România a fost salvată de la dezastru energetic pentru că a bătut vântul și energia eoliană s-a ieftinit

Consumul zilnic de gaze naturale a crescut cu 5% la nivel național în perioada 14–18 ianuarie 2026, pe fondul temperaturilor scăzute și al utilizării intense a soluțiilor alternative de încălzire, arată o analiză a Asociației Energie Inteligență (AEI).

Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România a intrat din nou într-un „mod de supraviețuire energetică”, caracterizat de consum ridicat și presiune pe infrastructură.

Gerul a pus presiune simultan pe gaze și electricitate

În intervalul analizat, consumul de gaze a crescut atât pentru încălzirea populației, cât și pentru CET-uri și industrie, iar tranzitul de gaze către Republica Moldova a urcat cu 15%.

Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE

În paralel, consumul orar de electricitate la vârf a crescut cu 7%, în special în zonele unde populația a apelat la soluții electrice de avarie pentru încălzire.

Această combinație, spune specialistul, generează de regulă scumpiri, întrucât energia devine mai costisitoare exact în momentele de cerere maximă.

Gaz mai scump, curent mai ieftin: un paradox energetic

Pe fondul creșterii cererii, prețul gazelor pe piața PZU a urcat cu 13% după 14 ianuarie, semnalând presiuni serioase asupra aprovizionării.

Cu toate acestea, în mod aparent paradoxal, prețul energiei electrice a scăzut cu 35% în aceeași perioadă, contrar tendinței europene din ultimii ani, unde gazul scump a antrenat automat electricitate mai scumpă.

Rolul decisiv al energiei eoliene

Explicația vine din creșterea semnificativă a producției eoliene, care a compensat producția scumpă pe bază de hidrocarburi.

În noaptea de 17 spre 18 ianuarie, utilizarea hidrocarburilor pentru producția de electricitate a scăzut la jumătate, iar în prima parte a zilei de 18 ianuarie cu 25%.

Această evoluție a dus la o „decuplare” între prețul gazului și cel al electricității, oferind o rară fereastră de protecție pentru consumatori.

Economii importante de gaze și stabilitate regională

Analiza AEI arată că, în data de 18 ianuarie 2026, România a economisit aproximativ 2,8 milioane de metri cubi de gaze, într-un context de consum intern ridicat și tranzit semnificativ către Republica Moldova.

Fără aportul energiei eoliene, aceste volume ar fi fost necesare suplimentar din importuri, crescând riscul operațional și dependența energetică.

Securitate energetică prin alternative reale

Dumitru Chisăliță subliniază că acest episod demonstrează concret cum alternativele energetice pot proteja consumatorii, reduce importurile și sprijini solidaritatea energetică regională.

Potrivit acestuia, cazul din 18 ianuarie 2026 ar trebui tratat ca un semnal strategic pentru viitor, care impune diversificarea surselor, dezvoltarea capacităților de stocare, management inteligent al cererii și creșterea autonomiei energetice a României.