vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: dezastru

31 articole
Eveniment

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic: David Popovici, medaliat cu aur și bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, a atras atenția public asupra stării dezastruoase în care se află bazinul de înot "Lia Manoliu", acolo unde s-a antrenat să devină campion olimpic. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Un bazin de înot, bun de o bălăceală de vară, nu pentru sportivii de performanță care se antrenează continuu pentru a obține cele mai bune rezultate la nivel internațional. La scurt timp după câștigarea medaliei de aur, politicienii români, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, s-au înghesuit să-l felicite pe tânărul sportiv de aproape 20 de ani. Liderul PSD s-a lăudat că a discutat despre înot chiar și la întâlnirea de taină pe care a avut-o cu Mircea Geoană și Victor Ponta. Însă David Popovici le-a cerut politicienilor după câștigarea medaliei de bronz să investească mai mult în sport pentru o României educată și sănătoasă. Părinții, nelipsiți A doua zi după ce David Popovici a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, porțile verzi, vechi și pe alocuri ruginite ale bazinului de înot "Lia Manoliu" erau larg deschise. Citește și: Criticile lui David Popovici către politicieni, inexistente pe site-ul TVR 1. TVR Info a realizat interviul, dar titlul este „mesaj pentru decidenți” În dreapta lor se află o terasă abandonată. Iar în stânga, pe niște bănci, se aflau joi la prânz câteva grupuri de părinți. Pe gardul intermediar, lângă cabina paznicilor, era lipit un anunț cu tarifele pentru cei care doresc să urmeze cursurile de înot. 400 de lei, 12 ședințe de înot, indiferent de vârstă. Cei care optează pentru un abonament de o lună de zile trebuie să scoată din buzunar 700 de lei. O femeie, mamă a doi băieți, le povestea reporterilor de la o televiziune că o costă peste 2.000 de lei lunar doar pentru antrenamentul copiilor. Bazinul catastrofal al unui campion olimpic Bazinul de înot se află între sala de gimnastică și sala de atletism "Ioan Soter". Betonul din jurul bazinului arată ca după război. Piatra spartă și roasă de intemperii te întâmpină încă de la intrarea principală. În dreapta și în stânga se află câte o tribună cu scaune vopsite în albastru, iar în fața bazinului, sub tabelă, se află încă două rânduri de scaune. Tribuna principală are în față un stâlp pe care tronează un cronometru blocat în negura vremii. Un altul, care funcționează, a fost montat pe cabina de lângă tribună. Un loc care pare părăsit În celălalt capăt al bazinului se află birourile administrative și câteva vestiare pentru sportivi. Dar adevăratul dezastru se află ascuns printre arbori, în spatele birourilor. Acolo se află bazinul de înot acoperit, între zidurile unei clădiri cu tencuiala căzută și geamurile sparte. O clădire emblematică care simbolizează decadența sportului românesc și incompetența politicienilor care au abandonat investițiile în educația sportivă. Bazinul acoperit este ascuns în spatele unor arbori falnici, care la rândul lor sunt încojurați de un gard acoperit cu o folie verde. Pe principiul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Imagini de la bazinul "Lia Manoliu" (sursa: Petru Zoltan) "Sunt promisiuni de atâta timp" David Popovici a povestit calvarul pe care trebuie să îl îndure la bazinul de înot "Lia Manoliu" pe timpul iernii, atunci când acesta este acoperit cu un balon. "Sportul poate fi unul dintre cei mai buni ambasadori ai ţării. Şi nu este de ajuns doar să vorbesc despre asta, pentru că sunt în lumina reflectoarelor şi toată lumea mă ascultă, pentru că oamenii de la conducere ştiu treaba asta, ci trebuie să punem şi presiune. OK, e campion olimpic, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice, dar eu în timpul iernii, când e frig, la se pune un balon în care în trei minute te sufoci. Eh, noi acolo ne antrenăm, pentru că acela e bazinul din interior de la . Sunt promisiuni de atâta timp, de atâţia ani, cum e şi cu patinoarul acela, cum sunt şi alte bazine, şi alte arene. Avem destule stadioane, dar bazine, săli pentru sporturi, mai greu", a declarat David Popovici pentru Televiziunea Română. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici?" Proaspătul campion olimpic a mai spus că este invidios pe delegațiile sportive ale altor țări care au venit cu "o tonă de inși", în contextul în care România a avut trei sportivi la înot. "De ce să nu avem mai mulţi olimpici? Ar trebui investit mai mult în sport şi investit cu cap, chiar trebuie să facem ceva şi eu îmi voi face partea. Nu ştiu în momentul ăsta ce înseamnă asta, dar voi avea tot timpul să mă gândesc şi asta este o misiune mult mai importantă pentru mine şi pentru sport, decât să înot patru lungimi de bazin şi să bag mâna în faţă şi să iau aur. Da, e impresionant, tare, ne-am distrat, ne-am bucurat, dar nu e vorba despre asta. Este vorba despre a face o diferenţă şi eu voi face tot posibilul", a mai spus David Popovici.

Bazinul catastrofal al unui campion olimpic (sursa: Petru Zoltan)
Grindină extremă, sute de hectare secerate (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Grindină extremă, sute de hectare secerate

Grindină extremă, sute de hectare secerate. S-a întâmplat în satul Totoești, comuna Erbiceni, unde grindina a distrus lanuri întregi de porumb și de floarea soarelui. Grindină extremă, sute de hectare secerate Numai într-o singură fermă vorbim despre 130 de hectare de floarea soarelui complet distruse în urma unui episod de vreme severă, cu furtună și grindină, care a avut loc pe 18 iulie. Citește și: Curs scurt de fraudare a alegerilor: primar pesedist, reținut pentru că a dat adeverințe de domiciliu și șpagă alegătorilor La o primă evaluare, pagubele se ridică la 700.000 de lei. Și asta doar la cultura de floarea soarelui. Dar nici porumbul nu arată mai bine. Căderile de grindină au sfâșiat frunzele, iar acum totul s-a uscat. Singura speranță a fermierilor rămân despăgubirile de la stat, doar că nu există nimic clar în momentul de față, ci doar promisiuni. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre (sursa: Facebook/România Actualități)
Eveniment

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre

Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre: asfaltul este aproape impracticabil, s-au format șleauri, crevase, circulația este un sport periculos. Dezastru pe carosabilul podului peste Dunăre "Covorul asfaltic de pe Podul Brăilei, cel care traveresează Dunărea până la Tulcea, a cedat din nou! Citește și: VIDEO EXCLUSIV Șeful CNAIR admite că podul de la Brăila, deschis circulației, are infiltrații pluviale grave care pot afecta structura de rezistență, dar se ascunde după lipsa recepției În carosabil sunt șanțuri și asfaltul este sfărâmat. În aceste condiții, constructorii au fost nevoiți sa reasfalteze, lucrările au început de câteva zile, aceasta fiind de la începutul anului a patra reabilitare după ultima în luna aprilie. Din 15 Iulie sunt si restricții circulație din cauza caniculei.", arată Radio România Actualități într-o postare pe Facebook. Așa arată azi asfaltul pe noul pod peste Dunăre de la Brăila (sursa: Facebook/România Actualități)

Dezastrul suferit de USR la Suceava Foto: Inquam/Bogdan Buda
Politică

Dezastrul suferit de USR la Suceava

Dezastrul suferit de USR la Suceava, unde Emanuel Ungureanu a candidat la președinția Consiliului Județean: Dreapta Unită a ratat intrarea în CJ. Acest lucru s-a petrecut întrucât Alianța Dreapta Unită a fost votată de doar 6,77% din voturi și, fiind alianță, avea nevoie de 8%. Citește și: Corupți, criminali, judecători drogați: sub bagheta Liei Savonea, la Înalta Curte curg achitările, eliberările din arest și respingeri ale solicitărilor DNA Dezastrul suferit de USR la Suceava PSD a obținut 41,60% din voturi și va avea 17 consilieri și președintele Consiliului Județean; PNL a avut 37,10% din voturi, care îi aduc 15 mandate de consilieri, iar AUR, cu 9,28% din voturi, a obținut 3 mandate direct și încă unul la redistribuire. SOS România a fost votat de puțin peste 3% din alegători. La alegerile pentru Parlamentul European, alianța PSD-PNL a atras 159.943 de votanți, adică 55,89%. AUR a atras 54.744 voturi, respectiv 19,14%, iar partidul Dianei Șoșoacă, SOS România 16.698, adică 5,83% din voturi. Alianța Dreapta Unită obținut doar 15.066 voturi, respectiv 5,26%. Silvestru Șoșoacă a fost votat 2.830 alegători. La alegerile din 9 iunie pentru președinția Consiliului Județean Suceava, Ungureanu a ieșit pe locul III, cu 21.051 de voturi, respectiv 7,3%. Pe locul I s-a aflat pesedistul Gheorghe Șoldan, care a obținut 124.796 de voturi, adică 43,23%, în timp ce pentru liderul liberal Gheorghe Flutur au votat 116.018 alegători, adică 40,19%. AUR nu a avut însă candidat la președinția CJ.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu

Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu: România are cea mai mare inflație din UE, investițiile străine și producția industrială scad în continuare, iar datoria publică a crescut cu un miliard de euro într-o lună, arată datele publicate azi de INS și BNR. Citește și: Salariul uriaș al directorului Administrației Zonei Libere Sulina, regie cu pierderi masive și cu doar 26 de angajați, dintre care cinci paznici Imaginea dezastrului guvernării Ciolacu Ce informații economice au fost anunțate, azi, de Institutul Național de Statistică și de Banca Națională: Producţia industrială a scăzut în primele trei luni ale anului cu 2,7% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate raportat la perioada similară din 2023, potrivit datelor INS. Investiţiile directe străine, „ale nerezidenţilor”, în România au însumat 2,095 miliarde de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu 5,46% comparativ cu 2,216 miliarde de euro în perioada similară din 2023, conform datelor BNR. Rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,9% în aprilie 2024, dar rămâne cea mai mare din UE, potrivit datelor Eurostat. Belgia are o inflație de 4,9%, iar Croația de 4,7%, dar sunt încă țări a căror inflație pe aprilie n-au fost încă publicate. Datoria externă a administrației publice a ajuns, în martie, la 84.069 milioane de euro, potrivit BNR. la final de februarie ea era de 83.080 milioane euro. „Am reușit să scădem inflația la 5,9% în aprilie, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat la preluarea guvernării! Este una dintre promisiunile cele mai importante făcute românilor pe care o îndeplinim!”, s-a lăudat premierul Ciolacu pe Facebook. Însă, dacă ar atinge acest obiectiv, România ar continua să aibă, probabil, cea mai mare inflație din UE. Citește și: Inutila regie cu 13 angajați, 3 directori și 5 administratori, unde Grindeanu l-a pus șef pe finul său, fost polițist. Firma polițistului, contracte cu primării PSD Pentru comparație, inflația din Republica Moldova a scăzut de la un vârf de peste 34% în octombrie 2022 la puțin peste 4% în februarie.

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar

Spitalul modular COVID, un dezastru financiar. În 2020, a fost instalat un spital mobil cu peste 100 de containere speciale. Spitalul modular COVID, un dezastru financiar Din septembrie 2020, complexul medical modular a funcţionat cu intermitenţe până în aprilie 2022, în total zece luni, iar din primăvara acelui an e închis şi se află în conservare. Citește și: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Achiziţia a costat în final 11 milioane de euro, cei mai mulţi bani, zece milioane, provenind din bugetul judeţului Iaşi, iar restul, de la CJ Neamţ. Dar banii nu s-au mai întors la ieşeni şi la nemţeni: în mod cel puţin suspect, investiţia "a scăpat" nedecontată din linia specială deschisă pentru acest tip de achiziţii de Comisia Europeană în 2020. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA (sursa: Facebook/Ministerul Educației - România)
Eveniment

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA

Europa, panicată de dezastrul testelor PISA. Recentele teste PISA (Program for International Student Assessment) au indicat o scădere globală fără precedent a rezultatelor educaționale, între 2018 și 2022. Potrivit OCDE, spațiul european a cunoscut o „scădere fără precedent a performanței școlare”. După publicarea rezultatelor, guvernele statelor din Uniunea Europeană au intrat în panică: majoritatea au luat deja măsuri, anunțând schimbări majore. Europa, panicată de dezastrul testelor PISA Franța va adopta de anul viitor modelul educațional din Singapore (statul-oraș cu cele mai ridicate competențe școlare, potrivit testelor PISA). Germania a convocat de urgență miniștrii educației din toate landurile, iar politicienii au cerut o mai bună integrare a copiilor imigranților. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Țările UE cu cele mai slabe rezultate au fost Bulgaria, România și Grecia. Dintre acestea, Bulgaria și Grecia și-au denunțat incapacitatea sistemului educațional, anunțând totodată implementarea primelor reguli de redresare. Grecia a cerut ajutorul specialiștilor în educație din cadrul OCDE. Doar România, plasată pe penultimul loc în clasamentul PISA al Uniunii Europene, cu doar puțin înaintea Bulgariei, și după Grecia, nu a anunțat nici o măsură, găsind rezultatele satisfăcătoare. Franța vrea un "șoc educațional" Franța a înregistrat la testele PISA un punctaj de 474, la matematică și lectură, și de 487, la științele naturii. Rezultatele sunt cele mai scăzute măsurate vreodată în Franța în toate domenile investigate: performanțele elevilor francezi au scăzut, în patru ani, cu 21 de puncte la matematică, 25 de puncte la înțelegerea cititului și șase puncte la științe. În ce privește înțelegerea unui text citit și matematică, trendul descendent s-a înregistrat încă din 2012, accentuându-se din 2018 (când a înregistrat 493 de puncte, față de 474 în 2022). Una dintre cauzele acestei scăderi este imigrația puternică: copiii imigranților tind să obțină rezultate mai scăzute. Alte cauze depistate: violența din școli, folosirea excesivă a telefonului și lipsa acută de profesori. Imediat după publicarea rezultatelor PISA, ministrul Educației, Gabriel Attal, a reacționat, propunând un „Șoc educațional”. Pe 5 decembrie, ministrul Attal a propus o serie de măsuri, printre care și implementarea metodei de învățare a matematicii dezvoltată de Singapore, stat care a înregistrat anul acesta cele mai mari performanțe ale elevilor, în toate domeniile. Attal a anunțat că această metodă de învățare va fi generalizată în școlile primare de la începutul anului școlar 2024. Un tânăr german din trei nu poate converti euro în altă monedă În ceea ce privește punctajul înregistrat la testele PISA, Germania se încadrează cam în același punctaj ca Franța: 475 de puncte la matematică, 480, la înțelegerea unui text și 492, la științe ale naturii. Potrivit studiului, aproape o treime dintre tinerii testați nu pot converti prețurile într-o altă monedă. 23% nu pot recunoaște și explica fenomene științifice binecunoscute și 25% dintre tinerii de 15 ani citesc cu greutate și nu înțeleg în întregime mesajul unui text de lungime medie. Doar 8% dintre elevi citesc deosebit de bine, înțelegând texte lungi, și fiind în stare diferențieze faptele de opinii. Germania a mai experimentat și în 2000 o cădere a performanțelor școlare, luând însă imediat măsuri de redresare. Rezultatele au fost vizibile începînd cu 2006. Însă declinul a reînceput în Germania în 2015, la fel cum s-a întâmplat în marea parte a țărilor OCDE. În 2015, în urma crizei siriene, Germania a primit un număr mare de imigranți. Proporția elevilor proveniți din imigrație a crescut de la 13 la 26% între 2012 și 2022. Potrivit studiilor, copiii imigranților obțin la testele școlare, în medie, cu 59 de puncte mai puțin decât copiii nativilor germani. Cauzele țin de sărăcie, dar și de faptul că aceștia nu vorbesc limba germană în familie. Copiii imigranților trag testele în jos După publicarea rezultatelor testelor PISA 2022, Guvernul a convocat o întâlnire de urgență a miniștrilor educației din landurile germane. Karin Prien, ministrul Educației din Schleswig-Holstein și vicepreședinte federal al CDU, a cerut mai multe investiții în educație și o educație mai inclusivă, precum locuri la grădinițe de calitate pentru copiii imigranților. Același lucru l-a suținut și senatorul pentru Educație al Hamburgului, Ties Rabe, purtătorul de cuvânt al ministerelor educației din Germania. "Numărul elevilor din medii defavorizate a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Numărul copiilor proveniți din migrație în Germania a crescut cu aproximativ 50% din 2002 (de la 25,8 la 38,7 la sută). Doar mai puțin de jumătate dintre ei vorbesc germană acasă. Proporția copiilor deosebit de defavorizați din prima generație de imigranți a crescut chiar de două ori și jumătate, până la aproape 10%", a argumentat acesta. Bulgaria scoate mobilele din sălile de clasă Potrivit rezultatelor PISA, Bulgaria este țara UE cu cele mai slabe rezultate la nivelul competențelor școlare: 417, la matematică, 404, la citit, 421, la științe ale naturii. În urma rezultatelor, ministrul Educației, Galin Tsokov, a declarat că țara se confruntă de mult cu o reală problemă, însă vina nu aparține copiilor, ci sistemului „învechit” și neperformant. „Rezultatele sunt extrem de nesatisfăcătore. (...) Avem nevoie de o schimbare. Pentru că, de fapt, nimic nu s-a schimbat de la ultimele teste PISA. Stăm pe loc. Periodic, lipsa competențelor școlare este o știre bombă, dar apoi, ca societate, uităm de ea”, a declarat ministrul Educației. Întrebat ce urmează, Galin Tsokov a anunțat că în prezent se elaborează un set de noi măsuri „care să demareze o adevărată transformare în educație în lunile următoare”. Ca un prim pas concret, Tsokov a anunțat că se va limita accesul elevilor cu telefoanele mobile în sala de clasă. Măsura a fost luată ca urmare a unui studiu care a conchis că 46% dintre elevii bulgari sunt distrași de dispozitivele digitale în clasă, în timp ce procentul mediu pentru țările OCDE este de 30%. Grecia, schimbări radicale Rezultatele Greciei la testele PISA o situează pe antepenultimul loc în clasamentul UE: 430, matematică, 438, citire, 441, științele naturii. Imediat după anunțarea rezultatelor, Grecia a cerut ajutorul OCDE. Ministrul Kyriakos Pierrakakis a anunțat că va solicita OCDE să prezinte propuneri pentru modificările care trebuie făcute în școlile din Grecia, anunțând totodată cinci măsuri care vor fi implementate în primul semestru al anului școlar 2024: schimbarea manualelor, certificare IT în cadrul școlii, revizuirea programei școlare, orientare profesională în toate școlile și teste de aptitudini, schimbări majore în învățământul preșcolar. În România e mulțumire Cu un scor egal, la toate domeniile investigate, 428 de puncte, România s-a situat pe penultimul loc în topul țărilor UE. Înainte de Bulgaria și după Grecia. Pe toate planurile, elevii din România au obținut scoruri mai mici decât media OCDE la matematică, lectură și științe, menținându-se proporția de jumătate dintre elevi care nu înțeleg ceea ce citesc. La matematică, 51% dintre elevi au atins nivelul 2 de competență, mult mai puțin decât media țărilor OCDE (media OCDE: 69%). La citire și interpretare a unui text, aproximativ 58% dintre elevii români au atins nivelul 2 (media OCDE: 74%). În ceea ce privește științele, aproximativ 56% dintre elevi au atins nivelul 2 în ceea ce privește capacitatea de a recunoaște și a explica fenomene științifice simple (media OCDE: 76%). Ministrul român al Educaţiei, Ligia Deca, nu a anunțat nici o măsură de reabilitare, declarându-se mulțumită de recentele rezultate ale elevilor români la testele PISA. Aceasta a declarat că, spre deosebire de alte state, ţara noastră nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, și că e bine că ne menținem la același nivel ca în 2018. În 2018, rezultatele testelor PISA au arătat că 44% dintre elevii români erau analfabeţi funcţional.

Dezastrul Vodafone: prețuri abuzive, procese, concedieri (sursa: Facebook/Vodafone Romania)
Eveniment

Dezastrul Vodafone: prețuri abuzive, procese, concedieri

Dezastrul Vodafone: prețuri abuzive, procese, concedieri. În Germania, compania Vodafone a fost dat în judecată din cauza creșteri abuzive a tarifelor. În Marea Britanie, CEO-ul companiei a anunțat disponibilizări majore, în toate filialele europene. În Spania, Vodafone și-a vândut deja afacerea unei alte companii. Creștere de preț unilaterală în Germania În luna februarie, Vodafone Germania înregistra o scădere cu 1,8% a veniturilor din servicii. În luna aprilie, majora prețurile pentru toate tarifele de rețea fixă pentru cablu și DSL, cu cinci euro pe lună, fără a da posibilitatea clienților de a renegocia contractele. Citește și: Vodafone România, în colaps: a concediat un sfert din angajați, are pierderi anuale de sute de milioane de lei și datorii de aproape patru miliarde de lei, cam cât cifra de afaceri În jur de zece milioane de clienți au fost afectați. În luna mai Asociația Federală a Organizațiilor Consumatorilor ((VZBV) a catalogat ilegală această creștere de prețuri pentru contractele existente. Deși furnizorul de telecomunicații acorda clienților un drept special de reziliere în cazul creșterii prețurilor, acest lucru nu a fost suficient pentru avocații Asociației. Proces colectiv cu 10.000 de consumatori Din perspectiva lor, compania nu ar fi trebuit să crească unilateral prețurile pentru relațiile contractuale aflate în derulare fără a renegocia cu clienții. Potrivit acestora, furnizorii de servicii impun de obicei prețuri mai mari pentru contracte noi. Citește și: Strategia Vodafone: apelul *555 de 1,29 euro, la care clienții ajung pentru că, la toate numerele de contact cu tarif normal, operatorii sunt „ocupați” Drept urmare Asociația a anunțat că pregătește o acțiune colectivă în instanță contra Vodafone. În doar câteva săptămâni, peste 10.000 de persoane au raportat Asociației abuzuri contractuale. Pe 14 noiembrie, Asociația Federală a Organizațiilor de Consumatori a anunțat demararea procesului intentat Vodafone, la Curtea Regională Superioară Hamm. Milioane de clienți afectați „Un cost suplimentar de cinci euro pe lună reprezintă o mulțime de bani pentru mulți oameni”, a declarat recent șefa Asociației, Ramona Pop, adăugând că acțiunea colectivă îi va ajuta pe consumatori să se apere împotriva abuzurilor contractuale. Citește și: Vodafone România amenință DeFapt.ro cu procese și cere retragerea unui articol care conține date de la Ministerul de Finanțe despre companie „Cum o confruntarea directă cu o companie este o barieră pentru mulți clienți, un proces colectiv le mărește șansele de reușită. Acțiunea colectivă are ca scop să-i asigure pe milioanele de clienți Vodafone că își pot primi banii înapoi direct”, a afirmat Ramona Pop. Dacă verdictul va fi pozitiv, instanța va numi un administrator care va primi banii de la firma și îi va transfera consumatorilor, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să se confrunte ei înșiși cu compania. 11.000 de concedieri la nivel european Pe 16 mai, la Londra, Margherita Della Valle, CEO-ul Vodafone, a anunțat că 11.000 de angajați vor fi disponibilizați (aproximativ unu din opt locuri de muncă) din toate filialele europene. Motivul: scăderea numărului de clienți și scăderea profiturilor. „Performanța noastră nu a fost suficient de bună”, a declarat Della Valle, explicând decizia pentru cea mai mare disponibilizare din istoria grupului de telecomunicații. Della Valle a spus că reducerile vor elibera o sumă suplimentară de 100 de milioane de euro, care va fi alocată pentru marketingul necesar revitalizării brandul Vodafone și 150 de milioane de euro, pentru a îmbunătăți experiența clienților. 40%, scădere a valorii de piață Totuși, Della Valle a afirmat că economiile din reducerea locurilor de muncă nu vor atinge obiectivul de reducere a consturilor de 1 miliard de euro, anunțat la finalul anului trecut. În noiembrie 2022, Vodafone și-a redus previziunile anuale de profit, anunțând inclusiv posibilitatea reducerii locurilor de muncă, pentru a face față creșterii facturilor la energie și inflației. În decembrie, compania a numit-o CEO pe Della Valle, în locul lui Nick Read, în mandatul căruia compania înregistrase o scădere de 40% a valorii de piață. Dezastrul Vodafone: prețuri abuzive, procese, concedieri După declarațiile din luna mai a noului CEO, acțiunile Vodafone au mai scăzut cu peste 9%, înregistrând cea mai mare scădere a cotei FTSE 100, investitorii reacționând la prognoza unei scăderi de 1,5 miliarde de euro a fluxului de numerar pentru acest an. „Perfomanța slabă a Vodafone din ultima perioadă este ceva la care piața a ajuns să se aștepte”, a concluzionat Matt Britzman, analist de acțiuni la Hargreaves Lansdown. „Noul director executiv a vorbit foarte mult despre multitudinea de provocări cu care se confruntă în noul său rol. Onestitatea este revigorantă, dar nu suficientă pentru a menține acțiunile în scădere. Piețele vor trebui să vadă rezultate tangibile în anul viitor, înainte de a deveni mai entuziasmate.”, a adăugat Britzman. Vodafone Spania, afacere vândută La sfârșitul lunii octombrie, compania Vodafone a anunțat că își va vinde afacerile din Spania către compania Zegona Communications, pentru suma de cinci miliarde de euro. Potrivit Financial Times, această decizie a Vodafone a fost „cel mai mare pas de până acum în reducerea afacerilor sale europene.” Motivele: profituri slabe în ultimii ani. Veniturile Vodafone Spania au scăzut cu 6,5% față de anul precedent, până la 3,9 miliarde de euro. La sfârșitul lunii iunie 2023, baza de clienți pentru telefonia mobilă scăzuse cu 86.000, iar pentru internet, cu 65.000. Potrivit presei spaniole, pierderea clienților a fost cauzată de concurența celorlalte companii care ofereau prețuri mult mai bune. Majorări unilaterale de tarif și în Spania Recent, Vodafone Spania a comunicat clienților că își va majora toate tarifele cu 4,38% în ianuarie 2024, în conformitate cu politica sa de actualizare a prețurilor în funcție de inflația medie anuală calculată din octombrie 2022 până în septembrie 2023. Compania a aplicat deja această politică anul trecut, când și-a majorat toate ratele cu 8,1% în concordanță cu creșterea inflației. Diferența este că actualizarea prețurilor în 2024 nu va mai da dreptul clienților de a solicita anularea contractului, fără să plătească o penalitate. Filiala spaniolă a Vodafone introdusese în 2022 o clauză prin care și-a modificat contractele de servicii care îi permite să aplice anual la începutul fiecărui an o creștere de preț pe factura echivalentă cu IPC (Indicele prețurilor de consum). Noul proprietar spaniol va reduce prețurile Acest lucru a anulat dreptul clienților de a-și rezilia contractul în următoarele 30 de zile fără nici o penalitate, în cazul oricărei modificări contractuale. „Rețineți că actualizarea prețurilor în conformitate cu IPC nu dă dreptul de a solicita anularea contractului. Prin urmare, dacă vă dezabonați și aveți angajamente restante de permanență, va trebui să plătiți suma corespunzătoare penalității asociate nerespectării”, a indicat Vodafone în mesajul către clienții săi. Totuși, după cum comentează presa spaniolă, această actualizare a tarifelor poate rămâne o măsură temporară. Când Zegona va oficializa achiziția a 100% din Vodafone Spania, fondul a anunțat deja că va schimba politica agresivă de prețuri, axându-se pe abordarea ofertelor low-cost din piață.

Podul Brăila, structura de rezistență afectată (sursa: Facebook/Irinel Ionel Scrioșteanu)
Investigații

Podul Brăila, structura de rezistență afectată

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale

Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale. Punctele de Trecere a Frontierei sunt acele locuri unde de obicei statul îi arată cetăţeanului cât de puţină încredere are în el. Vămile spre Moldova și Ucraina, infernale Practic, oricine trece graniţa terestră este suspect. Senzaţia este cu atât mai pronunţată pe drumurile care traversează graniţa de est. Citește și: Contracte cu dedicație: profesorii pot folosi prima de carieră didactică la un număr limitat de magazine! Câțiva retaileri mari, excluși Acolo unde punctele vamale - porţi de intrare în Uniunea Europeană - arată mai degrabă ca haltele prin care azi mai trec două-trei trenuri decât ca instituţii unde cetăţeanul să se simtă confortabil în relaţia cu autorităţile. În comparaţie, în cealaltă parte a ţării, tot la o graniţă cu un stat din afara UE, Serbia, verificările se fac mult mai repede, iar cozile aproape că nu există. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară

Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară. Ministerul Sănătăţii a modificat felul în care sunt distribuite şi gestionate vaccinurile antigripale. Dezastru cu vaccinarea antigripală la ţară Schimbările riscă să ducă la scăderea considerabilă a ratei de vaccinare, una şi aşa nu foarte mare. Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților Medicii de familie din zona rurală a judeţului Iaşi spun că modificările sunt aproape de un dezastru. "O mare prostie", oamenii sunt nemulţumiţi şi medicii se tem să îşi desfăşoare activitatea, potrivit chiar acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Foto: Facebook
Politică

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu

Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu: Vaslui a fost și este cel mai sărac județ din țară, deși se află într-o competiție strânsă cu alte fiefuri PSD, Teleorman, Gorj sau Botoșani. În acest județ se află și cel mai sărac oraș din România, Negrești. În plus, Vasluiul are una din cele mai mari rate ale omuciderilor. Citește și: Averea uriașă a baronului PSD de Vaslui, Dumitru Buzatu, prins de DNA când lua o șpagă de 1,25 milioane de lei. El controla Vasluiul, unul din cele mai sărace județe din țară, de 11 ani Șeful PSD Vaslui dorea să investească în drumuri - de unde lua șpagă - nu în parcuri industriale Investitorii au fost alungați cu intenție, președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, refuzând să deschidă parcuri industriale. În februarie el spunea că judeţul are nevoie de investiţii "realiste" în infrastructură, sănătate sau asistenţă socială şi nu de parcuri industriale. „Trebuie să extindem reţeaua de drumuri judeţene, până când prindem avioane şi o să facem parcuri industriale cu ele (...) Asta este linia de conduită atâta timp cât sunt eu aici. Când nu voi mai fi, poate lumea va face numai parcuri industriale în tot judeţul. N-are niciun metru de teren judeţul Vaslui, dar probabil că le va face în cosmos”, declara Buzatu, potrivit Agerpres. De altfel, Buzatu a fost prins șpagă de la proprietarul unei firma de construcții care dezvolta drumurile județene - atât de dorite de președintele CJ Vaslui. Averea președintelui CJ Vaslui este impresionantă, mai ales dacă o raportăm la veniturile sale de etern bugetar și dublu pensionar, inclusiv pensia specială de ex-parlamentar. Dezastrul lăsat în urmă de baronul PSD Buzatu Iată câteva date care arată subdezvoltarea în care a rămas Vasluiul, după 11 în care Dumitru Buzatu a fost președinte al Consiliului Județean: „Vaslui este județul din România care domină la capitolul toaletelor în curtea școlilor. Acolo, nu mai puțin de 111 unități școlare mai au încă wc-uri în curte”, arăta, în iulie 2023, postul B1 TV. Valoarea totală a investițiilor străine din Vaslui, din 1991 în 2021, a fost de 44.224.000 euro, adică un procent de 0,09% din totalul sumei investite la nivel național - date statistica Vaslui, citate de EstNews. În primele șase luni din 2023, valoarea investițiilor străine în Vaslui a fost de 10.441 euro, capital subscris de exact trei firme. PIB-ul pe locuitor, estimat pentru finalul lui 2023 este de 7.522 euro/locuitor, cel mai mic din România. Pe următoarele locuri de la coada listei se află Botoșani, cu 8.534 euro/locuitor, și Călărași - 8.832 euro/locuitor. Județul Vaslui are cea mai mare pondere de bugetari în totalul angajaților, de 34%, urmat de Botoșani – 29% și Caraș Severin – 26% - date „Romanian Economic Monitor”, un proiect al Universității Babeș Bolyai, citat de Vaslui Azi. Acest studiu susținea că Vaslui este pe locul III de la coada clasamentului privind investițiile străine, după Gorj și Mehedinți. Negrești, Vaslui, este cel mai sărac oraș din România. Potrivit unor statistici din 2019, aici ar fi locuit 9.800 de persoane, oficial, dar aproape un sfet au plecat. Dintre cei rămași doar 900 de oameni mai muncesc, restul fiind pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Județul are cea mai mare rată a omuciderilor, patru la suta de mii de locuitori, fiind urmat de Tulcea și Galați, arăta Digi 24 în august 2023, citând un studiu al Universității Cuza din Iași. Relatările din presă arată că, din 2012 - an în care Dumitru Buzatu a ajuns președintele CJ Vaslui - până azi, acest județ a fost constant cel mai sărac din țară, iar diferența față de ale regiuni a crescut. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Datele de la ultimul recensământ arată că, din 2011 în 2021, populația județului s-a redus cu 20.799 de persoane.

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat (sursa: Facebook/Simona Halep)
Eveniment

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat

Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat. Acuzațiile de dopaj cu Roxadustat au survenit în septembrie 2022, imediat după eliminarea prematură de la US Open, în urma cărora Simona Halep a fost suspendată provizoriu, pe perioadă nedeterminată de către ITF. Sportiva confruntat, în urmă cu câteva săptămâni, cu noi acuzații de dopaj, legate de niște posibile nereguli privitoare la "pașaportul său biologic". Posibil dezastru pentru Halep: dopaj repetat ITIA au solicitat ca Simona Halep să fie supusă unor teste amănunțite. Dintre toate, atenția a fost atrasă de așa-numitul "Scor HB-OFF", care a prezentat în cazul ei valori considerate atipice de către specialiștii angajați de către ITIA, potrivit ProSport. Iar concluzia farmacologilor, biochimiștilor și toxicologilor care au făcut parte din acest "grup de lucru" a fost că această iregularitate nu putea fi provocată de factori naturali sau de probleme medicale deja existente, ci mai degrabă de introducerea în organism a unor substanțe care ar face parte din lista celor interzise. Această valoare neobișnuită a acestui parametru nu poate fi decât influențată într-o oarecare măsură de factori precum antrenamentul la altitudine sau dormitul într-un cort hipoxic, perioada recentă de pregătire intensivă, exercițiile cu repetitivitate solicitantă, sângerarea abundentă (pierdere recentă de sânge în cazul ciclului menstrual) sau transfuzia, deshidratarea extremă sau expunerea la frig (temperaturile scăzute, inclusiv criogenia), mai arată ProSport. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi Așadar, acești specialiști susțin că acest Scor HB-OFF neobișnuit de ridicat ar fi dovada clară că Halep s-ar fi dopat de mai multe ori și în mod conștient. În baza acestui raport, jucătoarea din România ar putea primi o pedeapsă exemplară, sinonimă, cel mai probabil, cu încheierea carierei sale de jucătoare profesionistă de tenis.

„Vulcanii noroioși” din București, blestemul termoficării (sursa: Green News)
Mediu

„Vulcanii noroioși” din București, blestemul termoficării

„Vulcanii noroioși” din București, blestemul termoficării. În București, în subteran, există aproximativ 4.300 de km de conducte de termoficare (primare și secundare). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Multe din acestea au fost instalate acum mai bine de 50 de ani. Doar 150 de km din aceste conducte au fost înlocuite în ultimii ani. „Vulcanii noroioși” din București, blestemul termoficării Conductele de termoficare primare, cel puțin, din București cară nămol, nu apă. Sunt colmatate. De ce au ajuns conductele de termoficare în această stare dezastruoasă? A explicat Sorin Ciocotoiu de la compania Energetica a PMB. Motivele principale: prea multă apă a curs peste aceste conducte și prea mulți ani au trecut de când au fost montate în subteran. În plus, prin conductele primare circulă apă industrială, un fel de „supă” cu mizerii. Iar nămolul din conducte nu e ca cel de la Techirghiol. Dimpotrivă: țevile s-au subțiat și s-au transformat într-o strecurătoare de termoficare. Citește și: Surse: PSD a ajuns la 28% și cade pe măsură ce se apropie momentul preluării Guvernului. AUR – 20%. Ascensiunea AUR, explicația atacurilor PSD împotriva Ucrainei, pe tema Bâstroe Pentru reparații, instalatorii au ajuns să practice un soi de de-a v-ați ascunselea cu avariile, bine ascunse în pământ. Iar jumătate din apa fierbinte de pe rețelele primare se pierde. Dar există și o veste bună: apa cu nămol nu ajunge în blocuri, apa murdară doar încălzește apa rece. Ș ar mai fi o veste bună: noile conducte sunt „deștepte”: sunt protejate de o manta și dau alerte la avarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră