miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

760 articole
Internațional

Agenți ICE la Jocurile Olimpice Milano–Cortina: SUA neagă orice intervenție pe teritoriul Italiei

Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) a precizat că prezența agenților Serviciului de Imigrare și Control Vamal (ICE) la Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026 face parte dintr-o operațiune comună de prevenire a riscurilor de securitate generate de organizații criminale transnaționale și nu implică desfășurarea de acțiuni operative pe teritoriul Italiei. Reacția SUA după criticile apărute în Italia În urma reacțiilor critice exprimate în spațiul public italian, purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a declarat că prezența ICE are exclusiv un rol de sprijin analitic și informativ. Citește și: EximBank dă vina pe guvernul Ciolacu pentru creditul de 70 de milioane de euro către Electrocentrale Craiova, pe care compania nu-l poate returna Potrivit acesteia, obiectivul este „reducerea riscurilor din partea organizațiilor criminale transnaționale”, subliniind că responsabilitatea operațiunilor de securitate revine în totalitate autorităților italiene. ICE nu va desfășura operațiuni de imigrație în Italia Tricia McLaughlin a insistat că ICE nu desfășoară operațiuni de imigrație în afara Statelor Unite și că agenții americani nu vor avea atribuții operative pe teritoriul italian. Forța ICE este cunoscută în SUA pentru raidurile dure împotriva imigrației ilegale, însă DHS a transmis că acest tip de activitate nu va exista în contextul Jocurilor Olimpice. Clarificările Guvernului italian după discuțiile cu SUA După o întâlnire între ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, și ambasadorul SUA în Italia, Tilman J. Fertitta, Guvernul de la Roma a precizat marți că participarea americană se va limita la Homeland Security Investigations (HSI), componenta de investigații a ICE. Autoritățile italiene au subliniat că nu este vorba despre agenți implicați în controale migratorii, ci despre specialiști în analiză și investigații. Rol strict consultativ pentru analiștii HSI Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a explicat că analiștii HSI nu vor fi personal operațional, ci „referenți specializați exclusiv în anchete”. Aceștia vor lucra exclusiv din interiorul sediilor diplomatice americane, fără a desfășura activități pe teren. În acest scop, Statele Unite vor instala o sală operațională în cadrul consulatului american din Milano. Fără atribuții pe teritoriul italian Potrivit DHS, agenții HSI nu vor avea nicio atribuție pe teritoriul Italiei, rolul lor fiind limitat la consultarea bazelor de date americane și la cooperarea informativă cu autoritățile italiene, în cadrul măsurilor de securitate pentru Jocurile Olimpice. Prezența ICE a stârnit îngrijorare în Italia, pe fondul contextului tensionat creat de recentele raiduri împotriva imigranților ordonate de președintele american Donald Trump, dar și de moartea lui Alex Pretti în urma unei intervenții a agenților ICE. Primarul orașului Milano, Giuseppe Sala, membru al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a criticat dur această prezență, calificând ICE drept „o miliție care ucide” și afirmând că implicarea agenților americani contrazice spiritul olimpic al incluziunii și solidarității.

Agenți ICE la Jocurile Olimpice, reacția SUA (sursa: Facebook, Department of Homeland Security)
SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

Venezuela respinge ingerința SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Președinta Venezuelei spune că „ajunge cu ordinele de la Washington!”

Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis un mesaj ferm către Statele Unite, cerând Washingtonului să se abțină de la influențarea politicii interne a țării. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat public că intenționează să dicteze direcțiile politice ale Venezuelei. Mesaj dur adresat Washingtonului Într-un discurs susținut în fața lucrătorilor din industria petrolieră din statul Anzoátegui, Delcy Rodríguez a condamnat intervențiile externe și a cerut ca problemele interne să fie rezolvate exclusiv de venezueleni. Citește și: EXCLUSIV Noul șef al Romarm, cu sesizare la DNA pentru numire ilegală, a fost și incompatibil: și la Romarm, și la ARICE Ea a subliniat costurile mari suportate de țară în urma confruntărilor cu extremismul și influențele străine. Preluarea puterii la Caracas Delcy Rodríguez a depus jurământul ca președintă interimară pe 5 ianuarie, după capturarea președintelui Nicolás Maduro de către Statele Unite, într-o operațiune militară desfășurată la Caracas. Ulterior, Donald Trump a anunțat că administrația americană va influența deciziile politice ale Venezuelei până la noi ordine. Reforme și concesii sub presiune internațională De la preluarea mandatului, Delcy Rodríguez a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite, a inițiat reforme legislative, inclusiv o nouă lege a hidrocarburilor, și a dispus eliberarea unor prizonieri politici. Totodată, ea a lansat apeluri pentru dialog și compromis cu opoziția. Posibilă vizită oficială în Statele Unite Casa Albă a anunțat recent intenția de a o invita pe Delcy Rodríguez în Statele Unite, fără a preciza o dată exactă. Anunțul a venit după o convorbire telefonică între cei doi lideri și după mai multe declarații favorabile făcute de Donald Trump la adresa președintei interimare a Venezuelei.

Furtună de iarnă devastatoare în SUA (sursa: CBS News)
Internațional

Apocalipsă de ger cumplit, zăpadă și ploaie înghețată în SUA: morți, degerați, fără electricitate

O furtună majoră de iarnă a lovit estul Statelor Unite, provocând moartea a cel puțin 10 persoane, pene masive de curent și blocarea traficului aerian. Fenomenul a adus un amestec periculos de ninsori abundente, lapoviță și ploaie înghețată, de la Ohio Valley și Mid-South până în New England, pe fondul unui val de aer arctic extrem de sever. Temperaturi arctice și avertismente meteo fără precedent Meteorologii descriu episodul drept unul dintre cele mai grave evenimente de iarnă din ultimele decenii, cu temperaturi care ar putea coborî până la minus 45 de grade Celsius în unele regiuni. Citește și: Sondaj CURS: majoritatea românilor vrea reunificarea cu Republica Moldova Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că frigul extrem poate provoca degerături în doar câteva minute, iar condițiile periculoase ar putea persista mai bine de o săptămână. Decese confirmate în mai multe state Autoritățile au raportat decese în mai multe zone ale țării, inclusiv în New York, Texas și Louisiana. La New York, cinci persoane au fost găsite decedate în aer liber, iar oficialii au atras atenția asupra vulnerabilității persoanelor fără adăpost în fața frigului extrem. Transport aerian paralizat și zboruri anulate Furtuna a afectat grav transportul aerian, determinând anularea a peste 11.000 de zboruri într-o singură zi. Aeroportul Național Ronald Reagan din Virginia a fost închis, iar aeroporturile din New York, Philadelphia și Charlotte au raportat anulări pentru peste 80% din cursele programate. Pene masive de curent în sudul Statelor Unite Ploaia înghețată și acumulările masive de gheață au doborât copaci și linii electrice, lăsând peste un milion de locuințe și sedii comerciale fără electricitate în opt state. Tennessee a fost cel mai afectat, cu sute de mii de consumatori rămași fără curent. Mobilizare de urgență și stare de dezastru Guvernatorii mai multor state au mobilizat Garda Națională pentru intervenții de urgență, iar președintele Donald Trump a aprobat declarații federale de dezastru pentru 12 state. În total, 17 state și Districtul Columbia au instituit stare de urgență meteorologică. Valul de frig continuă după furtună Deși sistemul de furtună este așteptat să se îndepărteze, autoritățile avertizează că aerul arctic va continua să afecteze regiunea, prelungind condițiile de îngheț și riscurile pentru infrastructură și populație. Experții subliniază că acumularea de gheață va continua să pună presiune pe rețelele electrice și pe serviciile de urgență.

Trump, armă secretă în capturarea lui Maduro (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Arma secretă a lui Trump folosită la capturarea lui Maduro a neutralizat rachetele Venezuelei

Președintele american Donald Trump a declarat că armata Statelor Unite a utilizat un nou tip de armă în operațiunea militară prin care a fost capturat liderul venezuelean Nicolás Maduro. Potrivit acestuia, dispozitivul ar fi paralizat echipamentele militare ale armatei venezuelene, făcând imposibilă reacția defensivă. „Discombobulatorul”, arma misterioasă invocată de Trump Într-un interviu pentru The New York Post, Donald Trump a folosit termenul „discombobulator” pentru a descrie arma utilizată, fără a oferi detalii tehnice sau explicații suplimentare. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” Președintele a afirmat că nu are permisiunea de a vorbi despre această tehnologie, limitându-se la a preciza că dispozitivul a făcut ca sistemele militare venezuelene să devină complet nefuncționale. Apărarea antiaeriană a Venezuelei, neutralizată Trump a susținut că armata venezueleană nu a reușit să lanseze nici măcar o rachetă antiaeriană în momentul sosirii forțelor americane. Deși Venezuela dispunea de sisteme de armament de proveniență rusească și chineză, acestea nu ar fi reacționat deloc. Potrivit liderului de la Casa Albă, militarii venezueleni ar fi fost complet pregătiți pentru intervenție, însă echipamentele nu au funcționat în momentul critic. Pene de curent în Caracas, atribuite „expertizei” americane La o conferință de presă organizată după capturarea lui Nicolás Maduro, Donald Trump a declarat că luminile din Caracas s-au stins în mare parte ca urmare a unei expertize deținute de Statele Unite, fără a oferi alte detalii despre natura acesteia. Afirmația a alimentat speculațiile privind folosirea unor tehnologii avansate de război electronic. Detalii despre operațiunea militară din Venezuela Operațiunea militară a început cu atacuri aeriene menite să neutralizeze apărarea antiaeriană a Venezuelei. Ulterior, un comando al forțelor speciale americane i-a capturat pe Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, la Caracas.  Cei doi au fost transportați la New York, unde au fost puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Trump: SUA vor „conduce” Venezuela și îi vor controla petrolul După capturarea lui Maduro, Donald Trump a declarat în mod deschis că Statele Unite vor „conduce” Venezuela și că firmele americane vor controla industria petrolieră a acestei țări. Președintele american nu a exclus noi operațiuni militare și a amenințat-o pe președinta interimară Delcy Rodríguez, avertizând că aceasta „va plăti mai scump decât Maduro” dacă nu va acționa conform cerințelor Washingtonului.

Navă de război SUA, escală în Cambodgia (sursa: khmertimeskh.com)
Internațional

Navă de război americană, escală într-o bază finanțată de China în Cambodgia

O navă de război a Marinei Statelor Unite a acostat sâmbătă la baza navală Ream din Cambodgia, marcând prima vizită de acest tip de la renovarea infrastructurii cu sprijinul Beijingului. USS Cincinnati a acostat în apropierea navelor chineze USS Cincinnati (LCS-20), o navă concepută pentru operațiuni de luptă în zone de coastă, a acostat sâmbătă dimineață la baza Ream, la aproximativ 150 de metri de două nave de război chineze aflate deja în port. Citește și: Premierul Bolojan nu a mai suportat atacurile Olguței Vasilescu și i-a răspuns cu fapte: „Patru ani de zile nu s-au făcut lucrările acolo” „Avem privilegiul și onoarea de a fi aici în calitate de prima navă a Marinei SUA care acostează la baza navală Ream și sperăm că acesta este începutul unei tradiții și al unei prietenii de durată”, a declarat căpitanul Andrew J. Recame. O bază navală cu miză strategică regională Baza navală Ream este situată în sud-vestul Cambodgiei și a fost inițial construită parțial cu fonduri americane. Din 2022, China a contribuit la modernizarea acestei infrastructuri, fapt care a stârnit îngrijorări la Washington. Statele Unite se tem că baza ar putea oferi Beijingului un avantaj strategic în regiune, la intrarea în Marea Chinei de Sud, zonă revendicată aproape în totalitate de China. Poziția Cambodgiei: acces deschis, fără control exclusiv Autoritățile cambodgiene au declarat în repetate rânduri că nicio putere străină nu va avea control exclusiv asupra bazei navale Ream. Într-un comunicat oficial, conducerea bazei a precizat că vizita navei americane, programată să dureze cinci zile, are ca scop „promovarea cooperării dintre cele două țări”. Totodată, Phnom Penh susține că această escală reflectă angajamentul Cambodgiei de a aplica o politică „deschisă și transparentă” în ceea ce privește accesul navelor militare străine. Baza Ream, inaugurată în 2025 în prezența armatei chineze Infrastructura navală a fost inaugurată în aprilie 2025 de premierul cambodgian Hun Manet, în prezența unei delegații a armatei chineze. Cu acel prilej, autoritățile de la Phnom Penh au afirmat că navele militare ale altor state sunt binevenite în port. La aproximativ două săptămâni după inaugurare, două nave de război japoneze au fost primele care au făcut escală la baza Ream. Relații tensionate cu SUA, investiții masive din China Sub conducerea fostului prim-ministru Hun Sen, tatăl actualului premier Hun Manet, Cambodgia a beneficiat de investiții chineze de ordinul miliardelor de dolari, în special în infrastructură. În același timp, relațiile diplomatice dintre Phnom Penh și Washington s-au deteriorat semnificativ. Vizita navei americane este interpretată de analiști drept un semnal diplomatic într-un context regional marcat de competiția strategică dintre Statele Unite și China.

Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

SUA, suspectate de spionaj împotriva Danemarcei (sursa: berlingske.dk/Danish Defence Command)
Internațional

SUA au cerut informații militare din Groenlanda fără acordul Danemarcei, arată documente secrete

Documente confidențiale ale apărării daneze, dezvăluite recent de publicația daneză Berlingske, arată că Statele Unite au încercat să obțină, pe canale informale și fără implicarea autorităților de la Copenhaga, informații sensibile despre infrastructura militară din Groenlanda. Potrivit acestor documente, solicitările vizau instalații militare, porturi și baze aeriene, iar demersul a generat îngrijorări serioase în rândul conducerii militare daneze, care a avertizat asupra riscului unor acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Solicitări ocolind canalele diplomatice oficiale Potrivit documentelor, în cursul anului 2025, SUA ar fi încercat să colecteze date sensibile despre Groenlanda evitând canalele instituționale obișnuite, precum Ministerul danez de Externe, Ministerul Apărării și conducerea militară a Danemarcei. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Acest demers a stârnit îngrijorări serioase la Copenhaga, experții avertizând asupra unor posibile acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Informații esențiale pentru o eventuală invazie Tipul de informații solicitate – infrastructură strategică, instalații militare și capacități logistice – ar putea fi relevante pentru planificarea unei operațiuni militare, inclusiv a unei posibile invazii a insulei arctice. Documentele indică faptul că aceste date sunt considerate de importanță majoră pentru securitatea națională a Danemarcei. Două solicitări transmise în ianuarie 2025 Conform documentelor Forțelor Armate daneze, un ofițer militar american a solicitat informații de două ori, la un interval de șase zile, de la comandamentul militar danez din Groenlanda. „Prima solicitare a fost primită pe 16 ianuarie 2025. Pe 26 ianuarie, autoritățile din domeniul apărării au fost informate că aceeași persoană anonimă a cerut informații suplimentare”, se arată în documentele citate. Rămâne neclar dacă vreo informație a fost transmisă efectiv către Washington și, în caz afirmativ, ce anume a fost comunicat. Vizita lui Donald Trump Jr. în Groenlanda Publicația daneză notează, de asemenea, că pe 7 ianuarie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită în Groenlanda. Momentul vizitei ridică întrebări suplimentare, în contextul solicitărilor de informații și al retoricii tot mai agresive a administrației de la Washington. Reacția Ambasadei SUA la Copenhaga Ambasada Statelor Unite în Danemarca a declarat că nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că SUA mențin dialog și contacte cu partenerii din Groenlanda și Danemarca. Potrivit diplomaților americani, aceste interacțiuni sunt parte a cooperării pentru securitate în cadrul alianței și al regiunii arctice.

Israel contestă Consiliul de Pace pentru Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tensiuni Israel–SUA după anunțul privind Consiliul de Pace pentru Gaza. Netanyahu cere explicații

Israelul a reacționat critic la anunțul privind componența unui organism-cheie al Consiliului de Pace pentru Gaza, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Autoritățile israeliene susțin că structura acestui comitet nu a fost coordonată cu statul israelian și contravine poziției sale oficiale. Guvernul Netanyahu: decizia nu a fost coordonată cu Israelul Într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu, guvernul israelian afirmă că anunțul referitor la Comitetul Director pentru Gaza, parte a Consiliului de Pace pentru Gaza, a fost făcut fără consultarea Israelului. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza, nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată în comunicatul oficial. Din acest organism ar urma să facă parte, printre alții, ministrul turc de Externe Hakan Fidan și un oficial din Qatar, aspect care a generat nemulțumirea autorităților israeliene. Netanyahu cere explicații Washingtonului Potrivit aceleiași surse, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului său de Externe să ia legătura cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a clarifica situația și pentru a transmite poziția Israelului în legătură cu această inițiativă. Demersul subliniază tensiunile apărute între aliați în contextul planului de pace pentru Fâșia Gaza, aflat într-o etapă sensibilă. Consiliul de Pace pentru Gaza, inițiativă a lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a anunțat crearea așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, o structură care face parte din cea de-a doua fază a planului său de pace pentru regiune. Obiectivele acestui plan includ încetarea războiului din Fâșia Gaza și dezarmarea organizației extremiste Hamas. Deși Trump a confirmat că mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture consiliului, componența exactă a acestuia nu a fost prezentată oficial în detaliu. Lideri internaționali, invitați în Consiliul de Pace Potrivit informațiilor apărute, Washingtonul ar fi trimis invitații mai multor șefi de stat și de guvern, printre care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, și președintele Argentinei, Javier Milei, alături de alți lideri internaționali. Participarea unor state-cheie din regiune și din afara ei ar urma să confere consiliului o dimensiune internațională extinsă, însă lipsa clarității privind rolurile și componența exactă alimentează controversele. Rolul Consiliului în reconstrucția Fâșiei Gaza Consiliul de Pace pentru Gaza ar urma să supravegheze activitatea unui nou comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, teritoriu grav afectat de conflictul dintre Hamas și Israel. Acest organism ar avea misiunea de a coordona procesul de stabilizare și reconstrucție post-conflict. Președintele Donald Trump va prezida Consiliul de Pace pentru Gaza, consolidând astfel implicarea directă a administrației americane în gestionarea viitorului regiunii.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

Zăcământul Dobra, miză strategică SUA–Ucraina (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina cedează o parte din zăcămintele de litiu unui grup de companii americane

Un grup de investiții cu legături directe cu Statele Unite a obținut drepturile de a dezvolta zăcământul de litiu Dobra din Ucraina, într-un demers considerat un test-cheie pentru capacitatea Kievului de a atrage capital occidental într-o economie grav afectată de război. Acord de partajare a producției pentru zăcământul Dobra Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis că Ucraina a încredințat drepturile de dezvoltare pentru zăcământul Dobra, situat în regiunea centrală a țării, grupului Dobra Lithium Holdings. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Proiectul va fi derulat în baza unui acord de partajare a producției cu statul ucrainean. Investiții de cel puțin 179 de milioane de dolari Potrivit premierului, proiectul ar urma să atragă investiții de capital de minimum 179 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 12 milioane de dolari vor fi alocați pentru explorare și pentru realizarea unui audit al resurselor de litiu existente. Acționarii Dobra Lithium Holdings sunt companiile TechMet și Rock Holdings. TechMet, companie susținută de guvernul SUA TechMet este sprijinită de guvernul Statelor Unite, prin U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Instituția americană a precizat că susține investiții de capital destinate consolidării lanțului de aprovizionare cu minerale esențiale, considerate strategice pentru industrii precum cea a bateriilor și a tehnologiilor verzi. Investitori cu legături politice la Washington Săptămâna trecută, publicația The New York Times a relatat că printre investitorii implicați în proiect s-ar afla și Ronald S. Lauder, miliardar american și apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, fapt care subliniază dimensiunea politică și strategică a investiției. Conform acordului, Dobra Lithium Holdings va dezvolta unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Ucraina, urmând să împartă veniturile obținute cu statul ucrainean. Litiul este un metal esențial pentru producția de baterii auto, dispozitive electronice și alte tehnologii-cheie ale tranziției energetice. Economia Ucrainei, afectată sever de război Economia ucraineană rămâne profund afectată de invazia pe scară largă lansată de Rusia în urmă cu patru ani. Infrastructura a suferit distrugeri masive, iar sistemele energetice și logistice sunt constant vizate de atacurile forțelor ruse. Proiect strategic în cadrul cooperării Ucraina–SUA În luna august, Kievul a lansat licitația pentru proiectul Dobra, acesta fiind primul din cadrul unui mecanism de finanțare comună între Ucraina și Statele Unite. Scopul acordului este consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul în contextul războiului, dar și sprijinirea reconstrucției economice a Ucrainei. Acordul mai amplu, promovat de președintele Donald Trump, oferă Statelor Unite acces preferențial la noile proiecte privind mineralele critice ale Ucrainei și direcționează investiții financiare către refacerea țării.

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas” (sursa: marineinsight.com)
Internațional

Iranul se gudură pe lângă SUA: a eliberat un petrolier sechestrat în ianuarie 2024

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas”, sechestrat în Golful Oman în luna ianuarie 2024, potrivit companiei grecești care deține nava. Eliberarea vine după aproape un an de tensiuni diplomatice și maritime în regiune. Nava se află în prezent într-un port din Oman Petrolierul, care navighează sub pavilionul Insulelor Marshall, a fost eliberat pe 8 ianuarie și se află, din 12 ianuarie, ancorat în portul Shinas din Oman. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan La bord se află cei 13 membri ai echipajului, care sunt în siguranță, potrivit aceleiași surse. Un milion de barili de petrol irakian, încărcătura inițială a navei În momentul sechestrării, „St. Nikolas” transporta aproximativ un milion de barili de petrol brut irakian, cu destinația Turcia. Încărcătura petrolieră a fost eliberată separat, în luna iulie 2024, fără a fi oferite detalii suplimentare privind condițiile în care a avut loc această operațiune. Sechestrarea, represalii după o acțiune a Statelor Unite Potrivit presei de stat iraniene, Iranul a confiscat petrolierul ca măsură de represalii față de Statele Unite, după ce, în 2023, aceeași navă și încărcătura sa fuseseră confiscate de autoritățile americane. Incidentul a fost interpretat la acel moment ca parte a escaladării tensiunilor dintre Teheran și Washington, pe fondul disputelor legate de sancțiuni și securitatea maritimă. Cazul „St. Nikolas” se înscrie într-o serie mai largă de incidente maritime petrecute în Golful Oman și Strâmtoarea Hormuz, zone strategice pentru transportul global de petrol.

SUA și Franța își evacuează cetățenii din Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră