sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dezastru

24 articole
Eveniment

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au participat la simularea examenului național de Bacalaureat, organizată de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași, au reușit să promoveze. Dezastru la simularea examenului de bacalaureat Conform raportului publicat de ISJ Iași, șase din zece elevi de clasa a XII-a/a XIII-a nu au obținut cel puțin nota 5,00 la fiecare disciplină și nu au atins media 6,00 necesară promovării. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Simularea a evidențiat și decalajele semnificative între cele trei filiere educaționale – teoretică, vocațională și tehnologică. Comparând ultimele cinci simulări susținute de elevii din Iași, cea din decembrie 2024 a înregistrat cea mai scăzută rată de promovare la proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă (sursa: X/Marc Nixon)
Internațional

Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă

Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă. Incendiile masive care afectează Los Angeles de cinci zile au provocat cel puțin 16 victime și au distrus mii de structuri. Sâmbătă, flăcările s-au extins către noi zone, amplificând tragedia. Iată cele mai importante detalii despre acest dezastru în desfășurare. Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă Metropola americană este în continuare asediată de flăcări. Sâmbătă seara, numărul victimelor a ajuns la 16, după ce bilanțul anterior indicase 11 decese. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Este pur și simplu bulversant”, a declarat Dara Danton, o locuitoare din Pacific Palisades, primul cartier afectat marți. „Toți prietenii noștri, cei mai buni prieteni ai mei, și-au pierdut casele, iar noi la fel.” Incendiile au forțat peste 150.000 de persoane să-și părăsească locuințele. Printre zonele grav afectate se numără Pacific Palisades și valea San Fernando, iar flăcările amenință inclusiv Muzeul Getty, renumit pentru operele sale de artă inestimabile. Condiții meteo nefavorabile Pompierii au beneficiat de o acalmie a vânturilor în ultimele zile, însă rafalele sunt așteptate să revină, agravând situația. „Aceste vânturi, combinate cu un aer uscat și o vegetație uscată, vor menține amenințarea de incendii la un nivel ridicat în comitatul Los Angeles”, a avertizat Anthony Marrone, șeful pompierilor din comitat. Critici asupra gestionării situației Locuitorii au început să pună sub semnul întrebării modul în care autoritățile gestionează criza, mai ales după ce pompierii s-au confruntat cu probleme precum lipsa apei sau presiunea scăzută la hidranți. Primarul Los Angeles-ului, Karen Bass, a declarat că „toate serviciile sunt pe aceeași lungime de undă”, în ciuda acuzațiilor legate de bugetul insuficient alocat pompierilor. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a cerut o „revizuire independentă completă” a serviciilor de distribuție din Los Angeles. Impact financiar uriaș Incendiile au distrus sau avariat peste 12.000 de structuri, inclusiv clădiri și vehicule. Costurile estimate ar putea atinge zeci de miliarde de dolari, iar specialiștii avertizează că acesta ar putea deveni cel mai costisitor incendiu din istoria Californiei. Restricții de circulație Pentru a preveni jafurile în zonele sinistrate, autoritățile au impus restricții de circulație. Restricțiile se impun între orele 18:00 și 06:00 în Pacific Palisades și Altadena, cele mai afectate sectoare. Salvatori și câini de căutare Echipele de salvare, asistate de câini dresați, continuă să caute rămășițe umane printre dărâmături. Autoritățile avertizează că bilanțul victimelor ar putea crește în zilele următoare. Ancheta, în desfășurare Ancheta pentru identificarea cauzelor incendiilor este în desfășurare, cu implicarea FBI. „Nu vom neglija nicio pistă. Dacă este vorba despre un act criminal - nu spun că este -, (...) trebuie să-i prindem pe cei responsabili”, a declarat șeriful comitatului Los Angeles, Robert Luna. Vânturile Santa Ana Vânturile calde și uscate Santa Ana, un fenomen tipic pentru toamna și iarna californiană, au intensificat propagarea incendiilor. Cu rafale de până la 160 km/h, aceste vânturi au permis scânteilor să se răspândească rapid, amplificând dezastrul. Tragedie fără precedent Incendiile din Los Angeles reprezintă o tragedie fără precedent, afectând mii de familii și punând presiune pe autorități. În timp ce condițiile meteo nefavorabile continuă să agraveze situația, întrebările legate de gestionarea crizei rămân fără răspuns. Costurile umane și financiare ale acestui dezastru se vor resimți mult timp după stingerea flăcărilor.

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești (sursa: X/sanya)
Mediu

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești. Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia avertizează asupra unui dezastru ecologic major pe coastele peninsulei, cauzat de o scurgere masivă de petrol în urma scufundării a două petroliere. Poluare majoră pe coastele Crimeei Pe 15 decembrie 2024, două petroliere s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, în timpul unei furtuni. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Incidentul a provocat o poluare masivă, iar autoritățile se tem că păcura ar putea ajunge în cantități mari pe coastele Crimeei. Serghei Aksionov, liderul rus al Crimeei, a avertizat că situația ar putea deveni comparabilă cu criza ecologică din regiunea Krasnodar, deja afectată. Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești Scurgerea de petrol a avut un impact devastator asupra faunei și mediului marin. Au fost descoperite cetacee moarte. Peste 30 de marsuini din Marea Neagră, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți, conform unui ONG din Soci. Autoritățile analizează crearea unui al doilea centru de îngrijire pentru păsările afectate de poluare. Poluarea a ajuns deja pe coastele din Sevastopol, un important oraș-port aflat la aproximativ 250 km de locul dezastrului. Măsurile pentru combaterea poluării Autoritățile ruse și voluntarii desfășoară o campanie masivă de curățare, implicând mii de oameni. Nave mici sunt coordonate pentru a preveni ca păcura să ajungă la țărm. Observațiile din aer sunt folosite pentru a monitoriza extinderea poluării. Ministerul rus al Transporturilor estimează că 26% din cele 9.200 de tone de păcură grea s-au deversat deja în mare. Provocări și îngrijorări Situația din Crimeea evidențiază impactul devastator al accidentelor maritime asupra mediului și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea și gestionarea dezastrului. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a poluării. Fauna marină și ecosistemele sunt grav afectate, iar comunitățile locale și coastele Crimeei rămân în pericol pe termen lung.

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic (sursa: Facebook/Federația Patronatelor din Industria Ospitalității)
Eveniment

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic. Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende sunt măsuri propuse cu doar câteva zile înainte de implementare, lucru considerat ilegal și extrem de nociv pentru economie, conform Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic Conform noilor măsuri aprobate, pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va scădea de la 500.000 de euro la 250.000 de euro din 2025 și la 100.000 de euro din 2026. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Reprezentanții FPIOR avertizează că această decizie, corelată cu creșterea salariului minim, ar putea duce la închiderea a jumătate dintre microîntreprinderi. "Diminuarea plafonului pentru microîntreprinderi este o greșeală. În contextul creșterii salariului minim, multe firme mici nu vor supraviețui," afirmă Răzvan Baltă, reprezentant FPIOR. Creșterea impozitului pe dividende împovărează antreprenorii Impozitul pe dividende va crește de la 8% la 10%, adăugând o presiune suplimentară asupra investitorilor și mediului de afaceri. Potrivit FPIOR, lipsa consultării mediului de afaceri înainte de implementarea acestei măsuri arată o gestionare deficitară a situației economice. Măsurile pozitive: menținerea TVA și voucherele de vacanță Deși critică aspru majoritatea măsurilor, reprezentanții FPIOR salută menținerea cotei actuale de TVA și compromisul privind voucherele de vacanță. Cu toate acestea, aceștia subliniază incertitudinea legată de durata acestor beneficii. "Apreciem menținerea TVA și soluțiile pentru voucherele de vacanță, dar trebuie să știm pentru cât timp vor fi valabile aceste măsuri," a declarat Valentin Șoneriu, președintele FPIOR. Soluțiile FPIOR Pentru evitarea colapsului economic FPIOR cere Guvernului: Revenirea asupra deciziei de reducere a pragului pentru microîntreprinderi. Eliminarea creșterii impozitului pe dividende. Renunțarea la măsuri care afectează mediul de afaceri fără consultări prealabile. Reprezentanții solicită și reducerea cheltuielilor aparatului de stat, considerând că actualele tăieri de sporuri și prime sunt insuficiente. Consecințele ignorării mediului de afaceri Potrivit FPIOR, lipsa de predictibilitate fiscală și deciziile luate fără consultare vor duce la colapsul IMM-urilor. "De 30 de ani, România este condusă de oameni care nu înțeleg business-ul, iar mediul privat plătește prețul," afirmă Călin Cozma, președintele executiv FPIOR. Reprezentanții mediului de afaceri solicită stabilitate economică, investiții în educație și sănătate, precum și consultarea actorilor economici înainte de implementarea măsurilor. "Întreg mediul de afaceri serios vrea o Românie stabilă, cu politici economice realiste și sustenabile," subliniază Valentin Șoneriu. Iminența colapsului economic Modificările fiscale propuse, de la reducerea pragului pentru microîntreprinderi la creșterea impozitului pe dividende, sunt considerate de FPIOR o amenințare majoră pentru economia României. Solicitările urgente de consultare a mediului de afaceri și ajustarea politicilor fiscale sunt esențiale pentru evitarea unui colaps economic iminent.

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Foto: stiripesurse.ro
Eveniment

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul prezentat la 10 octombrie 2024. Citește și: Eșecul autostrăzilor promise de Grindeanu: „Nimic pe Sibiu-Pitești”, „Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil, poate”, nimic pe Mizil-Buzău Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles. Pe de altă parte, din cauza deficitului excesiv, Comisia Europeană era să adopte măsura dură a suspendării plăților, dar a renunțat la 24 iulie 2024. „De la înființarea programului de redresare și reziliență, a existat un singur caz relevant pentru aplicarea articolului 10 din Regulamentul RRF. La 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE ca urmare a faptului că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la o recomandare formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, și anume o recomandare în temeiul procedurii de deficit excesiv din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Recomandarea în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE a fost adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021 și recomanda României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. În 2023, se considera că UE se afla încă într-o situație de recesiune economică gravă pentru UE în ansamblu, clauza generală de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere fiind încă activată. Din acest motiv, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile UE către România după ce Consiliul a adoptat decizia în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE la 26 iulie 2024”, se arată în raportul Comisiei.

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe (sursa: Facebook/Meteoplus)
Eveniment

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe. Angajaţii MAI au intervenit operativ în ultimele 24 de ore pentru protejarea cetăţenilor afectaţi de efectele fenomenelor hidrometeorologice în 25 de localităţi. Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe "Ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice manifestate în ultimele 24 de ore, efectivele Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în 25 localităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru evacuarea apei din 85 case, 73 curţi, 1 anexă gospodărească, 80 subsoluri, (5 blocuri de locuinţe, 29 operatori economici, 46 de case) şi 5 străzi, precum şi pentru degajarea a 3 copaci prăbuşiţi pe carosabil, fiind avariate 6 autoturisme", informează MAI. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Totodată, în 8 localităţi (Amzacea, Comana, Costineşti, Jupiter, Mangalia, Olimp, Techirghiol şi Tuzla) pompierii au acţionat pentru salvarea a 67 persoane, fără a necesita îngrijiri medicale, acestea fiind relocate la rude sau în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Potrivit sursei citate, în prezent se intervine pentru evacuarea apei în 5 localităţi (Constanţa, Mangalia, Neptun, Tuzla şi Venus) din judeţul Constanţa.

Furtuna a provocat dezastru pe litoral (sursa: Facebook/Meteoplus)
Eveniment

Furtuna a provocat dezastru pe litoral

Furtuna a provocat dezastru pe litoral. Peste 500 de apeluri care semnalau diverse situaţii de urgenţă înregistrate în urma fenomenelor meteo extreme înregistrate în judeţul Constanţa în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost înregistrate de către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea". Furtuna a provocat dezastru pe litoral Potrivit unei informări transmise de reprezentanţii ISU "Dobrogea" al judeţului Constanţa, apelurile au fost înregistrate până la ora 6,00 a dimineţii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Conform sursei citate, peste 300 de pompieri sunt se află în teren, cu 21 de mijloace de intervenţie, pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună. "Acţionăm pe raza judeţului Constanţa cu precădere în localităţile Chirnogeni, Comana, Amzacea, Pecineaga, Moşneni, 23 august, Mangalia, Neptun, Costineşti, Tuzla, Eforie, Agigea, Techirghiol, Valu lui Traian, Constanţa, Topraisar, Limanu", menţionează informarea transmisă de ISU. În urma fenomenelor meteo extreme produse în cursul nopţii nu au fost înregistrate victime. "Situaţia este în dinamică, colegii sunt în teren şi rămânem la datorie până la înlăturarea tuturor efectelor negative. Rugăm cetăţenii să rămână la adăpost, să nu iasă din casă decât dacă situaţia o impune", se mai afirmă în informarea transmisă de ISU "Dobrogea". Imagini ale dezastrului de pe litoral, postate pe pagina de Facebook Meteoplus (sursa: Facebook/Meteoplus)

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia (sursa: ekathimerini.com)
Eveniment

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia. Grecia s-a confruntat cu mai multe incendii de pădure duminică, fumul lor acoperind o parte a capitalei Atena. Incendiile s-au produs pe fondul unei avertizări meteorologice extreme pentru această perioadă. Incendiile de pădure, dezastru în Grecia Ministrul grec al Protecţiei Civile a avertizat sâmbătă că jumătate din ţară este expusă riscului de incendiu cel puţin până pe 15 august din cauza temperaturilor ridicate, a vânturilor puternice şi a secetei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei În provincia Attica de Est, un incendiu în oraşul Varnavas a făcut ravagii într-o zonă de case împrăştiate, degajând atât de mult fum încât acesta a acoperit duminică după-amiază şi o parte a capitalei Atena. Oficialii serviciilor de pompieri au declarat că au fost mobilizaţi 165 de oameni cu 30 de vehicule, şapte avioane şi cinci elicoptere, în timp ce locuitorii din Varnavas au primit ordin să evacueze. Un alt incendiu a izbucnit duminică după-amiază la Megara, în vestul Atticii, declanşând o alertă de evacuare. În apropiere de Salonic (est), un incendiu din Lagadas care a ars vegetaţie joasă a fost parţial adus sub control. Incendii incontrolabile Potrivit lui Kostas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul din Atena, răspunsul la incendii trebuie să fie rapid, altfel, având în vedere condiţiile meteorologice actuale, incendiile ar putea deveni în cel mai scurt timp incontrolabile. Lagouvardos a adăugat că duminică este de aşteptat să fie cea mai dificilă zi pentru stingerea incendiilor, din cauza vântului, care atinge 80 până la 90 de kilometri pe oră în unele zone.

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic (sursa: Petru Zoltan)
Eveniment

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic: David Popovici, medaliat cu aur și bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, a atras atenția public asupra stării dezastruoase în care se află bazinul de înot "Lia Manoliu", acolo unde s-a antrenat să devină campion olimpic. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Un bazin de înot, bun de o bălăceală de vară, nu pentru sportivii de performanță care se antrenează continuu pentru a obține cele mai bune rezultate la nivel internațional. La scurt timp după câștigarea medaliei de aur, politicienii români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, s-au înghesuit să-l felicite pe tânărul sportiv de aproape 20 de ani. Liderul PSD s-a lăudat că a discutat despre înot chiar și la întâlnirea de taină pe care a avut-o cu Mircea Geoană și Victor Ponta. Însă David Popovici le-a cerut politicienilor după câștigarea medaliei de bronz să investească mai mult în sport pentru o României educată și sănătoasă. Părinții, nelipsiți A doua zi după ce David Popovici a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, porțile verzi, vechi și pe alocuri ruginite ale bazinului de înot "Lia Manoliu" erau larg deschise. Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” În dreapta lor se află o terasă abandonată. Iar în stânga, pe niște bănci, se aflau joi la prânz câteva grupuri de părinți. Pe gardul intermediar, lângă cabina paznicilor, era lipit un anunț cu tarifele pentru cei care doresc să urmeze cursurile de înot. 400 de lei, 12 ședințe de înot, indiferent de vârstă. Cei care optează pentru un abonament de o lună de zile trebuie să scoată din buzunar 700 de lei. O femeie, mamă a doi băieți, le povestea reporterilor de la o televiziune că o costă peste 2.000 de lei lunar doar pentru antrenamentul copiilor. Bazinul catastrofal al unui campion olimpic Bazinul de înot se află între sala de gimnastică și sala de atletism "Ioan Soter". Betonul din jurul bazinului arată ca după război. Piatra spartă și roasă de intemperii te întâmpină încă de la intrarea principală. În dreapta și în stânga se află câte o tribună cu scaune vopsite în albastru, iar în fața bazinului, sub tabelă, se află încă două rânduri de scaune. Tribuna principală are în față un stâlp pe care tronează un cronometru blocat în negura vremii. Un altul, care funcționează, a fost montat pe cabina de lângă tribună. Un loc care pare părăsit În celălalt capăt al bazinului se află birourile administrative și câteva vestiare pentru sportivi. Dar adevăratul dezastru se află ascuns printre arbori, în spatele birourilor. Acolo se află bazinul de înot acoperit, între zidurile unei clădiri cu tencuiala căzută și geamurile sparte. O clădire emblematică care simbolizează decadența sportului românesc și incompetența politicienilor care au abandonat investițiile în educația sportivă. Bazinul acoperit este ascuns în spatele unor arbori falnici, care la rândul lor sunt încojurați de un gard acoperit cu o folie verde. Pe principiul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Imagini de la bazinul "Lia Manoliu" (sursa: Petru Zoltan) "Sunt promisiuni de atâta timp" David Popovici a povestit calvarul pe care trebuie să îl îndure la bazinul de înot "Lia Manoliu" pe timpul iernii, atunci când acesta este acoperit cu un balon. "Sportul poate fi unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Şi nu este de ajuns doar să vorbesc despre asta, pentru că sunt în lumina reflectoarelor şi toată lumea mă ascultă, pentru că oamenii de la conducere ştiu treaba asta, ci trebuie să punem şi presiune. OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la . Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi, mai greu", a declarat David Popovici pentru Televiziunea Română. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici?" Proaspătul campion olimpic a mai spus că este invidios pe delegațiile sportive ale altor țări care au venit cu "o tonă de inși", în contextul în care România a avut trei sportivi la înot. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici? Ar trebui investit mai mult în sport şi investit cu cap, chiar trebuie să facem ceva şi eu îmi voi face partea. Nu ştiu în momentul ăsta ce înseamnă asta, dar voi avea tot timpul să mă gândesc şi asta este o misiune mult mai importantă pentru mine şi pentru sport, decât să înot patru lungimi de bazin şi să bag mâna în faţă şi să iau aur. Da, e impresionant, tare, ne-am distrat, ne-am bucurat, dar nu e vorba despre asta. Este vorba despre a face o diferenţă şi eu voi face tot posibilul", a mai spus David Popovici.

Grindină extremă, sute de hectare secerate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Grindină extremă, sute de hectare secerate

Grindină extremă, sute de hectare secerate. S-a întâmplat în satul Totoești, comuna Erbiceni, unde grindina a distrus lanuri întregi de porumb și de floarea soarelui. Grindină extremă, sute de hectare secerate Numai într-o singură fermă vorbim despre 130 de hectare de floarea soarelui complet distruse în urma unui episod de vreme severă, cu furtună și grindină, care a avut loc pe 18 iulie. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor La o primă evaluare, pagubele se ridică la 700.000 de lei. Și asta doar la cultura de floarea soarelui. Dar nici porumbul nu arată mai bine. Căderile de grindină au sfâșiat frunzele, iar acum totul s-a uscat. Singura speranță a fermierilor rămân despăgubirile de la stat, doar că nu există nimic clar în momentul de față, ci doar promisiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Dezastrul suferit de USR la Suceava Foto: Inquam/Bogdan Buda
Politică

Dezastrul suferit de USR la Suceava

Dezastrul suferit de USR la Suceava, unde Emanuel Ungureanu a candidat la președinția Consiliului Județean: Dreapta Unită a ratat intrarea în CJ. Acest lucru s-a petrecut întrucât Alianța Dreapta Unită a fost votată de doar 6,77% din voturi și, fiind alianță, avea nevoie de 8%. Citește și: Corupți, criminali, judecători drogați: sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale solicitărilor DNA Dezastrul suferit de USR la Suceava PSD a obținut 41,60% din voturi și va avea 17 consilieri și președintele Consiliului Județean; PNL a avut 37,10% din voturi, care îi aduc 15 mandate de consilieri, iar AUR, cu 9,28% din voturi, a obținut 3 mandate direct și încă unul la redistribuire. SOS România a fost votat de puțin peste 3% din alegători. La alegerile pentru Parlamentul European, alianța PSD-PNL a atras 159.943 de votanți, adică 55,89%. AUR a atras 54.744 voturi, respectiv 19,14%, iar partidul Dianei Șoșoacă, SOS România 16.698, adică 5,83% din voturi. Alianța Dreapta Unită obținut doar 15.066 voturi, respectiv 5,26%. Silvestru Șoșoacă a fost votat 2.830 alegători. La alegerile din 9 iunie pentru președinția Consiliului Județean Suceava, Ungureanu a ieșit pe locul III, cu 21.051 de voturi, respectiv 7,3%. Pe locul I s-a aflat pesedistul Gheorghe Șoldan, care a obținut 124.796 de voturi, adică 43,23%, în timp ce pentru liderul liberal Gheorghe Flutur au votat 116.018 alegători, adică 40,19%. AUR nu a avut însă candidat la președinția CJ.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu: România are cea mai mare inflație din UE, investițiile străine și producția industrială scad în continuare, iar datoria publică a crescut cu un miliard de euro într-o lună, arată datele publicate azi de INS și BNR. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Ce informații economice au fost anunțate, azi, de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională: Producţia industrială a scăzut în primele trei luni ale anului cu 2,7% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate raportat la perioada similară din 2023, potrivit datelor INS. Investiţiile directe străine, „ale nerezidenţilor”, în România au însumat 2,095 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor BNR. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,9% în aprilie 2024, dar rămâne cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. Belgia are o inflație de 4,9%, iar Croația de 4,7%, dar sunt încă țări a căror inflație pe aprilie n-au fost încă publicate. Datoria externă a administrației publice a ajuns, în martie, la 84.069 milioane de euro, potrivit BNR. la final de februarie ea era de 83.080 milioane euro. „Am reușit să scădem inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim!”, s-a lăudat premierul Ciolacu pe Facebook. Însă, dacă ar atinge acest obiectiv, România ar continua să aibă, probabil, cea mai mare inflație din UE. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD Pentru comparație, inflația din Republica Moldova a scăzut de la un vârf de peste 34% în octombrie 2022 la puțin peste 4% în februarie.

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar. În 2020, a fost instalat un spital mobil cu peste 100 de containere speciale. Spitalul modular COVID, un dezastru financiar Din septembrie 2020, complexul medical modular a funcţionat cu intermitenţe până în aprilie 2022, în total zece luni, iar din primăvara acelui an e închis şi se află în conservare. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Achiziţia a costat în final 11 milioane de euro, cei mai mulţi bani, zece milioane, provenind din bugetul judeţului Iaşi, iar restul, de la CJ Neamţ. Dar banii nu s-au mai întors la ieşeni şi la nemţeni: în mod cel puţin suspect, investiţia "a scăpat" nedecontată din linia specială deschisă pentru acest tip de achiziţii de Comisia Europeană în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră