vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: regatul unit

4 articole
Internațional

Regatul Unit, Australia și Canada au recunoscut oficial Statul Palestina. Reacția dură a Israelului

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul. Regatul Unit, Australia și Canada au anunțat duminică recunoașterea oficială a Statului Palestina, într-o mișcare considerată istorică și salutată de autoritățile palestiniene. Decizia a provocat o reacție dură din partea Israelului. O decizie istorică Premierul britanic Keir Starmer a declarat într-un mesaj video că Londra recunoaște Palestina pentru „a reanima speranța păcii”. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan La rândul său, premierul canadian Mark Carney a afirmat că măsura face parte dintr-un efort internațional concertat pentru păstrarea posibilității soluției cu două state. În Australia, șeful guvernului Anthony Albanese a invocat „aspirațiile legitime și de lungă durată ale poporului palestinian la un stat propriu”. Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul Decizia celor trei state occidentale, aliate tradițional ale Israelului, a fost întâmpinată cu ostilitate la Ierusalim. Premierul Benjamin Netanyahu a condamnat anunțurile, catalogându-le drept „un pericol pentru existența Israelului” și „o recompensă absurdă pentru terorism”. Netanyahu a promis că va lupta la ONU și pe toate fronturile diplomatice pentru a contracara „propaganda mincinoasă” privind recunoașterea Palestinei. Miniștrii israelieni cer anexarea Cisiordaniei Reacțiile cele mai dure au venit din partea miniștrilor israelieni de extremă dreaptă. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut „anexarea imediată” a Cisiordaniei, cunoscută în Israel sub denumirea de Iudeea-Samaria, precum și „destructurarea completă a Autorității Palestiniene”. Ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a reiterat apelul, susținând că singurul răspuns la recunoașterea Palestinei de către Marea Britanie, Canada și Australia este anexarea definitivă a teritoriilor și „abandonarea ideii absurde a unui stat palestinian”. Reacția palestiniană: „Un pas spre pace durabilă” Președintele palestinian Mahmoud Abbas a salutat decizia britanică, considerând-o un pas important către o pace durabilă. Husam Zomlot, șeful misiunii palestiniene în Regatul Unit, a descris momentul drept „un anunț istoric care corectează o nedreptate de 108 ani” și „începutul unei călătorii spre responsabilitate morală, juridică și politică”. Presiuni și divergențe Recunoașterea oficială a Statului Palestina de către Londra, Ottawa și Canberra vine în ajunul unui summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde mai multe țări urmează să confirme aceeași decizie. Portugalia se numără printre statele care au anunțat că vor recunoaște Palestina. Circa trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc deja statul palestinian, proclamat în 1988 de conducerea palestiniană în exil. Această evoluție evidențiază divergențele tot mai mari dintre Europa și aliații săi tradiționali pe de o parte și administrația americană pe de altă parte. SUA, aliate neclintite ale Israelului, au criticat inițiativa franco-saudită și s-au opus recunoașterii în acest moment. Sondaje și opinia publică Un sondaj recent arată că 44% dintre britanici sprijină recunoașterea unui stat palestinian de către Regatul Unit. Keir Starmer a subliniat însă că această decizie „nu reprezintă o recompensă pentru Hamas”, ci dimpotrivă, exclude orice rol al organizației islamiste în viitorul guvern palestinian. Totodată, premierul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva Hamas „în săptămânile viitoare”. Un conflict tot mai intens în Gaza Deciziile de recunoaștere intervin pe fondul unei campanii militare intense a Israelului în nordul Fâșiei Gaza, la aproape doi ani de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.219 victime în Israel. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, represaliile israeliene au provocat moartea a peste 65.000 de palestinieni, majoritatea civili. În paralel, o comisie de anchetă independentă mandatată de ONU a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza – acuzații respinse categoric de autoritățile israeliene.

Recunoașterea Palestinei amplifică tensiunile cu Israelul (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Regatul Unit și Portugalia recunosc oficial statul Palestina, în ciuda presiunilor SUA și Israelului

Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina. Regatul Unit și Portugalia vor recunoaște oficial duminică statul Palestina, în pofida presiunilor exercitate de Statele Unite și Israel. Anunțul vine înaintea sosirii liderilor mondiali la New York, pentru Adunarea Generală a ONU. Summit internațional dedicat soluției cu două state Luni va avea loc un summit coprezidat de Franța și Arabia Saudită, unde viitorul soluției cu două state va fi principalul subiect. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Circa zece țări sunt așteptate să anunțe oficial recunoașterea Palestinei. Mișcarea vine pe fondul intensificării ofensivei israeliene în Fâșia Gaza, lansată după atacul fără precedent al Hamas din 2023. Regatul Unit și Portugalia recunosc Palestina Deși este un aliat tradițional al Israelului, Marea Britanie va face pasul chiar duminică. Premierul Keir Starmer anunțase încă din iulie că recunoașterea va avea loc dacă Israelul nu va respecta angajamente esențiale, precum o încetare a focului în Gaza. În fața deteriorării situației umanitare, Starmer își va confirma decizia, potrivit BBC. Acesta a subliniat că măsura ar putea contribui la un proces de pace autentic. De asemenea, ministerul portughez de Externe a confirmat că Portugalia va recunoaște oficial statul Palestina duminică, 21 septembrie. Lisabona a explicat că măsura este determinată de „evoluția extrem de îngrijorătoare a conflictului, atât la nivel umanitar, cât și prin riscul unei posibile anexări a teritoriilor palestiniene”. Argumentele Londrei privind Cisiordania Deși premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Starmer că răsplătește „terorismul monstruos” prin această decizie, vicepremierul britanic David Lammy, care va reprezenta Regatul Unit la ONU, a declarat că recunoașterea este o consecință directă a extinderii coloniilor în Cisiordania și a violențelor comise de coloniști. Un punct sensibil îl reprezintă proiectul E1, aprobat de guvernul israelian, care prevede construirea a 3.400 de locuințe în Cisiordania. ONU a denunțat proiectul, avertizând că ar diviza teritoriul palestinian și ar bloca orice perspectivă a unui stat cu continuitate teritorială. Poziția Marii Britanii față de Hamas și Gaza David Lammy a subliniat că eliberarea ostaticilor rămâne o prioritate și a precizat că „nu poate exista absolut niciun loc pentru Hamas” în viitorul regiunii. În prezent, aproximativ trei sferturi dintre cele 193 de state membre ale ONU recunosc oficial statul palestinian, proclamat încă din 1988 de conducerea palestiniană aflată în exil.

Serviciile publice britanice vor folosi AI (sursa: Pexels/Willfried Wende)
Internațional

Serviciile publice britanice vor folosi AI

Serviciile publice britanice vor folosi AI. Guvernul Regatului Unit a anunțat implementarea inteligenței artificiale (AI) în serviciile publice, pentru a moderniza tehnologia utilizată și a combate pierderile financiare de aproximativ 45 de miliarde de lire sterline (53 de miliarde de euro) pe an, cauzate de instrumente considerate "arhaice". Serviciile publice britanice vor folosi AI Potrivit unui comunicat al Guvernului britanic, un set de instrumente AI va fi pus la dispoziția funcționarilor pentru a îmbunătăți eficiența administrației și a oferi servicii publice mai bune. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Printre aceste instrumente se numără analiza răspunsurilor publice. AI va accelera procesarea miilor de răspunsuri primite în anchete publice, eliminând necesitatea unor analize costisitoare efectuate de consultanți. De asemenea securizarea serviciului de transcriere securizat. Tehnologia va asigura transcrierea automată a reuniunilor. AI va fi și asistent juridic, sprijinind funcționarii în gestionarea cazurilor legale. Pierderi masive din cauza tehnologiei învechite Un raport realizat de Bain & Company indică faptul că utilizarea tehnologiilor vechi determină costuri de mentenanță semnificative. De asemenea, aproape jumătate dintre serviciile publice britanice nu sunt disponibile online, afectând eficiența administrației. Planuri suplimentare Pe lângă utilizarea AI, guvernul intenționează să introducă alte măsuri de modernizare. Printre acestea, eliminarea cerinței de declarare în persoană a decesului unei rude sau promovarea schimbului de date între ministere și autorități locale. Regatul Unit, hub pentru inovații În ciuda îngrijorărilor legate de etica și securitatea AI, prim-ministrul Keir Starmer a declarat că Regatul Unit va deveni un centru pentru testarea inovațiilor AI înainte de implementarea reglementărilor. Acest lucru ar oferi o alternativă flexibilă față de abordarea mai restrictivă a Uniunii Europene.

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit (sursa: Zuma)
Internațional

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit. Fostul comandant-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, fostul foarte popular comandant-şef al armatei ucrainene care a fost înlocuit în februarie, a fost numit oficial joi ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, aliat cheie al Kievului în războiul său împotriva Rusiei, a anunţat preşedinţia ucraineană. Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care îl numeşte pe Zalujnîi în funcţia de ambasador, potrivit acestui document. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Printr-un alt decret, Zelenski l-a revocat pe generalul Zalujnîi din serviciul militar din cauza "stării sale de sănătate". Valeri Zalujnîi, în vârstă de 50 de ani, a fost numit comandant-şef al armatei ucrainene în iulie 2021 şi a condus rezistenţa în faţa invaziei ruse. Dar, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, relaţiile sale cu preşedintele Zelenski s-au degradat, cei doi având viziuni diferite asupra strategiei de urmat în continuare pe front în timp ce trupele ruse au revenit în ofensivă şi câştigă teren, iar armata ucraineană confruntată cu o criză de trupe şi muniţii face greu faţă atacurilor. Articolul care a declanșat ruptura Declanşatorul divergenţelor dintre Zelenski şi Zalujnîi a fost un articol pe care generalul ucrainean l-a publicat în noiembrie anul trecut şi în care a avertizat că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, prin urmare Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze. Pe 8 februarie a.c., Zelenski l-a demis pe Zalujnîi din funcţia de comandant-şef al armatei ucrainene, afirmând însă că ar dori ca generalul să rămână în echipa sa. Generalul Oleksandr Sîrski, până atunci comandantul forţelor terestre, a fost numit de Zelenski să preia postul lui Zalujnîi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră