duminică 14 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: sua

708 articole
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Foametea din SUA: 42 de milioane de americani, privați de subvenția pentru hrană

Criza bugetară din Statele Unite a generat cel mai lung blocaj guvernamental din istoria țării, depășind recordul precedent de 35 de zile, stabilit tot în timpul administrației Donald Trump. 42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană Efectele financiare, economice și sociale sunt în creștere, în condițiile în care, din octombrie, peste 40 de milioane de americani se confruntă cu insecuritate alimentară, avertizează Radu Puiu, analist financiar al XTB România. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cea mai recentă consecință a blocajului este criza finanțării programului SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), principalul mecanism de sprijin alimentar pentru americanii cu venituri reduse. „Programul acoperă 42 de milioane de persoane, adică aproximativ 12% din populația SUA”, explică analistul. Acest sistem guvernamental, considerat una dintre cele mai eficiente scheme de asistență socială din lume, a funcționat temporar din rezerve financiare, însă acestea s-au epuizat. Un program vital pentru economie și societate Programul SNAP are un buget anual de aproximativ 100 de miliarde de dolari, iar impactul său economic este semnificativ: - fiecare dolar investit generează între 1,5 și 1,8 dolari în activitate economică, - fiecare miliard de dolari susține aproximativ 13.500 de locuri de muncă. Suspendarea sa nu doar că afectează beneficiarii direcți, ci riscă să declanșeze o reacție în lanț în întreaga economie americană, avertizează Radu Puiu. Walmart și Kroger, primele victime economice Printre companiile afectate de blocaj se numără Walmart și Kroger, mari retaileri care înregistrează scăderi masive ale veniturilor. „Plățile SNAP reprezintă câteva procente din totalul cheltuielilor alimentare din SUA. Numai pentru Walmart, aceasta înseamnă o scădere a veniturilor de peste 1,5 miliarde de dolari pe lună”, precizează analistul. Consecințele directe includ reducerea locurilor de muncă, scăderea vânzărilor și o posibilă spirală recesionară în comunitățile vulnerabile. Mai mult, „odată cu discuțiile privind suspendarea plăților SNAP, Walmart a pierdut peste 7% din valoare bursieră (circa 57 de miliarde de dolari), iar Kroger a înregistrat o pierdere similară”, arată Radu Puiu. Statele sărace, cele mai expuse la efecte Blocajul bugetar afectează disproporționat statele sărace, unde dependența de programele federale de sprijin este ridicată. „Acestea sunt, în majoritate, state republicane, ceea ce creează un paradox: regiunile care votează pentru reducerea cheltuielilor sociale sunt cele care depind cel mai mult de ele”, explică analistul XTB România. Statele mai bogate, predominant democrate, dispun de rezerve și inițiative locale care pot amortiza efectele blocajului, spre deosebire de regiunile rurale din sud și centru. Blocaj politic cu rădăcini ideologice Potrivit analizei, prelungirea blocajului reflectă o problemă structurală a sistemului politic american. „Partidul Republican, care controlează cele mai importante funcții, pledează pentru reducerea formelor de asistență socială. Fiecare zi în care beneficiile nu sunt plătite este privită de unii membri ca un succes politic”, subliniază Radu Puiu. Această poziție accentuează diviziunile dintre statele bogate și cele sărace, transformând blocajul bugetar într-un conflict ideologic cu efecte tot mai grave asupra populației și economiei. Despre XTB XTB este o companie fintech globală fondată în Polonia în 2004. În prezent, deservește peste 1,2 milioane de clienți din întreaga lume, oferind acces la peste 6.700 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni, ETF-uri, CFD-uri, mărfuri, indici și criptomonede. Din 2016, acțiunile companiei sunt listate la Bursa din Varșovia.

Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Startup-ul românesc Digitail, finanțare de zeci de milioane de dolari de la investitori americani

Startup-ul Digitail, fondat de ieșenii Sebastian Gabor și Ruxandra Pui, a obținut o nouă finanțare de 23 de milioane de dolari, într-o rundă condusă de fondul american Five Elms Capital. Startup-ul românesc Digitail cucerește investitorii americani Astfel, investițiile totale atrase de companie depășesc 37 de milioane de dolari. Citește și: AUR apără pensiile speciale ale magistraților și pe Savonea, cere cercetarea lui Gheorghiu Cu sediul central la Toronto, Digitail dezvoltă o platformă digitală completă pentru cabinetele veterinare, care integrează programările, fișele medicale, facturarea și comunicarea cu clienții. Potrivit fondatorilor, soluția le permite medicilor veterinari să își optimizeze activitatea, dublând numărul de pacienți consultați și reducând semnificativ timpul alocat sarcinilor administrative. Continuarea, în Ziarul de Iași

Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România Foto: Facebook Viktor Orban
Politică

Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România: „Îmi place poporul român. Sunt oameni minunați”

Transcrierea integrală a declarațiilor lui Donald Trump despre România: „Îmi place poporul român. Cred că sunt oameni minunați”, a spus președintele SUA. Aceste afirmații au fost făcute la o conferință de presă comună cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Declarațiile despre România încep la minutul 17.14 din filmarea de pe youtube a Casei Albe.  Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Transcrierea în engleză a fost făcută de site-ul rollcall.com.  Transcrierea declarațiilor lui Trump despre România „Întrebare: Domnule președinte? Domnule președinte, o întrebare pentru prim-ministru, vorbind despre Europa, luna trecută ați spus că nu veți retrage trupele americane din Europa, însă câteva săptămâni mai târziu Pentagonul a anunțat că a decis să retragă un număr semnificativ de trupe din România. Ați schimbat părerea sau Pentagonul a ignorat asigurările dumneavoastră? Donald Trump: Nu, ei nu ignoră nimic din ceea ce spun eu. Ceea ce fac ei este că facem schimbări, mutăm... numărul total rămâne același, dar mutăm oamenii. Se întâmplă să-mi placă poporul român. Cred că sunt oameni minunați. Și, Pete, poate vrei să sugerezi ceva chiar acum, te rog. Pete Hegseth: Absolut, nu, nimic nu a fost ne-coordonat cu Casa Albă. Totul face parte din viziunea pe care o avem asupra Europei și vor rămâne trupe în România, dar vor exista unele schimbări în ceea ce privește modul în care le rotim și numărul acestora.  Donald Trump: Iar relația cu România este foarte bună, nu-i așa? Pete Hegseth: Foarte bună, am coordonat toate acestea cu secretarul general Rutte, cu UCOM, cu toți aliații noștri, toată lumea a fost informată în prealabil. Donald Trump: Relația cu România este foarte bună. Relația cu Europa este foarte bună. Nu sunt de acord cu ceea ce face Europa în ceea ce privește imigrația, dar sunt de acord cu ei în multe alte privințe. Tocmai am semnat cel mai mare acord comercial încheiat vreodată cu Europa, în valoare de 950 de miliarde de dolari. Am reușit să facem acest lucru datorită tarifelor vamale”. 

Trump boicotează summit-ul G20 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump boicotează summit-ul G20 din Africa de Sud, țară pe care o acuză că persecută albi

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe platforma sa Truth Social că niciun oficial american nu va participa la viitorul summit G20 organizat în Africa de Sud, deși țara urma să fie reprezentată de vicepreședintele JD Vance. Trump boicotează summit-ul G20 Liderul american a calificat drept „scandalos” faptul că evenimentul se desfășoară în Africa de Sud, acuzând, fără dovezi, autoritățile de acolo de persecutarea fermierilor albi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Trump a precizat că Statele Unite nu vor trimite niciun reprezentant oficial „atât timp cât aceste încălcări ale drepturilor omului continuă”. Relații tensionate între Washington și Pretoria În luna mai, la Casa Albă, Donald Trump i-a prezentat președintelui sud-african Cyril Ramaphosa o înregistrare video plină de erori, menită să-i susțină acuzațiile privind presupusele abuzuri asupra fermierilor. Africa de Sud a respins ferm acuzațiile, considerându-le nefondate. Ulterior, Trump a confirmat că nu va participa personal la summit și că nici secretarul de stat american nu va fi prezent la reuniunile ministeriale. G20, o scenă globală fără Statele Unite Summitul G20 reunește 19 state și două organizații regionale – Uniunea Europeană și Uniunea Africană – reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial. Absența Statelor Unite marchează o premieră și ar putea afecta dinamica diplomatică a forumului, creat pentru cooperare economică și dialog global. Nigeria, noul punct de tensiune În declarații recente, Donald Trump a vizat și Nigeria, sugerând posibilitatea unei intervenții armate pe fondul acuzațiilor de persecutare a creștinilor. Autoritățile nigeriene au respins însă categoric aceste afirmații, considerându-le „nefondate” și dăunătoare imaginii țării pe plan internațional.

Democrații americani, victorie după revenirea lui Trump (sursa: Facebook/Zohran Kwame Mamdani)
Internațional

Democratul Zohran Mamdani, coșmarul lui Trump, a devenit primarul New York-ului

Partidul Democrat a obținut marți trei victorii importante în primele alegeri majore de după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Rezultatele din New York, Virginia și New Jersey oferă un barometru al stării de spirit politice din SUA, la doar nouă luni de la începutul noului mandat al republicanului. Primul primar musulman al New York-ului Într-o victorie istorică, socialistul democrat Zohran Mamdani, în vârstă de 34 de ani, a câștigat alegerile pentru funcția de primar al New York-ului. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR De la un legiuitor anonim, Mamdani a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale aripii progresiste din Partidul Democrat. El l-a învins pe fostul guvernator Andrew Cuomo, care a candidat ca independent, după ce pierduse nominalizarea democrată. Cuomo, în vârstă de 67 de ani, a descris programul lui Mamdani – ce include înghețarea chiriilor, asistență gratuită pentru copii și transport public gratuit – drept „periculos și nerealist”. „New York, în această seară ați transmis un mandat pentru schimbare și pentru o nouă eră a politicii. Vom lupta pentru voi pentru că noi suntem voi”, a spus Mamdani în discursul său de victorie. Victorie democratică în Virginia În Virginia, democrata moderată Abigail Spanberger (46 de ani) a câștigat detașat în fața republicanului Winsome Earle-Sears și va prelua funcția de guvernator de la Glenn Youngkin. „Am ales pragmatismul în locul partizanatului. Am ales Commonwealth-ul nostru în locul haosului”, a declarat Spanberger, subliniind mesajul de echilibru și unitate al campaniei sale. Rezultatul este considerat un semnal important pentru Partidul Democrat, într-un stat cheie din apropierea Washingtonului, unde numeroși angajați federali sunt afectați de închiderea guvernului (shutdown) provocată de administrația Trump. Mikie Sherrill câștigă în New Jersey În New Jersey, democrata Mikie Sherrill (53 de ani) l-a învins pe republicanul Jack Ciattarelli, succedându-l pe guvernatorul democrat Phil Murphy. „Vom urma exemplul Doamnei Libertate. Nu vom ceda impulsurilor noastre mai întunecate. În această țară depunem jurământ în fața unei Constituții, nu a unui rege”, a declarat Sherrill, într-un discurs cu accente simbolice, adresat direct susținătorilor democrației americane. Trump atacă, democrații se mobilizează Donald Trump a reacționat rapid, acuzând pierderile de faptul că „numele său nu era pe buletinul de vot” și de impactul shutdown-ului federal. Totodată, l-a numit pe Mamdani „comunist”, amenințând că va tăia finanțările federale pentru New York. În tabăra adversă, liderul democrat Hakeem Jeffries a scris pe X: „Partidul Democrat s-a întors.” Test pentru democrați înainte de alegerile din 2026 Scrutinurile de marți sunt considerate un test crucial pentru strategiile democraților înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 2026. Deși popularitatea Partidului Democrat rămâne scăzută la nivel național, rezultatele arată o posibilă revigorare a electoratului liberal și moderat în bastioanele tradițional democrate. Prezența la vot în New York a fost cea mai mare din 1969, semn al unui interes reînnoit față de politică după ani de polarizare. California: nou pas strategic pentru Partidul Democrat Într-o altă victorie importantă, alegătorii din California au acordat parlamentarilor democrați dreptul de a redesena harta congresională a statului. Măsura ar putea influența echilibrul de putere în Congres și deschide o nouă etapă în lupta națională privind redistribuirea circumscripțiilor. Strategii diferite, același mesaj: economia și accesibilitatea Toți cei trei candidați democrați au mizat pe teme economice – accesibilitate, costul vieții și echitatea socială. Spanberger și Sherrill au reprezentat aripa moderată, apelând la stabilitate și pragmatism, în timp ce Mamdani a adoptat o abordare progresistă, inspirată de lideri ca Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez.

KazMunayGas și Lukoil continuă colaborarea (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil își vede de treabă în ciuda sancțiunilor americane, continuă parteneriatul cu KazMunayGas

Compania kazahă KazMunayGas și gigantul rus Lukoil, afectat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, continuă derularea proiectelor comune, respectând obligațiile contractuale existente, potrivit agenției ruse Interfax. Colaborarea dintre cele două companii vizează proiecte majore în domeniul energetic, în pofida presiunilor internaționale asupra firmelor rusești. Evaluarea impactului sancțiunilor asupra proiectelor KazMunayGas a anunțat că desfășoară o evaluare detaliată a efectelor sancțiunilor asupra colaborării cu Lukoil. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Analiza include aspecte legale, financiare și tehnice, pentru a determina eventualele consecințe asupra parteneriatelor aflate în derulare. Reprezentanții companiei din Kazahstan au subliniat că activitățile vor continua conform contractelor semnate. Lukoil își vinde activele internaționale Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat intenția de a vinde o parte din activele sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor americane impuse în octombrie. În România, compania deține rafinăria Petrotel și o rețea de aproximativ 300 de stații de carburanți. Măsura este considerată cea mai amplă acțiune de retragere a unei companii petroliere ruse de pe piețele externe de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. Lukoil, implicată în marile proiecte petroliere din Kazahstan Grupul rus este acționar în zăcămintele Tengiz și Karachaganak din Kazahstan, precum și în oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai importante conducte de țiței din lume. Conducta transportă petrolul kazah până în portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră, asigurând o rută strategică pentru exporturile energetice din regiune.

Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Generalul Hodges despre plecarea trupelor SUA: Nu are niciun sens din punct de vedere strategic

Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, a declarat pentru TVR Info că decizia Pentagonului de a retrage trupele americane din România și din alte țări est-europene este una greșită din punct de vedere strategic. Generalul Ben Hodges critică decizia Pentagonului Deși plecarea celor 1.200 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă un dezastru militar, momentul ales este, în opinia sa, „foarte prost”, având în vedere contextul de securitate din regiunea Mării Negre. Citește și: George Simion și o firmă de sondaje apropiată PSD, CURS, relansează ideea suspendării lui Nicușor Dan În interviul acordat jurnalistului Adelin Petrișor, Ben Hodges a subliniat că Rusia desfășoară în prezent un război hibrid în Europa, inclusiv împotriva unor state membre NATO precum România. În acest context, el consideră că diminuarea prezenței americane în estul Europei este o decizie lipsită de sens. „Cred că este un moment foarte prost. Rusia duce un război în Europa, în prezent, în Marea Neagră, vis-a-vis de România, și conduce operațiuni în zona gri împotriva unor țări NATO. De ce am reduce prezența americană în estul Europei într-un astfel de moment? Nu are niciun sens din punct de vedere strategic pentru mine”, a declarat generalul. Hodges a explicat că această retragere ar putea fi influențată de refuzul administrației Trump de a recunoaște Rusia ca inamic și agresor. România, aliat de bază Fostul comandant al Forțelor Armate Americane din Europa a subliniat că România rămâne un partener strategic solid și că trebuie să continue investițiile în apărare și pregătirea societății civile pentru situații de criză. „România a fost un aliat de bază mulți ani și va trebui să continue să facă ceea ce face acum: să-și întărească apărarea. Nu este doar despre cumpărarea de echipamente noi, ci și despre societate, care trebuie să fie pregătită să facă față dezinformărilor, dar și să fie pregătită cu apă, baterii, lumânări, rații, dacă va fi cazul”, a afirmat Hodges. Generalul a adăugat că, deși din punct de vedere militar situația nu este critică, este esențial ca România și ceilalți aliați NATO să mențină o postură defensivă fermă și o capacitate de reacție rapidă. Critici în SUA privind decizia Pentagonului Retragerea unei brigăzi americane din România a fost contestată și în Statele Unite, unde organizația Veterans on Duty, formată din foști veterani americani, a criticat măsura și a cerut explicații oficiale. Veteranii au apreciat poziția republicanilor care conduc comisiile de apărare din Congres, aceștia solicitând Pentagonului o justificare detaliată pentru reducerea prezenței militare în Europa de Est. Congresul american ar putea bloca retragerea trupelor din Europa Potrivit publicației Kyiv Post, un grup de congresmeni americani intenționează să înainteze un proiect de lege care să blocheze retragerea trupelor americane din Europa. Inițiativa vine în contextul creșterii tensiunilor de securitate din regiune și al preocupărilor privind mesajul transmis aliaților est-europeni. 1.200 de militari americani urmează să părăsească România Decizia Pentagonului vizează retragerea a 1.200 de militari americani dislocați la baza Mihail Kogălniceanu, parte dintr-o reorganizare mai amplă care afectează și alte trei țări din estul Europei. Deși nu implică o diminuare semnificativă a capacităților de apărare ale NATO, momentul ales a generat îngrijorare la nivel diplomatic și militar, în special în rândul partenerilor din flancul estic al Alianței.

SUA lipsesc de la COP30 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ignoră COP30, nici un înalt oficial american nu va participa la evenimentul din Brazilia

Statele Unite nu vor trimite reprezentanți de nivel înalt la conferința ONU privind schimbările climatice, COP30, care va începe pe 10 noiembrie în orașul amazonian Belem, Brazilia, a anunțat sâmbătă un oficial de la Casa Albă. Trump ignoră conferința ONU pentru climă Decizia vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat deschis știința climatologică, numind schimbările climatice „cea mai mare escrocherie realizată vreodată”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Liderul american a declarat că nu intenționează să participe la evenimentul ONU, considerând că prioritățile sale vizează mai degrabă politica energetică și acordurile economice internaționale. Parteneriate strategice, nu summituri climatice „Președintele Trump dialoghează direct cu liderii politici din lumea întreagă pe teme legate de energie, după cum o demonstrează acordurile comerciale și cele de pace istorice, care acordă un rol important parteneriatelor energetice”, a declarat oficialul american, justificând absența de la COP30. Astfel, în timp ce liderii mondiali se pregătesc să discute despre reducerea emisiilor și protecția mediului, administrația Trump pare să privilegieze independența energetică și relațiile bilaterale economice în detrimentul angajamentelor climatice multilaterale. Retragerea SUA din Acordul de la Paris, din nou în prim-plan După revenirea la putere în ianuarie, Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, reluând o măsură adoptată și în primul său mandat. Totuși, procedura prevede un preaviz de un an, astfel încât SUA fac încă parte oficial din acord. Însă surse diplomatice afirmă că președintele republican ar putea merge mai departe, vizând și retragerea din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCNUCC) — pas care ar împiedica viitoarele administrații americane să reintre ușor în Acordul de la Paris. Washingtonul a blocat un plan global de reducere a emisiilor Recent, administrația Trump a zădărnicit un plan internațional de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, amenințând cu sancțiuni țările care susțin obiective ambițioase în domeniul climatic. Această atitudine a amplificat tensiunile în cadrul ONU, unde mai multe state europene și latino-americane consideră că SUA „subminează eforturile globale” pentru combaterea încălzirii globale. Oficialii locali americani vor reprezenta „America din teren” Deși Casa Albă ignoră evenimentul climatic din Brazilia, peste o sută de oficiali locali americani — guvernatori, primari și aleși locali — vor participa la conferință sub egida coaliției „America Is All In” („America este pe deplin mobilizată”). „Venim în forță”, a declarat Gina McCarthy, fostă consilieră pe probleme climatice a lui Joe Biden și copreședintă a coaliției. Ea a subliniat că „aleșii locali au puterea de a acționa pe cont propriu”, asumându-și implementarea de politici verzi atât la nivel intern, cât și în parteneriate internaționale. „Vom respecta promisiunile făcute poporului american și partenerilor noștri”, a adăugat McCarthy. COP30, organizată în inima Amazoniei Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a insistat ca a 30-a Conferință ONU privind schimbările climatice să se desfășoare în Amazonia, între 10 și 21 noiembrie. Belem, orașul gazdă, se află în regiunea care găzduiește cea mai mare pădure tropicală din lume, esențială pentru echilibrul climatic global. Înainte de conferință, Lula a convocat un summit al liderilor mondiali pe 6–7 noiembrie, pentru a pregăti agenda negocierilor. Lideri mondiali confirmați la Belem Până în prezent, și-au confirmat prezența la eveniment mai puțin de 60 de lideri politici, printre care: Emmanuel Macron, președintele Franței, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Keir Starmer, premierul Regatului Unit, Gustavo Petro, președintele Columbiei, Ding Xuexiang, vicepremierul Chinei. În 2024, COP29 din Azerbaidjan a reunit circa 75 de lideri mondiali, o participare deja mai redusă decât cea din 2023, când conferința a avut loc la Dubai. 170 de delegații, acreditate la COP30 Potrivit autorităților braziliene, 170 de delegații internaționale sunt deja acreditate pentru conferința din acest an. În ciuda absenței Washingtonului la nivel înalt, evenimentul de la Belem se anunță un moment-cheie pentru diplomația climatică globală, într-un context geopolitic tensionat și marcat de creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme.  

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române (sursa: Facebook/LUKOIL Romania)
Eveniment

Lukoil, sancționată de SUA, nederanjată de autoritățile române. Posibila vânzare, neconfirmată

Consiliul Concurenței nu a primit nicio notificare din partea companiei petroliere Lukoil referitoare la o posibilă tranzacție privind activele sale din România, a declarat sâmbătă președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Lukoil nu a notificat autoritățile române „Nu am primit până în momentul de față nicio notificare. Zvonul acesta există de cel puțin doi ani, tot aud că Lukoil ar fi de vânzare, dar nu am primit nimic oficial”, a afirmat Chirițoiu. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Președintele Consiliului Concurenței a subliniat că instituția analizează doar tranzacțiile care depășesc anumite praguri financiare și implică părți cu activitate relevantă pe piața românească. Pragurile legale pentru raportarea tranzacțiilor Conform legislației, notificările se depun la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) dacă valoarea tranzacției depășește 2 milioane de euro. În schimb, Consiliul Concurenței intervine doar în cazul în care fiecare parte implicată are o cifră de afaceri mai mare de 4 milioane de euro, iar împreună depășesc 10 milioane de euro în anul anterior. „La CEISD sunt mai multe cazuri, pentru că instituția analizează și investițiile, nu doar achizițiile. Dacă noi avem circa 100 de tranzacții pe an, CEISD a avut 500 anul trecut”, a explicat Chirițoiu. Lukoil confirmă discuțiile cu Gunvor privind activele internaționale Grupul petrolier rus Lukoil, vizat recent de sancțiunile impuse de Statele Unite, a anunțat pe 30 octombrie că a acceptat o ofertă de achiziție din partea traderului Gunvor pentru compania Lukoil International GmbH, filiala care deține activele internaționale ale grupului. La rândul său, Gunvor a confirmat discuțiile privind achiziționarea acestor active, fără a oferi detalii suplimentare despre țările vizate de tranzacție. Ministerul Energiei a anunțat că a luat act de comunicatul Lukoil și că va evalua tranzacția în cadrul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Instituția a precizat că o poziție oficială va fi exprimată doar după clarificarea structurii acționariatului și a provenienței capitalului investitorului care intenționează să preia activele companiei ruse. Sancțiunile americane afectează gigantul petrolier rus În 22 octombrie, președintele Donald Trump a impus sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere din Rusia – Lukoil și Rosneft. Măsura a amplificat presiunile asupra Lukoil, obligând compania să-și reconsidere portofoliul internațional de active. Activele Lukoil din România: rafinăria Petrotel și 320 de benzinării În România, grupul rus deține rafinăria Petrotel-Lukoil și rețeaua Lukoil România, care numără aproximativ 320 de stații de distribuție. Ambele entități sunt controlate de Litasco, o subsidiară cu sediul în Elveția. Ministerul Energiei a confirmat că funcționarea acestor unități continuă normal, fără modificări în structura actuală de conducere. Operațiuni globale și importanța activelor internaționale Lukoil este una dintre companiile petroliere ruse cu cea mai extinsă prezență globală. Are operațiuni de extracție în Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan, Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state din Africa de Vest, unde deține participații minoritare. Potrivit raportului anual al companiei, aceste proiecte contribuie cu aproximativ 5% la producția totală de țiței a grupului. Activele internaționale reprezintă circa 25% din capitalizarea Lukoil, estimează analistul Kirill Bakhtin de la BCS. Litasco, motorul comercial al grupului Lukoil Operațiunile de trading internațional sunt considerate mai importante pentru companie decât cele de producție. În 2023, Lukoil a comercializat 59,6 milioane de tone de produse petroliere, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi. Aceste operațiuni sunt gestionate de Litasco, filiala comercială a grupului, cu sedii la Geneva și Dubai. Totodată, Lukoil operează peste 5.300 de benzinării în 20 de țări și mai multe rafinării europene, cu o producție combinată de 13,5 milioane de tone anual.

Fundația Black Lives Matter, sub investigație (sursa: Pexels/Kelly)
Internațional

Administrația Trump investighează Fundația Black Lives Matter pentru delapidare

Departamentul de Justiție al Statelor Unite investighează un posibil caz de delapidare în cadrul administrației fundației independente Black Lives Matter, potrivit CBS News. Fundația Black Lives Matter, sub investigație Surse citate de postul american susțin că fondurile ar fi fost deturnate de conducerea organizației după valul masiv de donații primit în timpul protestelor pentru justiție rasială din 2020. Citește și: O companie românească bate Wizz Air la curse low cost internaționale: zboruri de la 23 de euro Deocamdată, nu este clar când a fost declanșată ancheta oficială. Cazul este gestionat de procurorul federal Bill Essaylid, din Districtul Central al Californiei, potrivit informațiilor preliminare obținute de presa americană. Fonduri de peste 90 de milioane de dolari sub semnul întrebării Fundația Black Lives Matter a acumulat, de la înființare, peste 90 de milioane de dolari în donații și deținea active evaluate la 18 milioane de dolari în iunie 2024, conform rapoartelor financiare. Presupusa deturnare de fonduri ridică semne de întrebare asupra modului în care au fost administrate sumele colectate în numele justiției sociale. Controverse privind achiziția unei vile în Los Angeles Organizația s-a confruntat cu valuri de critici în 2022, după ce a fost dezvăluit că a cheltuit peste 6 milioane de dolari pentru achiziția unei vile în Los Angeles. Într-un raport ulterior, reprezentanții fundației au justificat achiziția afirmând că imobilul urma să fie folosit ca „spațiu de creație și exprimare pentru persoanele de culoare”, destinat artei și colaborării comunitare.

Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei Foto: blog Adrian Năstase
Politică

Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, care-l ceartă pe Bolojan pentru relația cu SUA, resuscitează un penal, prieten al Chinei: fostul premier Adrian Năstase va fi invitat la congresul PSD. În plus, Grindeanu a spus că se consultă cu Năstase. Citește și: Cum au cucerit-o comuniștii chinezi pe Diana Șoșoacă: la ce restaurant au hrănit-o Grindeanu resuscitează un penal, prieten al Chinei „Eu am discutat și i-am invitat pe foștii președinți la Congresul PSD. Adrian Năstase mi-a confirmat că va participa, l-am invitat și pe Mircea Geoană”, a declarat liderul PSD. El a spus că discută cu Adrian Năstase și ”eu țin cont de părerile dumnealui, este un om care dorește binele PSD-ului”. La 3 septembrie, Grindeanu se distanța de vizita lui Năstase în China comunistă.  „Eu, dacă aş fi fost în locul lor, (..) în mod sigur aş fi evitat asemenea situaţii. Dar, repet, este opţiunea personală, nu de partid, nu are nici o legătură, este opţiunea personală atât a domnului Adrian Năstase, cât şi a doamnei”, a declarat Sorin Grindeanu.  Foştii premieri Viorica Dăncilă şi Adrian Năstase, alături de soţia sa, au participat la parada militară organizată de preşedintele chinez Xi Jinping la Beijing, pentru a marca sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Cei trei apar în fotografii alături de Xi, de preşedintele rus Vladimir Putin şi de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Năstase a scris pe blog că este invitat în China în calitate de fost demnitar.

Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

Mircea Marian
Opinii

Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării

Știu că fluier în biserică. Știu că nu o să placă nimănui ce scriu. Dar poate, după ce vă trec nervii, recitiți.... De ani întregi, principala politică de apărare a statului român a fost să se milogească de alții, de americani în primul rând, să vină aici și să ne apere. Nu trebuie să-mi înșirați acum ceea ce știu: că așa funcționează alianțele, că mai nici o țară nu vrea să fiu izolată pe plan militar sau alte banalități. Eu spun că asta era singura politică de Apărare. Și se cam termină cu ipocrizia. Nu se poate ca azi să te duci să ceri altora să te apere pe banii lor și, a doua zi, să înjuri multinaționalele, să ceri ANAF-ului și Protecției Consumatorului să le caute nod în papură și să le amenedeze, spre bucuria electoratului pesedist-aurist.  Bașca: ne-am bătut joc de Apărare, de ceea ce trebuia noi să facem.  Șefi peste minister au ajuns politruci care în altă țară nici scara de bloc nu o administrau. Bugetul Apărării ajunsese la sub 1,50% din PIB în înțeleapta guvernare a generalului Ciucă. Eram țara din NATO cu cel mai mare procent din bugetul Apărării alocat plății pensiilor și salariilor.  Dar cel mai mare jaf era - și mă tem că este și acum - la achiziții/înzestrarea cu armament. Fabricile de armament sunt - scriu la prezent, fiindcă nu am văzut ca ministrul USR Miruță să fi mișcat vreun deget - sufocate de clientela PSD, numai incompetenți cu studii jenante și biografii ridicole. DeFapt.ro a scris acum trei săptămâni: „Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă”. Bătaie de joc la trustul care controlează industria de armament. Ce a urmat? Tăcere deplină. Presa plătită cu bani publici s-a uitat în altă parte - aici nu sunt surprins. Dar ministerul Economiei, Guvernul și Cotroceniul - da, să se supere toți - nici n-au clipit. Parcă am fi pe o insulă fericită în Pacific, nu cu Rusia la doi pași. România nu este în stare să producă mărfuri de bază pentru Armată, de la pulberi la niște banale drone. Ucraina produce 13.000 de drone pe zi, din care 82 sunt cu rază lungă de acțiune.  Și acum, la subiect: retragerea trupelor americane. Mulți oameni supărați pe Trump...Trec peste considerente geostrategice, faptul că Statele Unite se concentrează pe problemele cu China comunistă, iar resursele SUA nu sunt nelimitate - au explicat alții deja, mai bine decât mine.  Dar ar fi trebuit să reținem de la bun început ce a spus noul președinte al SUA: a) că el răspunde în fața americanilor/a alegătorilor săi (nu a postacilor nervoși din România) și b) dacă cineva vrea ceva de la SUA, trebuie să și pună ceva pe masă!  Noi ce avem de oferit? Nimic. Am auzit că „se caută ceva”, dar nu se găsește. E penibil. Execuția bugetară e un dezastru, sunt convins că Apărarea va fi victima reducerilor, nu vom cheltui cât am promis.  Deci: să ne bucurăm că mai avem aici 1.000 de militari americani, inclusiv Deveselu și Kogălniceanu. Fiindcă politrucii care au condus România a) au nesocotit complet amenințarea rusească, b) și-au bătut joc de Apărare și c) au crezut că-i pot aburi la nesfârșit pe alții să ne apere în timp ce ei își recitau fericiți discursurile patriotic-suveraniste.   

SUA explică plecarea trupelor din România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armata SUA confirmă înjumătățirea trupelor din România, insistă că nu este o "retragere"

Armata Statelor Unite a anunțat miercuri că decizia de a nu înlocui trupele americane care părăsesc România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa și nici o reducere a angajamentului față de NATO. SUA explică plecarea trupelor din România „Echipa de luptă a Brigăzii a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată se va redesfășura, conform programului, în unitatea sa de origine din Kentucky, fără a fi înlocuită”, a precizat Armata SUA pentru Europa într-un comunicat oficial. Citește și: Ministrul PSD al Sănătății vorbește despre spargerea monopolului CNAS. Deputatul USR Claudiu Năsui, libertarian, îl laudă Comandamentul american a subliniat că această decizie reprezintă o ajustare temporară a posturii militare, nu o retragere strategică. „Aceasta nu este o retragere americană din Europa și nici semnalul unui angajament mai redus față de NATO și Articolul 5”, se arată în comunicat. Reprezentanții armatei au mai adăugat că „ajustarea posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa”, subliniind că prezența militară americană pe continent rămâne consistentă. Ambasadorul SUA la NATO: „Rămânem angajați față de România” Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reiterat sprijinul Washingtonului pentru România și aliații din Europa de Est. „Prezența noastră puternică și angajamentul nostru de durată față de Europa rămân de neclintit”, a declarat oficialul american, reafirmând caracterul solid al parteneriatului strategic dintre SUA și România. Reacția ministrului Moșteanu Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat miercuri că efectivele americane din bazele Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate, singura modificare urmând să aibă loc la baza Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată brigada rotațională. Ministrul a explicat că plecarea unității americane se înscrie într-un proces previzibil de redistribuire a resurselor militare ale SUA, fără impact asupra securității regionale. Anunțul SUA, după informațiile publicate de Kyiv Post Anunțul oficial al Armatei SUA și declarațiile ambasadorului Whitaker au venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a relatat, marți noapte, că administrația președintelui american Donald Trump ar fi pregătită să retraga mii de soldați americani din România, notificând deja aliații occidentali în legătură cu această intenție. Atât partea americană, cât și autoritățile române au subliniat însă că nu este vorba despre o retragere, ci despre o ajustare a dislocării trupelor în cadrul NATO, în contextul unei reevaluări strategice globale.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră