luni 15 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

708 articole
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

Zelenski, convorbire „substanțială” cu emisarii americani (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, discuție "substanțială" cu Kushner, ginerele lui Trump, și Witkoff

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă seară că a avut o discuție telefonică „substanțială și constructivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și cu negociatorii ucraineni aflați în Florida pentru discuții privind oprirea războiului din Ucraina. Ucraina își reafirmă angajamentul pentru o „pace reală” Zelenski a subliniat că Ucraina este hotărâtă să colaboreze onest cu partea americană pentru instaurarea unei păci durabile. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Liderul ucrainean a precizat că s-au convenit pașii următori și formatul viitoarelor discuții cu Statele Unite. Tema centrală: oprirea vărsării de sânge În timpul convorbirii, au fost abordate „chestiuni cheie ce ar putea garanta oprirea vărsării de sânge”, a declarat Zelenski. Discuțiile se concentrează pe soluții concrete pentru încetarea conflictului declanșat de invazia rusă din februarie 2022. A treia zi de negocieri în Florida Negociatorii ucraineni și americani se află în Florida pentru a treia zi de discuții dedicate planului Washingtonului de a pune capăt războiului. Întâlnirile vizează evaluarea propunerilor americane și definirea unui cadru de negociere comun. Raport detaliat al delegației ucrainene Zelenski a precizat că îi așteaptă la Kiev pe cei doi negociatori ai săi, Rustem Umerov și Andrii Gnatov, șeful Statului Major al armatei ucrainene, pentru a primi „un raport detaliat” al discuțiilor purtate cu reprezentanții SUA. Președintele Ucrainei a subliniat necesitatea unei colaborări strânse între echipele de negociere pentru a analiza ideile și propunerile în detaliu. El a reiterat că obiectivul Kievului este ca orice măsură propusă să fie funcțională și eficientă pentru pace, securitate și reconstrucție.

Dominație în emisfera vestică, prioritatea lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să domine emisfera vestică și să-și reevalueze relația cu Europa (SSN)

Statele Unite intenționează să își reafirme influența în emisfera vestică, să își consolideze prezența militară în Indo-Pacific și să își reevalueze relația cu Europa, potrivit noii Strategii de Securitate Națională publicate vineri. Documentul, prezentat de președintele Donald Trump, urmărește să redeseneze rolul global al Americii. „Realism flexibil” și revenirea la Doctrina Monroe Documentul descrie viziunea administrației drept una de „realism flexibil”, cerând reactivarea Doctrinei Monroe, care considera emisfera vestică zona de influență strategică a Washingtonului. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Strategia avertizează totodată că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, sugerând necesitatea unei schimbări majore de direcție. O rupere de ordinea mondială postbelică Noua strategie reprezintă cea mai clară expresie a intenției lui Donald Trump de a zgudui ordinea internațională creată după al Doilea Război Mondial. Documentul respinge logica alianțelor multilaterale și repoziționează politica externă sub deviza „America First”. Potrivit strategiei, politica externă a lui Trump este „pragmatică fără a fi adepta pragmatismului” și „principială fără a fi idealistă”, fiind motivată exclusiv de ceea ce „funcționează pentru America”. Emisfera vestică, prioritate pentru Washington Administrația Trump afirmă că va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică. Documentul numește această abordare un „corolar al lui Trump” la Doctrina Monroe și sugerează că desfășurarea militară extinsă a SUA în regiune nu este una temporară. Critici privind ambițiile americane în vecinătatea apropiată De la preluarea mandatului, criticii au avertizat că retorica lui Trump sugerează un nou tip de imperialism în emisfera vestică. Mențiuni precum recucerirea Canalului Panama sau anexarea Groenlandei și Canadei au alimentat temerile. În prezent, prezența militară americană în Caraibe depășește 10.000 de soldați, plus un portavion, nave de război și avioane de luptă — un nivel care amplifică tensiunile regionale. Competiția cu China în America Latină Documentul atrage atenția și asupra influenței economice crescute a Chinei în America Latină, considerată o provocare strategică pentru Washington. Contracararea Beijingului devine astfel un obiectiv explicit al administrației. Indo-Pacific: descurajarea unui conflict cu China În Asia, strategia lui Trump prioritiză prevenirea unui conflict cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud. Consolidarea puterii militare americane și a aliaților din regiune este considerată esențială pentru menținerea supremației. O viziune sumbră asupra Europei Documentul adoptă un ton critic față de aliații europeni, avertizând că Europa traversează un „declin civilizațional” și că trebuie să își redefinească identitatea occidentală pentru a rămâne un partener de încredere. Administrația americană afirmă că, pe termen lung, este „plauzibil” ca anumite state NATO să devină majoritar non-europene, ceea ce răstoarnă paradigma tradițională a alianței. Relațiile tensionate dintre Washington și Europa Strategia rezonează cu discursurile partidelor europene de extremă dreapta, potrivit unor comentatori. În același timp, Europa încearcă să își reconstruiască capacitățile militare pentru a face față amenințării ruse, păstrând însă dependența de sprijinul militar american. Administrația Trump dorește ca Europa să preia majoritatea responsabilităților convenționale din NATO, inclusiv capacitățile de intelligence și apărare antirachetă, un obiectiv considerat nerealist de unii oficiali europeni. Abordarea față de Rusia și conflictul din Ucraina Strategia susține că SUA au interesul de a negocia rapid o soluție pentru războiul din Ucraina și de a restabili „stabilitatea strategică” în relația cu Rusia. Trump are un istoric de declarații admirative față de Vladimir Putin, ceea ce a alimentat critici constante privind atitudinea sa „indulgentă” față de Moscova.

De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” Foto: The White House
Politică

De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO”

De 1 Decembrie, Donald Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre”, a transmis președintele Statelor Unite, cu ocazia Zilei Naționale a României. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Mesajul său a fost publicat de Antena 3, după o solicitare către Administrația Prezidențială. Trump laudă parteneriatul cu România În scrisoarea către președintele Nicușor Dan, Trump își exprimă speranța că între SUA și România vor fi extinse oportunitățile de comerț, investiții și inovație. „Stimate Domnule Președinte, Am onoarea să transmit cele mai bune urări în numele poporului Statelor Unite cu ocazia celebrării a 107 ani de la Ziua Națională, la 1 decembrie. Statele Unite și România împărtășesc un parteneriat solid și în continuă dezvoltare, fundamentat pe interese strategice axate pe securitate, cooperare energetică și comerț. Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre. Pe baza acestei fundații, ne așteptăm să extindem oportunitățile de comerț, investiții și inovare, care vor stimula economiile noastre. Diplomația activă dintre cetățenii noștri rămâne piatra de temelie a acestei alianțe dinamice. Pe măsură ce administrația mea lucrează pentru a face America mai sigură, mai puternică și mai prosperă, îmi propun să consolidăm relația noastră strânsă și istoria pe care o împărtășim”, a transmis Donald Trump.      

SUA suspendă procedurile de acordare de azil (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale

Serviciul de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat suspendarea tuturor deciziilor privind azilul, la scurt timp după împușcarea a doi membri ai Gărzii Naționale în apropiere de Casa Albă. SUA suspendă procedurile de acordare de azil Directorul USCIS, Joseph Edlow, a precizat că măsura va fi menținută până când autoritățile pot garanta verificarea riguroasă a fiecărui solicitant. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Incidentul, soldat cu moartea unuia dintre militari, a avut drept suspect un cetățean afgan intrat în SUA în 2021. Președintele Donald Trump a anunțat oprirea totală a admiterilor în SUA pentru persoanele din așa-numitele „țări ale lumii a treia”, fără a preciza lista completă sau modalitatea de implementare. Administrația sa a declarat că va reevalua inclusiv „cărțile verzi” deja emise cetățenilor din țări considerate „cu grad ridicat de îngrijorare”. Printre acestea se numără Afganistan, Iran, Somalia, Yemen, Libia, Cuba și Venezuela, precum și alte 12 state. Atacul din Washington declanșează tensiuni sociale Atacul armat asupra celor doi membri ai Gărzii Naționale, produs la câteva străzi de Casa Albă, a stârnit tensiuni politice și declarații controversate. Suspectul, un afgan care a intrat în SUA în 2021, a fost arestat, însă motivul atacului rămâne necunoscut. Cererile de azil blocate: peste 1,5 milioane de dosare în așteptare În urma incidentului, Donald Trump a acuzat refugiații pentru „problemele sociale ale Americii”, declarație criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra exploatării politice a tragediei. Potrivit datelor American Immigration Council (AIC), aproape 1,5 milioane de solicitanți de azil așteptau o decizie în decembrie 2024, ceea ce face ca suspendarea procesării să amplifice și mai mult criza.

Planul american de pace, idei de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Planul american de pace în Ucraina, bazat pe un document întocmit de ruși

Planul de pace în 28 de puncte susținut de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina are la bază un document neoficial redactat de autori ruși și transmis administrației Trump în octombrie, potrivit unor surse citate de Reuters. Documentul, prezentat în timpul întâlnirii de la Washington dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, conținea condițiile propuse de Moscova, inclusiv concesii respinse anterior de Kiev, precum cedarea integrală a regiunilor Donețk și Lugansk. Este prima confirmare oficială că propunerile rusești au stat la baza structurii planului în 28 de puncte, deși SUA nu au recunoscut acest lucru public. Cum a reacționat administrația Trump Donald Trump nu a comentat direct documentul, însă s-a arătat optimist privind șansele planului și a confirmat trimiterea lui Steve Witkoff la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, în paralel cu o întâlnire a secretarului armatei Dan Driscoll cu reprezentanții Ucrainei. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Secretarul de stat Marco Rubio, care a analizat documentul, a purtat o convorbire telefonică cu Serghei Lavrov, evocând punctele propuse de ruși. Ulterior, Rubio a recunoscut că a primit „numeroase documente neoficiale”, fără să confirme conținutul acestuia. Negocieri discrete, discuții tensionate și reacții critice Planul publicat de Axios a fost întâmpinat cu scepticism în Congresul american, mulți oficiali descriindu-l drept „o listă de poziții rusești”, nu o inițiativă americană reală. SUA au exercitat presiuni asupra Ucrainei să accepte documentul, sugerând chiar reducerea ajutorului militar dacă nu se avansează spre semnare. Între timp, planul a fost modificat: nouă puncte au fost eliminate în urma discuțiilor cu oficiali ucraineni și europeni, după ce o delegație americană de rang înalt, inclusiv Rubio, a convenit asupra unor ajustări la Geneva. Discuții la nivel înalt și pași spre un posibil acord În prezent, Dan Driscoll se află la Abu Dhabi pentru discuții cu o delegație rusă, în timp ce reprezentanți ucraineni poartă negocieri cu echipa americană în Emiratele Arabe Unite. Oficialii de la Kiev susțin forma modificată a planului, dar subliniază că aspectele cele mai sensibile – în special concesiile teritoriale – vor trebui discutate direct între Volodimir Zelenski și Donald Trump.

SUA, implicate în menținerea păcii în Ucraina (sursa: X/Emmanuel Macron)
Internațional

Forțe americane ar putea fi prezente în Ucraina după război, spune Macron

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat marți că Statele Unite s-au angajat să participe la o viitoare forță internațională de menținere a păcii în Ucraina. Această structură ar urma să fie desfășurată pe teritoriul ucrainean ca garanție de securitate, după un eventual acord de încetare a focului cu Rusia. Grup de lucru franco-britanic, cu sprijin american și turc „Vom lansa începând de mâine un grup de lucru, condus de Franța și Regatul Unit, în parteneriat strâns cu Turcia, care joacă un rol cheie în chestiunile maritime, și, pentru prima dată, cu implicarea SUA”, a declarat Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni prin videoconferință a „Coaliției de Voință”. Citește și: Fostul președinte Băsescu, reacție dură după ce o dronă rusească s-a plimbat până la Vaslui, unde a căzut de bunăvoie și nesilită de nimeni Grupul reunește țări susținătoare ale Ucrainei, dispuse să contribuie cu trupe sau alte resurse la formarea unei astfel de forțe internaționale. Macron și Starmer susțin prezența trupelor străine în Ucraina Atât Emmanuel Macron, cât și premierul britanic Keir Starmer continuă să susțină ideea unui contingent internațional de trupe străine în Ucraina, după încheierea războiului cu Rusia. Scopul ar fi consolidarea garanțiilor de securitate și prevenirea reluării conflictului. Moscova avertizează: trimiterea trupelor ar însemna implicare directă în conflict Rusia respinge ferm această inițiativă. Moscova avertizează că țările care ar participa la o asemenea forță de menținere a păcii vor fi considerate parte într-un „conflict armat direct” cu Federația Rusă. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat planurile franco-britanice privind trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, după încheierea războiului, drept „o iluzie”.

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace destinat încheierii războiului cu Rusia, în cadrul negocierilor desfășurate duminică la Geneva, potrivit unei surse implicate în discuții. SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva Deși presiunea directă a Washingtonului s-a diminuat în timpul întâlnirii, interlocutorul afirmă că există în continuare o „presiune globală” pentru obținerea unui acord. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Planul de pace propus de SUA, structurat în 28 de puncte, a fost primit cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni, care au formulat o contrapropunere și poartă negocieri cu Washingtonul pentru modificarea documentului. În urma discuțiilor, SUA și Ucraina au anunțat o declarație comună privind elaborarea „unui cadru de pace rafinat”, fără a oferi detalii concrete. Concesii teritoriale majore propuse Ucrainei Versiunea inițială a planului american prevedea ca Ucraina să cedeze integral regiunile Donbas și Crimeea Rusiei, acestea fiind recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas aflate în prezent în afara controlului Moscovei ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului. Retrageri limitate ale Rusiei în schimbul recunoașterii teritoriale În schimbul acestor concesii, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, ceea ce ar marca singura concesie teritorială semnificativă a Moscovei în cadrul acestui plan. Negocierile continuă în condițiile unor diferențe majore de poziționare între Kiev, Washington și capitalele europene.

SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Haos total la Washington: Rubio ar fi spus că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a negat

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că proiectul de plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina – considerat de mulți favorabil Rusiei – a fost „redactat de Statele Unite”. SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului Declarația vine după ce mai mulți senatori afirmaseră că Rubio ar fi spus că documentul nu reflectă poziția Washingtonului și l-ar fi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rubio a precizat ulterior că documentul este rezultat al unor contribuții venite atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei, dar autorul principal rămâne administrația americană. Afirmațiile au fost făcute înaintea întâlnirilor de la Geneva, unde Rubio s-a deplasat pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai securității europene. Europa contestă prevederile documentului Deși documentul nu a fost publicat, informațiile apărute în presă arată că planul prevede retragerea trupelor ucrainene din zonele estice încă neocupate de Rusia și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Totodată, frontierele din Herson și Zaporijjea ar urma să fie „înghețate” pe linia actualelor fronturi, iar Donetsk, Luhansk și Crimeea ar rămâne sub controlul de facto al Rusiei. Trump cere aprobarea rapidă, dar spune că nu este oferta finală Președintele american Donald Trump, care promovează semnarea rapidă a unui acord, a precizat că propunerea nu reprezintă o „ofertă finală”. În același timp, vicepreședintele JD Vance a criticat ideea că războiul poate fi câștigat doar prin finanțare și arme suplimentare, susținând că pacea nu se poate obține „trăind într-o lume iluzorie”. Controverse în Congres: versiuni contradictorii despre originea documentului Senatorul american Mike Rounds a afirmat că Rubio i-a informat pe parlamentari că planul nu ar fi reprezentarea poziției SUA și ar fi fost transmis administrației de către o persoană „cu legături rusești”. Ulterior însă, Departamentul de Stat a calificat aceste declarații drept „complet false”. Aliații Ucrainei resping propuneri considerate riscante Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Irlanda și Norvegia au atras atenția că planul, deși conține „elemente necesare pentru o pace durabilă”, ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei noi agresiuni. Ei au cerut modificări esențiale privind garanțiile de securitate, integritatea frontierelor și viitorul alianțelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că un acord „nu poate fi doar o propunere americană”, ci trebuie să garanteze securitatea Europei. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a spus că „suntem departe de un rezultat echilibrat”. Zelenski desemnează echipa de negociere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Andrii Iermak va conduce delegația de negociere a Ucrainei în eventualele discuții de pace. Zelenski a reafirmat că obiectivul principal este prevenirea unei „a treia invazii” și garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Un plan incomplet, cu implicații majore pentru securitatea regională În forma actuală, documentul prevede garanții de securitate pentru Kiev, fără detalii clare, și presupune că Rusia nu va mai invada state vecine, iar NATO își va limita extinderea. Deocamdată, planul este puternic contestat, iar discuțiile de la Geneva vor încerca să stabilească o formă mai echilibrată, acceptabilă și pentru aliații europeni.

Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

România devine prioritate strategică americană (sursa: Facebook/Darryl Nirenberg for Alexandria City Council)
Eveniment

Viitorul ambasador SUA la București, Darryl Nirenberg: România nu a fost niciodată mai importantă

Relația dintre Statele Unite și România se află într-un moment strategic fără precedent, a declarat Darryl Nirenberg, nominalizat pentru funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA la București. Declarațiile au fost făcute în timpul audierii sale în Comisia pentru Relații Externe a Senatului american. România, partener economic cu potențial energetic Nirenberg a subliniat rolul esențial al României în arhitectura de securitate a NATO, datorită poziționării geografice la Marea Neagră și vecinătății cu Ucraina. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Acesta a evidențiat și oportunitățile economice semnificative pe care România le oferă pentru companiile americane, inclusiv potențialul de a deveni un jucător decisiv în sectorul resurselor energetice. „Relația noastră cu România nu a fost niciodată mai importantă”, a afirmat diplomatul. Priorități: securitate, parteneriat militar și dezvoltare economică Dacă va fi confirmat în funcție, Nirenberg a anunțat că își va concentra activitatea pe întărirea securității cetățenilor americani din România și pe consolidarea parteneriatului militar și de securitate dintre cele două țări. De asemenea, va susține exporturile americane, va sprijini companiile din SUA și va încuraja investițiile care creează locuri de muncă pe teritoriul american. „Mă angajez să promovez agenda «America pe primul loc» a președintelui Donald Trump și să lucrez pentru o Americă mai puternică, mai sigură și mai prosperă”, a declarat Nirenberg. O nominalizare cu semnificație personală profundă Diplomatul a explicat că nominalizarea sa are o încărcătură emoțională și personală puternică, având în vedere originile familiei sale. Bunicii săi au emigrat în Statele Unite din Europa de Est, iar el însuși, în perioada în care a lucrat în Senat, a fost martor al căderii Zidului Berlinului și al eliberării poporului român de sub comunism. „Dacă voi fi confirmat, totul ar căpăta un sens deplin”, a mărturisit acesta. Un moment de recunoaștere și mulțumire Nirenberg a mulțumit președintelui Donald Trump și secretarului de stat Marco Rubio pentru încrederea acordată, afirmând că nominalizarea reprezintă „onoarea vieții sale”. A fost însoțit la audiere de soția sa, Lori, fost membru al personalului Senatului, unde s-au și cunoscut, precum și de copiii lor, Drew și Kelly. Procesul de confirmare urmează în Senatul SUA Nominalizat în luna mai de președintele Donald Trump, Darryl Nirenberg parcurge în prezent etapele procedurale necesare pentru validarea finală în Senatul SUA. Dacă va fi confirmat, el va prelua oficial funcția de ambasador al Statelor Unite în România, într-un context geopolitic de maximă importanță pentru ambele țări.

Lukoil pierde Finlanda după sancțiunile SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Lukoil își închide toate benzinăriile din cauza sancțiunilor SUA. Prima țară afectată, Finlanda

Operatorul finlandez Teboil, controlat majoritar de grupul petrolier rus Lukoil, a anunțat că va începe închiderea treptată a stațiilor sale de carburanți din Finlanda. Decizia vine în contextul în care stocurile de combustibil se epuizează, ca urmare a sancțiunilor impuse companiei-mamă de către Statele Unite. O cincime din benzinăriile din Finlanda urmează să se închidă Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda, reprezentând aproximativ 20% din totalul celor 2.250 de stații de alimentare din țară, potrivit unui raport oficial din 2024. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Compania a precizat, printr-un comunicat, că benzinăriile vor fi închise etapizat, odată cu epuizarea rezervelor de combustibil. Sancțiunile americane împotriva Lukoil creează blocaje majore Statele Unite au impus sancțiuni grupului Lukoil luna trecută, ca reacție la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina. Aceste restricții au perturbat operațiunile internaționale ale companiei, iar Teboil devine prima subsidiară globală deținută de Lukoil care se închide ca efect direct al sancțiunilor. Impact global: proiecte suspendate și rafinării în impas Sancțiunile au generat efecte semnificative pentru Lukoil în mai multe țări. În Irak, compania a declarat forță majoră la zăcământul petrolier West Qurna 2, după ce autoritățile irakiene au blocat plățile în numerar și livrările de țiței. În același timp, un contractor a anulat planurile de forare în largul coastelor României, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil de la Burgas. Posibile vânzări ale activelor non-ruse ale Lukoil Administrația președintelui american Donald Trump a autorizat vineri potențialii cumpărători să poarte discuții cu Lukoil privind achiziționarea activelor sale din afara Rusiei. În acest context, Teboil a anunțat că se așteaptă ca Lukoil să își vândă lanțul de benzinării din Finlanda. Autoritățile finlandeze avertizează instituțiile financiare Autoritatea de Supraveghere Financiară din Finlanda a emis o recomandare prin care îndeamnă băncile și companiile reglementate să fie prudente în relațiile comerciale cu Lukoil și cu firmele afiliate direct sau indirect acestuia. Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de aproximativ 300 de stații de distribuție, constituind unul dintre principalii jucători din piața de profil.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră