marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10144 articole
Eveniment

Alimentele procesate nu afectează toți indivizii la fel: în unele cazuri determină inflamații ale tubului digestiv, în altele - nu

Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri. Cercetătorii francezi au demonstrat, în urma unui studiu amplu asupra microbiotei intestinale, că sensibilitatea la aditivul alimentar E466, utilizat în numeroase alimente procesate, variază de la o persoană la alta. Acest studiu deschide noi perspective pentru o nutriție personalizată. Sensibilitatea la aditivii alimentari, noi descoperiri E466, cunoscut și sub denumirea de Carboximetilceluloză, este un emulgator utilizat pe scară largă în industria alimentară pentru îmbunătățirea texturii alimentelor (biscuiți, sosuri, brioșe). Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” De asemenea, prelungește durata de conservare a produselor procesate. Studiile anterioare au arătat că acest aditiv diminuează diversitatea microbiotei intestinale și favorizează inflamația cronică, un factor ce poate contribui la dezvoltarea unor boli inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau rectocolita hemoragică. Impactul variabil al E466 asupra microbiotei intestinale Conform unui studiu publicat în revista științifică Gut și condus de Benoit Chassaing de la Institutul Pasteur din Paris, sensibilitatea la E466 diferă semnificativ între indivizi. La unele persoane, E466 provoacă o reducere severă a diversității bacteriene, declanșând inflamații intestinale. La altele, microbiota pare rezistentă la acest aditiv, fără efecte negative majore. Această variabilitate a fost observată atât la persoanele sănătoase, cât și la pacienții cu boli inflamatorii cronice. Tehnologii de vârf în studierea microbiotei Pentru a înțelege mecanismele sensibilității la E466, cercetătorii au utilizat tehnici inovatoare. Metagenomica oferă o analiză detaliată a microbiotei intestinale. Reproducerea microbiotei în laborator permite simularea reacțiilor microbiotei umane. Transplantul microbiotei la șoareci a demonstrat că sensibilitatea la E466 este influențată de compoziția bacteriană unică a fiecărei persoane. Posibilități pentru o nutriție personalizată Descoperirile deschid calea către o nutriție personalizată, bazată pe analiza microbiotei fiecărei persoane. Astfel, ar putea deveni posibil predicția sensibilității la aditivi alimentari, precum E466, fără expunerea directă la aceștia. S-ar putea adapta dieta pentru a evita aditivii care pot provoca inflamații sau alte probleme de sănătate. Perspective de cercetare viitoare Studiul recomandă explorarea mai multor direcții. Printre acestea, identificarea bacteriilor, cheie care influențează sensibilitatea la emulgatori. Analiza mecanismelor individuale ce determină variațiile de sensibilitate. Dezvoltarea testelor predictive pentru identificarea riscurilor fără expunere directă.

Alimentele procesate nu afectează toți indivizii la fel: în unele cazuri determină inflamații ale tubului digestiv, în altele - nu
Burduja, din ce în ce mai vocal pe teme ideologice: ministrul Energiei critică politica "verde" a UE, "o ideologie urmată orbește"
Eveniment

Burduja, din ce în ce mai vocal pe teme ideologice: ministrul Energiei critică politica "verde" a UE, "o ideologie urmată orbește"

Burduja critică politicile europene de „înverzire”. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a criticat politicile de „înverzire” ale Europei, descriindu-le drept o ideologie impusă fără planificare și considerând că acestea au afectat grav economia europeană. Într-o postare recentă pe Facebook, el a evidențiat multiple probleme generate de aceste politici și a propus o schimbare de direcție pentru viitorul Uniunii Europene. Burduja critică politicile europene de „înverzire” Sebastian Burduja susține că politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost bazate pe politici publice bine gândite, ci pe o ideologie aplicată rapid, sub forma unei „terapii șoc”. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Potrivit acestuia, consecințele acestor politici sunt grave. Provoacă efecte economice negative, prin distrugerea industriilor tradiționale, precum industria grea și extractivă. Au costuri sociale ridicate, cauzând pierderea locurilor de muncă pentru mii de europeni. Burduja a criticat și strategiile ineficiente, prin finanțarea ONG-urilor și campaniilor de lobby în detrimentul propriilor economii. Europa, dependentă de importuri și resurse externe Ministrul subliniază că Uniunea Europeană a ajuns să depindă de importuri din state externe pentru tehnologii „verzi”, cum ar fi panourile fotovoltaice și turbinele eoliene, produse la mii de kilometri distanță. În același timp, propriile resurse, precum gazul sau industria locală, au fost etichetate drept „poluante”. Un exemplu elocvent oferit de Burduja este utilizarea gazului rusesc pentru producția de îngrășăminte chimice în afara Europei, care ulterior au fost importate în UE. Industria europeană, „pusă pe butuci” Politicile actuale au făcut industria europeană necompetitivă, afirmă Burduja. Principalele probleme identificate de ministru sunt costurile ridicate ale energiei în Europa, de până la trei ori mai mari decât în alte regiuni. De asemenea, costurile asociate certificatelor de CO2 și dificultatea repornirii industriilor, care ar necesita investiții de miliarde de euro. Ministrul atrage atenția că produsele europene nu mai pot concura cu cele venite de pe piețele externe, unde costurile de producție sunt considerabil mai mici. Apel la resetarea politicilor europene Burduja consideră că „terapia șoc verde” trebuie să înceteze, iar cei care au folosit banii contribuabililor pentru a o promova ar trebui să dea explicații. În schimb, propune o reconstrucție a economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. „Uniunea Europeană trebuie să redevină o forță globală, așa cum au visat părinții fondatori. Este timpul să renunțăm la utopii și să ne concentrăm pe realitate: să reconstruim industria și să investim în energie curată, fără să compromitem energia sigură și accesibilă”, afirmă ministrul. România, exemplu de tranziție energetică pragmatică Burduja a evidențiat faptul că, după 17 ani, România a adoptat o nouă strategie energetică națională bazată pe o abordare concretă și pragmatică. Scopul este să devină independentă energetic și să contribuie la un nou început pentru Europa. Europa, responsabilitatea pentru emisiile globale de CO2 Ministrul subliniază că Uniunea Europeană contribuie cu mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2 (conform datelor din 2023). Acest fapt, alături de impactul negativ al politicilor actuale, evidențiază necesitatea unei resetări a strategiilor europene. „Suntem pregătiți să susținem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat Sebastian Burduja, invitând la o reconstrucție a economiei europene bazată pe realitate și pe sustenabilitate.

Anularea alegerilor de către CCR ar trebui reglementată mai clar, cere Comisia de la Veneția
Eveniment

Anularea alegerilor de către CCR ar trebui reglementată mai clar, cere Comisia de la Veneția

Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale. Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei, a publicat un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România. Potrivit acestuia, anularea alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale, atunci când sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții stricte. Solicitarea din partea PACE Raportul răspunde unei solicitări din partea lui Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE). Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Acesta se concentrează pe standardele și condițiile juridice prin care o curte constituțională poate invalida un scrutin, dar nu analizează cazul specific din România sau decizia Curții Constituționale. Standardele europene și internaționale Conform raportului, anularea alegerilor de către curțile constituționale din oficiu trebuie să fie o măsură excepțională, reglementată clar pentru a menține încrederea alegătorilor. Standardele internaționale nu impun, dar nici nu interzic astfel de decizii. Anularea alegerilor, doar în circumstanțe excepționale Codul de bune practici în materie electorală prevede că anularea alegerilor este justificată doar în cazuri de nereguli grave care ar fi putut influența rezultatul scrutinului. Potrivit raportului, deciziile de anulare trebuie să fie bazate pe fapte clar stabilite, suficient motivate și însoțite de garanții procedurale care să asigure o analiză echitabilă și obiectivă. Importanța transparenței Raportul subliniază că propaganda de campanie, inclusiv pe rețelele sociale, este protejată de libertatea de exprimare, cu excepția cazurilor de discurs instigator la ură. Totuși, dovedirea încălcărilor în campaniile online reprezintă o provocare, iar deciziile trebuie să fie transparente, bazate pe dovezi clare și verificabile. Reguli pentru campaniile online Campaniile electorale desfășurate pe platformele de social media trebuie să respecte regulile generale privind finanțarea și transparența campaniilor. De asemenea trebuie să existe marcarea publicității electorale și transparența privind sponsorii publicității politice. Recomandările Comisiei de la Veneția Raportul formulează mai multe recomandări. Printre acestea, deciziile de anulare a alegerilor să fie luate de cel mai înalt organ electoral și revizuite de o instanță specializată sau curtea constituțională. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu să fie limitată la circumstanțe foarte excepționale. Procedurile legale să includă termene rezonabile, garanții procedurale și posibilitatea ca părțile implicate să-și prezinte punctele de vedere. Procesul electoral în era digitală Statele sunt îndemnate să reglementeze consecințele atacurilor cibernetice, perturbărilor informaționale și altor amenințări digitale. De asemenea, candidații și partidele trebuie să beneficieze de un acces corect la mass-media online, iar platformele de social media să dezvăluie date despre publicitatea politică.

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă este afectată capacitate de a conduce autovehiculul, a decis Înalta Curte
Eveniment

Consumul de substanțe psihoactive la volan este infracțiune doar dacă este afectată capacitate de a conduce autovehiculul, a decis Înalta Curte

Substanțe psihoactive la volan, clarificări noi. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că simpla prezență a substanțelor psihoactive în probele biologice nu este suficientă pentru a considera că un șofer a comis o infracțiune. Este necesar să se demonstreze că aceste substanțe au afectat capacitatea de a conduce. Substanțe psihoactive la volan, clarificări noi Potrivit ÎCCJ, pentru a dovedi infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, este necesar: Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Prezența substanțelor psihoactive în probele biologice. Dovada că acestea au afectat capacitatea de a conduce. "Este necesar să se constate atât prezența substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a afecta capacitatea de a conduce a autorului faptei," se arată în decizia ÎCCJ. Prag valoric pentru droguri Controversele legate de interpretarea infracțiunii au apărut din cauza lipsei unui prag valoric pentru consumul de substanțe psihoactive, așa cum există pentru alcool (0,80 g/l alcool pur în sânge). Reclamanții susțin că: "Simpla prezență a substanțelor în cantități infime nu înseamnă automat afectarea capacității de a conduce." În practică, au existat cazuri în care șoferii au fost condamnați, deși consumaseră medicamente uzuale sau spray-uri nazale care conțineau urme de substanțe psihoactive. Diferențe între instanțe: condamnări versus achitări Deciziile instanțelor din România au fost divergente Unele au dispus condamnarea, chiar dacă expertizele au arătat că șoferii nu se aflau sub influența substanțelor. Alte instanțe au decis achitări în situații similare. Examenele clinice și expertizele medico-legale au relevat adesea păstrarea capacităților normale de conducere, în ciuda prezenței unor cantități mici de substanțe psihoactive. Consumul anterior: o altă problemă Un alt aspect discutat este persistența substanțelor psihoactive în organism. Acestea pot fi detectate zile sau săptămâni după consum, fără a mai avea efecte psihoactive la momentul conducerii. În astfel de cazuri, expertizele medico-legale devin esențiale pentru stabilirea vinovăției. Ce prevede Codul penal? Articolul 336 alin. (2) din Codul penal prevede pedepse în funcție de gradul de infracțiune. 1-5 ani de închisoare sau amendă, pentru persoanele aflate sub influența substanțelor psihoactive care conduc un vehicul ce necesită permis.

Ministra Culturii se gândește să interzică scoaterea din țară a "obiectelor inestimabile" după furtul pieselor tezaurului dacic
Eveniment

Ministra Culturii se gândește să interzică scoaterea din țară a "obiectelor inestimabile" după furtul pieselor tezaurului dacic

Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a discutat în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaților despre furtul artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen. Aceasta a subliniat importanța unor măsuri stricte privind scoaterea din țară a obiectelor de patrimoniu și revizuirea contractelor pentru expoziții. Contracte securizate Natalia Intotero a declarat că va analiza oportunitatea exportului de artefacte inestimabile, precum coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice din aur, care au fost furate din muzeul olandez. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Ministrul a menționat că este nevoie de contracte mai bine structurate pentru a elimina interpretările legate de securitatea expozițiilor. Regretele lui Intotero Ministrul a exprimat regretul că a prelungit mandatul directorului Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberlander-Târnoveanu. Intotero a precizat că această decizie a fost necesară pentru a asigura continuitatea conducerii instituției, dar a menționat că s-a așteptat la o comunicare mai bună din partea directorului. Ancheta privind furtul artefactelor Ministrul Culturii a confirmat că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, în legătură cu ancheta asupra furtului. Totodată, Corpul de control al prim-ministrului verifică documentele legate de exportul artefactelor pentru această expoziție. Posibile măsuri după furtul artefactelor dacice Intotero a solicitat conducerii MNIR să pună la dispoziție contractele care au stat la baza organizării expoziției din Olanda. Deși directorul muzeului a invocat clauze confidențiale, secretarul de stat din Ministerul Culturii a oferit detalii către presă pentru a elimina orice suspiciuni. Ministrul a subliniat că prioritatea actuală este prevenirea unor astfel de incidente. Printre măsurile propuse se numără revizuirea legislației privind exportul de patrimoniu cultural, crearea unor contracte mai stricte pentru expozițiile internaționale și creșterea responsabilității privind securitatea obiectelor de patrimoniu.

Salariu mediu uriaș, de 9.000 de euro lunar, la ANRE, atrage atenția APCE. Banii provin din facturile de electricitate
Eveniment

Salariu mediu uriaș, de 9.000 de euro lunar, la ANRE, atrage atenția APCE. Banii provin din facturile de electricitate

Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE. Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) subliniază necesitatea unei reforme profunde în funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Într-un comunicat recent, APCE a evidenţiat problemele structurale şi lipsa de transparenţă ale instituţiei, care afectează piaţa energetică şi consumatorii români. Costuri ascunse în facturile consumatorilor Potrivit APCE, fiecare consumator plăteşte indirect, prin facturile de energie electrică, între 40 şi 50 de lei anual pentru susţinerea ANRE. Citește și: Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie” Aceste costuri provin din taxele de autorizare achitate de furnizorii şi distribuitorii de energie. Asociaţia solicită o regândire a bugetului ANRE, astfel încât să se asigure imparţialitatea instituţiei în raport cu actorii economici. Necesitatea unei reforme fundamentale a ANRE APCE critică organizarea ANRE, care cuprinde 61 de departamente şi servicii, o structură comparabilă cu cea a Parlamentului European. În plus, salariile medii ale angajaţilor ANRE depăşesc 9.000 de euro lunar, iar peste 60% din bugetul instituţiei este alocat pentru salarizare. Bugetul total al ANRE, estimat la 52,5 milioane de euro, provine în mare parte din tarifele plătite de furnizori şi distribuitori – aceiaşi actori pe care instituţia ar trebui să îi reglementeze. O instituţie "opacă şi rigidă" Conform APCE, ANRE a devenit o instituţie greoaie, cu o interacţiune dificilă şi adesea inutilă. Reprezentanţii societăţii civile acuză lipsa transparenţei şi aroganţa în tratarea problemelor. De asemenea, lipsa unui control parlamentar real şi gestionarea deficitară a crizelor energetice sunt percepute ca semne ale unei instituţii îndepărtate de scopul său iniţial. Decizii, fără consultare publică Un exemplu al lipsei de dialog cu actorii relevanţi este Ordinul nr. 96/2024, prin care ANRE a majorat tarifele de distribuţie a energiei electrice cu până la 28%. APCE a solicitat acces la documentele care au stat la baza acestei decizii, însă ANRE a refuzat, invocând clasificarea informaţiilor conform unui ordin intern.

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024
Eveniment

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024

Dizolvările sau radierile de companii au crescut cu 17%, în România, în 2024, arată datele centralizate de KeysFin, care citează Registrul Comerţului. Numărul de insolvenţe a crescut în România cu 9,4%, iar suspendările cu 15%. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Înmatriculările de companii nou-înfiinţate au scăzut cu 15%, respectiv cu 22.000, la aproape 125.000, cu 18% sub nivelul-record atins în 2022. Dizolvările de companii au crescut cu 17% "În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va creşte cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcţia pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidenţiale, fapt care ar duce imediat la creşterea costurilor de împrumut ale României pe pieţele internaţionale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar şi corecţia deficitelor gemene şi modul în care vor fi gestionate presiunile inflaţioniste", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, într-un comunicat de presă. Analiza de specialitate relevă faptul că numărul de companii noi în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual, cât şi nominal, cu 76% respectiv de la 8.600, la doar 2.800, în 2024. De asemenea, în Comerţ, s-a consemnat o scădere cu 3.200 de companii nou-înfiinţate, în Construcţii cu 2.000, iar în IT&C cu 1.500. La polul opus, doar Transportul & depozitarea şi Altele au avut creşteri ale numărului de companii înfiinţate în 2024. Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între 1.000 şi 1.900 de entităţi au fost înregistrate în Bihor, Cluj şi Bucureşti. În toate judeţele au fost înmatriculate mai multe puţine companii în 2024 faţă de 2023. În acelaşi timp, numărul companiilor care au intrat în insolvenţă a crescut cu 9,4% la 7.274 companii, anul trecut, cu 28% peste minimul istoric atins în 2020, de 5.694 companii. Totodată, numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6%, de la un an la altul, până la 18.716, în timp ce radierile şi dizolvările s-au majorat cu 17,2%, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020. În ceea ce priveşte numărul entităţilor active (PFA şi persoane juridice), tendinţa de creştere începută în 2011 a continuat şi a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943, la 31 decembrie 2024. Ultimele raportări ale companiilor nefinanciare arată un număr-record, de aproape 922.000 de organizaţii (+4%) care şi-au raportat rezultatele la 2023 şi au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022. În context, cifra de afaceri a acestor companii, prezente în România, s-a majorat cu 3%, până la 2,604 de miliarde de lei în 2023, cu 69% mai mare decât cea din 2018 şi cu 144% peste nivelul din 2013. Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% faţă de anul 2022, la 187 miliarde de lei, în 2023, iar comparativ cu anul 2018 avansul este de 127%, respectiv cu 1.200% faţă de 2013. Conform KeysFin, în topul celor mai mari trei sectoare în funcţie de cifra de afaceri a rămas se află: Comerţ (39% din total), Industria prelucrătoare (22%) şi Construcţii (8,3%). Ca dinamică anuală, cel mai mult au crescut: Construcţiile - cu 25%, Educaţia (+20%) şi Serviciile administrative & suport (+19%). Pe de altă parte, scăderi procentuale anuale au fost înregistrate, în 2023 faţă de anil precedent, în: Agricultură - cu 5,6%, Energie & gaze (-17%) şi Industria extractivă (-38%).

Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie”
Eveniment

Hidroelectrica a plătit 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată Burduja. Pe ce a cheltuit banii compania de stat: „Proiectul Sfântul Paisie”

Hidroelectrica a plătit, în 2024, 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a spus că va cere reducerea acestor cheltuieli. Pe site-ul Hidroelectrica există un raport care arată pe ce a cheltuit banii compania de stat: de exemplu, s-au donat 750.000 de lei pentru „Proiectul Sfântul Paisie - din Fărașa spre cer”. banii au ajuns la Fundația Șantik, din Buzău - fieful premierului Ciolacu. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Numirea conducerii Hidroelectrica este unul din motivele pentru care PNRR-ul este blocat. Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sponsorizări În raportul Hidroelectrica se poate observa că această companie a fost implicată în multe acțiuni de susținere a unor copii bolnavi, care aveau nevoie de un tratament scump, dar sunt și multe sponsorizări greu de înțeles. Hidroelectrica a sponsorizat cu 124.000 de lei un obscur ONG - The Mentoring Project, care are un site ce nu menționează conducerea sau sursele de finanțare - pentru „proiectul național România în OCDE”. Asociația „Crede în bine” a primit 174.000 de lei pentru „Organizarea unui eveniment intitulat Insula Suporterilor Euro 2024 în Parcul IOR București”. Suma de 750.000 de lei s-a dus la Handbal Club Brăila - echipă controlată de PSD prin Consiliul Județean Brăila - pentru „realizarea de investiții pentru copii și juniori”. Nu este clar ce investiții s-au realizat și de ce a fost aleasă această echipă. Asociația Fresh Community - care pe pagina de Facebook promovează o serie de lideri liberali, printre care Alina Gorghiu - a primit 100.000 de lei pentru a oferi cadouri copiilor din medii defavorizate. Burduja cere tăieri ale cheltuielilor „De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acţionari majoritari sau 100%, şi regiilor, şi le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat şi o ţintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare şamd", a declarat ministrul Energiei duminică, la Digi24. El a arătat, de asemenea, că a solicitat companiilor reducerea cheltuielilor cu sponsorizările arătând că există o societate care a cheltuit 16 milioane de lei, anul trecut, pentru sponsorizări. Ministrul a susţinut că societatea în cauză este Hidroelectrica şi a precizat, însă, că "nu a dorit să îi scoată la tablă" pentru că oamenii acolo îşi fac treaba "destul de bine".

Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei
Eveniment

Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei

Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă, Arthur Brand, explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei: aceștia nu au voie să poarte arme, deci nu sunt eficienți. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda De ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei „Trebuie să înţelegem că muzeele din lumea întreagă îşi împrumută frecvent exponatele altor muzee (...) Pe de altă parte, este foarte dificil să îţi protejezi muzeul de astfel de explozibili puternici. Astfel de situaţii se pot întâmpla oricărui muzeu. Aveau sistemele de alarmă în funcţiune. Paznicii nu sunt foarte folositori, pentru că în nordul Europei, paznicii nu au voie să poarte armă. Dacă există vreun schimb de focuri de armă ziua, vreun vizitator ar putea fi rănit. Iar dacă îl pui să păzească noaptea, nu prea văd ce ar putea face mare lucru. Pentru că dacă infractorii vin înarmaţi pănă în dinți, nu ştiu cum te poți proteja în astfel de jafuri”, a spus Brand la Antena 3. Ce știe poliția olandeză până acum, potrivit presei din Olanda: Inițial, jefuitorii au furat o mașină, un VW Golf gri, apoi au schimbat plăcile de înmatriculare cu altele, tot furate Sâmbătă dimineața, după jaf, au avut o primă oprire ca să schimbe hainele și apoi ca să incendieze mașina cu care fugiseră de la muzeul din Drents. Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă Onderzoek inbraak #DrentsMuseum: Politie zoekt info over grijze VW Golf die rond 23 januari is gestolen in Alkmaar die later die nacht nog in Groningen is gezien. We willen weten waar de auto was tot het moment van de inbraak in het Museum. Info: https://t.co/Tm6X15P5oy pic.twitter.com/B5cUYj2osN— Politie Drenthe (@POL_Drenthe) January 26, 2025 Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro.

Mercenari români, blocați în RD Congo, la Goma, de rebelii care avansează. Românii, duși în Africa de Horațiu Potra, aliatul lui Călin Georgescu
Eveniment

Mercenari români, blocați în RD Congo, la Goma, de rebelii care avansează. Românii, duși în Africa de Horațiu Potra, aliatul lui Călin Georgescu

Mercenari români, blocați în RD Congo. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că are în atenție situația cetățenilor români blocați în provincia Nord-Kivu, în urma unei ofensive armate intense lansate de o grupare rebelă împotriva armatei RDC. Conflictul din regiune este descris ca fiind extrem de periculos și imprevizibil. Mercenari români, blocați în RD Congo Potrivit TVR, aproape 290 de de foști militari români sprijină Guvernul Republicii Democratice Congo în lupta împotriva rebelilor din estul țării, sunt blocați în orașul Goma, Republica Democratică Congo. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Aceștia au fost aduși în regiune de controversatul Horațiu Potra, și își au taberele amplasate în orașul Goma. Blocarea lor este urmare a unei ofensive lansate de o grupare rebelă sprijinită de Rwanda. Potrivit MAE, situația din Nord-Kivu se schimbă rapid, iar contextul actual reprezintă un risc semnificativ pentru cetățenii aflați în zonă. Ministerul a emis avertismente de călătorie pentru regiunea afectată, subliniind pericolul escaladării conflictului. Asistență consulară pentru familiile românilor Familiile cetățenilor români blocați în RDC au solicitat sprijin consular. MAE a confirmat că menține legătura cu rudele acestora și colaborează cu autoritățile locale, ONU, precum și cu structurile din statele vecine Uganda și Rwanda. MAE reiterează importanța consultării alertei de călătorie disponibile pe site-ul oficial. Cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasările în zonele de conflict și să țină cont de riscurile ridicate din RDC.

"Școala altfel" și "Săptămâna verde" ajută elevii sau mai degrabă îi încurcă? Depinde pe cine întrebi
Eveniment

"Școala altfel" și "Săptămâna verde" ajută elevii sau mai degrabă îi încurcă? Depinde pe cine întrebi

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse. Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” stârnesc opinii împărțite în rândul directorilor și părinților din județul Iași. „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, controverse Unii directori le văd ca pe o oportunitate de a îmbogăți educația cu activități recreative, în timp ce alții le consideră o perturbare a procesului de învățare. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Părinții sunt fie încântați de diversitatea activităților, fie nemulțumiți de organizarea deficitară și de costurile suplimentare. Dezbaterea evidențiază provocările și beneficiile acestor inițiative educaționale.” Continuarea, în Ziarul de Iași

Încălzirea centralizată, rețeta pentru faliment: la Iași, costul gigacaloriei crește 130%
Eveniment

Încălzirea centralizată, rețeta pentru faliment: la Iași, costul gigacaloriei crește 130%

Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași. Creșterea prețului la gigacalorie va fi din nou dezbătută în Consiliul Local (CL) Iași. Scumpirea gigacaloriei, dezbătută în CL Iași Față de anul trecut, primarul Mihai Chirica are în jurul său o majoritate (PNL-PSD-PMP): în 2024, propunerea a picat de mai multe ori la vot. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Proiectul va intra în dezbaterea CL în ședința ordinară de vineri, 31 ianuarie, în forma în care a fost propus și anul trecut: prețul pentru populația racordată la sistemul centralizat va crește cu 45% (până la circa 300 lei/Gccal). Creșterea este, în realitate, mai mare (753 lei/Gcal), dar Primăria va subvenționa circa 60% din costul unei gigacalorii, respectiv o sumă de 450 lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Tragicomedie cu 112: victimă a unei agresiuni, un bărbat a murit pentru că echipajul de pe ambulanță nu a reușit să-l găsească
Eveniment

Tragicomedie cu 112: victimă a unei agresiuni, un bărbat a murit pentru că echipajul de pe ambulanță nu a reușit să-l găsească

Crimă brutală, eroare fatală la 112. Un tânăr ieșean a fost ucis cu brutalitate de fiul iubitei sale, care voia să „spele onoarea familiei”. Crimă brutală, eroare fatală la 112 Apelul la 112 al victimei, inițial considerată beată, a întârziat intervenția salvatorilor. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ambulanța nu a reușit să localizeze bărbatul, care a fost găsit întâmplător de un șofer, prăbușit la distanță de locul agresiunii. Rechizitoriul procurorilor detaliază cruzimea atacului și ridică întrebări despre posibilele erori care i-ar fi putut salva viața. Continuarea, în Ziarul de Iași

FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu
Eveniment

FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu

Arheolog român, șocată de muzeul Drents. Cu aproximativ o săptămână înainte ca piese grele din tezaurul dacic expus la muzeul olandez Drents să fie furate, un arheolog român a vizitat expoziția. Arheolog român, șocată de muzeul Drents Într-un scurt interviu pentru DeFapt.ro, arheologul, rezidentă acum în Germania, a arătat că cea mai puternică impresie pe care i-a creat-o expoziția a fost cea de stupefacție în legătură cu securitatea. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda "Expoziția era foarte bine amenajată, atractivă, existau și zone interactive, pentru copii, exponatele erau foarte bine puse în valoare. Dar am fost șocată să constat că nu exista nici un fel de pază. Am văzut un singur angajat al muzeului într-o încăpere a expoziției, dar nici măcar tot timpul. ȘI, oricum, acel angajat nu putea supraveghea toată încăperea în care se afla și coiful de la Coțofenești, încăpere de o artificială pe care se aflau piese din tezaur", a explicat arheologul care a preferat ca DeFapt.ro să nu-i menționeze identitatea. Fără filtre la intrare Arheologul a mai arătat că la intrarea în muzeu nu exista nici un fel de filtru de securitate. "Oricine putea intra cu orice în muzeu, cu orice fel de obiect. E adevărat că exponatele erau în casete de sticlă, dar nu e o măsură de protecție suficientă. O persoană cu intenții negative ar fi putut încerca să spargă sticla cu un ciocan, să zicem, fără să fie deranjată de nimeni", a mai spus vizitatoarea muzeului pentru DeFapt.ro. "Am vizitat zeci de muzee cu exponate arheologice din toată lumea dar nici un mare muzeu care expune piese atât de importante precum coiful de la Coțofenești sau brățările dacice nu lasă securitatea la voia întâmplării: peste tot sunt filtre cel puțin pentru bagaje, în fiecare încăpere este personal de supraveghere", a mai spus arheologul. În sala muzeului Drents în care era expus tezaurul dacic nu exista nici un fel de personal de supraveghere în timpul programului de vizitare (sursa: @ArcheoHeritageRomania2025)

Ministrul Burduja spune că muzeul olandez nu a respectat contractul pentru expunerea tezaurului dacic. Mai mult, Burduja sugerează că furtul a fost orchestrat pentru a manipula alegerile
Eveniment

Ministrul Burduja spune că muzeul olandez nu a respectat contractul pentru expunerea tezaurului dacic. Mai mult, Burduja sugerează că furtul a fost orchestrat pentru a manipula alegerile

Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a calificat furtul unor artefacte din tezaurul dacic expus în Olanda drept o rușine internațională. Într-un mesaj pe Facebook, acesta a subliniat necesitatea unei anchete urgente pentru a descoperi vinovații și a evalua posibilele motive din spatele acestui incident grav. Burduja, teorii riscante despre furtul tezaurului Sebastian Burduja a criticat lipsa de securitate a muzeului olandez, subliniind că paza umană și intervenția rapidă a poliției ar fi trebuit să prevină furtul. Citește și: Ciolacu a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda Ministrul a comparat situația cu standardele din România, unde, în opinia sa, un astfel de incident ar fi fost gestionat prompt. Investigarea furtului: între online și filonul naționalist Ministrul a sugerat că furtul ar putea avea legături cu manipulări politice în prag de alegeri și a propus ca investigațiile să înceapă în mediul online, unde artefactele furate sunt adesea tranzacționate pe dark web. Burduja a făcut apel la experții români în securitate cibernetică pentru a sprijini ancheta. Apel la solidaritate și patriotism Burduja a subliniat importanța unei reacții unite și a implicării experților pentru a recupera artefactele. „România este puternică și solidară. Aceste lucruri trebuie să ne unească, nu să ne dezbine”, a declarat ministrul, solicitând măsuri rapide și tragerea la răspundere a celor vinovați.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră