miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: sua

775 articole
Internațional

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik

Statele Unite au denunțat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik în Ucraina, calificând acțiunea drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Rachetă balistică lansată aproape de granița NATO Potrivit reprezentantei SUA la ONU, Tammy Bruce, racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit o zonă din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia și statele NATO. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Oficialul american a subliniat că atacul are loc în contextul eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Kievului și partenerilor internaționali pentru încheierea războiului prin negocieri. Rusia confirmă lovirea unei uzine din Liov Ministerul rus al Apărării a anunțat că racheta Oreșnik a fost folosită vineri, în cadrul unor lovituri masive, vizând o uzină aeronautică din Liov. Conform autorităților de la Moscova, uzina de stat pentru repararea avioanelor ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacului. Reacții internaționale dure după folosirea rachetei Oreșnik Utilizarea acestui tip de rachetă pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, precum și de Germania, Franța și Marea Britanie. Liderii occidentali au catalogat acțiunea Moscovei drept o nouă escaladare militară cu potențial major de destabilizare regională.

SUA acuză Rusia de escaladare militară (sursa: usun.usmission.gov/)
Iranul a cerut negocieri cu SUA, declară Trump (sursa: BBC)
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

Proteste în Iran, peste 500 de morți (sursa: X/Anonymous)
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Imaginile fake pe X încaieră SUA și UK (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Imaginile fake sexualizate de pe X încaieră SUA și UK. Cenzură ca în Rusia, acuză Washington

Sarah Rogers, secretar adjunct pentru diplomație publică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a comparat public poziția guvernului britanic față de platforma X cu practicile de control al informației folosite de Rusia condusă de Vladimir Putin. Declarațiile au fost făcute într-o serie de mesaje critice la adresa Marii Britanii, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de reglementarea conținutului online. Guvernul britanic ia în calcul blocarea platformei X Scandalul a izbucnit după ce ministrul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că executivul de la Londra va sprijini autoritatea de reglementare Ofcom dacă aceasta va decide să blocheze accesul la platforma X pe teritoriul Marii Britanii. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Motivul invocat este folosirea inteligenței artificiale Grok pentru generarea de imagini deepfake, inclusiv conținut problematic. Elon Musk acuză „fascismul” și atacă direct autoritățile britanice Elon Musk, proprietarul companiei xAI – care a dezvoltat Grok – și al platformei X, a reacționat dur, acuzând guvernul britanic de „fascism” și de tentative de restrângere a libertății de exprimare. Într-un mesaj care făcea referire la un grafic privind numărul de arestări pentru postări online, unde Marea Britanie figura pe primul loc, Musk a întrebat retoric: „De ce guvernul britanic este atât de fascist?” Ofcom investighează conținutul generat de inteligența artificială Ofcom a confirmat că a contactat atât platforma X, cât și compania xAI, în legătură cu apariția unor imagini cu persoane dezbrăcate și a unor imagini sexualizate cu minori, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritatea de reglementare a anunțat că desfășoară o „evaluare rapidă” a modului în care companiile au reacționat la aceste probleme. Ironii din partea Washingtonului: „un blocaj de tip rusesc” Sarah Rogers a ironizat situația, afirmând că Marea Britanie „se gândește la un blocaj de tip rusesc al platformei X pentru a-și proteja cetățenii de imagini în bikini”. Declarația a amplificat controversele și a adus disputa într-o zonă diplomatică sensibilă, punând sub semnul întrebării echilibrul dintre protecția utilizatorilor și libertatea de exprimare. Liz Kendall: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze” Într-un editorial publicat în Sunday Telegraph, Liz Kendall a apărat ferm poziția guvernului britanic. „Trasăm o linie clară și le spunem companiilor de tehnologie, fără echivoc, că platformele care profită de abuzuri nu vor fi acceptate”, a scris ministrul. Ea a subliniat că inovația tehnologică trebuie să fie în slujba societății și nu să o submineze: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze. Dacă firmele aleg lăcomia în locul responsabilității, vor suporta întreaga forță a legii”. Legea pentru Siguranța Online permite blocarea platformelor Liz Kendall a explicat că Legea pentru Siguranța Online oferă instanțelor britanice posibilitatea de a bloca accesul la servicii digitale care refuză să respecte legislația în vigoare. „Aceste puteri există cu un motiv. Dacă Ofcom va decide să le folosească, guvernul le va sprijini pe deplin”, a concluzionat ministrul.

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda Foto: Peterson and Schriever Space Force Base
Internațional

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda

O analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda, întrucât locuitorii de acolo vor independența, iar costurile protectoratului sunt foarte mari. Danemarca a subvenționat economia Groenlandei cu 610 milioane de dolari în 2025. În plus, Danemarca plătește pentru poliția și sistemul judiciar al acestui teritoriu.  Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas Un analist citat de acestă agenție arată că Danemarca nu ar trebui să intre în conflict cu SUA, în condițiile unei amenințări a Rusiei în creștere.  Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda “Profesorul Rasmussen din Copenhaga a declarat că orice discuție privind oportunitatea păstrării Groenlandei a fost acoperită de indignarea provocată de amenințările lui Trump (...) Aspirațiile Groenlandei către autodeterminare au început să se contureze încă din 1979, când fosta colonie a obținut o autonomie mai mare și propriul parlament. Un acord din 2009 a recunoscut în mod explicit dreptul groenlandezilor la independență, dacă aceștia o doresc. Toate partidele din Groenlanda spun că doresc independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar trebui obținută. Presiunea exercitată de Trump a accelerat un proces care era deja în curs, forțând Copenhaga să cheltuiască capital politic și resurse financiare pentru o relație cu un final din ce în ce mai incert“, scrie Reuters.  „Cât de mult ar trebui să luptăm pentru cineva care nu ține cu adevărat la noi?”, a declarat Joachim B. Olsen, comentator politic și fost parlamentar danez, pentru Reuters. Potrivit Reuters, Copenhaga acordă o subvenție anuală de aproximativ 4,3 miliarde de coroane daneze (610 milioane de dolari) economiei Groenlandei, care se află aproape de stagnare, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în 2025. Banca centrală estimează un deficit financiar anual de aproximativ 800 de milioane de coroane daneze pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice actuale. Danemarca acoperă, de asemenea, cheltuielile pentru poliție, justiție și apărare, ceea ce duce cheltuielile anuale totale la puțin sub 1 miliard de dolari. În plus, Copenhaga a anunțat anul trecut un pachet de apărare arctică în valoare de 42 de miliarde de coroane daneze (6,54 miliarde de dolari) ca răspuns la criticile SUA potrivit cărora Danemarca nu a făcut suficient pentru a proteja Groenlanda.

Proteste în Iran, Israel în alertă maximă (sursa: Facebook/U.S. Department of War)
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

SUA își avertizează cetățenii să părăsească Venezuela (sursa: Facebook/Partido Socialista Unido de Venezuela)
Internațional

Americanii, îndemnați să părăsească de urgență Venezuela din cauza unor miliții locale

Administrația Statelor Unite a transmis sâmbătă un avertisment ferm către cetățenii americani aflați în Venezuela, îndemnându-i să părăsească țara „imediat”, invocând deteriorarea situației de securitate. Apelul vine la o săptămână după capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și transferarea acestuia într-un centru de detenție din New York. Mesajul lui Nicolas Maduro din închisoare Într-un videoclip publicat de partidul de guvernământ din Venezuela, fiul lui Nicolas Maduro îl arată pe fostul lider declarând că se simte bine în detenție. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Suntem bine. Suntem luptători”, a transmis Maduro din centrul de detenție Brooklyn. Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, sunt acuzați de trafic de droguri și alte infracțiuni. Cei doi au pledat nevinovați în fața unui tribunal american și rămân încarcerați în așteptarea următoarei audieri, programată pentru 17 martie. Manifestații de susținere la Caracas, dar cu participare redusă Aproximativ o mie de susținători au mărșăluit sâmbătă pe străzile capitalei Caracas, purtând pancarte cu mesajul „Îi vrem înapoi” și scandând sloganuri de susținere pentru cuplul Maduro. Mobilizarea a fost însă mai slabă decât în zilele precedente, iar lideri importanți ai partidului de guvernământ PSUV au lipsit de la eveniment. Apelurile la proteste au devenit zilnice după operațiunea militară americană din 3 ianuarie, iar oboseala acumulată pare să fi afectat amploarea manifestațiilor. Aniversare controversată și mesajul Delcy Rodriguez Protestul a coincis cu aniversarea învestirii lui Nicolas Maduro pentru un al treilea mandat, obținut în urma alegerilor din 2024, scrutin contestat de opoziție și calificat drept fraudulos. Televiziunea publică a difuzat imagini cu Delcy Rodriguez, președinta interimară, aflată într-un cartier popular din Caracas, unde a avut loc o demonstrație simbolică în sprijinul fostului lider. „Nu ne vom odihni niciun minut până nu-l vom avea înapoi pe președinte”, a declarat Rodriguez. Negocieri tensionate cu Washingtonul și miza petrolului După înlăturarea neașteptată a lui Maduro, Delcy Rodriguez a preluat funcția de președinte interimar și poartă negocieri pe mai multe canale cu Washingtonul, interesat de vastele rezerve de petrol ale Venezuelei. Guvernul interimar a anunțat inițierea unui „proces exploratoriu” pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu SUA, rupte din 2019. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că administrația americană menține un „contact strâns” cu autoritățile interimare de la Caracas. Declarațiile contradictorii ale lui Donald Trump Donald Trump a susținut că a „anulat” un nou atac asupra Venezuelei datorită cooperării autorităților de la Caracas și a afirmat că SUA își vor „dicta” toate deciziile. Venezuela a respins aceste afirmații, subliniind că nu este „nici subordonată, nici supusă” Statelor Unite. Alertă de securitate: miliții armate și controale rutiere Departamentul de Stat al SUA a reiterat avertismentul de călătorie, invocând prezența unor grupări armate cunoscute sub numele de „colectivos”, care instalează bariere rutiere și verifică vehicule în căutarea unor indicii privind cetățenia americană sau sprijinul pentru SUA. Autoritățile de la Caracas au respins alerta, catalogând-o drept o tentativă de creare a unei „percepții false de risc” și susținând că Venezuela se bucură de „calm și stabilitate absolute”. Eliberări de deținuți politici și speranțe fragile Donald Trump a afirmat sâmbătă, pe platforma Truth Social, că Venezuela a început „în mod spectaculos” să elibereze prizonieri politici, făcând referire la anunțul președintelui Adunării Naționale, Jorge Rodriguez. Potrivit ONG-urilor și opoziției, până în prezent au fost confirmate 21 de eliberări, dintr-un total estimat între 800 și 1.200 de deținuți politici. Zeci de familii ale opozanților și activiștilor continuă să aștepte vești în fața unor centre de detenție cunoscute, precum El Helicoide sau Rodeo I. Rudele aprind lumânări, se roagă și afișează pancarte cu numele celor închiși, oscilând între speranță și neliniște.

Institutul științific venezuelean, devastat după atacuri (sursa: Instagram/Gabriela Jiménez)
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani Foto: Facebook USSOCOM
Eveniment

Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani

Garda lui Nicolas Maduro, fostul președinte al Venezuelei, povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale, care au intervenit pentru a-l aresta pe șeful statului venezuelean: “Acei douăzeci de oameni, fără nicio victimă, au ucis sute dintre noi. Nu aveam cum să ne măsurăm cu tehnologia lor, cu armele lor. Jur, n-am mai văzut niciodată așa ceva“, a relatat acesta într-o înregistrare pe TikTok, care a devenit virală pe rețelele sociale.  Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Personajul intervievat nu poate fi văzut, se aude doar vocea acestuia, în interviul de pe TikTok.  Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani Militarul din garda lui Maduro vorbește despre efectul devastator al unei arme sonice, care i-a paralizat pe venezueleni. “Agent de securitate: În ziua operațiunii, nu am auzit nimic. Eram în gardă, dar brusc toate sistemele noastre radar s-au oprit fără nicio explicație. Apoi am văzut drone, multe drone, zburând deasupra pozițiilor noastre. Nu am știut cum să reacționăm. Intervievator: Și ce s-a întâmplat apoi? Cum a fost atacul principal? Agent de securitate: După apariția dronelor, au sosit câteva elicoptere, dar erau foarte puține. Cred că abia opt elicoptere. Din elicoptere au coborât soldați, dar într-un număr foarte mic. Poate douăzeci de oameni. Dar acei oameni erau foarte avansați din punct de vedere tehnologic. Nu semănau cu nimic din ce am luptat până atunci. Intervievator: Și apoi a început bătălia? Agent de securitate: Da, dar a fost un masacru. Eram cu sutele, dar nu aveam nicio șansă. Trăgeau cu o precizie și o viteză atât de mare... parcă fiecare soldat trăgea 300 de focuri pe minut. Nu puteam face nimic. Intervievator: Și armele voastre? Nu v-au ajutat? Agent de securitate: Deloc. Pentru că nu era vorba doar de arme. La un moment dat, au lansat ceva – nu știu cum să descriu... era ca o undă sonoră foarte intensă. Dintr-o dată, am simțit că îmi explodează capul din interior. Toți am început să sângerăm din nas. Unii vomitau sânge. Am căzut la pământ, incapabili să ne mișcăm. Intervievator: Și camarazii tăi? Au reușit să reziste? Agent de securitate: Nu, deloc. Cei douăzeci de oameni, fără nicio victimă, au ucis sute dintre noi. Nu aveam cum să ne măsurăm cu tehnologia lor, cu armele lor. Jur, n-am mai văzut niciodată așa ceva. Nici măcar nu ne-am mai putut ridica după arma sonică sau orice ar fi fost aia“.   

Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări (Minneapolis, SUA) (sursa: X/ Jesus Freakin Congress)
Internațional

VIDEO Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări: furie, cinism, multe întrebări

Un agent al Serviciului de Imigrare și Vamă al Statelor Unite (ICE) a împușcat mortal (VIDEO), miercuri, o femeie de 37 de ani, cetățean american, aflată în mașina sa, în orașul Minneapolis.  JD Vance susține necondiționat ICE Vicepreședintele SUA, JD Vance, a calificat cazul drept o „tragedie”, însă a afirmat într-o postare pe rețeaua X că victima „și-a provocat singură moartea”. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un mesaj ulterior, Vance a transmis sprijinul total al administrației pentru agenții ICE, declarând că președintele, vicepreședintele și întregul guvern susțin forțele federale de imigrare. Primarul Frey către ICE: „Plecați dracului din Minneapolis!” În contrast, guvernatorul democrat al statului Minnesota a declarat că a avertizat „de săptămâni” că operațiunile ICE din stat reprezintă „o amenințare la adresa siguranței publice”. Reacții critice au venit și din partea autorităților locale din Minneapolis, unde incidentul a avut loc. Primarul orașului, Jacob Frey, a respins ferm versiunea administrației federale potrivit căreia agentul ar fi acționat în legitimă apărare. Acesta a afirmat că imaginile video ale incidentului contrazic explicațiile oficiale și a catalogat declarațiile guvernului drept „mincinoase”. Într-o conferință de presă, Frey a spus că, după ce a vizionat personal înregistrarea video, consideră că relatarea autorităților federale nu corespunde realității. Primarul a acuzat agenții federali de imigrare că au adus haosul în oraș și a cerut public retragerea imediată a acestora din Minneapolis. El i-a îndemnat pe locuitori să rămână calmi, în timp ce lideri democrați din Minnesota, Washington și alte state au descris operațiunea ICE ca fiind o acțiune inutil provocatoare, care a dus la pierderea unei vieți omenești. Mii de persoane au protestat Consiliul municipal din Minneapolis a identificat victima drept Renee Nicole Good și a transmis că viața unei femei care, în dimineața respectivă, își ajuta vecinii „a fost curmată de guvernul federal”. Consiliul a cerut, la rândul său, ca ICE să părăsească imediat orașul. În cursul serii, mii de persoane s-au adunat la locul incidentului, într-o zonă rezidențială din cartierul Central, unde au aprins lumânări în memoria victimei. Pe parcursul zilei, o parte dintre protestatari au fost confruntați de agenți federali puternic înarmați, echipați cu măști de gaze, care au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea mulțimii. Noem spune că a fost „terorism intern” Varianta oficială a guvernului federal a fost prezentată de secretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem. Aceasta a declarat că agenții ICE au intervenit inițial în urma unui apel privind un vehicul blocat în zăpadă și că ulterior ar fi fost hărțuiți de o „mulțime de agitatori”. Potrivit lui Noem, Renee Nicole Good ar fi urmărit agenții pe parcursul zilei, le-ar fi blocat vehiculul și ar fi refuzat să se dea la o parte. Noem a afirmat că femeia ar fi încercat să își folosească mașina ca armă și să lovească un ofițer, susținând că vehiculul l-a atins pe agent. Incidentul a fost descris drept un act de terorism intern, iar cazul este anchetat de FBI, în paralel cu o investigație anunțată de autoritățile statale. Erau necesare focurile de armă? Imaginile video ale incidentului, distribuite pe rețelele de socializare, ridică însă semne de întrebare cu privire la versiunea guvernului. În înregistrări se vede un SUV Honda care blochează parțial drumul. Mașina înaintează lent, apoi se oprește pentru a permite trecerea unui alt vehicul. Șoferița, cu geamul coborât, pare să facă semn unei camionete să înainteze, însă aceasta se oprește, iar doi agenți se apropie pe jos. În momentul în care unul dintre ofițeri îi ordonă șoferiței să iasă din mașină și apucă mânerul portierei, SUV-ul dă ușor înapoi, iar un al treilea agent se poziționează în fața vehiculului, dinspre partea pasagerului. Mașina înaintează apoi și virează spre dreapta, într-o aparentă tentativă de a se îndepărta de agenți. Agentul aflat în fața vehiculului scoate arma și trage trei focuri, cel puțin unul dintre ele după ce partea frontală a mașinii trecuse deja de el. Din imagini nu reiese clar dacă ofițerul a fost lovit de mașină, acesta rămânând în picioare pe toată durata incidentului. După împușcături, vehiculul a accelerat și s-a izbit de alte mașini parcate și de un stâlp. Autoritățile federale au precizat că agentul implicat este unul cu experiență, a fost evaluat medical la spital și ulterior externat. Incidentul a declanșat un val de reacții la nivel național și a reaprins dezbaterea privind tacticile utilizate de agențiile federale de imigrare și impactul acestora asupra siguranței publice.

Exporturile de petrol venezuelean, sub control american (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA

Statele Unite „vor continua să dicteze” deciziile noilor autorități din Venezuela, a declarat Casa Albă. În paralel, secretarul american al energiei a afirmat că Washingtonul va controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol venezuelean, iar veniturile vor fi depuse în conturi aflate sub control american. Casa Albă: presiune maximă asupra autorităților interimare din Venezuela Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Washingtonul rămâne în „strânsă coordonare” cu autoritățile interimare venezuene și că Statele Unite „vor continua să le dicteze deciziile”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Potrivit acesteia, SUA dispun de „efectul presiunii maxime” asupra autorităților de la Caracas. Declarații dure după capturarea lui Nicolas Maduro După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către trupele speciale americane, președintele Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodriguez că „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez, aliată apropiată a lui Maduro, denunțase anterior „răpirea” acestuia și a subliniat că Venezuela „nu va deveni colonia nimănui”, acuzând SUA că urmăresc resursele petroliere ale țării. Control pe termen nelimitat al exporturile de petrol Secretarul american al energiei, Chris Wright, a anunțat că Statele Unite vor controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol ale Venezuelei. Veniturile obținute din aceste tranzacții vor fi depuse în conturi gestionate de autoritățile americane. Oficialul a precizat că există o cooperare directă cu partea venezueleană în acest proces. SUA vor comercializa petrolul venezuelean pe piața nord-americană Conform declarațiilor lui Chris Wright, Venezuela urmează să livreze între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite pentru comercializare pe piața nord-americană. „Aceste vânzări vor fi efectuate de guvernul american, iar veniturile vor fi depuse în conturi controlate de guvernul american”, a precizat acesta. Pe termen nelimitat, Washingtonul intenționează să vândă pe piață producția de petrol care iese din Venezuela. Investiții uriașe necesare pentru relansarea industriei petroliere În fața scepticismului companiilor petroliere, secretarul american al energiei a recunoscut că relansarea industriei petroliere venezuelene va necesita „zeci de miliarde de dolari” și o perioadă îndelungată de timp. Cu toate acestea, oficialul a descris oportunitatea economică drept „enormă”, subliniind potențialul ridicat al sectorului energetic venezuelean.

Petrolier rusesc capturat de SUA, cu sprijin britanic (sursa: US European Command)
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Rusia protestează

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA (sursa: Facebook/Delcy Rodríguez)
Internațional

Mâna dreaptă a lui Maduro a negociat în secret cu SUA în 2025. Delcy Rodriguez conduce azi Venezuela

În primele zile ale lui ianuarie 2026, după capturarea lui Nicolás Maduro de către forțe americane și instalarea rapidă a lui Delcy Rodríguez ca lider interimar, în spațiul public au reapărut relatări despre negocieri discrete purtate la Doha (Qatar) între reprezentanți ai guvernului venezuelean și persoane asociate administrației SUA. În centrul acestor relatări se află Delcy Rodríguez, vicepreședinta Venezuelei și ministru al petrolului, descrisă de mai multe surse media drept actorul care ar fi folosit canale secrete („backchannel”) pentru a discuta o posibilă reconfigurare a relației cu Washingtonul. Delcy Rodriguez, negocieri secrete cu SUA Este important de precizat din start: nu există, în acest moment, o confirmare publică completă și oficială (de tip comunicat guvernamental detaliat) din partea SUA, Venezuelei sau Qatarului despre conținutul exact al acestor discuții. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Dar există investigații jurnalistice și declarații atribuite unor surse apropiate discuțiilor, plus elemente publice care sugerează că Doha a fost folosită ca spațiu de intermediere în diverse dosare internaționale și că Venezuela a avut contacte diplomatice cu Qatar în mod repetat. Unul dintre materialele care au alimentat discuția despre așa-numitul „pact de la Doha” este un articol care susține că Delcy Rodríguez și fratele ei, Jorge Rodríguez, ar fi participat la întâlniri discrete în Doha, fără ca Maduro să fie parte directă a acestor reuniuni. Potrivit acestui articol, întâlnirile ar fi urmărit o înțelegere menită să reducă riscurile pentru nucleul de putere chavist într-un scenariu de tranziție, în timp ce SUA ar fi obținut o schimbare de conducere (sau cel puțin o schimbare de comportament) la Caracas. Această interpretare se bazează pe surse anonime și pe analize ale dinamicii politice interne. Negocieri în schimbul garanțiilor Un alt material, publicat de Miami Herald, afirmă că Delcy și Jorge Rodríguez ar fi folosit „Doha backchannels” pentru a comunica Washingtonului un plan de tranziție „gestionată”, în care persoane din aparatul actual ar rămâne relevante politic, în schimbul unor garanții și al unei resetări treptate a relației cu SUA. Articolul descrie această idee ca o ofertă politică făcută prin intermediari, într-un context în care sancțiunile și dosarele judiciare internaționale cresc costurile menținerii suveranității statului venezuelean. Și aici, elementul central este că discuțiile ar fi fost neoficiale și purtate într-un cadru care permite negarea plauzibilă a părților implicate.  „Ziua de după” În același registru se înscriu și texte care invocă o investigație publicată în octombrie (fără ca în materialul de sinteză să fie reproduse integral probele), potrivit căreia Delcy Rodríguez ar fi intrat încă din 2025 în discuții cu reprezentanți ai SUA despre „ziua de după” și despre condiții minimale pentru cooperare. Aceste relatări tind să lege „canalul Doha” de ideea că o parte din elita de la Caracas ar fi căutat o ieșire negociată, în eventualitatea unui colaps politic sau a unei intervenții externe. „Trădarea” lui Maduro Pot fi interpretate drept „trădare” a lui Maduro aceste întâlniri ale vicepreședintei de ieri Delcy Rodríguez, actuala președintă de azi? Ce se poate spune este că s-a vehiculat ipoteza că o parte din cercul de putere ar fi preferat o tranziție controlată (cu Delcy Rodríguez în frunte) în locul unui scenariu de prăbușire totală sau de înlăturare violentă a întregii structuri. Poziția centrală a lui Rodríguez Contextul din ianuarie 2026 amplifică această ipoteză. Delcy Rodríguez a fost învestită formal ca președinte interimar, după îndepărtarea lui Maduro, și subliniază poziția ei centrală în arhitectura chavistă și în dosarul energetic. În paralel, presa internațională a observat o schimbare de ton: Rodríguez a adoptat mesaje mai conciliatoare față de SUA, sugerând disponibilitate pentru „o agendă de cooperare” — un semnal care, într-un astfel de moment, este interpretat inevitabil ca parte dintr-o negociere politică mai largă. 

SUA coordonează tranziția politică în Venezuela (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Cine va coordona tranziția în Venezuela: Rubio, Hegseth, Miller și JD Vance. Trump va decide

Președintele american Donald Trump a anunțat că secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth și consilierul pe securitate națională și migrație Stephen Miller vor coordona procesul de tranziție din Venezuela. Într-un interviu telefonic acordat NBC News, liderul de la Casa Albă a precizat că și vicepreședintele JD Vance face parte din echipa responsabilă de dosarul venezuelean. Trump: „Eu voi avea ultimul cuvânt” Întrebat cine va lua deciziile finale legate de Venezuela, Donald Trump a subliniat că el rămâne autoritatea principală. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit acestuia, echipa desemnată reunește „experți în domenii diferite”, dar decizia finală îi aparține. Presa americană a relatat că Stephen Miller, cunoscut pentru rolul său în politica antiimigrație a administrației Trump, ar putea primi atribuții sporite în gestionarea crizei din Venezuela. Coordonarea tranziției, „efort al întregului aparat de securitate națională” Marco Rubio a explicat că tranziția din Venezuela va fi coordonată din perspectivă de politici publice și va implica întregul sistem de securitate națională al SUA. Totodată, Trump a declarat că Statele Unite „sunt la conducerea” Venezuelei în această perioadă de tranziție și a avertizat-o pe Delcy Rodriguez că va avea „un viitor mai rău decât Maduro” dacă nu „face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez „cooperează” cu Statele Unite Președintele american a afirmat că Delcy Rodriguez, devenită președinte interimar după înlăturarea lui Nicolas Maduro, dă semne de cooperare. Trump a spus că are „sentimentul” că Rodriguez își dorește supraviețuirea țării și este dispusă să colaboreze. Acesta a precizat că nu a existat niciun contact prealabil cu Rodriguez înaintea operațiunii militare în urma căreia Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost capturați. Solicitarea SUA: acces deplin la petrolul venezuelean Trump a declarat că i-a cerut lui Delcy Rodriguez să permită Statelor Unite „acces deplin” la petrolul și resursele Venezuelei. El a insistat că SUA nu se află „în război cu Venezuela”, ci cu traficanții de droguri și cu cei care folosesc migrația ilegală ca instrument de presiune. Liderul american a prezentat capturarea lui Maduro drept „un moment extraordinar în istorie”, cu efecte pozitive pentru întreaga emisferă vestică. Planuri pentru revenirea companiilor petroliere americane Trump a afirmat că se așteaptă ca firmele petroliere din SUA să reînceapă operațiunile în Venezuela în următoarele 18 luni, investițiile vizând atât producția de petrol, cât și infrastructura energetică. El a recunoscut însă că acest proces va necesita „sume enorme de bani”. Cu toate acestea, surse din industria energetică citate de presa americană indică reticența companiilor de a reinvesti în Venezuela, pe fondul instabilității politice, naționalizărilor anterioare și lipsei de siguranță juridică.

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...” Foto: Facebook
Politică

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...”

Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine în Europa de Vest, poate în Europa de Est, înainte ca soarele să răsară", a declarat fostul candidat la prezidențiale în fața sediului Poliției din Buftea. Citește și: Narco-nepoții soției lui Maduro: cum ajunge cocaina din Venezuela în Europa, cu pașaport diplomatic Sâmbătă, președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și soția sa au fost capturați de forțe americane și scoși din țară. Călin Georgescu speră ca SUA să-l aresteze și pe Nicușor Dan: „Azi în Venezuela, mâine...” „Azi Venezuela, mâine Europa de Vest, de Est, înainte ca soarele să răsară. Cert este așa: în țara noastră, din banii românilor, ei cheltuiesc miliarde pe armament, pe un război care nu este și nu trebuie să fie al nostru, iar pe data de 23 decembrie anul trecut, în plină austeritate impusă, s-a decis să se trimită 50 de milioane de euro în afara granițelor, pentru Ucraina. Vedeți, cu 50 de milioane de euro se puteau sprijini oameni în această țară, copiii săraci, orfanii, suferinzii acestei țări”, a perorat Georgescu.  El a sugerat că a anticipat intervenția americană în Venezuela.  „Vedeți, acum 6 luni, la o emisiune cu Țuțea și Cristoiu, am spus că SUA se vor întoarce la doctrina Monroe și azi se confirmă asta prin documentul emis de Casa Albă și prin ceea ce s-a întâmplat în Venezuela zilele trecute, pentru că Trump — nu s-a știut asta — este un om de acțiune și care nu admite furtul de alegeri și ca o țară să fie confiscată de mafie și de rețeaua globalistă. Sigur, în plus, Caracas însemna centrul de mafie a drogurilor, dar teza principală o reprezintă furtul de alegeri și rețeaua globalistă care a acaparat o țară”, a susținut fostul candidat suveranist la prezidențiale, citat de Realitatea TV. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră