insuficient; - pensionarii care primesc o prestație numai dintr-un stat și cred că pot deschide acum un drept și în celălalt; - urmașii care pot avea drepturi derivate; - persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare începând cu 1 septembrie 2026. Pentru o pensie deja stabilită, acordul nu produce automat o recalculare. Pensionarul trebuie să solicite instituției competente analizarea situației sale în baza noului acord. Activitatea trebuie identificată cât mai exact Instituțiile vor face schimb de date, dar solicitantul trebuie să ofere suficiente informații pentru găsirea perioadelor lucrate. Este util să pregătească: - actele de identitate românești și americane; - codul numeric personal; - numărul american de securitate socială; - perioadele aproximative în care a lucrat în fiecare țară; - denumirea și adresa angajatorilor; - carnetul de muncă și adeverințele românești; - formularele fiscale americane, cum sunt W-2, dacă le mai deține; - extrase sau informații din evidența Social Security Administration; - actele de stare civilă, pentru pensia de urmaș; - deciziile de pensionare sau de respingere emise anterior. Lipsa unui vechi contract american nu înseamnă automat că perioada este pierdută, dacă veniturile și creditele se regăsesc în evidențele SSA. Documentele păstrate de solicitant pot însă ajuta la identificarea și corectarea eventualelor erori. Dubla contribuție socială Acordul rezolvă și problema dublei contribuții sociale. Regula de bază este că o persoană trebuie să fie supusă unui singur sistem de securitate socială pentru aceeași activitate. În lipsa unui acord, un angajat trimis să lucreze în cealaltă țară putea ajunge, în anumite situații, sub incidența obligațiilor sociale din ambele state. Costul afecta atât salariatul, cât și angajatorul, fără să garanteze neapărat un drept suplimentar la pensie. De la 1 septembrie, acordul va stabili care legislație se aplică, astfel încât contribuțiile să fie datorate, în principiu, într-un singur sistem. Această parte a documentului este deosebit de importantă pentru companiile românești cu angajați trimiși în SUA, companiile americane care detașează personal în România și lucrătorii independenți cu activități transfrontaliere. Detașarea temporară și certificatul de acoperire Un angajat trimis temporar de un angajator dintr-un stat să lucreze în celălalt poate rămâne, în condițiile acordului, asigurat numai în sistemul țării de origine. Pentru dovedirea situației este necesar un certificat de acoperire. Acesta arată autorităților din statul gazdă că lucrătorul și angajatorul contribuie în celălalt sistem și sunt exceptați de la contribuțiile sociale acoperite de acord. Certificatul nu trebuie confundat cu: - un permis de muncă; - o viză; - un certificat fiscal general; - un document care scutește persoana de impozitul pe venit. Acordul privește securitatea socială. Nu elimină impozitele, obligațiile de imigrare, regulile de ședere sau toate contribuțiile și asigurările care pot exista în cele două state. Acordul nu acoperă automat asistența medicală Expresia „securitate socială” este mai largă decât pensia, dar acordul România–SUA are un domeniu precis. El vizează sistemul public românesc de pensii și programul federal american pentru bătrânețe, urmași și dizabilitate, precum și regulile de contribuție aferente. Documentul nu creează un sistem comun de asigurări medicale și nu oferă automat unui pensionar român acces gratuit la serviciile medicale din Statele Unite. De asemenea, nu trebuie confundat cu Medicare, Medicaid, asigurarea privată de sănătate, indemnizațiile de șomaj sau pensiile private. Pensia poate fi plătită în celălalt stat Un alt obiectiv al acordurilor de totalizare este protejarea plății prestațiilor atunci când beneficiarul locuiește în cealaltă țară. În principiu, mutarea din România în Statele Unite sau din SUA în România nu trebuie să anuleze pensia contributivă dobândită. Fiecare instituție își va plăti propria prestație potrivit acordului și legislației aplicabile. Există însă excepții. Anumite prestații românești necontributive, legate de domiciliu și de protecția socială internă, nu devin exportabile numai pentru că a intrat în vigoare acordul. În plus, plata unei prestații americane unui beneficiar care nu este cetățean sau rezident fiscal american poate avea reguli fiscale proprii. Acordul de securitate socială nu înlocuiește convențiile și legislația privind impozitarea veniturilor. Este acordul cu adevărat o rezolvare a birocrației? Acordul rezolvă patru obstacole majore: - permite instituțiilor să totalizeze perioadele de asigurare; - creează o procedură oficială de schimb al informațiilor; - permite depunerea cererii la instituția din statul de reședință; - elimină, în situațiile reglementate, dubla contribuție socială. Până acum, lipsa acordului nu era doar o problemă de hârtii. Era un gol juridic: Casa de Pensii din România nu putea folosi anii americani pentru completarea stagiului, iar SSA nu putea folosi perioadele românești pentru acordarea unei prestații totalizate. De la 1 septembrie 2026, cele două sisteme nu devin identice, dar încep oficial să comunice. Ce trebuie să facă persoanele care au lucrat în SUA Primul pas este verificarea istoricului de asigurare din ambele state. Persoana trebuie să afle: - câți ani contributivi are în România; - câte trimestre de acoperire are în Statele Unite; - dacă îndeplinește deja condițiile într-unul dintre sisteme; - dacă totalizarea este necesară pentru deschiderea unui drept; - dacă a primit anterior o decizie de respingere pentru stagiu insuficient. După 1 septembrie 2026, cei care locuiesc în România se pot adresa casei teritoriale de pensii. Cei stabiliți în America pot iniția procedura prin Social Security Administration. Este recomandabil ca solicitantul să menționeze expres că cere analizarea dreptului în baza Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, nu doar informații generale despre o pensie din străinătate. Anii nu mai rămân captivi între două sisteme Acordul nu oferă o pensie comună româno-americană și nu permite încasarea de două ori a banilor pentru aceeași perioadă. Importanța sa este mai simplă și mai concretă: munca legală desfășurată în cele două state poate forma o singură carieră pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare, chiar dacă fiecare țară își calculează și își plătește separat partea. Pentru un român cu zece ani de contribuții în țară și opt ani în America, diferența poate fi uriașă: înainte de acord putea avea două perioade insuficiente; după 1 septembrie 2026, aceleași perioade pot deschide dreptul la prestații din ambele sisteme. Adevărata schimbare nu este că anii se mută dintr-o țară în alta, ci că nu mai rămân pierduți între două administrații care, până acum, nu aveau baza legală să îi pună împreună.

România și SUA, acord istoric care schimbă pensiile românilor: din 1 septembrie 2026, anii lucrați în cele două țări vor putea fi cumulați
George Simion s-a dus să se roage și să facă politică la o biserică a Patriarhiei Rusiei din Chicago
Politică

George Simion s-a dus să se roage și să facă politică la o biserică a Patriarhiei Rusiei din Chicago

Președintele AUR, George Simion, este în SUA, unde a participat la festivalul românesc organizat de Biserica Sfântul Andrei din Chicago. Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Însă această biserică nu ține de Biserica Ortodoxă Română, ci de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, care, la rândul ei, este subordonată Patriarhiei Rusiei. „Începând cu luna noiembrie 2016 parohia Ortodoxă Română Sfântul Andrei din Chicago se află sub omoforul Î.P.S. Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove”, se arată pe pagina biserici.us. Blogul AUR menționează vizita lui Simion la această biserică, acesta fiind „invitat de preotul comunității să se adreseze românilor prezenți”.  Vizită la o biserică pro-rusă în ziua Tratatului Ribbentrop-Molotov Vizita lui Simion la această biserică are loc în ziua în care este consemnată semnarea Tratatului Ribbentrop-Molotov, care a permis URSS-ului să invadeze Basarabia și să o ocupe.  „George Simion a vorbit despre păstrarea credinței, a identității naționale și a legăturii cu România, indiferent de distanța care îi desparte pe românii din diaspora de țară. «Sunt foarte, foarte bucuros să vă văd, să văd că țineți aproape de Dumnezeu, de biserică, de neam, de tricolor, de sărbătorile noastre și de identitatea noastră națională», a declarat George Simion. Președintele AUR a remarcat diversitatea comunității reunite la festival, formată din români veniți din numeroase regiuni ale României și din Republica Moldova. «Văd că aici, la Biserica Sfântului Andrei, unirea ați făcut-o deja: România cu Moldova. Sunteți și de la Bălți, și de la Mereni, și de la Timișoara, și de la Bistrița, și Sibiu, și Dobrogea, și Baia Mare, Mureș. Cum să nu? E o întreagă Românie, o Românie Mare aici», a subliniat liderul AUR (...) Vizita din Chicago face parte din seria întâlnirilor președintelui AUR cu românii din Statele Unite ale Americii. Până acum, George Simion s-a întâlnit cu românii din Las Vegas, Nevada, Cleveland, Ohio, Reading, Pennsylvania, și Chicago, Illinois”, se arată pe blogul AUR.  Doi foști ambasadori ai Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia și fost ambasador al SUA la OSCE, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman, au cerut administrației americane să reanalizeze dacă George Simion ar trebui să beneficieze în continuare de viză pentru SUA. Contestatarii lui Simion susțin că acesta a încercat să se prezinte drept un politician proamerican, apropiat de mișcarea MAGA, dar că mai multe dintre pozițiile sale contrazic această imagine. Ei afirmă că retorica liderului AUR a preluat frecvent teme favorabile Kremlinului și că acesta a evitat să condamne fără echivoc agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și crimele comise asupra civililor, inclusiv transferarea forțată a copiilor ucraineni. În plus, amintesc de opoziția AUR, în martie 2026, față de desfășurarea temporară în România a unor mijloace militare americane, inclusiv avioane de realimentare. Ei arată, de asemenea, că Simion s-a opus măsurilor care ar fi permis interceptarea dronelor rusești intrate în spațiul aerian românesc.

Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu
Politică

Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu

„De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment la ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR”, s-a plâns liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, la un interviu pentru Gândul. Peiu este constant invitat la interviurile Gândul. De exemplu, la 28 iulie i-a dat un interviu lui Ionuț Cristache, iar la 29 iulie lui Răzvan Dumitrescu. Gândul este controlat de Radu Budeanu, care deține și G4Media.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte În interviul pentru Dumitrescu, Peiu a arătat că AUR a avut discuții cu ambasadorul SUA la București.  „Nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei” „Ambasada SUA l-a căutat pe George Simion, deoarece ambasadorul american s-a întâlnit cu mai mulți lideri politici, nu doar cu el. Cred că s-a văzut și cu Sorin Grindeanu sau cu primarul Timișoarei. Ideea e simplă: contactarea aceasta a avut loc acum vreo două săptămâni, dar cum ambasadorul urma să plece, întâlnirea s-a amânat pentru ziua de ieri. Nu e nicio grozăvie. (…) De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR. Este o încălcare grosolană a protocolului diplomatic, dar nu cred că ne mai putem mira de ceva”, a spus liderul senatorilor AUR.  În mai 2025, președintele AUR, George Simion, a spus că președintele Franței, Emanuel Macron, este un dictator și a comparat Franța cu Iranul. „Mergeţi prea departe, nu putem compara Franţa cu Iran, vă garantez. Nu cred că după aceste declaraţii veţi fi primit prea rapid la Palatul Elysee”, i-a răspuns moderatorul emisiunii de la postul francez care îl invitase pe Simion. 

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA
Eveniment

Transferul pensiei în străinătate în 2026: ce acte sunt necesare și ce se schimbă pentru românii din SUA

Pensionarii care se mută din România nu pierd pensia și nici nu sunt obligați să se întoarcă în țară pentru a o încasa. Drepturile pot fi virate într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de reședință, iar documentele necesare pot fi transmise casei teritoriale de pensii inclusiv prin poștă sau e-mail. În 2026 apare și o schimbare importantă pentru românii care au muncit în Statele Unite. Pensia românească, într-un cont din străinătate Un pensionar stabilit în altă țară poate solicita ca pensia acordată de statul român să fie virată direct într-un cont bancar deschis acolo. Citește și: Taxarea pensiilor în 2026: ce impozite plătesc pensionarii și ce reguli se aplică persoanelor cu handicap Potrivit CNPP, primul pas este deschiderea unui cont la o bancă aleasă de beneficiar în statul în care locuiește. Ulterior, datele bancare trebuie comunicate casei teritoriale de pensii care gestionează dosarul. În general, sunt necesare denumirea și adresa băncii, datele titularului, numărul contului și codul SWIFT/BIC, acolo unde este cazul. CNPP arată că nu este obligatoriu ca beneficiarul să folosească o anumită bancă. Ce documente trebuie trimise casei de pensii Pensionarul trebuie să completeze Declarația de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii. La aceasta se atașează, în principal: - un document emis de bancă prin care sunt confirmate datele contului; - copia actului de identitate care atestă domiciliul sau locul de ședere; - după caz, documentele depuse printr-un mandatar desemnat prin procură specială. Dosarul poate fi depus direct la casa teritorială de pensii, trimis prin poștă sau transmis scanat prin e-mail la adresa oficială a instituției. Prin urmare, pensionarul stabilit în străinătate nu trebuie, în mod obișnuit, să vină în România doar pentru a cere schimbarea modalității de plată. În ce monedă poate fi plătită pensia CNPP prevede plata pensiilor exportate prin transfer bancar în euro, lire sterline sau dolari americani, în funcție de situație și de opțiunea beneficiarului. Pentru statele UE și SEE, plata este în mod obișnuit în euro, pentru Regatul Unit în lire sterline, iar în spațiul extracomunitar poate fi utilizat dolarul american. Beneficiarul trebuie să țină cont și de eventualele comisioane bancare aferente transferului internațional. Noutatea din 2026: acordul România-SUA Schimbarea majoră din acest an îi privește pe cei care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Acordul bilateral de securitate socială, semnat în 2023 și ratificat ulterior, intră în vigoare la 1 septembrie 2026, după finalizarea procedurilor necesare. Principiul esențial este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă o persoană nu are suficienți ani de contribuții într-unul dintre cele două sisteme pentru a îndeplini singură condiția minimă de pensionare, perioadele realizate în România și SUA pot fi luate împreună în calcul pentru stabilirea dreptului. Nu înseamnă însă că România plătește pentru anii lucrați în SUA. Totalizarea vechimii nu trebuie confundată cu plata unei singure pensii pentru toți anii lucrați. Fiecare stat calculează și achită partea de pensie care îi revine pentru perioadele de asigurare realizate în propriul sistem. România va plăti drepturile aferente perioadelor lucrate și asigurate aici, iar Statele Unite partea stabilită potrivit sistemului american Social Security. De exemplu, dacă o persoană a lucrat o perioadă în România și apoi mai mulți ani în SUA, cele două perioade pot conta împreună la verificarea condițiilor de eligibilitate, însă calculul efectiv al prestațiilor rămâne separat. Acordul elimină și problema dublei contribuții Noul acord nu se limitează la pensii. El stabilește și reguli pentru situațiile în care o persoană lucrează temporar într-unul dintre cele două state. Scopul este evitarea situațiilor în care pentru aceeași activitate trebuie achitate simultan contribuții sociale atât în România, cât și în SUA. Acest lucru poate conta în special pentru angajații detașați, companiile care își trimit temporar personalul peste Atlantic și profesioniștii care lucrează în ambele piețe. Certificatul de viață poate condiționa continuarea plății Pentru pensionarii aflați în străinătate, un document important rămâne certificatul de viață. Certificatul de viață este modul prin care statul român verifică periodic că pensia virată în străinătate ajunge în continuare titularului ei. Pensionarii stabiliți în străinătate trebuie să dovedească periodic autorităților române că sunt în viață, pentru ca plata pensiei să poată continua. În acest scop este folosit certificatul de viață, un formular care funcționează ca instrument de verificare administrativă. Beneficiarul nerezident aflat în plată trebuie să transmită certificatul de două ori pe an: prima dată până la 31 martie, iar a doua până la 30 septembrie. Formularul trebuie semnat în fața unei autorități competente din țara în care locuiește, care confirmă identitatea pensionarului și faptul că acesta este în viață. Confirmarea poate fi făcută, între altele, de instituții de pensii sau securitate socială, autorități locale, consulate, notari, avocați ori chiar medici de familie, în condițiile indicate de CNPP. Documentul poate fi trimis apoi casei teritoriale de pensii prin poștă, fax sau e-mail. Dacă certificatul nu e transmis la termen, plata pensiei poate fi suspendată până când pensionarul își îndeplinește obligația. Cu ce state are România acorduri de securitate socială Pe lângă regulile europene aplicabile în UE, SEE și Elveția, România are acorduri bilaterale de securitate socială cu mai multe state din afara acestui spațiu. Potrivit CNPP, acorduri construite pe principii similare regulamentelor europene sunt în vigoare cu Albania, Canada, Chile, Coreea de Sud, Israel, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Quebec, Serbia, Turcia și Uruguay. În relația cu Regatul Unit, după Brexit, se aplică Acordul Comercial și de Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Din 1 septembrie 2026, pe această listă devin relevante și Statele Unite ale Americii, odată cu intrarea în vigoare a noului acord bilateral, care permite totalizarea perioadelor de asigurare realizate în România și SUA și plata proporțională a drepturilor de către fiecare stat. Există și convenții mai vechi, aplicabile în anumite condiții. CNPP menționează Marocul, precum și Armenia, Belarus, Ucraina și Federația Rusă, pentru acestea din urmă fiind relevantă convenția încheiată în 1960 între România și fosta URSS. Aceste instrumente vechi nu trebuie însă tratate automat ca fiind identice cu acordurile moderne de coordonare, deoarece mecanismele de stabilire și plată a pensiei pot fi diferite UE, SEE și statele cu acorduri: regulile diferă în funcție de țară Pentru persoanele care au lucrat în mai multe state UE, SEE sau Elveția funcționează regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. România are, în plus, acorduri bilaterale cu mai multe state din afara acestui spațiu. Tocmai de aceea, înainte de depunerea dosarului, este util ca pensionarul să verifice la CNPP ce instrument juridic se aplică statului în care locuiește și dacă există particularități privind documentele, calculul drepturilor sau instituția prin care se poate depune cererea.

Semnale favorabile Ucrainei, din SUA: noi sancțiuni contra Rusiei, relația Trump-Zelensky, mai caldă
Internațional

Semnale favorabile Ucrainei, din SUA: noi sancțiuni contra Rusiei, relația Trump-Zelensky, mai caldă

Senatul SUA a votat masiv în favoarea unui proiect de lege care înăsprește masiv sancțiunile împotriva Rusiei. Printre altele, ar impune tarife secundare de 100% asupra țărilor care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Proiectul a fost inițiat de senatorul Lindsey Graham, iar după decesul său președintele Trump ar fi anunțat că este de acord cu măsurile propuse. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Trump îi apreciază pe învingători” Pe de altă parte, Wall Street Journal scrie că „Impresionat de succesele Ucrainei pe câmpul de luptă, Trump și-a încălzit atitudinea față de Zelensky”.  „Trump, a declarat un înalt oficial al administrației, îi apreciază pe învingători — iar Zelensky, în ochii președintelui SUA, pare din ce în ce mai mult unul dintre aceștia (...)  Dacă noua apreciere a lui Trump față de Zelensky va dăinui rămâne o întrebare deschisă. Persoane apropiate lui Trump au remarcat că părerile sale se schimbă uneori rapid, adăugând că președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit în trecut eficient în a-și impune punctul de vedere în fața lui Trump și a unora dintre consilierii săi. Un oficial al Casei Albe a declarat că președintele și echipa sa sunt hotărâți să joace un rol constructiv în încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina și să poarte discuții cu ambele părți. Trump este optimist că se poate ajunge la un acord de pace, a spus oficialul (...) Oficialii americani consideră că Putin nu și-a schimbat obiectivul strategic de a subjuga Ucraina, în ciuda pierderilor uriașe suferite pe câmpul de luptă și a intensificării atacurilor cu drone ucrainene, care au ajuns până în Siberia. Trump a crezut inițial că armata rusă va învinge Ucraina, potrivit unui înalt oficial al administrației. Însă Trump îl vede acum pe Putin într-o lumină mai puțin favorabilă, potrivit unor persoane familiarizate cu opiniile sale. Trump i-a spus lui Putin că dorește ca războiul să se încheie, invocând numărul mare de victime de ambele părți”, relatează Wall Street Journal.   

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat
Politică

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat

Președintele Nicușor Dan a publicat un comentariu în publicația de orientare conservatoare NewsMax în care prezintă cooperarea dintre România și SUA, arată ce proiecte comune se dezvoltă - inclusiv “implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea“ - și afirmă că “în România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat“.  Referindu-se la proiectele economice și militare de viitor, el a arătat: “În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc“.  “Leadershipul american se bucură de un respect profund“ Editorial, integral, tradus de news.ro: “America la 250 de ani - Scopul nostru comun   Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie - nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei - asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente.După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii - individuale, politice şi economice.Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii.România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională.Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni.România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei.Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global.În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare“. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine.La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin.Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!“

Gigantul american Lear își restrânge operațiunile din Iași: concedieri în valuri până în toamnă
Eveniment

Gigantul american Lear își restrânge operațiunile din Iași: concedieri în valuri până în toamnă

Americanii de la Lear Corporation continuă restructurarea operațiunilor din Iași, unde sute de angajați sunt afectați de concedieri colective și de mutarea unor proiecte către alte fabrici ale grupului. Lear, concedieri masive la fabrica din Iași Potrivit AJOFM Iași, disponibilizările au început deja și se vor desfășura în mai multe etape până în această toamnă. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Decizia vine pe fondul declinului industriei auto europene și al reorganizării globale a companiei, care își reduce activitatea la fabrica din Lețcani. Procesul de restructurare a început încă din primăvara anului trecut și continuă prin comprimarea producției și diminuarea numărului de locuri de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“
Politică

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“

Siegfried Mureșan răspunde acuzațiilor că numirea sa ca premier ar afecta relația cu SUA și contrazice afirmația lui Sebastian Ghiță, care a susținut că Donald Trump îl susține pe Grindeanu. “Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu“, a scris Mureșan pe Facebook.  Citește și: VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București În ianuarie 2017, Grindeanu și Liviu Dragnea au fost la Washington DC, în perioada în care se desfășurau ceremoniile de investire a președintelui Donald Trump. Cei doi au prezentat publicat câteva fotografii ridicole în care păreau că încearcă să-l abordeze pe Trump, aflat la o masă la restaurant.  “Modelul PSD de europarlamentar este cel care stă doar la sediul PSD“ “Consider că rolul SUA pentru securitatea și unitatea Europei a fost mereu important. Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu. La propunerea mea, Partidul Naţional Liberal a aderat în anul 2023 la Uniunea Democrată Internațională, cea mai mare familie politică de centru-dreapta din lume, din care face parte și Partidul Republican al SUA. Suntem acolo în legătură cu mulți colegi americani care lucrează pentru o relație transatlantică bună“, a arătat Siegfried Mureșan.  El i-a criticat pe europarlamentarii PSD pentru absența de la dezbaterile din Parlamentul European. “La presiunea Parlamentului European, sub coordonarea mea ca negociator-șef al Parlamentului, Comisia Europeană a agreat anul trecut o alocare suplimentară de aproape 50 de miliarde de euro pentru fermierii din România și din Europa, ca sprijin în contextul Acordului Mercosur. Când noi, europarlamentarii PNL luptam pentru interesele fermierilor români, PSD era absent din orice dezbatere legată de Mercosur. După ce noi am agreat fonduri suplimentare pentru fermieri și am încheiat negocierile privind Mercosur, abia atunci a auzit PSD de acest dosar și a început să facă gălăgie alături de AUR“ “Mulți europarlamentari PSD sunt mereu codași la prezența în Parlamentul European și nu influențează nimic. Modelul PSD de europarlamentar la Bruxelles este cel care stă doar la sediul PSD din București și pe care nu îl cunoaște nimeni în Parlamentul European“ “Am apărat interesele agriculturii românești în Parlamentul European, unde europarlamentarii PSD au absentat atunci când interesele fermierilor europeni erau în pericol“, a mai scris europarlamentarul PNL.     

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații
Politică

George Simion cere României să se umilească în fața Iranului și să-i ofere explicații

Președintele AUR, George Simion, a criticat guvernul României pentru că a permis folosirea, de către SUA, a bazei aeriene de la Kogălniceanu și i-a reproșat ministrului de Externe, Oana Țoiu, că nu l-a sunat pe ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi. AUR s-a abținut la votul din Parlament prin care s-a permis avioanelor SUA să folosească baza de la Kogălniceanu. Citește și: FOTO EXCLUSIV Cuscrul lui Călin Georgescu, la braț cu colonelul Albăceanu din gruparea procurorilor arestați din Constanța Rutte a lăudat România și a oferit-o ca exemplu “Mark Rutte, secretarul general al NATO, a afirmat că 500 de avioane americane au decolat de la baze din Italia pentru a sprijini operațiunea militară împotriva Iranului. Iar despre România a menționat că a redus numărul zborurilor comerciale întrucât a trebuit să folosească aeroporturile pentru facilitățile destinate avioanelor-cisternă.  Grav, foarte grav. Iranul se înfurie cumplit și proferează amenințări la adresa Italiei și a României.  Ministrul de Externe italian, Antonio Tajani, a dezmințit public imediat: „Nu am participat niciodată la nicio inițiativă militară”. Apoi l-a sunat pe ministrul de Externe, Araghchi, căruia i-a transmis personal că „Italia nu a participat niciodată la nicio inițiativă militară și nu a autorizat niciodată utilizarea bazelor pentru război împotriva Iranului”. Oana Țoiu, mai comodă, nu a sunat pe nimeni, doar le-a cerut subalternilor să scrie trei rânduri către presă în care a mormăit ceva privind Carta ONU, menționând moale: „Reiterăm că România nu a fost parte a acestui conflict, prioritatea țării noastre fiind sprijinirea constantă a eforturilor diplomatice”, bla-bla-bla... E limpede, ăștia nu se lasă până nu ne împing într-un război”, a scris Simion, pe X.  Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marţi că este de acord cu criticile preşedintelui american Donald Trump la adresa NATO, dar a insistat că, în ciuda unor frustrări din cadrul alianţei, membrii europeni ai acesteia au oferit sprijin operaţiunilor militare conduse de SUA şi, în acest sens, a dat drept exemplu România, potrivit Fox News, preluată de Agerpres. „O ţară precum România - în capitala sa, Bucureşti - a trebuit să reducă traficul aerian comercial, deoarece aeroportul era folosit pentru instalaţiile destinate avioanelor-cisternă. Aşadar, toate acestea se întâmplă”, a subliniat secretarul general al NATO.

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră
Politică

VIDEO Cristian Diaconescu cere, la podcastul „Cum e, de fapt?”, o strategie pentru Marea Neagră

La finalul discuției de la podcastul „Cum e, de fapt?”, Cristian Diaconescu a părut să oasă din prudența diplomatică și a criticat lipsa unei strategii românești la Marea Neagră, strategie care să fie convenită cu statele riverane până la summit-ul NATO, de la Ankara, din 7-9 iulie. „Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot”, a spus el. Citește și: O eternă bugetară cu venituri uriașe, apropiata Elenei Udrea, viitor ministru la Proiecte Europene. Soțul ei a candidat pentru PNL în 2020 și 2024 Diaconescu a vorbit și despre relația cu SUA, excluzând speculațiile că ar exista o antiteză între relația cu Washington-ul și cea cu Uniunea Europeană. „...și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte” Transcrierea începe la minutul 18.06: „Diaconescu: Se poate lucra, repet, cu un partener de la egal la egal. Nu exagerez când spun, sunt interese americane ce privesc direct, imediat și pozitiv România. Și, pe acest fundal, dacă vrei să ai o bilaterală care într-adevăr să aibă conținut și nu numai poză faci o agendă pe care o pregătești din timp, faci un efort în așa fel încât bilaterala să fie de fapt o confirmare generică a tot ce s-a stabilit pe verticală. Deci, dacă faci acest lucru atunci relația cu Statele Unite e una de profunzime. Și un singur lucru, iartă-mă, un singur lucru vreau să mai spun, nu există elemente de contrapondere...nu știu, mi s-a părut la un moment...cu europenii - exclus! Q: Spuneți că e o falsă discuție. Diaconescu: Este o falsă discuție. Este total neproductivă în ceea ce ne privește și dacă ne luăm doar de pe niște postări în legătură cu lideri europeni, într-un sens sau în altul, aflați că în profunzime se lucrează cât se poate de eficient cu partenerii. Deci nu trebuie să te disociezi pentru a deveni simpatic într-un sens sau în altul. Q: De ce nu am văzut încă o întâlnire bilaterală la Washington, Nicușor Dan-Donald Trump? Diaconescu: Nu știu să vă răspund la această întrebare. Ceea ce știu sigur este că semnalul de disponibilitate american există, dar și ei se uită concret, adică se uită într o zonă mult mai pragmatică, nu neapărat în ideea că ne-am dori și doar ca să dați un semnal. Sigur și semnalul este important. Dar apropo de cum se lucrează, vă dau exemplul pe care o să îl tot anunț din diverse perspective. În acest moment, mă rog, în urmă câteva săptămâni din Polonia, într-o zi plecau 5.000 de oameni și după o săptămână au venit 4.000 de americani. Ce s-a întâmplat în săptămâna aceea? Q: Spuneți trebuie să pregătim relația cu SUA. A fost bună ideea contractului de consultanță? Diaconescu: Nu știu exact ce au urmărit contractul de consultanță. Îți asigură, ca să vorbesc mai simplu, îți asigură, să zicem, în coridor, dar în cameră tot tu intri cu proiecte, cu agendă etc. Deci nu exonerează de nici externele, nici toți ceilalți. Q: Și pentru final, pentru că ați pomenit de interesele americane în România, care sunt acelea și de ce sunt atât de importante încât să garanteze o relație solidă? Diaconescu: Sunt de natură strategică din perspectiva americană. Se înțelege cât se poate de clar ce înseamnă România în frontieră, ce înseamnă cu frontiera cu proximitatea estică, la fel cum se înțelege ce înseamnă statele baltice, ce înseamnă Finlanda. Ceea ce se așteaptă din perspectiva americană, pentru ca ei să supraliciteze, este o strategie la Marea Neagră. Cum o stabilești, cu Turcia, cu statele riverane? Aici nu americanii vin să comande. Dar în momentul în care va exista o strategie la Marea Neagră care să se concretizeze până la Ankara - acuma legat de cum fac guvern și când lor face - adică până la summitul NATO, care se în 7-9 iulie și se lucrează enorm. Dacă, după modesta mea părere, de la Ankara privind Marea Neagră, o să ieșim doar cu o frază prin care se recunoaște că acolo e o zonă care trebuie să fie securitară și atât, am ratat tot. Q: Păi, avem o lună până atunci. Credeți dumneavoastră că într o lună de zile...Cine trebuie să vină cu strategia asta? Diaconescu: Nu. Aici e vorba de mai multe instituții care trebuie să lucreze, trebuie să identifice, trebuie să se acomodeze cu partenerul american. Q: Dar știți să fie ceva, o bază deja? Diaconescu: O bază v-am spus, există, dar este datoria noastră să lucrăm pe această bază. Uite, de exemplu, polonezii. Iarăși că-i dau exemplu, uite și de două ori să dau exemplu pe Polonez și pe Sikorski. Dau eu numărul de telefon lui Sikorski, dacă vreți să-l sunați. Sikorski spune să facem o zonă de excludere aeriană la frontiera spre est. Hai să vedem ce ar însemna asta. Hai să vedem, să lucrăm cu el. Hai să lucrăm cu Ungaria și cu Polonia. Vor să facă grupul de la Vișegrad din nou.Hai să vedem... Q: Versus B9 de la București, înțeleg. Diaconescu: Nu știu. Hai să facem în așa fel încât să nu fie versus B9. Iartă-mă. Până la urmă dacă noi nu ne upgradăm în acest demers, asta e. Sunt elemente de gândire ca în Marea Neagră platformele de exploatare pe care le au ucrainenii, rușii, românii, turcii să fie oarecum ferite de acțiuni militare. Este o idee poate cinică, nu știu. Hai să vedem să dacă se poate lucra pe ea. Avem coridorul pentru gazul Azer și gazul lichefiat plecând din Grecia, Bulgaria în România. România e pivotală. Dacă avem acest coridor, plus exploatarea de la Neptun Deep, unde nu ne nu ne deranjează vreo dronă care plutește sau care apare... Q: Deocamdată!  Diaconescu:....hai să lucrăm de așa manieră, dar măcar să am pe un ministru la București care să aibă mandat să semneze altfel. Mă uit la voi, văd că totul e relativ și fluid, văd că nu există o majoritate care să confirme o strategie pe termen lung și atunci îmi mut interesele și banii în altă parte. E atât de simplu”. 

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă
Internațional

SUA și Iranul ar fi ajuns la un acord, dar Trump și Mojtaba Khamenei nu l-au aprobat încă

Negociatorii iranieni și americani au ajuns la un acord temporar de pace, de 60 de zile, afirmă mai multe publicații, dar liderii politici ai Iranului și ai SUA încă nu și-au dat acordul. Nici Israelul nu ar fi mulțumit, întrucât acordul nu acoperă problema rachetelor iraniene cu rază lungă de acțiune.  Citește și: Transelectrica nu este în stare să finalizeze investiții de peste jumătate de miliard euro - Bolojan „Negociatorii americani și iranieni au ajuns la un acord privind un memorandum de înțelegere cu o durată de 60 de zile pentru prelungirea armistițiului și demararea negocierilor privind programul nuclear al Iranului, însă președintele Trump nu și-a dat încă aprobarea finală, au declarat pentru Axios doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere. Nici Iranul nu și-a confirmat încă acceptul. De ce este important: semnarea memorandumului de înțelegere ar fi cea mai semnificativă realizare diplomatică de la începutul războiului, dar un acord final care să răspundă cerințelor nucleare ale lui Trump ar necesita în continuare negocieri intense”, scrie Axios.  Trafic prin Hormuz, restabilit, SUA ridică treptat propria blocadă Ce ar prevede memorandumul de înțelegere: Documentul are o durată de 60 de zile și va prevedea că traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz va fi „fără restricții”. Un oficial american a precizat că acest lucru înseamnă că nu vor exista taxe de trecere și nici hărțuiri, iar Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile. Blocada navală americană va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu restabilirea transportului maritim comercial. Memorandumul de înțelegere va include un angajament al Iranului de a nu urmări obținerea unei arme nucleare, au afirmat oficialii. De asemenea, acesta va preciza că primele chestiuni care vor fi negociate în perioada de 60 de zile vor fi modul de eliminare a uraniului puternic îmbogățit al Iranului și modul de abordare a îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA se vor angaja să discute despre ridicarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate ca parte a negocierilor. Memorandumul de înțelegere va include, de asemenea, o discuție privind un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar. Jerusalem Post scrie că este posibil să existe un consens între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, președintele Parlamentului iranian Mohammad-Bagher Ghalibaf și trimisul special al SUA Steve Witkoff și echipa sa, însă conducerea de vârf a Iranului nu a acceptat încă un armistițiu.

Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice
Economie

Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice

Eversheds Sutherland (US) LLP, cu care Administrația Prezidențială a României a încheiat un contract, este componenta americană a rețelei globale de avocatură Eversheds Sutherland, una dintre cele mai mari firme juridice internaționale active în domeniile corporate, energie, infrastructură, litigii, fiscalitate, lobby și relații guvernamentale. Firma a rezultat în forma actuală în urma fuziunii dintre compania britanică Eversheds LLP și firma americană Sutherland Asbill & Brennan LLP, tranzacție finalizată oficial în februarie 2017. Documentele depuse în Statele Unite în baza Foreign Agents Registration Act (FARA), inclusiv certificatele de organizare și declarațiile de înregistrare, arată că Eversheds Sutherland (US) LLC a fost organizată în statul Georgia la 9 ianuarie 2017, cu sediul în Atlanta, la adresa 999 Peachtree Street, Suite 2300. Documentele îl indică drept organizator pe Thomas C. Herman, iar agentul înregistrat era Sutherland Asbill & Brennan LLP. Citește și: EXCLUSIV Penalități de 88 de milioane de euro pentru blindatele ciuntite Cobra II livrate de Otokar Ministerului Apărării În declarațiile depuse la Departamentul de Justiție al SUA, firma se descrie drept „o firmă de avocatură cu sediul în Statele Unite care furnizează servicii juridice într-o gamă largă de sectoare și industrii”. Tot acolo se precizează că structura de conducere este bazată pe un comitet executiv condus de Lino Mendiola, în calitate de U.S. CEO, și Adam Cohen, în calitate de U.S. Executive Partner. Originea firmei: de la fiscalitate și litigii, la o rețea juridică globală Rădăcinile Eversheds Sutherland (US) LLP sunt în Sutherland Asbill & Brennan LLP, una dintre cele mai cunoscute firme de avocatură din sudul Statelor Unite. Firma americană a fost fondată în 1924 de William Sutherland și Elbert Tuttle sub numele Sutherland & Tuttle. La momentul înființării, activitatea principală a firmei era concentrată aproape exclusiv pe drept fiscal. În anii următori, compania și-a extins practicile către drept corporativ, energie, servicii financiare, proprietate intelectuală, litigii comerciale și imobiliare. Un rol important în dezvoltarea firmei l-a avut Elbert Tuttle, care ulterior a devenit unul dintre cei mai respectați judecători federali americani și o figură asociată cu deciziile istorice privind drepturile civile în sudul SUA. În 1933, Joseph Brennan a devenit partener, iar firma și-a schimbat denumirea în Sutherland, Tuttle & Brennan. Ulterior, Mac Asbill Sr. s-a alăturat biroului din Washington, iar numele firmei a devenit Sutherland Asbill & Brennan LLP. În deceniile următoare, compania a crescut accelerat, mai ales în domeniile energiei, reglementării financiare și litigiilor complexe. În anii 1970 și 1980, firma și-a consolidat expertiza în sectorul energetic american, reprezentând companii petroliere, operatori de utilități și grupuri industriale. În paralel, Eversheds LLP, componenta britanică a viitoarei fuziuni, s-a dezvoltat ca una dintre cele mai mari firme juridice din Regatul Unit. Eversheds provenea dintr-o serie de fuziuni regionale între firme de avocatură britanice și a devenit, treptat, o rețea internațională cu prezență în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. În decembrie 2016, partenerii celor două firme au aprobat fuziunea transatlantică dintre Eversheds și Sutherland Asbill & Brennan. Noua structură a devenit operațională în februarie 2017 sub numele Eversheds Sutherland. Fuziunea a fost percepută în presa juridică internațională (Chambers and Partners, Legal 500, Law.com, The American Lawyer, Bloomberg Law, Reuters etc.) drept una dintre cele mai importante consolidări din piața avocaturii globale, deoarece combina o firmă britanică cu rețea internațională extinsă și o firmă americană foarte puternică în domeniile reglementării și energiei. Structura și domeniile de activitate Astăzi, Eversheds Sutherland funcționează ca o practică juridică globală care operează prin entități separate în diferite jurisdicții. Firma are mii de angajați și avocați în zeci de birouri din America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Eversheds Sutherland (US) LLP este specializată în:•    drept corporativ și fuziuni;•    litigii comerciale;•    energie și infrastructură;•    reglementare financiară;•    fiscalitate;•    proprietate intelectuală;•    relații guvernamentale și lobby;•    arbitraj internațional;•    securitate națională și conformitate;•    comerț internațional și sancțiuni. Contract cu un grup de companii românești din energie Documentele FARA depuse în decembrie 2025 arată că firma a reprezentat Romanian-American Strategic Advancement Initiative, o coaliție formată din trei companii energetice private din România: CIZ GAZ SA, IRIGC Impex SRL și MVN Structural Consulting SRL. Obiectivul declarat al colaborării era dezvoltarea relațiilor economice, diplomatice și de securitate dintre România și Statele Unite, cu accent pe proiectul „Vertical Corridor” din Europa Centrală și Balcani. Documentele indică și faptul că Eversheds Sutherland urma să ofere servicii de reprezentare și consultanță strategică în relația cu instituții și oficiali americani. În documentele depuse la Departamentul de Justiție apare explicit că activitățile includeau acțiuni care intră în categoria „political activities” conform legislației FARA. Lino Mendiola – CEO-ul operațiunilor din SUA Lino Mendiola este unul dintre cei mai importanți lideri ai firmei și apare în documentele oficiale drept U.S. CEO al Eversheds Sutherland (US) LLP. El conduce componenta americană a firmei și are un rol central în strategia globală a companiei. Mendiola este avocat specializat în litigii comerciale complexe și arbitraj internațional. De-a lungul carierei, el a reprezentat companii multinaționale în dispute privind energie, infrastructură și investiții. Potrivit profilului profesional publicat de firmă și analizelor din presa juridică americană, Mendiola este recunoscut pentru expertiza sa în litigii comerciale transfrontaliere și în arbitraje internaționale. Înainte de a ajunge la conducerea Eversheds Sutherland (US), el a lucrat în cadrul Sutherland Asbill & Brennan și a făcut parte din echipa care a gestionat integrarea operațiunilor americane după fuziunea din 2017. Publicații precum Law.com și The American Lawyer l-au descris drept unul dintre avocații implicați în transformarea firmei într-o platformă juridică globală capabilă să concureze cu marile firme londoneze și americane. Adam Cohen – partener executiv și specialist în fiscalitate Adam Cohen este U.S. Executive Partner al Eversheds Sutherland și unul dintre cei mai cunoscuți avocați americani în domeniul fiscalității. El și-a construit reputația în cadrul Sutherland Asbill & Brennan, unde a coordonat practica de taxe și reglementări fiscale. Cohen a lucrat la numeroase dosare privind legislația fiscală federală, interpretarea reglementărilor Internal Revenue Service și litigii privind taxe corporative. În presa juridică americană, Cohen este descris drept unul dintre avocații care au contribuit la consolidarea practicii fiscale a firmei, domeniu care reprezintă una dintre rădăcinile istorice ale Sutherland încă din anii 1920. El este frecvent inclus în clasamente Chambers USA și Legal 500 pentru drept fiscal și consultanță corporativă. Theodore H. Cominos Jr. – avocat specializat în lobby și relații guvernamentale Theodore H. Cominos Jr. apare în documentele FARA drept unul dintre partenerii implicați în reprezentarea inițiativei româno-americane din domeniul energetic. El este unul dintre semnatarii documentelor depuse la Departamentul de Justiție. Cominos este cunoscut în Washington pentru activitatea sa în domeniul relațiilor guvernamentale și al politicilor comerciale internaționale. Înainte de a lucra la Eversheds Sutherland, el a activat în domeniul consultanței strategice și al reprezentării intereselor companiilor în relația cu Congresul și administrația federală americană. Biografiile publice și articolele din presa juridică americană îl descriu drept specialist în:•    politici comerciale;•    sancțiuni economice;•    comerț internațional;•    energie și infrastructură;•    conformitate legislativă;•    relații cu autoritățile federale. Activitatea lui Cominos reflectă una dintre direcțiile în care s-a dezvoltat Eversheds Sutherland în ultimii ani: combinarea serviciilor juridice clasice cu activități de advocacy, relații guvernamentale și consultanță strategică. Mark Herlach – expert în politici publice și reglementare În documentele FARA apare și numele lui Mark Herlach, identificat ca partener al firmei. Herlach este asociat practicilor de reglementare și politici publice ale firmei. De-a lungul carierei, el a lucrat în proiecte legate de:•    energie;•    infrastructură;•    reglementări federale;•    relații internaționale;•    strategie corporativă. Profilurile profesionale publice arată că Herlach a lucrat atât în mediul juridic privat, cât și în proiecte de consultanță pentru companii active în sectoare strategice. Thomas C. Herman – organizatorul juridic al noii entități Documentele de organizare depuse în Georgia îl identifică pe Thomas C. Herman drept organizatorul juridic al Eversheds Sutherland (US) LLC în ianuarie 2017. Herman era asociat la acel moment cu Sutherland Asbill & Brennan LLP și a avut un rol administrativ și juridic în procesul de constituire al noii entități rezultate după fuziune. Datele din documente indică faptul că acesta folosea adresa oficială a firmei din Atlanta și o adresă de email asociată domeniului Sutherland. Relația cu lobby-ul și activitatea FARA Una dintre particularitățile Eversheds Sutherland este implicarea consistentă în activități de lobby și relații guvernamentale în Statele Unite. Componenta americană a firmei este activă în Washington DC și reprezintă companii, organizații comerciale și entități străine în relația cu instituțiile federale. Documentele depuse conform FARA arată că firma desfășoară activități care includ:•    reprezentare strategică;•    consultanță privind politici publice;•    relații diplomatice;•    promovarea intereselor economice;•    dezvoltarea proiectelor energetice;•    comunicare cu oficiali americani. În cazul inițiativei româno-americane, documentele indică plăți totale de 600.000 de dolari primite pentru activitățile desfășurate. Totodată, firma a raportat plăți de aproximativ 300.000 de dolari către Putala Strategies pentru servicii asociate activităților prevăzute în acord. Poziția pe piața globală a avocaturii Eversheds Sutherland este considerată una dintre cele mai importante firme juridice internaționale. Publicații precum Chambers and Partners, Legal 500, The American Lawyer și Law.com includ constant firma în clasamentele globale pentru:•    drept energetic;•    fiscalitate;•    litigii comerciale;•    infrastructură;•    arbitraj internațional;•    relații guvernamentale. Firma concurează cu alte mari rețele globale precum Hogan Lovells, DLA Piper, Clifford Chance, Freshfields, White & Case sau Baker McKenzie. În special în domeniul energiei și infrastructurii, Eversheds Sutherland și-a construit o reputație importantă în proiecte privind:•    gaze naturale;•    conducte și infrastructură energetică;•    energie regenerabilă;•    securitate energetică;•    proiecte transfrontaliere. Această specializare explică și implicarea firmei în proiecte legate de coridorul energetic vertical din Europa Centrală și de Est. Cultura corporativă și modelul de business Modelul de business al Eversheds Sutherland este bazat pe integrarea expertizei juridice cu consultanță strategică și relații guvernamentale. Față de firmele tradiționale de avocatură concentrate exclusiv pe litigii și tranzacții comerciale, Eversheds Sutherland pune accent pe:•    gestionarea riscurilor politice;•    conformitate internațională;•    reglementare;•    securitate economică;•    proiecte transfrontaliere;•    interacțiunea cu autorități de reglementare. Această abordare a devenit tot mai importantă în contextul tensiunilor geopolitice, al sancțiunilor economice și al proiectelor energetice strategice. În special după 2022, multe firme globale de avocatură și-au extins departamentele de securitate economică, sancțiuni și relații guvernamentale, iar Eversheds Sutherland s-a poziționat printre actorii activi în acest segment.

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți
Eveniment

„Fjord”, cel mai controversat film de la Cannes: americanii îl laudă, europenii sunt reținuți

Timp de decenii, cinemaul românesc a fost privit în Occident ca o oglindă a traumelor Europei de Est, corupție, abuz instituțional, sărăcie și neîncredere în stat. Odată cu „Fjord”, noul film al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes, perspectiva pare să se inverseze. Pentru prima dată după mulți ani, un film românesc nu mai vorbește despre fisurile Estului, ci despre anxietățile morale ale Vestului. Iar faptul că tocmai Norvegia, simbol al social-democrației, al protecției sociale și al încrederii în instituții, se regăsește sub lupa unui regizor român a provocat un disconfort vizibil în presa europeană. Americanii îl laudă, europenii sunt rezervați Deși filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu tocmai a fost recompensat cu prestigiosul trofeu Palme d'Or la Cannes 2026, proiecția sa a polarizat masiv criticii internaționali. Citește și: Ministrul Predoiu ignoră scandalul Drăgan/Recorder și laudă niște acțiuni banale ale Internelor În timp ce publicații americane de top l-au lăudat ca fiind o capodoperă, marii cronicari din Marea Britanie și jurnaliștii de festival au publicat critici negative sau rezervate. SUA laudă filmul lui Mungiu Presa americană de specialitate a reacționat entuziasmat, oferind recenzii extrem de laudative pentru „Fjord”. Criticii din SUA au apreciat maturitatea regizorală a lui Cristian Mungiu, complexitatea morală a poveștii și prestațiile de excepție ale actorilor. Variety descrie filmul drept o operă „briliant înnodată” și absolut „captivantă”. Guy Lodge laudă imaginea în format widescreen semnată de Tudor Vladimir Panduru, în nuanțe reci, argintii, care obligă spectatorul să privească atent. Variety subliniază că filmul este „perfect acordat la posibilitățile tot mai mari ale lumii moderne pentru neînțelegere și conflict”. The Hollywood Reporter oferă elogii speciale lui Sebastian Stan, menționând că rolul tatălui (Mihai) demonstrează o „gamă interpretativă considerabilă care este prea rar recunoscută”, reușind să facă din acest bărbat arogant și ultra-conservator un personaj profund decent și devotat copiilor săi. În The New York Times, reputatata jurnalistă Manohla Dargis a evidențiat succesul filmului imediat după câștigarea Palme d'Or. The New York Times notează că „Fjord” excelează tocmai prin modul profund în care explorează tensiunea mocnită dintre conservatorismul religios și liberalismul social modern, fără a cădea în capcane simplist. Cel mai controversat film de la Cannes Pe de altă parte, presa din Europa a fost cel mult reținută în privința filmului lui Mungiu. BBC observă că una dintre marile surse de controversă ale filmului „Fjord” este faptul că inversează convențiile morale ale cinemaului de autor occidental. În mod neobișnuit pentru un film de festival, notează publicația britanică, pelicula privește cu scepticism personajele liberale și manifestă empatie față de personajele creștin-conservatoare. Tocmai această perspectivă a transformat filmul lui Cristian Mungiu într-unul dintre cele mai divizive titluri de la Cannes, criticii oscilând între acuzații de propagandă reacționară și elogii pentru inteligența și complexitatea morală a poveștii. BBC remarcă și faptul că niciun alt film din competiție nu a generat atât de multe discuții și dispute, semn că „Fjord” atinge o anxietate culturală profundă în societatea occidentală. Lipsa de intensitate și ritmul „fără vlagă” În The Guardian, Peter Bradshaw, reputatul critic britanic, a oferit filmului o recenzie dură, descriind pelicula ca fiind un film „anticlimactic și lipsit de vlagă” (an anticlimactic, underpowered movie). Bradshaw argumentează că, spre deosebire de capodoperele anterioare ale lui Mungiu, „Fjord” nu reușește să livreze în mod convingător o „adevărată revelație” sau un adevăr arzător despre relațiile dintre personaje, lăsând spectatorul parțial nemulțumit. Absența perspectivei copiilor O altă critică majoră adusă scenariului a venit din partea BFI, ccea mai importantă instituție culturală dedicată cinematografiei din Marea Britanie. BFI susține că Mungiu a refuzat să exploreze adevărat ce înseamnă abuzul fizic (dacă o palmă dată ca disciplină este acceptabilă sau nu) și, mai grav, îi scoate complet de pe scenă exact pe cei care ar putea clarifica lucrurile: copiii înșiși, ale căror traume trec pe plan secundar în favoarea războiului ideologic dintre adulți. Presa din Norvegia despre filmul lui Mungiu Norvegia a fost direct vizată de filmul lui Mungiu, "Fjord" având la bază cazul familiei Bodnariu și scandalul care a implicat sistemul de protecție a copilului din țara nordică. „Critici dure la adresa protecției copilului din Norvegia”, a titrat NRK (echivalentul norvegian al BBC-ului britanic) NRK remarcă faptul că una dintre cele mai interesante dimensiuni ale filmului „Fjord” este perspectiva din care Cristian Mungiu privește societatea norvegiană: „este interesant de văzut cum arată social-democrația noastră norvegiană printr-o lentilă românească”. Criticul observă că regizorul român transformă un sistem considerat model de echilibru și protecție socială într-un spațiu al suspiciunii și rigidității instituționale, văzut prin ochii unei familii venite din Europa de Est. „Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu aduce, de fapt, critici tăioase sistemului de protecție a copilului din Norvegia.” NRK notează că filmul provoacă disconfort tocmai pentru că pune sub semnul întrebării mecanismele unui stat care se percepe drept tolerant și bine intenționat, dar care poate deveni rece și intimidant în raport cu individul. Un film „nemilos” Cotidianul norvegian Aftenposten descrie „Fjord” drept un „film scandalos despre protecția copilului din Norvegia”, subliniind caracterul incomod și provocator al noii producții semnate de Cristian Mungiu. „Filmul nemilos este inspirat de un caz real care a stârnit proteste masive împotriva sistemului norvegian de protecție a copilului.” Publicația notează că regizorul, cunoscut pentru filmele sale despre corupție, rasism și traumele sociale din România postcomunistă, își îndreaptă acum privirea critică spre sistemul norvegian de protecție a copilului. „Regizorul Cristian Mungiu a investigat timp de peste 20 de ani condițiile inacceptabile din țara sa natală, România, cum ar fi corupția, rasismul și condițiile dificile de viață ale orfanilor. Nu este mai puțin dureros când acum critică sistemul norvegian de protecție a copilului.” Aftenposten observă că filmul, inspirat de un caz real care a provocat proteste internaționale împotriva Barnevernet (sistemul de protecție a copilului din Norvegia), construiește o poveste dură și lipsită de concesii emoționale.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran
Eveniment

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, laudă România pentru sprijinul oferit SUA, în conflictul din Iran

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit România ca exemplu pozitiv atunci când a fost chestionat în legătură cu faptul că SUA nu au primit suficientă susținere din partea aliaților europeni, în conflictul din Iran. Și secretarul de stat Marco Rubio a lăudat, acum o săptămână, atitudinea României.  Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Rutte înțelege dezamăgirea SUA față de aliații europeni Ce a spus Mark Rutte la deschiderea reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO despre rolul României, potrivit transcrierii de pe site-ul NATO: „Întrebare: Înainte de a părăsi Statele Unite aseară, domnul Rubio și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că NATO nu sprijină SUA în conflictul din Iran și în situația din Strâmtoarea Hormuz. Veți aborda acest subiect [inaudibil]? Mark Rutte, secretarul general al NATO: Fără îndoială. Când miniștrii de externe se vor reuni, vom discuta toate evenimentele relevante, toate evoluțiile relevante, inclusiv, desigur, situația din Strâmtoarea Hormuz din Iran. Când am fost în Statele Unite la începutul lunii aprilie, am discutat și cu președintele, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării. Simt cu adevărat această dezamăgire. Permiteți-mi să spun, de asemenea, că europenii au auzit mesajul atunci când vine vorba, de exemplu, de bazele europene, iar acestea reprezintă angajamente bilaterale ale țărilor europene față de Statele Unite, astfel încât Statele Unite să poată utiliza aceste angajamente bilaterale pentru operațiunile pe care le desfășoară în alte părți ale lumii. Dacă privim Europa în acest moment, în ultimele două luni, țările europene și-au respectat în mare măsură aceste angajamente. Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, iar acest lucru s-a întâmplat, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele-cisternă pe aeroportul din București, dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale”. Ce a declarat secretarul de stat Marco Rubio, la 14 mai, într-un interviu pentru Fox News, pe drum spre Beijing: „SECRETARUL RUBIO:  Și, să fim sinceri, există țări din NATO care ne-au fost de mare ajutor.  Să menționez doar una – Portugalia.  Au acceptat înainte chiar să le cerem – le-am spus care era problema.  ÎNTREBARE:  Polonia. SECRETARUL RUBIO:  Polonia. Deci există țări – România, Bulgaria.  Alte țări, precum Spania, s-au comportat îngrozitor, pur și simplu oribil”. 

SUA mai aduc în Polonia 5.000 de militari, vor fi circa 15.000 în total, de zece ori peste România
Politică

SUA mai aduc în Polonia 5.000 de militari, vor fi circa 15.000 în total, de zece ori peste România

Președintele Donald Trump a declarat joi că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, o aparentă schimbare de direcție după recentele măsuri luate de administrația sa pentru a reduce numărul trupelor americane din Europa, arată CNN. „Trump a afirmat că desfășurarea trupelor în Polonia, un punct-cheie pentru ajutorul european acordat Ucrainei vecine, s-a bazat pe relația sa bună cu președintele populist de dreapta de la Varșovia, Karol Nawrocki”, mai scrie CNN.  Citește și: Guvern majoritar dominat de PSD, condus de Alexandru Nazare, acum ministru de Finanțe - surse politice În 2023, Statele Unite au înființat Garnizoana Armatei SUA din Polonia, consolidându-și prezența militară în această țară. De obicei, Statele Unite au aproximativ 10.000 de soldați staționați în Polonia. Pentru comparație, acum, în România sunt circa 1.500 de militari americani - preciza președintele Nicușor Dan.  Cea mai mare prezență americană se află în Germania, cu peste 38.000 de soldați. Impact masiv asupra economiei locale Prezența masivă a militarilor americani a avut un impact și asupra economiei locale: Statele Unite au alocat peste 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice a acestor baze.  Instalații precum Complexul de depozitare și întreținere a echipamentelor pe termen lung din Powidz funcționează ca noduri importante de aprovizionare și transport, necesitând contracte ample cu firme locale de construcții și inginerie. Bazele militare americane angajează civili polonezi în funcții administrative, logistice, de întreținere și de gestionare a instalațiilor. O mare parte din personal are nevoie de locuințe în afara bazei militare, în orașe precum Poznań și Wrocław, ceea ce generează venituri de milioane de dolari pentru piețele imobiliare și de închiriere locale. Însă ceea ce este mai important este că prezența trupelor SUA garantează stabilitatea zonei și încurajează investițiile străine. „Prezența instituțiilor militare americane în Polonia contribuie în mod semnificativ la consolidarea securității și stabilității țării. Această securitate sporită creează un mediu favorabil pentru desfășurarea activității întreprinderilor, inspirând încredere atât investitorilor locali, cât și celor internaționali. Investițiile realizate în vecinătatea acestor instituții oferă un nivel suplimentar de protecție și un sentiment de siguranță pentru întreprinderi și bunurile acestora”, explica, pe Linkedin, un specialist în logistică.  Doi, Polonia beneficiază de transfer de tehnologie dinspre SUA. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră