sâmbătă 21 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9449 articole
Eveniment

Voturile DA depășesc clar voturile NU

Voturile DA depășesc clar voturile NU la referendumul pentru integrare europeană din Republica Moldova. Voturile DA depășesc clar voturile NU La ora 10.00, cu aproape 99% din buletine numărate, voturile DA erau cu 4.711 mai multe decât cele NU. Citește și: George Simion a torpilat-o constant pe Maia Sandu: „România nu mai trebuie să finanţeze nici măcar cu un leu guvernul de la Chişinău” Până la ora 10.00, din 98.56% de procese-verbale procesate, votul DA la referendum este majoritar, cu 50.16% (735.834).

Voturile DA depășesc clar voturile NU (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Voturile DA la referendum depășesc NU (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Voturile DA la referendum depășesc NU

Voturile DA la referendum depășesc NU cu cel puțin 2.285 de buletine la ora 09.00. Voturile DA la referendum depășesc NU Referendumul pentru integrare al Republicii Moldova nu doar că a fost validat ca prezență. Citește și: Crește diferența în favoarea DA la referendumul european al Republicii Moldova: 744 de voturi DA mai multe decât cele NU la 08.30 Dar opțiunea finală pare că va fi, totuși, DA. În ultima oră de numărat buletine, DA a trecut pe primul loc și crește. Astfel, la ora 09.00, erau cu 2.285 de voturi DA în plus față de cele NU. Astfel, votul pro-UE a ajuns a 50,08% (732.967 voturi în favoarea schimbării Constituției). 730.682 de moldoveni au votat împotriva modificării legii supreme. Numărătoarea voturilor a ajuns la 98,42%.

Mai multe voturi DA la referendum (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Mai multe voturi DA la referendum

Mai multe voturi DA la referendum: în Republica Moldova, crește diferența buletinelor de vot în favoarea integrării europene. Mai multe voturi DA la referendum La ora 08.30, cu puține mii de numărat înainte de final, erau 744 de voturi în plus pentru opțiunea DA. Citește și: Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%) Pentru votul pro-UE, procentul a ajuns la 50,07% de voturi DA. 49,93% din buletinele de vot erau la 08.30 împotriva modificării Constituției pentru a putea fi posibilă integrarea în UE. S-au numărat, până la 08.30, 98,38% din voturi.

Voturi DA la referendum, peste NU (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Voturi DA la referendum, peste NU

Voturi DA la referendum, peste NU. Pentru prima oară în timpul numărătorii de buletine, voturile DA la referendum le-au depășit pe cele NU. Cu doar 79, puțin după ora 08.00. Voturi DA la referendum, peste NU 79 de voturi în plus au fost înregistrate la ora 08.08 pentru modificarea Constituției din Republica Moldova. Citește și: Maia Sandu a luat peste 41% din voturi, va intra în turul al doilea cu candidatul socialist Alexandr Stoianoglo (26%) Rezultatul parțial, după ce s-au numărat 1.460.121 de voturi. Astfel, au răspuns DA la referendum 730.100 de persoane, iar 730.021 au votat NU.

Insulele Canare, proteste împotriva turismului excesiv (sursa: RFI)
Eveniment

Insulele Canare, proteste împotriva turismului excesiv

Insulele Canare, proteste împotriva turismului excesiv. Localnicii cer limitarea turismului de masă care le sufocă viața. Insulele Canare, proteste împotriva turismului excesiv Mii de persoane au ieșit în stradă duminică în mai multe stațiuni de vacanță din Insulele Canare, Spania, pentru a protesta împotriva turismului excesiv. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Manifestanții susțin că afluxul masiv de turiști afectează accesul localnicilor la piața imobiliară. Sub sloganul "Insulele Canare au o limită", locuitorii din Gran Canaria, Tenerife, La Palma, Fuerteventura, Lanzarote și El Hierro au cerut o schimbare a modelului turistic pentru insule. Proteste pe plajele turistice din Tenerife În Playa de las Americas din Tenerife, protestatarii au apărut pe plajă, în timp ce turiștii se bucurau de soare, scandând "Această plajă este a noastră". Activiștii au atras atenția asupra efectelor negative ale turismului de masă, menționând că milioanele de vizitatori care sosesc anual epuizează resursele naturale limitate, cum ar fi apa, și afectează mediul. Guvernul spaniol a estimat că la proteste au participat cel puțin 8.000 de persoane. Impactul turismului asupra localnicilor Între ianuarie și septembrie, Insulele Canare au fost vizitate de 9,9 milioane de turiști, cu 10,3% mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut. În contrast, populația insulelor era de aproximativ 2,2 milioane în 2023. Locuitorii cer o schimbare în modelul turistic, dorind ca beneficiile turismului să fie mai echitabil distribuite. Sara Lopez, o protestatară de 32 de ani din Gran Canaria, a declarat că insulele au nevoie de un model care să valorizeze frumusețea naturală a regiunii. Măsuri legislative pentru închirierile turistice În urma plângerilor privind creșterea prețurilor imobiliare și excluderea localnicilor de pe piața locuințelor, guvernul regional al Insulelor Canare a propus o lege pentru a înăspri regulile referitoare la închirierile pe termen scurt. Conform noilor reglementări, proprietățile nou construite nu vor putea fi închiriate pe termen scurt, iar proprietarii existenți vor avea cinci ani pentru a se conforma noilor cerințe, care includ dreptul vecinilor de a se opune autorizațiilor de închiriere. Proteste similare în alte regiuni ale Spaniei Protestele împotriva turismului excesiv nu sunt un fenomen izolat în Spania. Barcelona, Mallorca și Malaga au fost și ele scena unor manifestații similare în acest an. Sâmbătă, sute de protestatari au ieșit pe străzile din Valencia, cerând locuințe la prețuri accesibile și acuzând apartamentele turistice de creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

Nicuşor Dan nu desfiinţează Poliţia Locală (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicuşor Dan nu desfiinţează Poliţia Locală

Nicuşor Dan nu desfiinţează Poliţia Locală. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a subliniat că nu intenționează să desființeze Poliția Locală. Nicuşor Dan nu desfiinţează Poliţia Locală Primarul Capitalei a explicat că legislația în vigoare conferă Poliției Locale atribuții specifice, pe care angajații Primăriei Capitalei nu le pot exercita. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "Dintotdeauna am fost pentru desfiinţarea Poliţiei Locale. (...) Conform legii, Poliţia Locală are nişte atribuţii (...), în ipoteza desfiinţării, trebuie să fie preluate de alte compartimente. Acum, eu sunt obligat să lucrez cu Poliţia mea locală (...), trebuie să avem nişte oameni care să păzească parcurile, să păzească Pasajul Unirii (...), să facă disciplina în construcţii (...). Avem o lege (...) a Poliţiei locale care spune că toate atribuţiile astea pe care le enumăr eu trebuie să le desfăşori nu prin oamenii Primăriei, ci prin cei din Poliţia Locală", a afirmat Nicuşor Dan, la Digi 24, când i s-a menţionat că, dacă doreşte, poate desfiinţa Poliţia Locală prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Atribuții esențiale de ordine publică Nicuşor Dan a subliniat că Poliția Locală deține atribuții specifice de ordine publică, pe care Poliția Națională nu le poate prelua. În opinia sa, Poliția Națională este mai profesionistă în gestionarea aspectelor de ordine publică, comparativ cu polițiile locale din orașele și comunele din România.

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic Foto: Ministerul Apărării
Eveniment

O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic

Încă o dronă care apare pe radare intrând în România, dar avioanele de vânătoare nu descoperă nimic: acesta ar putea fi un posibil atac cibernetic rusesc asupra sistemelor românești de apărare antiaeriană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Ultimul incident s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă. O dronă apare pe radare, dar avioanele nu descoperă nimic „Sâmbătă, 19 octombrie, în jurul orei 2.30, sistemul de supraveghere radar al Armatei României a indicat o țintă aeriană de mici dimensiuni într-o zonă în largul Mării Negre, la aproximativ 45 km est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Ca urmare a faptului că ținta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliție Aeriană sub comandă națională. Astfel, pentru monitorizarea situației au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea. Semnalul radar a indicat traversarea frontierei terestre a României în jurul orei 4.00, în zona Gura Portiței, oră la care Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de nord-est a județului Constanța. Ciolacu invocă un posibil atac cibernetic Radarele de supraveghere aeriană au urmărit în permanență traseul țintei, care a evoluat către localitatea Cogealac, jud. Constanța, adâncimea maximă de pătrundere pe teritoriul național fiind de 19 km. Aeronavele de luptă nu au avut contact vizual cu aceasta în niciun punct de pe traseul de evoluție”, a arătat ministerul Apărării. Un incident aproape identic a avut loc joi seara: radarele au depistat ceea ce părea a fi o dronă, dar avioanele nu au văzut nimic. „Haideţi să vedem toată analiza celor de la Ministerul Apărării, dacă a fost o provocare cibernetică, fiindcă contactul vizual al piloţilor nu a existat cu drona în cauză”, a spus premierul Ciolacu, vineri. „E o problemă pentru că înseamnă că nu a mai avut capacitatea radarul să identifice obiectul respectiv, dacă a zburat la o înălțime foarte mică trebuie să fie adaptată legislația care să permită nimicirea dronelor care sunt încărcate cu explozibil, fie că survolează neautorizat spațiul aerian al României, chiar dacă din traiectorie n-ar rezulta o intenție ostilă”, a declarat la Pro TV generalul înrezervă Virgil Bălăceanu, fost șef al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

Cota unică și TVA cresc serios (sursa: Facebook/Gabriel Biriș)
Eveniment

Cota unică și TVA cresc serios

Cota unică și TVA cresc serios. Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României prevede creșterea cotei unice de impozitare la 16%, începând din 2025, față de nivelul actual de 10%. De asemenea, Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) va fi majorată la 21% din 2026. Informațiile au fost oferite de Gabriel Biriș, specialist în fiscalitate și partener la Biriș Goran, într-o declarație pentru AGERPRES. Cota unică și TVA cresc serios Biriș Goran a precizat: Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "Suntem într-o situaţie foarte delicată, noi, contribuabilii care trebuie să suportăm orice modificări ale legislaţiei fiscale, pentru că nu ştim la ce să ne aşteptăm. Niciunul dintre partidele principale nu a venit cu nişte măsuri concrete. Vorbesc doar de generalităţi: vom reduce cheltuieli, vom îmbunătăţi colectarea, vom reduce deficitul. În momentul de faţă este foarte greu de speculat. Este posibil să terminăm anul cu un deficit spre 8%, ceea ce înseamnă că discuţiile de acum de la Bruxelles, o scădere graduală a deficitului pe 7 ani, cu 0,7% pe an, ar putea să genereze o nevoie de ajustare mai mare în 2025 şi discuţia pe care o putem avea este dacă poate fi făcută doar prin creşterea unor taxe. O ajustare a deficitului cu 0,7% din PIB şi chiar de peste 1% din PIB poate fi extrem de uşor făcută fără nicio creştere de taxe." Teama de modificări Biriș a susținut că o ajustare cu 0,7% a deficitului şi chiar o dublare a acestei cifre ar trebui să diminueze teama că vor fi modificări extraordinare, precum creşterea TVA. "Dacă ne uităm în materialul apărut în presă şi care nu este unul oficial, pentru că nu a fost asumat, la indicatorii privind veniturile la buget şi structura acestora, de la pagina 14, vedem că la total venituri fiscale avem 16,2% din PIB estimat anul acesta, avem 17,2% la anul. Nu este o creştere care să ne îngrijoreze, numai că este un pic şocant faptul că avem o majorare de la 2,8% la 4% din PIB, adică de 1,2% din PIB, respectiv o creştere de venit de 40% la impozitul pe salarii şi venit. Oare să se pregătească să majore cota unică? Pentru că eu nu cred că au capacitatea să introducă o cotă progresivă de la anul. Eu cred că asta devine teama principală, creşterea impozitului pe venit. Să nu uităm că până în 2017 am avut 16%. Ea a fost scăzută de Dragnea la 10%, dar a fost scăzută ca să compenseze creşterea contribuţiilor. Mutarea contribuţiilor tot atunci s-a făcut. Iar ca să fi fost neutru transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, CSA trebuia să fie 21% şi ei l-au făcut 25%. CASS trebuia să fie 8,8% şi ei l-au făcut 10%. Şi ca să compenseze acest transfer de la bugetul de stat la bugetul de pensii, în special, ca să arate că au bani de majorarea pensiilor, au scăzut impozitul pe venit. Sarcina totală pe muncă a rămas la fel", a mai explicat Gabriel Biriş. Majorare "ciudată" Pe lângă toate acestea, specialistul în fiscalitate a menţionat că în Planul fiscal se vede "o majorare ciudată" la TVA, începând din 2026. "În 2024 la TVA avem 6,8% din PIB, în 2025 rămâne la fel, deci nu ne aşteptăm la schimbări, însă în 2026 creşte la 7,3%. Oare de ce? Avem o creştere de 0,5 puncte procentuale pe care dacă o raportăm la 6,8% e de 8%. An la an nu prea poţi să o faci, în actualul context, decât prin creşteri de taxe. De ce spun că în actualul context? Vedem că niciuna dintre măsurile luate în aşa zisa luptă cu evaziunea, nici recentele RO-e diverse, precum RO e-TVA, nu au dus la reducerea gap-ului de TVA, a fost constant, de peste 33%, uneori spre 40%. 6,8% reprezintă două treimi din ce se poate teoretic colecta. Eu cred că din 2026 creşte TVA. Gap-ul de TVA poate fi redus doar prin taxare inversă. Domnul ministru (ministrul Finanţelor, Marcel Boloş n.r.) la ultima întâlnire ne-a zis că 35% din gap-ul de TVA vine din frauda carusel, adică 3 miliarde de euro, şi încă pe atât din insolvenţe", a mai spus Gabriel Biriş. Impactul simțit pe consum În acest context, Biriş a susținut că ne putem aştepta la creşterea cotei unice la 16% din 2025 şi la majorarea TVA la 21% din 2026, iar impactul acestor două măsuri va fi simţit în special pe consum. Specialistul în fiscalitate echivalează impactul creşterii la TVA cu un punct procentual asupra consumului şi cu trei puncte procentuale la impozitul pe venit. Efectul se va simţi în special la oamenii cu venituri mici şi medii, însă mai puţin la cei cu venituri mari, apreciază acesta. De asemenea, el a adăugat că nu vede o problemă în privinţa implementării acestor măsuri, în condiţiile în care şi introducerea cotei unice de 16% s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă în data pe 29 decembrie.

Bucureștenii ar putea afla când vine următorul vehicul și cum este vremea Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Bucureștenii ar putea afla când vine următorul vehicul

Bucureștenii ar putea afla, în stația de autobuz, când vine următorul vehicul și cum este vremea, scanând un cod QR. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) pregătește un proiect pilot care presupune generarea unui cod QR unic amplasat în stație - pe un stâlp sau în adăpostul modular - care va deschide o pagină de internet de unde se pot afla informații despre veihculele care urmează să vină în respectiva stație. Bucureștenii ar putea afla când vine următorul vehicul și cum este vremea „Acest proiect presupune generarea unui cod QR unic amplasat pe stâlpul de identificare al stației respective sau pe adăpostul modular, care, la scanare, va deschide o pagină web cu informații de interes general (durata estimată până la sosirea următorului vehicul în acea stație, denumirea stației, data și ora, informații meteo)”, arată TBPI. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Însă instituția a lansat un sondaj on-line în care dorește să afle de la bucureșteni ce alte informații ar dori să le fie prezentate când folosesc acest cod QR. De exemplu, una din întrebări este: „Ce informații considerați că ar putea fi utile pentru a facilita transferul către alte moduri de transport?”. O altă întrebare este: „Considerați utilă afișarea informațiilor referitoare la posibilitatea de transfer către alte moduri de transport din apropierea stației vizate?”.

Șeful E.ON România nu susține plafonarea (sursa: Facebook/e.on)
Eveniment

Șeful E.ON România nu susține plafonarea

Șeful E.ON România nu susține plafonarea. Volker Raffel, CEO al E.ON România, a declarat sâmbătă că nu susține continuarea plafonării prețurilor la energie, subliniind că decizia privind evoluția prețurilor după eliminarea acestui plafon este una politică. Șeful E.ON România nu susține plafonarea Raffael a accentuat importanța ca statul să ofere sprijin doar clienților vulnerabili în contextul liberalizării pieței de energie. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Volker Raffel a declarat, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi ACUE: "Este o decizie politică care trebuie să urmeze, legată de ce se întâmplă cu plafonul. Noi ştim că avem şi clienţi care au greutăţi şi aceşti clienţi vulnerabili trebuie să fie sprijiniţi de stat. Asta este o politică socială şi trebuie să fie clar şi ce face Guvernul să sprijine şi vulnerabilii în viitor. Nu este treaba unui jucător sau a unei companii private să dea o politică socială, dar este sarcina statului. Din punctul nostru de vedere, dacă statul a intervenit în trecut, în momentul crizei naţionale sau internaţionale, continentale, să zicem, în acel moment a existat o justificare să se intervină cumva, dar în momentul de faţă nu mai există o justificare legală să intervii. Înseamnă, din punctul nostru de vedere, că un sprijin al statului trebuie să fi dat direct de stat la clienţi. Nu suntem de acord să continue plafonarea. (...) În momentul de faţă preţurile sunt plafonate până în martie. Dacă nu se întâmplă nimic, nu mai sunt plafonate începând cu aprilie. Dacă statul vrea să intervină din nou, este o decizie politică care nu este negociată cu noi, dar sperăm să fie luată în timp util, pentru că în momentul de faţă vedem o lipsă de predictibilitate legată de se întâmplă în piaţă. Nu este o problemă doar pentru noi, ci şi pentru clienţii noştri." Sprijin direcționat către clienții vulnerabili Volker Raffael a subliniat că nu este necesară o plafonare generalizată a prețurilor la energie, ci un sprijin social direcționat exclusiv către clienții vulnerabili. De asemenea, directorul E.ON a menționat că, în prezent, compania nu cunoaște prețul care va fi aplicat clienților începând din aprilie 2025, din cauza faptului că piața angro nu este încă pe deplin funcțională. "Şi atragem atenţia asupra faptului că nu sunt suficiente cantităţi ofertate pe piaţa angro. Şi de aceea am comunicat noi, E.ON, clienţilor noştri, şi am văzut că şi alţii au făcut acest lucru, că preţul încă nu este clar şi va fi comunicat atunci când va fi clar. (...) El depinde de preţul energiei electrice pe care o cumpărăm de la producătorii din România sau din piaţă şi, cum nu ştim preţul, în momentul de faţă, la care vom fi capabili să cumpărăm, nu pot să zic care va fi preţul final în viitor", a precizat Volker Raffel. Cantități insuficiente de energie Raffael a adăugat că pe piaţă nu sunt cantităţi suficiente de energie pentru a acoperi necesarul şi de aceea furnizorii propun statului o măsură intermediară, pentru a avea lichiditate pe piaţa de electricitate, la fel la gaze naturale. "În trecut a existat aşa ceva, un Gas Release Program se cheamă, care nu reglează preţul, dar obligă producătorii să ofere cantităţi în mod periodic şi întotdeauna să fie ceva disponibil pentru cei care cer. Şi propunem aceeaşi abordare şi pe piaţa de energie electrică. Nu vrem să ştim preţul, nu vrem ca statul să stabilească un preţ, dar vrem să ştim că şi în viitor vor fi disponibile cantităţi. (...) Până până acum producătorii nu au ieşit cu cantităţi, să le spun, semnificative de energie. Este o problemă şi aici mă refer la marii furnizori. Noi, dacă noi nu găsim energie electrică şi nu ştim preţul energiei, nu putem să oferim un preţ predictibil pentru clienţi", a punctat oficialul E.ON

Străbunic al Fiatului, înmatriculat la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Străbunic al Fiatului, înmatriculat la Iași

Străbunic al Fiatului, înmatriculat la Iași. În septembrie, cel mai vechi autoturism „old timer” înmatriculat în România a primit numere de Iași. Străbunic al Fiatului, înmatriculat la Iași Conform statisticilor Direcției Generale Permise și Înmatriculări, mașina, un Fiat 508C Balilla din iunie 1937, cu o putere de 24 kW și o capacitate cilindrică de 1089 cmc, a fost înmatriculată în județul Iași. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aceasta este cu o lună mai veche decât un alt autoturism de colecție, un Mercedes Benz 230 Cabrio B, înmatriculat la Brașov în aceeași lună. Balilla de la Iași face parte din aproape o mie de autoturisme second-hand înmatriculate în județ în septembrie, reprezentând 84% din totalul înmatriculărilor lunare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat (sursa: Facebook/Claudiu Târziu)
Eveniment

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat

Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat. Câteva mii de membri și susținători ai AUR s-au adunat sâmbătă după-amiază la Bistrița, la îndemnul liderului George Simion, pentru a protesta împotriva deciziei Biroului Electoral de Circumscripție nr.6 Bistrița-Năsăud de a respinge listele de candidați ale filialei județene pentru alegerile parlamentare. Mitingul AUR de la Bistrița, neautorizat Protestatarii au ajuns la Bistrița din întreaga țară, folosind autocare, microbuze și autoturisme, ocupând zona din fața clădirii Instituției Prefectului și a Biroului Electoral. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Deși manifestația nu a fost autorizată, aceasta a atras o prezență numeroasă de susținători ai partidului. Simion acuză influențe politice George Simion, însoțit de alți membri ai conducerii AUR, a acuzat implicarea președintelui PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, în decizia de respingere a candidaturilor AUR la alegerile parlamentare la nivel județean. Simion a declarat: „Nimeni nu ne oprește în cursa noastră pentru dreptate, nimeni nu ne oprește în cursa pentru Cotroceni. Nu acceptăm felul în care, într-o conspirație județeană, judecătorii sunt mână în mână cu reprezentanții partidelor politice.” Claudiu Târziu: "Un precedent periculos" Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a criticat decizia Biroului Electoral, descriind-o ca fiind „un precedent extrem de periculos” și subliniind că cei responsabili ar trebui să răspundă după alegeri. „Este un mesaj politic care ne-a fost dat, într-un moment extrem de critic... un partid parlamentar este scos din cursa pentru Parlamentul României. Așa ceva nu este admisibil sub niciun motiv,” a declarat Târziu. Contestația depusă în Instanță George Simion a anunțat că AUR a depus contestație în instanță împotriva deciziei Biroului Electoral, iar prima înfățișare este programată pentru luni, 21 octombrie. „Sperăm ca prietenii domnului Radu Moldovan din judecătorie să nu mai asculte de sfaturile lui Radu Moldovan,” a afirmat Simion. Marșul și scandările protestatarilor După mitingul din fața instituțiilor locale, protestatarii AUR au organizat un marș prin municipiul Bistrița, oprindu-se în fața sediului PSD și a Palatului Administrativ, scandând lozinci precum „PSD și PNL, aceeași mizerie” și „Jos mafia, sus patria”. Manifestanții au cerut libertate și alegeri corecte, exprimându-și nemulțumirea față de actuala situație politică. Nu au fost incidente majore Protestul s-a încheiat în jurul orei 15:30, fără a fi înregistrate incidente majore. Evenimentul a atras atenția asupra tensiunilor politice din Bistrița-Năsăud și a reacțiilor AUR față de decizia Biroului Electoral, pe fondul contestațiilor și procesului iminent.

Pablo González, jurnalist spaniol sau spion? (sursa: theguardian.com)
Eveniment

Pablo González, jurnalist spaniol sau spion?

Pablo González, jurnalist spaniol sau spion? Pablo González, un jurnalist spaniol cunoscut pentru accesul său în cercurile opoziției ruse, a fost arestat în 2022 sub acuzația de spionaj. Acuzațiile au generat dezbateri intense, iar mulți dintre foștii săi colegi se întreabă acum dacă i-a trădat. Pablo González, jurnalist spaniol sau spion? Jurnalistul Shaun Walker a povestit pentru The Guardian: Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „În martie 2014, în timpul anexării Crimeei de către Rusia, l-am întâlnit pe Pablo González, un jurnalist independent din Țara Bascilor. Era însoțit de un jurnalist ucrainean, care ne-a ajutat să pătrundem într-o bază militară ucraineană asediată. Am obținut înregistrări audio care demonstrau implicarea Rusiei în Crimeea, datorită lui González, însă după acea zi nu l-am mai văzut.” Arestarea și acuzațiile de spionaj La opt ani după întâlnirea din Crimeea, pe 28 februarie 2022, Pablo González a fost arestat în Przemyśl, Polonia, fiind suspectat de activități de spionaj pentru GRU, serviciul de informații militare al Rusiei. Autoritățile poloneze au sugerat că ar fi fost un agent sub acoperire, cunoscut sub numele de „Pavel”. Cu toate acestea, familia și prietenii săi din Spania au susținut că nu și-a ascuns niciodată originile rusești. Schimbul de prizonieri din 2024 În august 2024, un schimb major de prizonieri a avut loc la aeroportul din Ankara, unde Rusia a eliberat mai mulți prizonieri politici, inclusiv jurnaliști occidentali. În schimb, un grup de ruși reținuți în Occident, inclusiv Pablo González, s-au întors în Rusia, fiind întâmpinați de Vladimir Putin. Această apariție alături de Putin a zguduit convingerile unora dintre susținătorii săi privind nevinovăția sa. Îndoieli și întrebări rămase După arestare, autoritățile poloneze nu au făcut publice dovezi clare împotriva lui González, ceea ce a ridicat întrebări despre legitimitatea acuzațiilor. Avocatul său, Gonzalo Boye, a criticat detenția prelungită fără un proces clar, susținând că lipsa probelor arată slăbiciunea cazului. În același timp, relatările despre legăturile sale cu agenți ai GRU și posibilele misiuni de spionaj au continuat să alimenteze speculațiile. Spion sau jurnalist autentic? Mulți foști prieteni și colegi se întreabă dacă González era un jurnalist autentic, prins în mijlocul unui context geopolitic complex, sau un agent recrutat de serviciile rusești pentru a obține informații din interiorul opoziției ruse. Până în prezent, singurul care poate clarifica adevărul este chiar Pablo González, dar acesta nu a oferit încă un interviu complet care să răspundă întrebărilor care îi înconjoară cazul.

Cathedral Plaza va putea fi demolată (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Cathedral Plaza va putea fi demolată

Cathedral Plaza va putea fi demolată. Cathedral Plaza urmează să fie demolată, după ce Curtea de Apel București a respins vineri definitiv cererea de intrare în legalitate a clădirii, a anunțat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Cathedral Plaza va putea fi demolată Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat într-o conferință de presă susținută în fața imobilului. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat azi pe ultimul dosar care ar fi putut să împiedice demolarea Cathedral Plaza şi a respins cererea de intrare în legalitate a acestei clădiri definitiv. Asta înseamnă că, după câteva formalităţi juridice, această clădire va fi demolată, în baza dispoziţiei pe care am semnat-o acum doi ani. Este un proces care a început acum 18 ani, printr-o autorizaţie despre care toată lumea ştia că este nelegală. Beneficiarul autorizaţiei s-a crezut şmecher, aşa cum se cred şmecheri mulţi investitori din ziua de azi”. Costurile și litigiile din jurul demolării Primarul Capitalei a estimat că litigiile legate de Cathedral Plaza au costat până acum între 30.000 și 40.000 de lei. „Am dat o dispoziţie de demolare în 2022. Proprietarul clădirii a atacat-o în instanţă şi cu anulare şi cu suspendare. Instanţele au suspendat executarea acelei dispoziţii, deci, noi, în momentul acesta, nu putem să venim să demolăm, pentru că actul pe care l-am dat este suspendat de instanţă, dar singurul motiv pentru care instanţa a suspendat a fost că există un litigiu de intrare în legalitate şi atunci, ca să fim precauţi, aşteptam finalizarea litigiului de intrare în legalitate. (...) Această chestiune nu mai există, începând de azi, deci o să reluăm repede, la tribunal, litigiul cu privire la acel act. Probabil că ei vor face recurs. (...) Probabil într-un an de zile o să avem o decizie definitivă pe acea dispoziţie şi vom începe demolarea”, a explicat primarul. Conform estimărilor lui Nicușor Dan, costul demolării Cathedral Plaza se situează între cinci și opt milioane de euro. „O să fie plătit de Primăria Capitalei, aşa cum a spus instanţa, şi o să fie solicitat de la Primăria Sectorului 1, pentru că primarul Sectorului 1 a eliberat autorizaţia nelegală. Mai departe, Primăria Sectorului 1 se poate îndrepta împotriva domnului Chiliman, împotriva arhitectului-şef de atunci, ca să recupereze banii”, a adăugat edilul Capitalei.

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război (sursa: Facebook/Cătălin Predoiu)
Eveniment

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război. După încheierea războiului, România este pregătită și capabilă să joace un rol important în reconstrucția Ucrainei, a afirmat ministrul Afacerilor Interne în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko. România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții semnificative și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Poziția geografică a României oferă un avantaj strategic în această privință, a subliniat ministrul român, conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Relațiile bilaterale Vizita ministrului ucrainean de interne în România a fost prima de acest fel după mai mult de 20 de ani. Aceasta a coincis cu aniversarea unui an de la prima ședință comună a guvernelor din România și Ucraina, un alt moment semnificativ în relația dintre cele două țări. Cooperare în combaterea criminalității Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat întărirea colaborării în domenii de interes comun, precum combaterea traficului de persoane, droguri, arme, migrația ilegală și cooperarea polițienească. S-a pus accent pe schimbul de informații și pe colaborarea pentru îmbunătățirea siguranței publice în contextul războiului din Ucraina, precum și pe intervenția în situații de urgență și gestionarea fluxului de persoane la frontieră. Ministrul Klymenko a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă de la începutul războiului și a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară refugiaților ucraineni. Acord pentru cooperare în situații de urgență La finalul discuțiilor, cei doi miniștri au semnat un Acord important privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență. Acest document stabilește cadrul juridic necesar pentru ca România și Ucraina să colaboreze în cazul unor situații de urgență, permițând trimiterea de echipe și echipamente de ajutor, desfășurarea de operațiuni de salvare și schimbul de expertiză. Sprijin pentru refugiați România a fost un sprijin important pentru refugiații ucraineni, asigurând ajutor imediat celor peste 10 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara de la începutul conflictului. Dintre aceștia, peste 82.000 au rămas pe teritoriul României, iar 146 au solicitat azil. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat necesitatea unei politici pe termen lung pentru integrarea refugiaților ucraineni în societatea românească, care să depășească ajutorul acordat în perioada de război. Aceasta va implica măsuri coerente de integrare socială, economică și culturală, pentru a asigura o tranziție reușită și pentru a consolida comunitatea ucraineană din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră