luni 30 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

849 articole
Internațional

SUA ar putea trimite trupe terestre în Iran: Pentagonul mobilizează mii de militari

Pentagonul pregătește posibile operațiuni militare de teren în Iran, care s-ar putea întinde pe parcursul mai multor săptămâni, potrivit unei investigații publicate de The Washington Post, care citează oficiali americani. Operațiuni punctuale, nu invazie totală Surse din administrația americană susțin că planurile nu vizează o invazie militară de amploare a Iran. Citește și: PSD a înființat grupul de whatsapp „Jos Guvernul”. Grindeanu se jenează să spună dacă e activ În schimb, strategia ar include intervenții limitate, precum raiduri desfășurate de forțe speciale și alte unități militare pe teritoriul iranian. Aceste operațiuni ar avea un caracter tactic și ar urmări obiective specifice, evitând angajarea într-un conflict deschis de lungă durată. Decizia finală, în mâinile lui Donald Trump Potrivit acelorași surse, nu este încă clar dacă președintele Donald Trump va aproba aceste planuri în totalitate, parțial sau le va respinge complet. Liderul american a menținut în ultimele săptămâni o poziție ambiguă privind implicarea directă a trupelor americane în Iran. Consolidare militară în Orientul Mijlociu Nava de asalt amfibie USS Tripoli (LHA-7) a ajuns recent în zonă, conducând un grup naval format din aproximativ 3.500 de militari, inclusiv marinari și pușcași marini. Desfășurarea a fost confirmată de United States Central Command, semnalând o mobilizare strategică semnificativă. Mesaje contradictorii În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivele Washingtonului în raport cu Iranul ar putea fi atinse fără desfășurarea de trupe terestre. Cu toate acestea, mai multe instituții media americane au relatat recent că administrația Trump analizează posibilitatea trimiterii a cel puțin 10.000 de soldați în Orientul Mijlociu, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă a implicării militare americane.

SUA ar trimite trupe terestre în Iran (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Nava de asalt USS Tripoli, în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/U.S. Central Command)
Internațional

Nava americană de asalt USS Tripoli ajunge în Orientul Mijlociu: desfășurare strategică majoră

Nava americană de asalt amfibie USS Tripoli a sosit în Orientul Mijlociu, potrivit unui anunț făcut sâmbătă de United States Central Command. Desfășurare militară: 3.500 de militari și un grup naval complet Nava Tripoli, care este în mod obișnuit staționată în Japonia, a ajuns în regiune vineri, conform comunicatului oficial. Citește și: Locuința, un lux pentru tineri: de ce este greu pentru generația Z să își cumpere o casă în România Aceasta conduce un grup naval amplu, format din aproximativ 3.500 de soldați și pușcași marini americani. Capabilități militare: elicoptere Seahawk și aeronave Osprey Grupul naval condus de USS Tripoli include aeronave de transport și de luptă și echipamente specializate pentru operațiuni de asalt amfibiu. Pe puntea navei staționează elicoptere Sikorsky SH-60 Seahawk, dar și aeronave Bell Boeing V-22 Osprey, utilizate în principal pentru transportul rapid al trupelor. Dotările navei de asalt permit desfășurarea unor operațiuni complexe, atât pe mare, cât și pe uscat. Potrivit secretarului de stat american, Marco Rubio, Statele Unite își pot atinge obiectivele în raport cu Iranul fără a desfășura trupe terestre.

SUA ar putea abandona NATO, amenință Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință NATO: SUA ar putea refuza sprijinul militar pentru aliați în anumite situații

Președintele american Donald Trump a declarat, în cadrul unui forum de afaceri organizat la Miami, că Statele Unite ar putea să nu mai intervină în sprijinul NATO în anumite situații, reluând criticile dure la adresa Alianței Nord-Atlantice. Liderul de la Casa Albă a sugerat că lipsa de implicare a aliaților în chestiuni de securitate globală ridică semne de întrebare privind angajamentele reciproce. Nemulțumiri legate de implicarea aliaților Declarațiile au venit în contextul în care Washingtonul ar fi solicitat sprijin militar pentru securizarea Strâmtoarea Ormuz, însă răspunsul aliaților a fost considerat insuficient. Citește și: EXCLUSIV Reprezentanții Ministerului Mediului în conducerea RetuRO SGR iau câte 90.000 de lei anual ca să închidă ochii Trump a criticat faptul că SUA suportă costuri uriașe pentru apărarea NATO, fără a primi un sprijin proporțional din partea partenerilor. „Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, cred că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a spus liderul de la Casa Albă. În ultimele săptămâni, liderul american a intensificat retorica împotriva NATO, descriind organizația drept ineficientă și acuzând aliații de lipsă de curaj. În același discurs, Trump a afirmat că operațiunea militară împotriva Iran, aflată deja în a cincea săptămână, decurge conform planului. Reacția aliaților și impactul asupra pieței energetice Mai multe state, printre care Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia, au anunțat disponibilitatea de a contribui la securizarea traficului maritim, însă au exclus implicarea militară directă. În paralel, blocajele din strâmtoare au dus la creșterea prețurilor energiei, afectând piețele internaționale.

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați Foto: Twitter Mohhamad Bagher Ghalif
Internațional

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați

Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați, anunță Wall Street Journal. Este vorba de președintele Parlamentului iranian, Mohhamad Bagher Ghalif, și de ministrul de Externe al acestei țări, Abbas Araghchi. Citește și: Călin Georgescu, înapoi în comunism: propune naționalizarea resurselor și administrare „democratică” Ei au primit această imunitate fiindcă sunt implicați în negocierile cu SUA, dar ea este acordată doar pentru cinci zile. Doi iranieni relaxați: deocamdată, SUA și Israel i-au scos de pe lista celor care trebuie lichidați „Statele Unite și Israelul au decis să elimine temporar numele a două dintre cele mai importante figuri din ierarhia iraniană de pe lista țintelor de asasinat, a relatat Wall Street Journal în această seară (miercuri), citând surse guvernamentale americane. Potrivit raportului, măsura are scopul de a crea o fereastră scurtă de patru până la cinci zile, timp în care nu se vor face încercări de a-i răni pe președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și pe ministrul de externe Abbas Araqchi. Suspendarea intențiilor ofensive are scopul de a crea un «spațiu de imunitate» temporar, permițându-le celor doi oficiali să participe la eforturile de stabilire a unui canal de negocieri direct sau indirect între Teheran și Washington, D.C.”, scrie Israel National News.  Însă presa israeliană este sceptică în ceea ce privește șansele unui acord de pace, arătând că există diferențe prea mari între ceea ce cer SUA și Israelul și pretențiile Teheranului.  Negocierile dintre SUA și Iran rămân „productive”, a declarat miercuri secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, după ce presa de stat iraniană a relatat că Teheranul a respins planul în 15 puncte al lui Trump pentru a pune capăt războiului.

Iranul are alt plan de pace decât cel al SUA (sursa: presstv.ir)
Internațional

Iranul continuă să-l sfideze pe Trump, propune un alt plan de pace în locul celui al SUA

Iranul a refuzat un plan de pace în 15 puncte transmis de administrația americană prin intermediul Pakistanului, considerând propunerea „excesivă” și deconectată de realitatea din teren. Informația a fost relatată de presa de stat iraniană, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel. Teheranul acuză Washingtonul de propuneri „înșelătoare” Potrivit unei surse oficiale citate de Press TV, planul american a fost transmis pe canale diplomatice, însă autoritățile iraniene l-au respins ferm. Citește și: Bolojan îl sfidează pe Ciolacu: PNL, pe cale să racoleze un deputat PSD ales în Buzău Teheranul consideră că oferta de negocieri este „înşelătoare”, amintind că SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului chiar în perioade în care erau în desfășurare discuții diplomatice, atât în iunie anul trecut, cât și la finalul lunii februarie. Ce prevedea planul de pace al SUA Conform informațiilor publicate de presa internațională, planul propus de Washington includea o serie de condiții stricte pentru Iran: predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit demontarea principalelor infrastructuri nucleare menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz renunțarea la sprijinul pentru grupări armate din regiune limitarea programului de rachete, inclusiv raza de acțiune În schimb, Iranul ar fi urmat să beneficieze de ridicarea sancțiunilor internaționale și de sprijin pentru dezvoltarea unui program nuclear civil. Condițiile Iranului pentru încetarea războiului Autoritățile de la Teheran au formulat, la rândul lor, propriile condiții pentru oprirea conflictului. Acestea includ încetarea completă a „agresiunii și crimelor” atribuite SUA și Israelului, instituirea unor garanții că nu va mai fi declanșat un nou război împotriva Iranului, plata unor reparații de război și recunoașterea suveranității Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, considerată „un drept natural și legal”. Tensiuni în creștere în jurul Strâmtorii Ormuz Situația rămâne extrem de tensionată, în special în zona strategică a Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a anunțat recent amânarea cu cinci zile a unor posibile atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, după ce a invocat discuții „productive” cu Teheranul. Iranul a negat existența unor negocieri directe, confirmând doar primirea unor mesaje prin intermediari. În același timp, Teheranul a transmis că strâmtoarea rămâne deschisă pentru navele fără legături cu „inamicii Iranului”, avertizând că orice acțiune militară americană ar putea duce la închiderea completă a acesteia. Amenințări privind atacuri asupra infrastructurii regionale Autoritățile iraniene au avertizat că, în cazul unei escaladări militare, vor viza instalațiile energetice din regiune, interesele economice americane și infrastructuri vitale. Aceste amenințări includ inclusiv uzinele de desalinizare a apei, esențiale pentru mai multe state din zonă, ceea ce amplifică riscul unui conflict extins cu impact global.

Negocierile SUA–Iran, Qatar neagă implicarea (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs – Qatar)
Internațional

Qatarul respinge afirmațiile lui Donald Trump: „Nu mediem discuții între SUA și Iran”

Qatarul a declarat marți că nu mediază în prezent discuții între Statele Unite și Iran, respingând afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump privind existența unor negocieri între Washington și Teheran. Poziția oficială a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, Majid al-Ansari. Reacția Doha după declarațiile lui Donald Trump Majid al-Ansari a subliniat că autoritățile din Qatar nu sunt implicate în niciun proces de mediere între cele două state. Citește și: Siegfried Mureșan: Grindeanu „dezinformează masiv” când spune că încrederea în socialiști crește, în Europa „Nu suntem implicați în aceste discuții”, a declarat oficialul, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre afirmațiile lui Donald Trump. Liderul american susținuse recent că Washingtonul ar purta „discuții productive” cu Iranul și că ar fi amânat atacuri asupra unor instalații energetice iraniene în acest context. Prioritatea Qatarului: securitatea națională și soluțiile diplomatice Oficialii de la Doha au precizat că, în actualul context tensionat, prioritatea principală este protejarea securității naționale. „Preocuparea noastră principală și focalizarea în prezent sunt pe protejarea țării noastre și luarea măsurilor diplomatice pentru a ne asigura de aceasta”, a afirmat al-Ansari. „Distrugerea Iranului nu este o opțiune”: apel la dialog în Golf Purtătorul de cuvânt al diplomației qatareze a transmis un mesaj clar privind necesitatea evitării escaladării conflictului. „Distrugerea totală a Iranului nu este o opțiune. Noi, în Golf, credem în coexistență. Credem în dialogul cu Iranul”, a declarat acesta. Oficialul a adăugat că regiunea traversează un moment extrem de dificil, dar a exprimat încrederea că va fi găsită o soluție diplomatică. Tensiuni în creștere în Orientul Mijlociu Qatarul a fost implicat anterior în eforturi diplomatice alături de aliați regionali pentru reducerea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, în încercarea de a evita o confruntare militară directă. Situația s-a deteriorat însă după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, conflictul extinzându-se rapid în Orientul Mijlociu. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice și militare ale statelor din Golf aliate cu Washingtonul.

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz Foto: Facebook USS Abraham Lincoln
Internațional

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz

Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz: două milioane de dolari. Însă navele SUA sau israeliene sunt complet interzise la trecerea spre sau dinspre Golful Persic.  Citește și: Ciutacu, angajatul RTV, descrie legăturile cu penalii PSD: „Am primit-o în casă, am omenit-o” Datele de azi arată că traficul prin strâmtoare este în creștere.  Cât e șpaga cerută de iranieni ca să permită petrolierelor să treacă prin strâmtoarea Ormuz „Traficul prin Strâmtoarea Hormuz este deviat din ce în ce mai mult către apele teritoriale iraniene, spre așa-numita «Cabina de taxare a Teheranului», unde se pare că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice verifică detaliile navelor și, în unele cazuri, percepe o taxă de trecere. Peste 20 de nave de peste 10.000 de tone au urmat acest traseu, care trece între insulele Qeshm și Larak din Iran. Printre acestea s-au numărat două petroliere «zombie» care au tranzitat în timp ce își asumau identitatea unor nave decedate. Se pare că cel puțin două nave care au tranzitat strâmtoarea au plătit, una dintre plăți fiind estimată a fi în jur de 2 milioane de dolari”, scrie Lloydslist.  Plata s-ar face în yuani chinezești.  Parlamentarul iranian Alaeddin Boroujerdi a susținut la televiziunea de stat că Teheranul percepe taxe de aproximativ 2 milioane de dolari anumitor nave pentru „servicii de securitate” și un nou „regim suveran” în strâmtoare – prezentând acest lucru ca acoperind „costurile războiului” și demonstrând puterea Iranului. Cu toate acestea, ambasada Iranului în India a replicat vehement, numind rapoartele „nefondate” și afirmând că comentariile lui Boroujerdi sunt doar opinii personale, nu politici oficiale.

SUA–România, parteneriat puternic (sursa: Facebook/U.S. Embassy Bucharest)
Eveniment

Parteneriatul SUA-România nu a fost niciodată mai puternic, transmite noul ambasador american

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statelor Unite la București, a transmis un prim mesaj oficial către români, subliniind importanța relației bilaterale și direcțiile strategice pe care le va susține în mandatul său. Diplomatul american a evidențiat forța actuală a parteneriatului dintre cele două state și a punctat principalele domenii în care colaborarea va fi consolidată. „Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic” În mesajul său, Darryl Nirenberg a subliniat nivelul ridicat al relațiilor dintre Washington și București. Citește și: Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf - un dur care pare a fi foarte corupt „Parteneriatul dintre Statele Unite şi România nu a fost niciodată mai puternic şi mai important ca acum. Aştept cu nerăbdare să susţin agenda «America First» a preşedintelui Trump şi să consolidez cooperarea Statelor Unite şi României în trei domenii cheie”, a transmis noul ambasador. Trei direcții strategice: securitate, economie și relații bilaterale Ambasadorul SUA a detaliat domeniile prioritare pe care le va avea în vedere pe durata mandatului său. Acestea includ întărirea cooperării în domeniul apărării și securității, în contextul apartenenței comune la NATO, dezvoltarea relațiilor economice — în special în energie și tehnologie — precum și consolidarea legăturilor dintre cele două țări. „Consolidarea parteneriatului nostru în domeniul apărării şi securităţii, în calitate de aliaţi NATO, extinderea relaţiilor noastre comerciale, inclusiv în domeniul energiei şi al tehnologiei, precum şi aprofundarea legăturilor strânse dintre cele două ţări”, a precizat acesta. Interes pentru cultura României Darryl Nirenberg și-a exprimat recunoștința față de președintele american Donald Trump pentru numirea în această funcție, descriind România drept „o ţară remarcabilă”. Diplomatul a transmis, totodată, că este interesat să descopere cultura și tradițiile locale. „Cu toţii suntem nerăbdători să descoperim cultura şi tradiţiile bogate ale României”, a afirmat noul ambasador al Statelor Unite la București.

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: Mohammed Ghalibaf Foto: X MB Ghalibaf
Internațional

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran

Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: președintele Parlamentului de la Teheran, Mohammad-Bagher Ghalibaf, anunță Jerusalem Post, citând surse neoficiale. „Negociem cu omul pe care îl consider cel mai respectat și lider”, a spus, azi, președintele SUA, care însă numele celui cu care Statele Unite au discutat. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Trump a adăugat că emisarul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și ginerele său, Jared Kushner, au purtat discuțiile. „Am avut discuții foarte, foarte solide. Vom vedea unde ne vor duce. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte solide, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au avut”, a spus Trump. Președintele a declarat că discuțiile au implicat și problema îmbogățirii uraniului, spunând că își menține angajamentul ca Iranul să nu poată îmbogoți uraniul, precum și față de predarea de către Iran a uraniului îmbogățit existent. UPDATE: Pe contul său de Twitter, Ghalibaf susține că nu au fost nici un fel de negocieri cu Statele Unite: „Nu au avut loc negocieri cu SUA, iar știrile false sunt folosite pentru a manipula piețele financiare și petroliere și pentru a scăpa din mlaștina în care sunt prinse SUA și Israel”.  Pe rețelele sociale există speculații că acest cont de X/Twitter, la fel ca și alte conturi ale unor oficiali iranieni, nu este controlat de Ghalibaf, ci de administratori desemnați de Garda Revoluționară.  Cine este liderul iranian cu care ar fi negociat Trump: radical islamic, dar foarte corupt Născut în 1961 lângă Mashhad, Mohammed-Bagher Ghalibaf a avansat în gradele IRGC în timpul războiului Iran-Irak, comandând ulterior Forța Aerospațială (1997-2000) și poliția națională (2000-2005), unde a supravegheat reprimarea protestelor. A fost primar al Teheranului din 2005 până în 2017, concentrându-se pe infrastructură, dezvoltare urbană și servicii publice pe fondul acuzațiilor de corupție. În timpul mandatului său de primar, cel puțin 20 de trilioane de toman (peste 5 miliarde de dolari la acea vreme) au dispărut din bugetele municipale, existând rapoarte despre cheltuieli nejustificate, angajarea ilegală a 13.000 de angajați și utilizarea abuzivă a fondurilor pentru alegeri. Succesorul său, Mohammad Ali Najafi, a documentat aceste încălcări, inclusiv donarea arbitrară a 674 de proprietăți ale orașului. O înregistrare audio din 2018 a arătat cum Ghalibaf făcea presiuni asupra oficialilor pentru a semna un memorandum fals de 8.000 de miliarde de tomani pentru a acoperi un deficit comun cu Garda Revoluționară descoperit în timpul mandatului său, asociindu-l cu delapidarea de fonduri cu legături cu IRGC. El s-a confruntat cu acuzații de vânzare de proprietăți de top din nordul Teheranului la reduceri către oficialii Gărzii Revoluționare, inclusiv legături cu soția lui Qasem Soleimani, dar o anchetă parlamentară a fost abandonată.  În 2022, familia sa a fost acuzată că a cumpărat apartamente de lux în Turcia cu 1,6 milioane de dolari, pe fondul unor acuzații mai ample de abateri financiare în timpul mandatului său de președinte al Parlamentului. În ciuda scandalurilor, anchetele au stagnat adesea din cauza influenței sale asupra regimului.

Iranul neagă negocierile anunțate de Trump (sursa: Tasnim)
Internațional

BREAKING Iranul îl umilește pe Trump: dezminte că ar negocia încetarea războiului

Iranul a respins ferm afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora Washingtonul și Teheranul ar fi implicate în negocieri „productive” pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu.  Teheranul neagă orice contact cu administrația Trump Potrivit agențiilor iraniene de stat Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, Iranul nu are niciun fel de contact cu Donald Trump, nici direct, nici prin intermediari. Citește și: Trump anunță negocieri „productive” cu Iranul. Prețul petrolului a căzut, bursele cresc Declarațiile contrazic frontal mesajul transmis de liderul american, care susținea existența unor discuții recente între cele două părți. Trump anunță o pauză în atacuri după „discuții productive” Cu puțin timp înainte de reacția Iranului, Donald Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social că Statele Unite vor amâna timp de cinci zile orice lovitură militară asupra infrastructurii energetice iraniene. Președintele american a motivat decizia prin existența unor „discuții foarte bune și productive” purtate în ultimele două zile, care ar viza o „încetare completă și totală a ostilităților” din Orientul Mijlociu. Această schimbare de ton vine după un ultimatum lansat anterior de Trump. Amenințări reciproce privind Strâmtoarea Ormuz Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA ar putea ataca centralele electrice iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore. În replică, Iranul a amenințat cu blocarea totală a strâmtorii – un punct strategic vital pentru transportul global de petrol – și a transmis că va lovi facilitățile energetice și instalațiile de desalinizare din statele din Golf aliate cu SUA, în cazul unui atac asupra infrastructurii sale. Presiuni și semnale contradictorii: ce spun sursele iraniene Agenția Fars a citat o sursă anonimă din conducerea iraniană, potrivit căreia Donald Trump ar fi făcut un pas înapoi după ce Teheranul a transmis că va considera drept ținte toate centralele electrice din vestul Asiei. La rândul său, agenția Tasnim susține că decizia liderului american ar fi fost influențată de presiunea piețelor financiare, în contextul riscurilor majore generate de escaladarea conflictului. Oficialii iranieni au transmis că își vor continua strategia defensivă până la atingerea unui nivel suficient de descurajare, sugerând că nu vor ceda presiunilor externe.

Țările cu bonduri SUA, amenințate de Iran (sursa: X/MB Ghalibaf)
Internațional

Iranul amenință să lovească țările care au cumpărat titluri de stat (bonduri) americane

Iranul a lansat o amenințare extrem de dură la adresa comunității internaționale, declarând că orice stat sau entitate care deține obligațiuni ale Trezoreriei SUA poate deveni „țintă militară legitimă”. Declarația extinde drastic aria potențialilor adversari, incluzând economii majore precum China și Japonia. Mesajul dur al liderului iranian: „Este ultimul avertisment” Anunțul a fost făcut de Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian și, în prezent, una dintre cele mai influente figuri ale regimului. Citește și: USR cere reducerea diurnei pentru magistrați: proiectul ajunge la vot în Senat „Obligațiunile Trezoreriei SUA sunt îmbibate în sângele iranienilor. Dacă le cumpărați, cumpărați un atac asupra sediului și activelor voastre.  Vă monitorizăm portofoliile. Acesta este ultimul avertisment.” Declarația a fost rapid remarcată pe plan internațional, inclusiv de analiști care au subliniat că amenințarea vizează, practic, „aproape toate economiile majore ale lumii”. Mohammad Bagher Ghalibaf, noul om forte al Iranului După o serie de evenimente dramatice, Ghalibaf a devenit figura centrală a puterii în Iran. Moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma atacurilor din 28 februarie și asasinarea lui Ali Larijani pe 17 martie au lăsat un vid de putere. Noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, nu a mai apărut public de la numirea sa, alimentând speculațiile privind rolul real al lui Ghalibaf. Analistul Arash Azizi a sintetizat situația: „Cel mai puternic om din Iran este acum, probabil, Ghalibaf.” Un profil cu influență militară și politică Cariera lui Ghalibaf confirmă această ascensiune: fost comandant al forțelor aerospațiale ale IRGC, fost șef al poliției naționale, primar al Teheranului timp de 12 ani și președinte al Parlamentului din 2020. El a coordonat deja strategii militare în conflictul recent cu Israel și a avut un rol esențial în instalarea lui Mojtaba Khamenei la conducerea statului, devenind astfel un veritabil „arhitect al puterii”. Amenințări extinse: infrastructură energetică și Strâmtoarea Hormuz În paralel cu declarațiile privind obligațiunile americane, Ghalibaf a avertizat că orice atac asupra centralelor electrice iraniene va duce la distrugerea „ireversibilă” a infrastructurii energetice din regiune. Aceste afirmații vin după ce Donald Trump ar fi acordat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În ceea ce privește un posibil armistițiu, poziția Teheranului rămâne fermă: „Un armistițiu devine logic doar dacă garantează că războiul nu va reîncepe, nu dacă oferă inamicului timp să-și rezolve problemele.” Escaladare periculoasă: de la baze militare la sistemul financiar global La 23 de zile de la începutul conflictului, care a provocat moartea a aproximativ 40 de oficiali iranieni de rang înalt, strategia regimului pare să se extindă rapid. Iranul nu mai vizează doar obiective militare, ci și infrastructura energetică și chiar sistemul financiar global, prin amenințarea deținătorilor de obligațiuni americane.

Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru Foto: X Valeri Zalujnîi
Internațional

Un fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru

Un fost comandant al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, acum ambasador în Ucraina, susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru asupra Iranului: „Este foarte periculos dacă una dintre părți încearcă să verifice cum funcționează «zona de distrugere» în terenul deșertic. Va fi un dezastru”, a spus el, într-un articol din The Telegraph.  Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați Fost comandant al armatei ucrainene susține că SUA nu înțelege ce dezastru ar fi un atac terestru O zonă de distrugere creată de drone pe câmpul de luptă, adesea numită „zonă de ucidere” sau „zonă interzisă”, este o zonă intens monitorizată unde supravegherea constantă a dronelor și atacurile fac extrem de dificilă supraviețuirea trupelor, vehiculelor sau echipamentelor. Această zonă se întinde pe aproximativ 10-20 km (sau mai mult) de o parte și de alta a liniei frontului, fiind saturată cu drone FPV (first-person view), drone de recunoaștere și drone kamikaze care detectează și distrug orice mișcare. Dronele provoacă până la 80% din daunele de pe câmpul de luptă, transformând zona într-o „bătălie aeriană de negare reciprocă” mortală, unde reaprovizionarea, evacuarea sau avansarea riscă să fie atacate aproape imediat.  Acum, Zalujnîi spune că militarii SUA nici nu înțeleg acest tip de conflict și nici nu au capacitatea să intre în astfel de confruntări. El a explicat că tehnologiile moderne de război controlate de drone fac practic imposibilă prezența oamenilor pe câmpul de luptă și pot duce la consecințe catastrofale. Potrivit lui Zalujnîi, încercarea de a utiliza metode tradiționale de luptă care implică soldați în astfel de condiții este o greșeală gravă, deoarece dronele au schimbat fundamental câmpul de luptă. Fostul comandant al armatei ucrainene a menționat că doar trei țări dețin în prezent capacitatea fizică de a purta acest tip de război modern: Ucraina, Rusia și Iranul. El a subliniat că voința politică și adaptarea tehnologică permit acestor națiuni să mențină capacități de luptă care depășesc resursele lor economice sau demografice.

F-35 american lovit de Iran, manipulare AI (sursa: IRNA)
Internațional

Filmul „doborârii” unui F-35 american, probabil creat integral sau doar editat cu AI

Un videoclip distribuit de presa de stat iraniană, care ar pretinde că arată un avion american F-35 lovit de apărarea antiaeriană iraniană, ridică semne serioase de întrebare privind autenticitatea sa. Potrivit FlightGlobal, imaginile ar putea fi manipulate sau chiar generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ce ar arăta imaginile: o presupusă lovitură asupra unui F-35 Înregistrarea, publicată pe 19 martie, prezintă un avion Lockheed Martin F-35 Lightning II în zbor, urmărit de un senzor termic. Citește și: Cea mai puternică ofensivă ucraineană din ultimii ani, cu ajutorul lui Elon Musk - WSJ. Ucraina ar fi recuperat circa 400 km pătrați La un moment dat, un proiectil se apropie din partea inferioară și explodează în apropierea aeronavei. După explozie, imaginile arată o modificare a jetului motorului și o posibilă scurgere de gaz sau combustibil, sugerând o avarie cauzată de schije. Contextul incidentului: o urgență confirmată de SUA Imaginile au apărut la scurt timp după ce United States Central Command a confirmat că un F-35 american a avut o urgență în zbor în timpul unei misiuni de luptă deasupra Iranului, în aceeași zi. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pilotul se afla în stare stabilă. Cu toate acestea, Pentagonul nu a confirmat că incidentul ar fi fost cauzat de foc inamic și nu a oferit detalii despre natura problemei tehnice. Analiza tehnică: indicii clare de manipulare digitală Analiza realizată de FlightGlobal a identificat mai multe inconsistențe în videoclip, care ar putea indica o manipulare digitală: reprezentarea nerealistă a temperaturii pe suprafața avionului modul suspect în care este redat proiectilul profilul neobișnuit al exploziei Experții au remarcat și o urmărire „perfect stabilă” a țintei de către senzorul termic, lucru considerat improbabil în condiții reale. Inteligența artificială confirmă suspiciunile Pentru o verificare suplimentară, cadre din videoclip au fost analizate cu ajutorul unor modele AI avansate, inclusiv Claude și Gemini. Concluziile au fost similare. Claude a catalogat imaginile drept „probabil neautentice”. Gemini a descris videoclipul ca fiind „aproape sigur o fabricație propagandistică”. Ambele sisteme au semnalat probleme precum: efecte termice nerealiste în momentul exploziei urmărirea neîntreruptă a țintei în condiții în care imaginea ar fi trebuit să fie afectată forme „prea perfecte” ale undei de explozie Diferențe față de imagini reale în infraroșu Experții au comparat videoclipul iranian cu imagini autentice captate de Teledyne FLIR, care arată cum ar trebui să arate un F-35 în infraroșu. În realitate, zonele cele mai fierbinți sunt marginea aripilor și duza motorului, iar restul fuselajului prezintă variații de temperatură. În videoclipul iranian, însă, avionul apare aproape uniform alb, ceea ce ridică semne de întrebare. Posibile scenarii: între propagandă și realitate Deși există numeroase indicii de manipulare, experții nu exclud complet posibilitatea unui incident real. Iran ar fi putut lovi avionul, dar fără dovezi video, creând ulterior imaginile. Incidentul ar fi putut fi complet fictiv, bazat pe informații din presă. Videoclipul ar putea fi autentic, dar realizat cu echipamente de calitate foarte slabă. Propaganda în era AI: un fenomen în creștere Cazul evidențiază un fenomen tot mai prezent în conflictele moderne: utilizarea imaginilor manipulate pentru influențarea opiniei publice. Tehnologiile bazate pe inteligență artificială fac din ce în ce mai ușoară crearea de conținut fals credibil, iar astfel de materiale au fost deja observate și în alte conflicte recente. În lipsa unor confirmări oficiale suplimentare din partea autorităților americane, autenticitatea incidentului rămâne incertă, iar videoclipul continuă să fie privit cu scepticism de experți.

Iran, atac eșuat asupra bazei Diego Garcia (sursa: BBC)
Internațional

Iranul lansează rachete balistice spre baza americano-britanică din Diego Garcia, dar ratează ținta

Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune asupra bazei navale americano-britanice de pe Insula Diego Garcia, una dintre cele mai importante poziții strategice din Oceanul Indian, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal. Atac eșuat: rachetele nu și-au atins ținta Conform unor oficiali americani citați de presă, niciuna dintre rachetele lansate de Iran nu a lovit baza situată la aproximativ 4.000 de kilometri de teritoriul iranian. Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte Una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, în timp ce cealaltă a fost interceptată de o navă de război americană, care a utilizat un sistem de apărare de tip SM-3. Totuși, nu există o confirmare clară privind succesul interceptării. Momentul exact al lansării nu a fost făcut public. Diego Garcia, punct strategic major pentru SUA Baza Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos, teritoriu britanic din Oceanul Indian, reprezintă un element-cheie al strategiei militare americane în regiune. Statele Unite utilizează această bază pentru desfășurarea de submarine nucleare, bombardiere și distrugătoare, fiind esențială pentru operațiuni militare și de descurajare în Orientul Mijlociu și Asia. Tensiuni geopolitice: SUA, Marea Britanie și Mauritius Arhipelagul Chagos se află în centrul unui conflict diplomatic de lungă durată între Regatul Unit, Statele Unite și Mauritius. În 2025, Marea Britanie a semnat un acord pentru a transfera suveranitatea asupra insulelor către Mauritius, păstrând însă un contract de închiriere pe 99 de ani pentru Diego Garcia, astfel încât baza militară să rămână operațională. Trump critică deciziile Londrei privind Iranul Donald Trump a criticat anterior refuzul inițial al premierului britanic Keir Starmer de a permite utilizarea bazei Diego Garcia pentru atacuri americano-israeliene împotriva Iranului. Ulterior, Trump și-a retras sprijinul pentru acordul privind transferul suveranității arhipelagului către Mauritius, accentuând tensiunile dintre aliați. Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, baza Diego Garcia ar putea deveni esențială în cazul unui atac al Iranului, fiind un punct cheie pentru apărarea intereselor americane în regiune.

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Foto: X CINC_AFU
Internațional

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic

Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic: „Nu înțeleg ce au făcut ei și cu ce s-au ocupat în cei patru ani de când ne luptăm”, a spus un ofițer ucrainean, citat de The Times. Militarii ucraieni trimiși să asiste țările din Golf care se confruntă cu atacurile cu drone iraniene Shahed au fost șocați de faptul că americanii folosesc rachete interceptoare de milioane de dolari.  Citește și: Cum răspund securiștii iranieni când îi sună Mossad-ul și le spune cum trebuie să se comporte În plus, ei au critat faptul că radare ultrasofisticate, care costă circa un miliard de dolari, nu au fost camuflate și au putut fi lovite de iranieni. Ucrainenii au ajuns să râdă de Armata SUA, după ce au văzut în Golful Persic Potrivit președintelui Ucrainei, Volodymyr Zelensky, în primele patru zile ale războiului din Iran, Statele Unite și aliații săi au lansat peste 800 de rachete Patriot, adică cu aproximativ 200 mai multe decât a primit Ucraina în ultimii trei ani. „Adesea, ei (Statele Unite și aliații săi – n.r.) trăgeau fără să se gândească. De exemplu, au folosit racheta Standard Missile-6 de pe o navă, o rachetă foarte bună care costă aproximativ 6 milioane de dolari, pentru a doborî o rachetă Shahed în valoare de 70.000 de dolari”, a remarcat un ofițer ucrainean. Instructorii ucraineni au subliniat, de asemenea, că aliații sunt adesea incapabili să-și ascundă corespunzător radarele scumpe de inamic. Partea ucraineană are o experiență semnificativă în acest domeniu: sistemele radar mobile își schimbă constant pozițiile, astfel încât forțele ruse sunt aproape incapabile să le lovească. Un expert ucrainean a dat un exemplu ilustrativ: doar trei drone Shahed ieftine au reușit să lovească radarul de avertizare timpurie AN/FPS-132, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, precum și cel puțin un radar al sistemelor de apărare aeriană la altitudine mare Terminal, care costă aproximativ 300 de milioane de dolari. Potrivit acestuia, aceste obiecte erau clar vizibile pe imaginile publice a unor sateliți.  „Timp de două luni, au stat în același loc. Apoi au zburat dronele Shahed. Trei drone Shahed care costă aproximativ 70.000 de dolari fiecare. Și asta a fost tot”, a spus ofițerul ucrainean. Pe de altă parte, publicația Gulf News, deși remarcă expertiza Ucrainei, arată că și armata SUA se adaptează. „În iulie 2025, Pentagonul a prezentat un nou sistem conceput pe aceeași logică de luptă: Sistemul de atac de luptă fără pilot și cu cost redus, LUCAS. Dezvoltată de compania SpektreWorks din Arizona, drona are o lungime de 3 metri, o anvergură a aripilor de 2,4 metri și poate transporta până la 18 kg de explozibili. Cu un preț de aproximativ 35.000 de dolari pe unitate, aceasta reflectă o schimbare dramatică în achizițiile de apărare ale SUA către sisteme mai ieftine”, scrie Gulf News. Cea mai cunoscută anti-dronă ucraineană este P1-SUN, un joc de cuvinte ucrainean care face referire la forma ei falică, asemănătoare unui glonț.  Creată de SkyFall, este o dronă de mare viteză concepută pentru a decola vertical. Cu o viteză cuprinsă între 300 km/h, în mod obișnuit, și 450 km/h, conform estimărilor maxime, este una dintre cele mai rapide drone de pe piață, capabilă să doboare cele mai comune modele de Shahed-136, care zboară cu aproximativ 185 km/h.  Ea costă circa 1.000 de dolari. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră