vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dezastru

31 articole
Eveniment

Viituri devastatoare în Neamț și Suceava: peste 470 de gospodării afectate, trei persoane decedate

Neamț și Suceava, devastate de viituri. În urma fenomenelor hidrometeorologice extreme produse în noaptea de 27 spre 28 iulie, județele Neamț și Suceava au fost devastate de viituri.  Sute de gospodării au fost inundate și trei oameni și-au pierdut viața. Neamț și Suceava, devastate de viituri Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, peste 470 de gospodării au fost inundate, iar un număr mare de autovehicule a fost avariat, în urma revărsării pâraielor Dârmoxa și Neagra (județul Suceava), precum și a râului Bistrița (județul Neamț). Citește și: DOCUMENT De ce a decis Înalta Curte să-l condamne penal, în 2016, pe Marian Neacșu, acum vicepremier PSD În orașul Broșteni, județul Suceava, trei persoane, un bărbat și două femei, au fost surprinse de viitură în localitatea Neagra. Din păcate, în ciuda intervenției rapide, acestea au fost găsite decedate. Peste 200 de persoane salvate din calea apelor În total, 205 persoane au fost salvate din locuințele afectate de viituri, dintre care 120 pe cale aeriană și 85 pe cale terestră. Salvările au fost realizate cu sprijinul a cinci elicoptere aparținând Inspectoratului General de Aviație al MAI. În prezent, nu mai sunt semnalate persoane în pericol sau urgențe medicale care să nu poată fi gestionate. Drumuri blocate din cauza aluviunilor Traficul rutier rămâne blocat pe un drum național (DN 17B – Suceava) și un drum județean (DJ 177A – Suceava), din cauza acumulării de apă și aluviuni pe carosabil. Autoritățile intervin pentru deblocarea circulației. Situația în județul Neamț Aproximativ 270 de gospodării au fost afectate în localitățile Farcașa, Borca și Poiana Teiului. 890 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat preventiv. În cursul zilei de 28 iulie, după retragerea apelor, oamenii s-au întors în locuințele proprii. Autoritățile au evacuat apa din 48 de gospodării, urmând ca intervențiile să continue și în ziua de 29 iulie. Situația în județul Suceava Localitățile Broșteni (cu satele Neagra și Dârmoxa), Ostra și Stulpicani au fost grav afectate. Peste 200 de gospodării au fost inundate. 205 persoane au fost salvate, dintre care 120 cu ajutorul elicopterelor și 85 prin mijloace terestre. Elicopterele SMURD au finalizat misiunile de căutare și salvare, iar forțele de intervenție rămân în teren pentru monitorizarea situației.

Neamț și Suceava, devastate de viituri (sursa: Facebook/IGSU)
Dezastrul este iminent la Salina Praid (sursa: Facebook/Diana Buzoianu)
Eveniment

Salina Praid nu mai poate fi salvată, tavanul se va prăbuși, susține ministrul Mediului

Dezastrul este iminent la Salina Praid. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat sâmbătă că Salina Praid este într-un stadiu avansat de degradare, iar prăbușirea tavanului nu mai este o ipoteză, ci o certitudine legată doar de momentul în care va avea loc. Dezastrul este iminent la Salina Praid „Nu mai este o întrebare dacă se va prăbuși tavanul, ci când și cât de rapid”, a precizat ministrul la Prima TV. Citește și: În timp ce propovăduiește austeritatea, șeful Cancelariei locuiește în vilă de protocol în Primăverii Ministrul Mediului a vizitat salina împreună cu ministrul Economiei, Radu Miruță, și a asistat la o prăbușire parțială chiar în ziua deplasării. „Este foarte clar că mina respectivă nu mai poate fi folosită.” Autoritățile au ignorat semnalele de pericol Buzoianu a criticat instituțiile statului care au gestionat situația, acuzând că au pasat responsabilitatea în mod absurd, inclusiv către... castori. „Vă dați seama cât de lipsit de realitate era un astfel de răspuns. Castorii au devenit țap ispășitor pentru lipsa de intervenție.” Ministrul a menționat că în februarie 2023 mina era deja inundată major, dar în iulie, Apele Române au inclus zona într-un plan de risc ca fiind doar cu „risc moderat de inundație”. „Toate autoritățile au așteptat să se întâmple dezastrul”, a spus Buzoianu. Se caută soluții pentru apă potabilă la Târnăveni În urma crizei, Ministerul Mediului a început demersurile pentru a asigura apă potabilă în Târnăveni. Diana Buzoianu a anunțat că, din prima săptămână de mandat, ministerul a emis o decizie pentru identificarea rapidă a soluțiilor tehnice de desalinizare. „Vom aloca fonduri prin Consiliul Județean pentru achiziționarea sistemelor de desalinizare.” Reconstrucția minei turistice? Decizia aparține altor ministere Întrebată dacă se are în vedere reconstruirea minei turistice în cazul prăbușirii complete, ministrul a spus că această decizie aparține Ministerului Economiei. „Noi, ca Minister al Mediului, avem două priorități: evitarea unui dezastru ecologic și asigurarea accesului la apă potabilă pentru locuitorii din zonă.”

Praid, alimentarea populației cu apă, afectată (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Situație critică la Salina Praid: alimentarea cu apă a populației rămâne afectată

Praid, alimentarea populației cu apă, afectată. Directorul Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Sorin Rîndașu, a declarat luni, în cadrul audierilor din Comisia pentru mediu a Camerei Deputaților, că surparea planșeului vechii mine de la Praid nu este iminentă. Cu toate acestea, situația din zonă este considerată dificilă, mai ales din perspectiva alimentării cu apă a populației. Praid, alimentarea populației cu apă, afectată Conform datelor prezentate, unda de poluare este monitorizată pe traseul Corund – Târnava Mică – Târnava Mare – Mureș. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Deși în zona Alba Iulia concentrațiile s-au diminuat sub 500 mc/l, în amonte – între Corund și Târnăveni – valorile rămân ridicate, afectând semnificativ sursele de alimentare cu apă. Lucrările pentru separarea apelor înaintează greu Constructorul angajat de Salrom continuă lucrările pentru instalarea unor conducte menite să separe apele dulci de cele de mină. Totuși, din cauza volumului mare de apă sărată și a condițiilor dificile, ritmul de lucru este lent. Rîndașu a menționat că au fost montate pompe care au reușit să reducă temporar concentrațiile de la sursă, dar eforturile trebuie intensificate. Monitorizare constantă și sisteme automate de avertizare Întrebat despre riscul de prăbușire a planșeului minei, oficialul ANAR a explicat că, deși un astfel de scenariu este posibil, nu există indicii de iminență. Sistemele automate de monitorizare instalate în zonă detectează în timp real orice deplasări anormale, permițând autorităților să intervină la timp în caz de pericol real. Risc controlat pentru populație, dar zona rămâne instabilă Potrivit informațiilor disponibile, prăbușirea planșeului ar putea elibera un volum de aproximativ 8.000 mc de apă sărată, însă autoritățile au luat măsuri pentru apărare la un debit de 100 mc/secundă. Deși nu există un pericol direct și imediat pentru populație, autoritățile au decis ca persoanele evacuate să nu revină momentan la locuințele lor. „Suntem în fața unui dezastru ecologic” Deputata USR Diana Buzoianu, președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, a convocat conducerea Salrom și ANAR pentru explicații. Aceasta a declarat că ne aflăm în fața unui dezastru ecologic și a cerut ca responsabilii să nu se eschiveze, ci să ofere informații clare despre situație și despre măsurile luate.

Salinitate crescută în râul Târnava Mică (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Mediu

Râul Târnava Mică s-a transformat în saramură din cauza dezastrului de la Praid

Salinitate crescută în râul Târnava Mică. Pentru a doua zi consecutiv, nivelul salinității este în creștere pe râurile din județul Alba, fiind înregistrate depășiri ale valorilor admise pe Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Salinitate crescută în râul Târnava Mică Autoritățile mențin interdicțiile privind utilizarea acestor ape în agricultură și pentru adăparea animalelor. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Potrivit Instituției Prefectului Alba, duminică, 15 iunie 2025, valorile clorurilor măsurate au fost următoarele: Târnava Mică (Petrisat): 1.900 mg/l Târnava Mare (Mihalț): 867 mg/l Mureș (Alba Iulia): 403 mg/l Aceste niveluri indică o salinitate ridicată sau chiar înaltă, conform baremelor stabilite: între 500 și 1.000 mg/l este considerată salinitate ridicată, iar peste 1.000 mg/l – salinitate înaltă. Interdicții prelungite pentru adăpare și irigații Fermierii din județul Alba au fost avertizați încă de sâmbătă să nu utilizeze apele din Târnava Mică și Târnava Mare pentru adăparea animalelor sau irigarea terenurilor agricole, după ce s-au înregistrat depășiri semnificative ale salinității. La Blaj, nivelul clorurilor atinsese 1.358 mg/l. Autoritățile mențin interdicțiile, pe fondul rezultatelor recente și al prognozei privind persistența valorilor mari de salinitate. Măsuri pentru reducerea salinității Pentru a reduce concentrația de cloruri din ape și a reveni la valorile normale, autoritățile implementează deversări controlate din lacurile de acumulare Bezid, Zetea și Mihoiești. De asemenea, a fost crescută capacitatea de uzinare a barajelor de pe râurile Sebeș și Cugir, pentru a contribui la diluția naturală a apelor afectate. Alimentarea cu apă potabilă nu este afectată Prefectura Alba a subliniat că, în ciuda problemelor cu salinitatea râurilor, alimentarea populației cu apă potabilă nu este afectată la acest moment. Monitorizarea calității apei continuă zilnic prin colaborarea între instituțiile responsabile.

Criză ecologică și umanitară la Praid (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Eveniment

Dezastrul capătă și mai mare amploare la Praid, zeci de mii de locuitori nu au apă potabilă

Criză ecologică și umanitară la Praid. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, avertizează asupra contaminării alarmante a apelor din mai multe râuri și efectelor asupra populației și ecosistemelor. Criză ecologică și umanitară la Praid Aflat într-o vizită de lucru la Praid, ministrul Mediului a declarat că nivelurile de cloruri au crescut alarmant în râurile Corund, Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele În cursul de apă Corund s-au înregistrat 1.400 mg/l, iar în Târnava Mică chiar 1.700 mg/l, de peste zece ori capacitatea normală de tratare a stațiilor de apă. Având în vedere posibila extindere a impactului ecologic peste graniță, autoritățile din Ungaria au fost notificate, în special în contextul în care poluarea ar putea atinge zona Nădlac. Fechet a subliniat că aproximativ 40.000 de locuitori nu au acces la apă potabilă din rețeaua publică. Zonele cele mai afectate sunt Blaj și Alba Iulia, unde se așteaptă în orele următoare vârful de poluare. Soluții de urgență discutate cu autoritățile locale Trei opțiuni sunt analizate pentru rezolvarea temporară a situației: Desalinizarea apelor poluate Forarea de puțuri de mare adâncime Aducțiune de apă din râul Mureș Instalarea de pompe de mare capacitate Ministerul Mediului a început instalarea a trei pompe de mare capacitate, fiecare cu un debit de 600 m³/oră, pentru a devia apele puternic contaminate. Se estimează că o a patra pompă va fi montată de Administrația Națională Apele Române, pentru a reduce suplimentar debitul Corundului cu 200 l/secundă. Primele semne de mortalitate piscicolă Ministrul a confirmat apariția bancurilor de pești morți, ceea ce indică un dezechilibru major al ecosistemului acvatic din zonă. Autoritățile avertizează că biodiversitatea este grav afectată. Risc geologic și hidrologic: prăbușiri posibile în zona minieră Specialiștii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” au semnalat o creștere accelerată a suprafeței de sufoziuni în zona Praid, ceea ce poate duce la prăbușiri de teren și la dislocări hidrologice periculoase. Evaluări similare vin și din partea unor experți germani. Monitorizare microseismică și avertismente timpurii Au fost deja instalați senzori de microseismicitate, care vor transmite date în timp real despre eventuale pericole iminente. Se urmărește prevenirea oricărui accident care ar putea pune în pericol locuitorii sau personalul din zonă. Mircea Fechet a subliniat că statul face eforturi semnificative pentru revenirea la normalitate, inclusiv măsuri financiare pentru societățile comerciale afectate și pentru Compania Națională a Sării – Salrom.

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Mediu

Hidrocentrala ceaușistă de la Băile Herculane, revitalizată. Activiștii de mediu acuză un dezastru

Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane. Ministerul Mediului a emis, marți, acordul de mediu pentru finalizarea lucrărilor la Amenajarea Hidroenergetică Cerna - Belareca, un proiect cu valoare strategică pentru securitatea energetică a țării. Totuși, activiștii de mediu avertizează asupra acestui proiect. Revitalizarea hidrocentralei de la Băile Herculane „Undă verde pentru un proiect care aduce România mai aproape de independența energetică”, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet, printr-o postare pe Facebook. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Situat în județul Caraș-Severin, pe teritoriul localităților Băile Herculane, Mehadia și Cornereva, proiectul va adăuga o capacitate medie anuală de producție de 40,2 GWh. În plus, barajul de la Cornereva va asigura stocarea a 7,11 milioane metri cubi de apă, echivalentul a 4,15 GWh de energie electrică stocabilă. Un proiect reluat după 45 de ani de la demarare Amenajarea Cerna - Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, lucrările fiind începute în 1980 și întrerupte în anii '90, după atingerea unui stadiu de execuție de aproximativ 80%. „Este timpul să ducem la capăt ceea ce am început acum aproape jumătate de secol”, a declarat Fechet. Evaluările de mediu Potrivit Ministerului Mediului, proiectul a parcurs toate etapele de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația națională și standardele europene. Cele trei studii de specialitate elaborate — Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului — au fost supuse consultării publicului începând cu 2 octombrie 2024. Nu au fost înregistrate solicitări de organizare a unei dezbateri publice, nici observații referitoare la proiect sau la rezultatele studiilor. Două trepte de cădere și o centrală comună la Herculane Amenajarea hidroenergetică este prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, cu un punct comun în centrala Herculane. Proiectul este implementat de compania Hidroelectrica, în cadrul unui portofoliu mai larg de investiții care vizează valorificarea resurselor regenerabile din România. Peste 345 de milioane de lei investiți până acum Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că statul român a investit deja peste 345 de milioane de lei în acest proiect. El a subliniat că a mandatat conducerea Hidroelectrica să accelereze toate proiectele hidroenergetice blocate de ani de zile. „După decenii de amânări și procese în serie, nu ne lăsăm intimidați. Mergem până la capăt”, a afirmat Burduja. Peste 700 MW blocați în proiecte începute înainte de 1989 Ministrul Energiei a reiterat angajamentul de a finaliza hidrocentralele abandonate înainte de 1989, menționând că există peste 700 MW în proiecte aflate în stadii avansate de execuție (între 70% și 98%). Pentru acestea, statul a investit deja peste 2 miliarde de euro. „Energia și mediul merg mână-n mână. Deblocarea acestor proiecte este rezultatul unei munci de echipă”, a conchis Burduja. Reacția activiștilor de mediu Potrivit portalului România curată, "După ani de aranjamente cu studii false, am ajuns la prima victimă a Ordonanței Ecocidelor (OUG 175/2022). Este vorba de frumosul râu Belareca, care nu, nu va fi sacrificat pe altarul energiei, nu-i nicio miză energetică aici, ci va fi sacrificat pe altarul aranjamentelor de factură neoceaușistă."  

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat

Dezastru la simularea examenului de bacalaureat. Mai puțin de jumătate dintre elevii care au participat la simularea examenului național de Bacalaureat, organizată de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași, au reușit să promoveze. Dezastru la simularea examenului de bacalaureat Conform raportului publicat de ISJ Iași, șase din zece elevi de clasa a XII-a/a XIII-a nu au obținut cel puțin nota 5,00 la fiecare disciplină și nu au atins media 6,00 necesară promovării. Citește și: Salariul uriaș pe care-l primește cumnatul Olguței Vasilescu, director la aeroportul Craiova, deși e specializat în management sportiv Simularea a evidențiat și decalajele semnificative între cele trei filiere educaționale – teoretică, vocațională și tehnologică. Comparând ultimele cinci simulări susținute de elevii din Iași, cea din decembrie 2024 a înregistrat cea mai scăzută rată de promovare la proba obligatorie a profilului (Matematică sau Istorie). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă (sursa: X/Marc Nixon)
Internațional

Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă

Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă. Incendiile masive care afectează Los Angeles de cinci zile au provocat cel puțin 16 victime și au distrus mii de structuri. Sâmbătă, flăcările s-au extins către noi zone, amplificând tragedia. Iată cele mai importante detalii despre acest dezastru în desfășurare. Incendiile din Los Angeles, dezastrul continuă Metropola americană este în continuare asediată de flăcări. Sâmbătă seara, numărul victimelor a ajuns la 16, după ce bilanțul anterior indicase 11 decese. Citește și: Ignorând tatuajul lui Ciolacu, ministrul de Finanțe anunță că ia în calcul majorarea TVA. Plus: impozitul pe venit ar putea fi comasat cu CASS-ul, adică un salt de la 16,5% la 20% „Este pur și simplu bulversant”, a declarat Dara Danton, o locuitoare din Pacific Palisades, primul cartier afectat marți. „Toți prietenii noștri, cei mai buni prieteni ai mei, și-au pierdut casele, iar noi la fel.” Incendiile au forțat peste 150.000 de persoane să-și părăsească locuințele. Printre zonele grav afectate se numără Pacific Palisades și valea San Fernando, iar flăcările amenință inclusiv Muzeul Getty, renumit pentru operele sale de artă inestimabile. Condiții meteo nefavorabile Pompierii au beneficiat de o acalmie a vânturilor în ultimele zile, însă rafalele sunt așteptate să revină, agravând situația. „Aceste vânturi, combinate cu un aer uscat și o vegetație uscată, vor menține amenințarea de incendii la un nivel ridicat în comitatul Los Angeles”, a avertizat Anthony Marrone, șeful pompierilor din comitat. Critici asupra gestionării situației Locuitorii au început să pună sub semnul întrebării modul în care autoritățile gestionează criza, mai ales după ce pompierii s-au confruntat cu probleme precum lipsa apei sau presiunea scăzută la hidranți. Primarul Los Angeles-ului, Karen Bass, a declarat că „toate serviciile sunt pe aceeași lungime de undă”, în ciuda acuzațiilor legate de bugetul insuficient alocat pompierilor. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a cerut o „revizuire independentă completă” a serviciilor de distribuție din Los Angeles. Impact financiar uriaș Incendiile au distrus sau avariat peste 12.000 de structuri, inclusiv clădiri și vehicule. Costurile estimate ar putea atinge zeci de miliarde de dolari, iar specialiștii avertizează că acesta ar putea deveni cel mai costisitor incendiu din istoria Californiei. Restricții de circulație Pentru a preveni jafurile în zonele sinistrate, autoritățile au impus restricții de circulație. Restricțiile se impun între orele 18:00 și 06:00 în Pacific Palisades și Altadena, cele mai afectate sectoare. Salvatori și câini de căutare Echipele de salvare, asistate de câini dresați, continuă să caute rămășițe umane printre dărâmături. Autoritățile avertizează că bilanțul victimelor ar putea crește în zilele următoare. Ancheta, în desfășurare Ancheta pentru identificarea cauzelor incendiilor este în desfășurare, cu implicarea FBI. „Nu vom neglija nicio pistă. Dacă este vorba despre un act criminal - nu spun că este -, (...) trebuie să-i prindem pe cei responsabili”, a declarat șeriful comitatului Los Angeles, Robert Luna. Vânturile Santa Ana Vânturile calde și uscate Santa Ana, un fenomen tipic pentru toamna și iarna californiană, au intensificat propagarea incendiilor. Cu rafale de până la 160 km/h, aceste vânturi au permis scânteilor să se răspândească rapid, amplificând dezastrul. Tragedie fără precedent Incendiile din Los Angeles reprezintă o tragedie fără precedent, afectând mii de familii și punând presiune pe autorități. În timp ce condițiile meteo nefavorabile continuă să agraveze situația, întrebările legate de gestionarea crizei rămân fără răspuns. Costurile umane și financiare ale acestui dezastru se vor resimți mult timp după stingerea flăcărilor.

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești (sursa: X/sanya)
Mediu

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești

Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești. Autoritățile din Crimeea anexată de Rusia avertizează asupra unui dezastru ecologic major pe coastele peninsulei, cauzat de o scurgere masivă de petrol în urma scufundării a două petroliere. Poluare majoră pe coastele Crimeei Pe 15 decembrie 2024, două petroliere s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, între Rusia și Crimeea, în timpul unei furtuni. Citește și: Avocatul Poporului, din ce în ce mai servil cu puterea: Renate Weber admite că a primit multe sesizări în legătură cu ordonanța „trenuleț”, dar nu a făcut nimic în legătură cu asta Incidentul a provocat o poluare masivă, iar autoritățile se tem că păcura ar putea ajunge în cantități mari pe coastele Crimeei. Serghei Aksionov, liderul rus al Crimeei, a avertizat că situația ar putea deveni comparabilă cu criza ecologică din regiunea Krasnodar, deja afectată. Dezastru ecologic după naufragiul petrolierelor rusești Scurgerea de petrol a avut un impact devastator asupra faunei și mediului marin. Au fost descoperite cetacee moarte. Peste 30 de marsuini din Marea Neagră, o specie pe cale de dispariție, au fost găsiți morți, conform unui ONG din Soci. Autoritățile analizează crearea unui al doilea centru de îngrijire pentru păsările afectate de poluare. Poluarea a ajuns deja pe coastele din Sevastopol, un important oraș-port aflat la aproximativ 250 km de locul dezastrului. Măsurile pentru combaterea poluării Autoritățile ruse și voluntarii desfășoară o campanie masivă de curățare, implicând mii de oameni. Nave mici sunt coordonate pentru a preveni ca păcura să ajungă la țărm. Observațiile din aer sunt folosite pentru a monitoriza extinderea poluării. Ministerul rus al Transporturilor estimează că 26% din cele 9.200 de tone de păcură grea s-au deversat deja în mare. Provocări și îngrijorări Situația din Crimeea evidențiază impactul devastator al accidentelor maritime asupra mediului și necesitatea unor măsuri urgente pentru prevenirea și gestionarea dezastrului. Autoritățile se confruntă cu dificultăți în eliminarea completă a poluării. Fauna marină și ecosistemele sunt grav afectate, iar comunitățile locale și coastele Crimeei rămân în pericol pe termen lung.

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic (sursa: Facebook/Federația Patronatelor din Industria Ospitalității)
Eveniment

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic

Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic. Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende sunt măsuri propuse cu doar câteva zile înainte de implementare, lucru considerat ilegal și extrem de nociv pentru economie, conform Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Schimbările fiscale pentru microîntreprinderi, dezastru economic Conform noilor măsuri aprobate, pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va scădea de la 500.000 de euro la 250.000 de euro din 2025 și la 100.000 de euro din 2026. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Reprezentanții FPIOR avertizează că această decizie, corelată cu creșterea salariului minim, ar putea duce la închiderea a jumătate dintre microîntreprinderi. "Diminuarea plafonului pentru microîntreprinderi este o greșeală. În contextul creșterii salariului minim, multe firme mici nu vor supraviețui," afirmă Răzvan Baltă, reprezentant FPIOR. Creșterea impozitului pe dividende împovărează antreprenorii Impozitul pe dividende va crește de la 8% la 10%, adăugând o presiune suplimentară asupra investitorilor și mediului de afaceri. Potrivit FPIOR, lipsa consultării mediului de afaceri înainte de implementarea acestei măsuri arată o gestionare deficitară a situației economice. Măsurile pozitive: menținerea TVA și voucherele de vacanță Deși critică aspru majoritatea măsurilor, reprezentanții FPIOR salută menținerea cotei actuale de TVA și compromisul privind voucherele de vacanță. Cu toate acestea, aceștia subliniază incertitudinea legată de durata acestor beneficii. "Apreciem menținerea TVA și soluțiile pentru voucherele de vacanță, dar trebuie să știm pentru cât timp vor fi valabile aceste măsuri," a declarat Valentin Șoneriu, președintele FPIOR. Soluțiile FPIOR Pentru evitarea colapsului economic FPIOR cere Guvernului: Revenirea asupra deciziei de reducere a pragului pentru microîntreprinderi. Eliminarea creșterii impozitului pe dividende. Renunțarea la măsuri care afectează mediul de afaceri fără consultări prealabile. Reprezentanții solicită și reducerea cheltuielilor aparatului de stat, considerând că actualele tăieri de sporuri și prime sunt insuficiente. Consecințele ignorării mediului de afaceri Potrivit FPIOR, lipsa de predictibilitate fiscală și deciziile luate fără consultare vor duce la colapsul IMM-urilor. "De 30 de ani, România este condusă de oameni care nu înțeleg business-ul, iar mediul privat plătește prețul," afirmă Călin Cozma, președintele executiv FPIOR. Reprezentanții mediului de afaceri solicită stabilitate economică, investiții în educație și sănătate, precum și consultarea actorilor economici înainte de implementarea măsurilor. "Întreg mediul de afaceri serios vrea o Românie stabilă, cu politici economice realiste și sustenabile," subliniază Valentin Șoneriu. Iminența colapsului economic Modificările fiscale propuse, de la reducerea pragului pentru microîntreprinderi la creșterea impozitului pe dividende, sunt considerate de FPIOR o amenințare majoră pentru economia României. Solicitările urgente de consultare a mediului de afaceri și ajustarea politicilor fiscale sunt esențiale pentru evitarea unui colaps economic iminent.

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Foto: stiripesurse.ro
Eveniment

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene

Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul prezentat la 10 octombrie 2024. Citește și: Eșecul autostrăzilor promise de Grindeanu: „Nimic pe Sibiu-Pitești”, „Doar 10 kilometri pe A7 Ploiești-Mizil, poate”, nimic pe Mizil-Buzău Dezastrul PNRR într-un raport oficial al Comisiei Europene Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles. Pe de altă parte, din cauza deficitului excesiv, Comisia Europeană era să adopte măsura dură a suspendării plăților, dar a renunțat la 24 iulie 2024. „De la înființarea programului de redresare și reziliență, a existat un singur caz relevant pentru aplicarea articolului 10 din Regulamentul RRF. La 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE ca urmare a faptului că România nu a întreprins acțiuni eficiente ca răspuns la o recomandare formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, și anume o recomandare în temeiul procedurii de deficit excesiv din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Recomandarea în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE a fost adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021 și recomanda României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024. În 2023, se considera că UE se afla încă într-o situație de recesiune economică gravă pentru UE în ansamblu, clauza generală de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere fiind încă activată. Din acest motiv, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau a plăților din fondurile UE către România după ce Consiliul a adoptat decizia în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE la 26 iulie 2024”, se arată în raportul Comisiei.

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe (sursa: Facebook/Meteoplus)
Eveniment

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe

Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe. Angajaţii MAI au intervenit operativ în ultimele 24 de ore pentru protejarea cetăţenilor afectaţi de efectele fenomenelor hidrometeorologice în 25 de localităţi. Dezastru pe litoral, pagube materiale uriașe "Ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice manifestate în ultimele 24 de ore, efectivele Ministerului Afacerilor Interne au intervenit în 25 localităţi din judeţele Constanţa şi Tulcea, pentru evacuarea apei din 85 case, 73 curţi, 1 anexă gospodărească, 80 subsoluri, (5 blocuri de locuinţe, 29 operatori economici, 46 de case) şi 5 străzi, precum şi pentru degajarea a 3 copaci prăbuşiţi pe carosabil, fiind avariate 6 autoturisme", informează MAI. Citește și: EXCLUSIV Grupul PSD Buzău a acaparat Opera Națională: directorul Jinga îi dă contracte ex-directorului Dincă, șeful Radioului Public, care îi oferă la schimb roluri de dirijor lui Jinga Totodată, în 8 localităţi (Amzacea, Comana, Costineşti, Jupiter, Mangalia, Olimp, Techirghiol şi Tuzla) pompierii au acţionat pentru salvarea a 67 persoane, fără a necesita îngrijiri medicale, acestea fiind relocate la rude sau în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Potrivit sursei citate, în prezent se intervine pentru evacuarea apei în 5 localităţi (Constanţa, Mangalia, Neptun, Tuzla şi Venus) din judeţul Constanţa.

Furtuna a provocat dezastru pe litoral (sursa: Facebook/Meteoplus)
Eveniment

Furtuna a provocat dezastru pe litoral

Furtuna a provocat dezastru pe litoral. Peste 500 de apeluri care semnalau diverse situaţii de urgenţă înregistrate în urma fenomenelor meteo extreme înregistrate în judeţul Constanţa în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost înregistrate de către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) "Dobrogea". Furtuna a provocat dezastru pe litoral Potrivit unei informări transmise de reprezentanţii ISU "Dobrogea" al judeţului Constanţa, apelurile au fost înregistrate până la ora 6,00 a dimineţii. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”Conform sursei citate, peste 300 de pompieri sunt se află în teren, cu 21 de mijloace de intervenţie, pentru înlăturarea efectelor negative produse de furtună. "Acţionăm pe raza judeţului Constanţa cu precădere în localităţile Chirnogeni, Comana, Amzacea, Pecineaga, Moşneni, 23 august, Mangalia, Neptun, Costineşti, Tuzla, Eforie, Agigea, Techirghiol, Valu lui Traian, Constanţa, Topraisar, Limanu", menţionează informarea transmisă de ISU. În urma fenomenelor meteo extreme produse în cursul nopţii nu au fost înregistrate victime. "Situaţia este în dinamică, colegii sunt în teren şi rămânem la datorie până la înlăturarea tuturor efectelor negative. Rugăm cetăţenii să rămână la adăpost, să nu iasă din casă decât dacă situaţia o impune", se mai afirmă în informarea transmisă de ISU "Dobrogea". Imagini ale dezastrului de pe litoral, postate pe pagina de Facebook Meteoplus (sursa: Facebook/Meteoplus)

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia (sursa: ekathimerini.com)
Eveniment

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia

Incendiile de pădure, dezastru în Grecia. Grecia s-a confruntat cu mai multe incendii de pădure duminică, fumul lor acoperind o parte a capitalei Atena. Incendiile s-au produs pe fondul unei avertizări meteorologice extreme pentru această perioadă. Incendiile de pădure, dezastru în Grecia Ministrul grec al Protecţiei Civile a avertizat sâmbătă că jumătate din ţară este expusă riscului de incendiu cel puţin până pe 15 august din cauza temperaturilor ridicate, a vânturilor puternice şi a secetei. Citește și: Eternul bugetar Rafila deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei În provincia Attica de Est, un incendiu în oraşul Varnavas a făcut ravagii într-o zonă de case împrăştiate, degajând atât de mult fum încât acesta a acoperit duminică după-amiază şi o parte a capitalei Atena. Oficialii serviciilor de pompieri au declarat că au fost mobilizaţi 165 de oameni cu 30 de vehicule, şapte avioane şi cinci elicoptere, în timp ce locuitorii din Varnavas au primit ordin să evacueze. Un alt incendiu a izbucnit duminică după-amiază la Megara, în vestul Atticii, declanşând o alertă de evacuare. În apropiere de Salonic (est), un incendiu din Lagadas care a ars vegetaţie joasă a fost parţial adus sub control. Incendii incontrolabile Potrivit lui Kostas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul din Atena, răspunsul la incendii trebuie să fie rapid, altfel, având în vedere condiţiile meteorologice actuale, incendiile ar putea deveni în cel mai scurt timp incontrolabile. Lagouvardos a adăugat că duminică este de aşteptat să fie cea mai dificilă zi pentru stingerea incendiilor, din cauza vântului, care atinge 80 până la 90 de kilometri pe oră în unele zone.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră