sâmbătă 31 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10410 articole
Eveniment

VIDEO Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni. El s-ar fi aflat la 1,3 km de pozițiile ruse

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a filmat, azi, la Kupiansk, orașul pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum trei săptămâni. Potrivit unor observatori independenți, el s-ar fi aflat, la momentul filmării, la doar 1,3 km de pozițiile rusești și la 0,5 km de zona gri a frontului.  Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Vladimir Putin a susținut din noiembrie că localitatea este sub ocupație rusă, iar la 2 decembrie invita presa în acest oraș.   Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni „Astăzi, sunt în sectorul Kupiansk, cu războinicii noștri care rezolvă problemele Ucrainei aici. Rușii au continuat să vorbească despre Kupiansk – realitatea vorbește de la sine. Am vizitat trupele noastre și i-am felicitat. Mulțumesc fiecărei unități, tuturor celor care luptă aici, tuturor celor care distrug ocupantul. Astăzi, obținerea rezultatelor pe front este crucială pentru ca Ucraina să poată obține rezultate în diplomație. Exact așa funcționează: toate pozițiile noastre puternice din țară se traduc în poziții puternice în negocierile de încetare a războiului.   Mulțumesc fiecărui războinic! Sunt mândru de tine! Și mulțumesc tuturor Forțelor Terestre – astăzi este ziua voastră exclusiv. Vă mulțumesc, băieți!   Slavă Ucrainei!”, a spus Zelenski în mesajul său.    Puțin după vizita lui Zelenski pe front, Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, a scris, pe X/Twitter: „ISW continuă să considere că linia frontului din Ucraina nu se confruntă cu un colaps iminent. Putin a organizat mai multe întâlniri cu comandanții militari ruși în ultimele săptămâni pentru a exagera în mod fals afirmațiile privind avansul rușilor în diferite sectoare ale frontului, inclusiv în direcția Kupyansk din estul regiunii Harkov, în direcția Vovchansk din nordul regiunii Harkov, în direcția Pokrovsk din regiunea Donețk și în direcția Hulyaipole din estul regiunii Zaporijia. Acești oficiali au făcut afirmații exagerate cu privire la avansurile înregistrate în cadrul fiecărei întâlniri, iar bloggerii militari ultranaționaliști ruși au respins multe dintre aceste afirmații ca fiind exagerate. Kremlinul încearcă să utilizeze aceste afirmații pentru a prezenta victoria militară rusă în Ucraina ca fiind inevitabilă, astfel încât Occidentul să înceteze să mai sprijine Ucraina și să o împingă să capituleze în fața cererilor Rusiei”.     

VIDEO Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni. El s-ar fi aflat la 1,3 km de pozițiile ruse
Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia
Eveniment

Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD. Primea diurnă și chirie, deși avea vilă în Mogoșoaia

Cine va ancheta Recorder, la solicitarea CSM: în fruntea Inspecției Judiciare se află o judecătoare, Roxana Petcu, care a fost cercetată de DNA alături de Florentin Pandele, și este soție de demnitar apropiat PSD. Potrivit declarației de avere din 2024, ea primea bani de transport, diurnă și chirie - 113.341 de lei - deși avea vilă de 150 mp în Mogoșoaia. Vila pare să fi fost închiriată, fiindcă în declarația de avere apare uriașa sumă de peste 176.000 lei din „închiriere”, iar acesta este singurul imobil declarat de această familie. Cei doi mai dețin un BMW X1, un Mercedes SLK -un model sport - și un Volkswagen Golf. Citește și: Șefa Curții de Apel București a încălcat legea când a difuzat o înregistrare audio dintr-un proces Roxana Petcu are un doctorat la Academia de Poliție, fiind acuzată că l-a plagiat.  Cine va ancheta Recorder: judecătoare care a fost cercetată de DNA, soție de demnitar PSD Ea a fost anchetată de DNA, alături de Florentin Pandele, pentru retrocedarea, în 2005, a unui teren de 26 de hectare, chiar în cartierul ANL Henri Coandă. Omul de afaceri căreia i-a retrocedat terenul, Ioan Radu Fotino, a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru înșelăciune. DNA a acuzat-o pe Petcu că nu a verificat documentele din dosar când a acceptat ca terenul să fie retrocedat și a ignorat o contraexpertiză. Însă acuzațiile au fost clasate. G4Media scrie că soluția de clasare nu se mai găsește în arhiva DNA. Soțul ei, Adrian Petcu, a fost definit de presă drept un apropiat al fostului ministru de Interne Carmen Dan, care l-a pus secretar de stat. Premierul Dăncilă l-a dat afară din acest post. Din 2022, este subsecretar de stat la Interne. Adrian Petcu a mai fost și prefect de Ilfov - numit în aprilie 2015 de guvernul Ponta - și de București, din mai 2017, când Liviu Dragnea conducea PSD.  Sub conducerea ei, Inspecția Judiciară a luat măsuri împotriva magistraților care dădeau condamnări dure sau criticau starea Justiției. Printre cei sanționați de Inspecția Judiciară s-au aflat: judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București (CAB), care a fost exclusă de cinci ori din magistratură de Secția pentru judecători a CSM ca urmare a dosarelor disciplinare deschise de Inspecția judiciară condusă de Roxana Petcu Judecătoarea Nadia Guluțanu, tot de la CAB, a primit cinci sancțiuni din partea CSM ca urmare a dosarelor disciplinare instrumentate de Inspecția Judiciară condusă de Roxana Petcu: patru excluderi din magistratură și o suspendare pe o perioadă de 6 luni. Ea și Panioglu l-au condamnat pe fostul preşedinte al CNAS, medicul Lucian Duță, la 6 ani de detenţie pentru luare de mită.  În calitate de inspector la IJ, Roxana Petcu a anchetat-o pe judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, cea care a dezvăluit reţelele din magistratura locală. Ulterior, Secţia pentru judecători a CSM a decis excluderea din magistratură a Crinei Muntean, iar apoi Înalta Curte a modificat sancțiunea de excludere din magistratură în reducerea salariului cu 25 la sută timp de 3 luni. Azi, CSM a anunțat: „Faţă de aspectele difuzate public în mass media, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări în raport cu aspectele semnalate în materialul de presă difuzat de Recorder”. 

Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea
Eveniment

Șefa Curții de Apel București, Liana Arsene, facultate la Craiova, CV modest, urmașa lui Savonea

Șefa Curții de Apel București, Lianei Arsene, a studiat la facultatea de drept din Cariova, Nicolae Titulescu, are un CV modest și este urmașa lui Savonea la conducerea acestei instanțe. O biografie a Lianei Arsene este de negăsit pe site-ul Curții de Apel. Citește și: Urmează un măcel al Inspecției Judiciare împotriva magistraților care au vorbit împotriva găștii Savonea, avertizează o judecătoare Șefa Curții de Apel București, facultate la Craiova, CV modest Doar portaljust.ro are un mic CV, pe o listă cu „informații relevante” despre judecători de la Tribunalul Teleorman care au ajuns la Curtea de Apel București.  Potrivit acestui document, Arsene a studiat la facultatea Nicolae Titulescu de la universitatea din Craiova, unde și-a luat licența în 2002 - dar nu se știe când s-a născut, unde și ce liceu a urmat. A fost avocat pentru foarte puțin timp, iar din 2004 este judecătoare. Înainte de a ajunge la București, cea mai importantă funcție a fost de vicepreședinte a Tribunalului Teleorman. În 2016, a ajuns la Curtea de Apel București, iar în 2023 a fost numită președinte interimar al acestei curți, în locul Liei Savonea, care fusese promovată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe site-ul Curții de Apel, nu se mai publică hotărâri de colegiu din 2022. 

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București. Oameni în stradă și la Iași
Eveniment

Un nou protest împotriva găștii Savonea, de data aceasta în Piața Victoriei din București. Oameni în stradă și la Iași

Aproximativ o mie de persoane protestează, joi seară, în Piața Victoriei din București, după dezvăluirile prezentate în documentarul Recorder despre problemele grave din sistemul de justiție. „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie” Manifestanții afișează pancarte cu mesaje precum: „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiție, nu corupție”, „Mă sună Lia. Mergem la pușcărie”. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Protestatarii scandează: „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Savonea, demisia”, „Jos Predoiu”. Totodată, aceștia cer demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Este a doua seară consecutivă de proteste, după ce miercuri câteva mii de persoane au manifestat în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București și la Palatul de Justiție din Cluj-Napoca. Și la Iași s-au strâns câteva sute de oameni în Piața Unirii. „Scoateți corupția din justiție” Evenimentul „Scoateți corupția din justiție” a fost anunțat pe Facebook, în contextul apariției documentarului Recorder, care expune o serie de nereguli grave din interiorul sistemului judiciar. Organizatorii au transmis că „Documentarul Recorder a arătat cum corupția a pus stăpânire pe Justiție. Iar politicienii care au votat legile justiției au făcut posibil acest lucru. Este timpul să le spunem că situația a devenit intolerabilă și că a venit momentul ca politicienii care susțin că vor un stat de drept, dar și oamenii onești din Justiție, să remedieze lucrurile.” Mărturia judecătorului Beșu Documentarul Recorder prezintă mărturii ale unor procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, privind modul în care conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod repetat complete de judecată pentru a obține soluții favorabile în dosare de corupție. Printre cauzele menționate se numără cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu. Judecătorul Laurențiu Beșu, mutat prin delegare de la Tribunalul Giurgiu, afirmă că a fost scos din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran pentru că „nu se mai dorea” să facă parte din acesta. „Lebăda neagră” Raluca Moroșanu Declarațiile sale au fost confirmate public de judecătoarea Raluca Moroșanu, care a intervenit la începutul conferinței de presă organizate de conducerea Curții de Apel București: „Am venit aici ca să-l susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a spus el acolo este adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. (…) Suntem terorizați pur și simplu, cu acțiuni disciplinare și cu tot ce știți dumneavoastră că ni se întâmplă. (…) Am fost toată viața mea magistrat. Colegii din țară mă cunosc. Și ei vor ști că nu mint.”

Înmatricularea digitală a autoturismelor se face la ghișeu și la poștă
Eveniment

Înmatricularea digitală a autoturismelor se face la ghișeu și la poștă

Serviciul Regim Permise și Înmatriculări din Iași continuă să funcționeze cu proceduri birocratice care par desprinse din altă epocă.  La ghișeu, cu repetiție Ieșenii așteaptă adesea săptămâni întregi pentru o programare la ghișeu și sunt nevoiți să revină de mai multe ori pentru acte care, în mod normal, ar putea fi gestionate online. Citește și: 22 decembrie 2025: Nicușor Dan va sta la o discuție „fără limită de timp” cu magistrații care vor să reclame problemele din Justiție Problemele persistă din cauza lipsei de interconectare între instituții și a unor proceduri care mențin dependența de prezența fizică: pentru a activa un cont pe platforma națională trebuie mers la ghișeu, iar certificatul de înmatriculare ajunge exclusiv prin poștă — uneori cu întârzieri sau pierderi. În București funcționează un program pilot care a introdus câteva soluții digitale, însă implementarea lor la nivelul județului Iași înaintează lent. Continuarea, în Ziarul de Iași.

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă
Eveniment

VIDEO Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a sunat la vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, și i-a transmis șefei Curții de Apel, Liana Arsenie, prin Tudor, ce să le spună ziariștilor, în timpul conferinței de presă. Recorder a publicat pe Facebook momentul în care Ionela Tudor îi spune lui Arsenie, în timpul conferinței de presă, că o sună Savonea. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea a sunat și i-a transmis șefei Curții de Apel ce să le spună ziariștilor În foarte scurt timp, Ionela Tudor se întoarce și-i transmite, șoptit, lui Arsene: „Este exclus ca Predoiu să fi intervenit, nu a sugerat...”, se aude foarte încet, în înregistrare, la secunda 56.  „Avem dovada că Lia Savonea, șefa Înaltei Curți, își exercită puterea din umbră asupra conducerii Curții de Apel București! În documentarul Recorder, mai mulți magistrați vorbesc despre faptul că Lia Savonea este văzută ca un „conducător absolut al sistemului" și că un exemplu este faptul că și-a păstrat influența asupra conducerii Curții de Apel București, „pe care o conduce prin proxy (n.r. - interpuși)".   Astăzi, tocmai în conferința de presă în care conducerea Curții de Apel a ieșit să spună că informațiile din documentarul Recorder sunt „manipulări", s-a petrecut un moment incredibil, care arată că Lia Savonei a trimis indicații chiar în timpul conferinței. Ionela Tudor, vicepreședinta instanței, i-a șoptit președintei Liana Arsenie: „Mă sună Lia, mă duc să vorbesc", după care a ieșit din sală. S-a întors în scurt timp și i-a șoptit Lianei Arsenie ce să răspundă. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei”, a scris Recorder.   

Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul
Eveniment

Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul

Ce o diferențiază pe judecătoarea Raluca Moroșanu, cea care a spus că Recorder are dreptate, de colegii ei: în declarațiile de avere nu apar suplimente salariale obținute prin procese cu statul.  Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Ce o diferențiază pe judecătoarea care a spus că Recorder are dreptate de colegii ei De obicei, sumele obținute de judecători după ce au dat statul în judecată pentru un salariu mai mare apar în declarația de avere în dreptul mențiunii „diferențe salariale”. De exemplu, în declarația de avere din 2024, Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București, menționează „diferențe salariale” de 47.892 de lei (anul fiscal fiind 2023). Aceste diferențe salariale se plătesc eșalonat pe mai mulți ani. Vicepreședinta Curții de Apel București Adomniței Sabina - soția fostului președinte al Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței (PNL) - a încasat diferențe salariale de 20.943 lei, potrivit declarației de avere din 2024.  Raluca Morșanu nu menționează că ar fi încasat astfel de sume. În declarația de avere apare salariul net, anual: 254.616 în anul fiscal 2021, 249.349 lei, net, în 2022, și 287.144  lei, net, în 2023.  Nici in 2020 nu pare să fi incasat „diferente salariale”.  Ea nu menționează nici un fel de alte venituri salariale.  „Sunt judecător la secția 1 penală cu 26 de ani de magistratură. Am venit aici ca să îl susțin pe colegul Laurențiu Beșu și să spun că tot ce a declarat este adevărat. Dacă va fi contrazis este o minciună. Conducerea nu ne ajută de nici un fel. Suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare. O situație toxică și încordată. Nu am fost nici ofițer acoperit, nici la doi și un sfert, am fost toată viața magistrat. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus judecătoarea Moroșanu, azi, întrerupând conferința de presă a președintei Curții de Apel, Liana Arsene.  Pe portalul instanțelor de judecată ea apare în două litigii pentru „drepturi salariale”, alături de alte persoane, dar ambele procese - unul la Curtea de Apel Pitești și altul la Tribunalul Dâmbovița, încheiate în 2022, respectiv 2023 - au fost pierdute, iar solicitarea respinsă. Procesul din 2023, de la Tribunalul Dîmbovița, nu se referă la drepturi salariale, ci la plata unor sume pentru pilonul II si pilonul III de pensii. În procesul de la Curtea de Apel, ea și un grup de alți judecători cereau un spor, dar cererea a fost respinsă. 

Savonea cu mâncăruri alese se ține: ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă
Eveniment

Savonea cu mâncăruri alese se ține: ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă

Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu mâncăruri alese se ține: Radu Popa, care lucrează la CNSAS, scrie pe Facebook ce s-a servit la dezbaterea ICCJ cu societatea civilă. El a preluat aceste informații din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, SEAP. Citește și: Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț Savonea cu mâncăruri alese se ține „Hai, băi, sărakilor din societatea civilă, ăia de nu v-ați dus ieri să vă-ntâlniți cu mătrăguna de la ICCJ, să vedeți ce ați ratat: «Preparate reci de tip finger food: Canape cu somon fume si guacamole Canape cu vita si fresh de legume Canape cu pui si tzatziki Caprese lollipop cu tofu – vegan/post Canape cu ciuperci si fresh de legume – vegan/post Mini croissant cu branza de capra si pomodori secchi Pui crispy Pernite de gouda pane Cartofi hash brown – vegan/post Salata cu vita, blue chesse si dressing light de piper Hummus traditional – vegan/post Pita mediteraneana»   Hai, să vă aud că n-are Lia Savonea gusturi rafinate.  Și nici n-a costat mult: 6.540 lei, TVA inclus, fmm”, a scris Radu Popa, pe Facebook.    Citește și: Încă o mărturie publică din sistemul corupt al Liei Savonea: o fostă judecătoare descrie metodele de manipulare a dosarelor penale până la prescriere   Dezbaterea la care se referă a fost intitulată „Cum aparam statul de drept? Justitia si societatea civila in dialog” și la ea a participat și Lia Savonea. Dezbaterea s-a desfasurat la 9 decembrie 2025, la sediul ICCJ.

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț
Eveniment

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder - propunerile lui Cristi Danileț

Ce trebuie să facă președintele Nicușor Dan și premierul Bolojan după documentarul Recorder: fostul judecător Cristi Danilet le-a trimis scrisori deschise, publicate pe Facebook, în care le explică în ce mod pot acționa. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT De exemplu, lui Nicușor Dan îi recomandă să convoace CSM și să ceară „investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție”.  Lui Ilie Bolojan îi propune să-l schimbe pe ministrul justiției Radu Marinescu: „nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât”. Ce trebuie să facă președintele și premierul după documentarul Recorder Ce i-a scris Danileț lui Nicușor Dan:  „Domnule președinte Nicușor Dan, iată ce aveți de făcut: - convocați de urgență CSM! - mergeți și prezidați ședința! - cereți investigații disciplinare și penale pentru problemele grave din justiție!   Vă reamintesc aceste probleme, așa cum au tot fost expuse de magistrați curajoși începând cu anul 2017 și culminând cu cei din reportajul Recorder: dosare împărțite preferențial la parchete și la instanțe; ordine date procurorilor de a soluționa cauze într-un anumit fel; delegări cu dedicație făcute de președinții de curți de apel pentru oamenii fideli; detașări și transferuri făcute cu dedicație de CSM pentru a scoate judecători din cauze importante; anchete disciplinare făcute abuziv de Inspecția Judiciară cu privire la aspecte de viață privată; judecăți disciplinare făcute de tabăra din CSM alcătuită din 8 judecători care au încălcat legea cu rea credință în cazul mai multor judecători; redeschiderea ilegală prin recurs în casație a mai multor dosare penale și albirea infractorilor dovediți în mod definitiv de instanțele de fond; reluarea în întregime a cercetării judecătorești în multiple dosare cu miză, ca urmare a schimbării judecătorilor din complet, deși acest lucru nu este prevăzut în nicio normă legală, fiind o interpretare abuzivă a jurisprudenței CEDO; lipsa dosarelor privind judecătorii și procurorii corupți; dosare prescrise în mod imputabil unor magistrați: dosare nemotivate si amanari de pronunțare timp de ani de zile   Domnule Președinte, amintiți-le magistraților corecți că sunteți alături de ei, recunoașteți-le meritele și eforturile depuse constant!   În același timp, nu-i judecați pe cei fără curaj: sistemul conceput în ultimii ani e sufocant pentru un magistrat cinstit, nu mai are timpul și energia pentru luptele interne. Însă fiți aspru cu cei care au deraiat de la misiunea sistemului de justiție și l-au luat „pe persoană fizică”: justiția fără dreptate e doar funcționăreală, judecătorii cu minte, dar fără inimă, sunt doar birocrați; iar cei care interpretează legea cu viclenie pentru a proteja infractorii sunt complici la ilegalități.   Magistratura e nobilă și magistrații corecți trebuie prețuiți, însă cei puțini care au dezonorat-o trebuie înlăturați. Sunt 8 ani de când durează această situație. E de ajuns!”   Radu Marinescu și Bogdan Mateescu, out   Ce i-a propus fostul judecător premierului Bolojan:   „Domnule prim-ministru,   Vă știu un om hotărât, care combate de ani abuzurile din administrație. Este timpul să vă aplecați și asupra justiției. Iată ce aveți de făcut:   - schimbați-l pe ministrul justiției Radu Marinescu; nu are nicio treabă cu administrarea justiției, e doar un avocat de provincie devenit cunoscut pe spatele unui politician din Craiova și atât; - trimiteți-l acasă pe secretarul general al MJ, judecătorul Bogdan Mateescu, scriitorul de mesaje facebok-iste de adolescent revoltat. Un judecător trebuie să facă carieră în instanță, nu să împartă hârtii funcționarilor ministeriali; - vă ofer soluția pentru a rezolva problema banilor pentru români în 24 de ore: decideți că infracțiunile de corupție nu se prescriu, așa cum s-a procedat în cazul omorurilor și al violurilor; - vă propun o nouă abordare în problema pensiilor magistraților și v-o spun în modul cel mai serios: problema nu este cu cei care au plecat din sistem și au pensii speciale, ci cu o parte din cei care au rămas deși au vârsta de pensionare și au făcut „pact cu Diavolul”: au intrat în rețelele de influență care și-au făcut un scop din redeschiderea dosarelor penale pentru a-i face scăpați pe marii infractori ai țării. Nu e drept ca din cauza accidentelor din justiție să sufere un întreg corp profesional!   Domnule prim-ministru, Justiția este absolut necesară într-o societate democratică!   Magistrații cinstiți trebuie prețuiți și apărați. Când caracatița judiciară coordonată de la nivelul secției de judecători a CSM și al conducerii ICCJ atacă magistrații onorabili, nu ultimii trebuie vizați de politicile guvernamentale, ci primii.   Când în Justiție gravitatea lucrurilor este uriașă, CSAT nu poate asista pasiv. Vorbiți cu Președintele țării și faceți ceea ce este de făcut și e doar la îndemâna dvs. Opriți injustiția din Justiție!”. 

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder despre procese trucate
Eveniment

Proteste la București și Cluj după documentarul Recorder despre procese trucate

Proteste ample au avut loc miercuri seară atât în București, cât și la Cluj-Napoca, după publicarea documentarului Recorder care expune nereguli grave din sistemul judiciar. Sute de oameni au ieșit în stradă cerând independența justiției, demisii la vârful instituțiilor și încetarea influențelor politice asupra magistraturii. Protest în Capitală Câteva sute de persoane au protestat miercuri seară în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București, ca reacție la dezvăluirile din documentarul Recorder privind nereguli din sistemul judiciar. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Corupția sufocă magistratura”, „Schimbarea vine prin implicare” și „Cât ne mai chinuim să fim stat european”. Printre scandări s-au auzit „Justiție, nu mafie”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Jos Predoiu” și „Integritate, nu complicitate”. Protestatarii au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, precum și a ministrului Justiției, Radu Marinescu. Mobilizarea online: „Independența justiției este în pericol” Evenimentul „Protest pentru independența justiției” a fost anunțat pe Facebook în aceeași zi, după publicarea documentarului Recorder. Organizatorii susțin că independența justiției este grav amenințată, cu efecte negative asupra democrației. Mesajul public transmis pe pagina de Facebook solicită modificarea legislației pentru prevenirea abuzurilor, inclusiv eliminarea prescripției pentru faptele de corupție și eliminarea posibilității ca magistrații să-și aleagă procurorii. Organizatorii afirmă că protestul oferă sprijin moral magistraților integri, care ar fi intimidați de practicile administrative actuale. Proteste și la Cluj: cereri pentru o justiție independentă Manifestații similare au avut loc miercuri seară și la Cluj-Napoca, unde câteva sute de persoane s-au adunat în fața Palatului de Justiție. Unul dintre organizatori, Siritaru Vlad Cristian, a declarat că protestul este o reacție la informațiile dezvăluite de Recorder și la modul în care funcționează sistemul judiciar: „Vrem ca oamenii competenți să ajungă în funcții de conducere, nu mai vrem presiune politică asupra parchetelor și instanțelor”. Mesaje și revendicări în stradă La Cluj, protestatarii au afișat mesaje precum „Deșteaptă-te, române” și au scandat „Predoiu, demisia”, „Jos labele de pe justiție”, „Justiție, nu prescripție” și „Savonea, demisia”. Alte mesaje l-au vizat pe primarul Capitalei: „Nicuşor, ocupă-te de marea corupție”. Participanții au anunțat că vor organiza și alte acțiuni în perioada următoare, pentru a-și exprima în continuare susținerea față de necesitatea unei justiții independente în România.

Apele Române, vina principală pentru criza apei din Prahova (raport preliminar Mediu)
Eveniment

Apele Române, vina principală pentru criza apei din Prahova (raport preliminar Mediu)

Raportul preliminar întocmit la solicitarea ministrei Mediului, Diana Buzoianu, privind situația de la Barajul Paltinu, evidențiază probleme grave de comunicare, coordonare și gestionare a operațiunilor între toate instituțiile implicate: Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, operatorul Exploatare Sistem Zonal Prahova și Administrația Națională „Apele Române”. Concluzia principală: întârzierile, lipsa informărilor și nerespectarea procedurilor au dus la întreruperea alimentării cu apă pentru populația și industria din Prahova și Dâmbovița. Probleme identificate la ABA Buzău–Ialomița Raportul arată că la 17 iunie 2025, în timpul manevrei de deschidere a vanei GF2, jetul de evacuare a apei s-a diminuat până la oprire, din cauza unei obturații pe canalul de aducțiune. Citește și: Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT S-a decis apoi scăderea nivelului apei până la cota 620 mdM, conform unui program estimat pentru perioada 21 iulie – 31 octombrie 2025. Ulterior, în urma unei inspecții subacvatice cu ROV, a fost stabilită necesitatea reducerii nivelului până la cota 603–604 mdM. Cu toate acestea, ABA Buzău–Ialomița nu a informat operatorul Exploatare Sistem Zonal Prahova despre acțiuni și riscuri, inclusiv cel privind creșterea turbidității apei. Nerespectarea obligațiilor de informare și planificare La întâlnirea din 22 octombrie 2025, s-a stabilit elaborarea unui program detaliat de scădere a nivelului până la cota 605 mdM și informarea tuturor utilizatorilor din aval. Raportul arată că aceste documente nu au fost puse la dispoziția autorităților, iar ABA nu a informat nici administrațiile locale despre riscuri și lucrări. De asemenea, ABA Buzău–Ialomița nu a solicitat prognoze hidrologice și meteorologice de la ANM și INHGA pe perioada operațiunilor, ceea ce a complicat gestionarea situației în contextul avertizărilor cod galben și cod portocaliu din 27–28 noiembrie 2025. Lucrările au fost întârziate până în sezonul rece Deși incidentul la golirea de fund GF2 a fost constatat în 17 iunie 2025, iar documentele tehnice au confirmat problema în iulie, scăderea nivelului apei necesară intervențiilor a fost întârziată până în sezonul rece, marcând o gestionare deficitară cu risc meteorologic și hidrologic ridicat. Raportul menționează și lipsa verificărilor efectuate de ABA Buzău–Ialomița la SC ESZ Prahova privind respectarea Autorizației de gospodărire a apelor din 2023. Deficiențe majore la Exploatare Sistem Zonal Prahova Deși în 22 octombrie 2025 operatorul a fost avertizat asupra riscului de creștere a turbidității, SC Exploatare Sistem Zonal Prahova nu a informat distribuitorii de apă despre potențialele probleme. Operatorul nu a asigurat rezervele necesare de apă pentru Stația de tratare Voila, încălcând prevederile Convenției de exploatare, care stabilește rolul Bazinului Lunca Mare ca tampon în situații de viitură. Raportul subliniază și nerespectarea Autorizației de Gospodărire a Apelor, care impune întreținerea instalațiilor, monitorizarea zilnică în condiții de precipitații și informarea imediată a autorităților în caz de neajunsuri. Probleme în activitatea Administrației Naționale „Apele Române” ANAR, administratorul barajului, a prelungit în mod repetat contractul de operare semnat în 2013 cu SC Exploatare Sistem Zonal Prahova, deși nu a efectuat verificări periodice ale bunurilor aflate în gestiunea operatorului, așa cum prevede contractul. Raportul evidențiază faptul că ANAR nu a fost informată asupra riscului de sistare a alimentării cu apă, deși avea obligația de a coordona intervențiile și de a monitoriza modul de exploatare. Lipsă de coordonare la toate nivelurile Raportul concluzionează că Administrația Națională „Apele Române” nu a coordonat eficient activitățile de intervenție pentru remedierea incidentului de la Barajul Paltinu. Deficiențele cumulate ale ABA Buzău–Ialomița, SC Exploatare Sistem Zonal Prahova și ANAR au contribuit la agravarea situației și la întreruperea alimentării cu apă în două județe.

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT
Eveniment

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder, se cere intervenția CSAT

Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder: într-un comunicat al acestei instanțe se cere intervenția CSAT împotriva judecătorului  Beşu Ionel Laurenţiu, cel care a vorbit cu ziariștii. Curtea de Apel mai afirmă, în acest comunicat asumat de Biroul de informare și relații publice, dar nesemnat, că Beșu face afirmaţii „denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică”.  Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Comunicatul reamintește ceea ce se știa de multă vreme, nefiind secret: că Laurențiu Beșu a lucrat la structura de informații a ministerului de Interne. Reacție extrem de nervoasă a Curții de Apel București la documentarul Recorder Vă prezentăm integral comunicatul Curții de Apel:  „Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale. 1. Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare. Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică. Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestația și competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început. Mai mult decât atât, soluţia pe care o critică judecătorul Beşu Ionel Laurenţiu care arată că, urmare a stabilirii competenţei de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, învederăm două aspecte: - judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale. Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o  eventuală schimbare  de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită; - încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite. A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă, ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă? 2. Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta  a  activat anterior timp de 5 ani ca  ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (...)  Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie — sau să fi fost — agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:  Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:   - în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, - care au fost atribuțiile reale, - ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, - dacă mai există astfel de raporturi în prezent, - și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală. Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz. În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”. 

De ce au întârziat premiile cuvenite sportivilor: președintele ANS explică blocajul
Eveniment

De ce au întârziat premiile cuvenite sportivilor: președintele ANS explică blocajul

David Popovici a declarat, marți seară, în cadrul unei gale organizate de Agenția Națională pentru Sport (ANS), că nu a primit premiile care i se cuveneau pentru performanțele obținute în ultimul an și jumătate. Campionul olimpic a subliniat că aceeași situație se regăsește în rândul tuturor sportivilor români. Președintele ANS confirmă: „Este complet adevărat” Președintele ANS, Constantin Bogdan Matei, a confirmat integral afirmațiile sportivului. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Acesta a explicat pentru gsp.ro că, pe parcursul anului 2025, agenția nu a acordat nicio premiere sportivilor români. „Este complet adevărat ce a spus David Popovici. În 2025, ANS nu a acordat nicio premiere nimănui”, a declarat Matei pentru gsp.ro. Controlul Curții de Conturi, principalul motiv pentru blocarea premierilor Constantin Bogdan Matei a explicat că situația a fost generată de un control amplu al Curții de Conturi, început în ianuarie 2025, cu puțin timp înainte ca el să preia funcția de președinte al ANS. Potrivit acestuia, controlul vizează întreg patrimoniul ANS, inclusiv bunurile date federațiilor sau închiriate altor entități. Verificările sunt încă în desfășurare, iar concluziile finale vor fi prezentate pe 17 decembrie. Matei a menționat și posibile modificări legislative, deja trecute de Senat, care ar clarifica regimul premierilor, limitând acordarea acestora strict la sportivi, antrenori și colective tehnice implicate direct în obținerea performanțelor. Când ar putea primi sportivii sumele restante Președintele ANS a precizat că premierile restante ar putea fi virate începând cu anul 2026. „Pe baza bugetului aferent pe 2026, toți sportivii vor primi premierile respective, cel mai probabil începând cu luna martie”, a afirmat Matei. În ceea ce privește afirmația lui David Popovici, conform căreia nu ar mai fi primit premieri încă din vara anului trecut, Matei a precizat că nu poate comenta: „Nu eram la ANS atunci. Vă poate lămuri cel care a condus agenția înaintea mea. Nu pot spune care au fost prioritățile la acordarea premierilor în acea perioadă.”

Cobza românească, inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO
Eveniment

Cobza românească, inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO

Ministrul Culturii, Demeter Andras, a anunțat, miercuri, înscrierea „meșteșugului și interpretării la cobza românească” în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. România și Republica Moldova, dosar comun acceptat la New Delhi Dosarul, coordonat de Ministerul Culturii din România în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a fost aprobat de Comitetul Interguvernamental al Convenţiei Patrimoniului Cultural Imaterial în cadrul sesiunii desfășurate la New Delhi. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Demeter Andras a transmis că această recunoaștere internațională „recompensează eforturile de generații ale meșterilor și interpreților care au păstrat viu acest patrimoniu”. Ministrul Culturii: „Sunetul cobzei are de acum un viitor și mai frumos” În mesajul publicat pe Facebook, ministrul a subliniat că prezentarea riguroasă a dosarului este doar o mică parte din munca celor care au transmis mai departe tradiția cobzei. „Eforturile au fost răsplătite astăzi”, a spus Demeter Andras, adăugând că „sunetul inconfundabil al acestui instrument are de acum un viitor și mai frumos”. Miniștrii Culturii din România și Republica Moldova, întâlnire la București Potrivit Ministerului Culturii, ministrul Demeter Andras și omologul său din Republica Moldova au avut o convorbire telefonică în care s-au felicitat reciproc și au stabilit o viitoare întâlnire la București. La sesiunea UNESCO, România a fost reprezentată de ambasadoarea Simona-Mirela Miculescu, alături de Ioana Baskerville, președintele Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Cobza devine al 11-lea element românesc recunoscut de UNESCO Președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, Dumitrița Gliga, a confirmat miercuri includerea cobzei în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Dosarul „Cobza – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale”, depus în parteneriat cu Republica Moldova, marchează cea de-a 11-a recunoaștere UNESCO pentru România. Decizia consolidează angajamentul României în protejarea patrimoniului cultural viu, bazat pe tradiții transmise din generație în generație și pe continuitate culturală.

Burgerul vegetarian, bătălie pe viață și pe moarte la Bruxelles în jurul denumirii
Eveniment

Burgerul vegetarian, bătălie pe viață și pe moarte la Bruxelles în jurul denumirii

Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii reiau miercuri negocierile privind interzicerea unor denumiri precum „burger vegetarian” sau „cârnați vegetali”, măsură cerută insistent de crescătorii de animale. UE negociază viitorul denumirii „burger vegetarian” Parlamentul European a alimentat disputa în octombrie, când a votat pentru eliminarea termenilor asociați tradițional cu produsele din carne în cazul alternativelor pe bază de plante. Citește și: De ce Nicușor Dan nu poate numi șefi noi la SRI și SIE: are nevoie de aprobarea Parlamentului, dominat de PSD. Ce compromisuri au făcut Băsescu și Iohannis Inițiatoarea proiectului, eurodeputata Celine Imart, afirmă că dorește să evite confuzia și să protejeze munca fermierilor, insistând pe utilizarea „corectă” a etichetelor alimentare. Rezistență puternică din partea Germaniei și a retailerilor Negocierile sunt complicate de reticența unor state membre, în special Germania, cea mai mare piață europeană pentru produsele vegetariene. Lanțuri precum Lidl și Aldi se opun interdicției, susținând că termenii sunt deja familiari consumatorilor și că schimbarea lor ar afecta vânzările. Controversa atrage și sprijin internațional: Paul McCartney și un grup de parlamentari britanici au semnat o scrisoare în apărarea etichetelor pe bază de plante, argumentând că publicul nu confundă aceste produse cu carnea și că legislația actuală este suficientă. Producătorii de carne cer restricții, instanțele intervin Asociațiile din industria cărnii, precum Interbev, reclamă că alternativele vegetale „slăbesc recunoașterea” produselor naturale și folosesc terminologia cărnii în scop de marketing. Franța a încercat în 2024 să interzică etichetarea vegetală prin decret, însă Consiliul de Stat a anulat măsura la începutul lui 2025, după o decizie a Curții de Justiție a UE. La Bruxelles, schimbarea echilibrului politic în favoarea dreptei și extremei drepte a permis revigorarea proiectelor de restricționare a denumirilor. Dezbatere intensă între eurodeputați și impactul pieței vegetariene Chiar și în rândul grupurilor conservatoare există opoziție: Manfred Weber, liderul PPE, a respins ideea interdicției, spunând că „nu este o prioritate” și că „consumatorii nu sunt proști”. Ecologiștii au acuzat influența puternică a „lobby-ului cărnii”, în timp ce produsele vegetale care imită carnea continuă să câștige teren, susținute de interesul pentru alimentație sănătoasă și reducerea impactului asupra mediului, într-un sector unde creșterea animalelor rămâne o sursă majoră de emisii de CO2.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră