Noua lege a salarizării aduce bonusuri pentru bugetari: cine va fi evaluat drept „angajat de top”

Noul proiect al legii salarizării introduce un sistem competitiv de premiere, prin care angajații cu rezultate deosebite vor putea primi între 10% și 20% din salariul de bază.

Banii nu vor ajunge însă automat la toți bugetarii bine evaluați.

Numărul beneficiarilor va fi limitat, instituțiile vor trebui să se încadreze într-un fond anual fix, iar premiile vor depinde de criterii care urmează să fie stabilite separat pentru fiecare domeniu bugetar.

Mai mult, în 2027, sistemul ar urma să fie aplicat numai personalului didactic și didactic auxiliar, precum și angajaților Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Pentru restul bugetarilor, mecanismul ar putea deveni accesibil începând din 2028.

Ce sunt premiile de performanță

Premiul de performanță este o sumă acordată peste salariul de bază angajaților care obțin rezultate profesionale considerate deosebite.

Citește și: Sporurile bugetarilor, limitate la 20%: cine riscă să piardă bani și cum se va calcula salariul

Spre deosebire de salariul de bază sau de unele sporuri acordate constant, premiul nu reprezintă un drept permanent.

El poate fi primit într-un an și pierdut în următorul, în funcție de activitatea angajatului, de rezultatele instituției și de banii disponibili în buget.

Proiectul noii legi prevede că ordonatorii de credite pot acorda premii trimestrial, semestrial sau anual.

Formularea „pot acorda” este importantă: instituția are posibilitatea, nu obligația, de a plăti aceste recompense.

Prin urmare, chiar și un angajat cu rezultate foarte bune nu va avea automat dreptul la bonus dacă instituția nu dispune de fondurile necesare sau dacă nu îndeplinește condițiile stabilite prin regulamentele de aplicare.

Ce rezultate vor putea fi recompensate

Potrivit proiectului, premiile se adresează personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției, autorității publice sau a sistemului din care face parte.

Vor putea fi luate în considerare și participarea la activități cu caracter deosebit, efectuarea unor lucrări excepționale ori gestionarea unui volum de muncă semnificativ mai mare decât nivelul considerat normal pentru funcția respectivă.

Așadar, legea nu se limitează la atingerea unor ținte numerice.

În funcție de profesie, performanța ar putea însemna rezultate școlare, reducerea unor termene de soluționare, gestionarea unor cazuri complexe, creșterea încasărilor bugetare, îmbunătățirea serviciilor publice sau asumarea unor sarcini suplimentare.

Criteriile concrete nu sunt însă descrise exhaustiv în proiect.

Ele urmează să fie stabilite prin regulamente-cadru elaborate de ministerele care coordonează marile domenii bugetare: învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și administrație.

Reguli proprii vor putea adopta și instituțiile din apărare, ordine publică și securitate națională, precum și autoritățile publice centrale autonome.

Cât poate reprezenta premiul

Valoarea individuală a premiului va fi cuprinsă între 10% și 20% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare.

Calculul se va face pentru o perioadă de trei, șase sau 12 luni, în funcție de intervalul pentru care este evaluată performanța.

De exemplu, în cazul unui angajat cu un salariu de bază brut de 6.000 de lei, un premiu de 10% calculat pentru trei luni ar reprezenta 1.800 de lei brut.

La nivelul maxim de 20%, premiul ar ajunge la 3.600 de lei brut pentru aceeași perioadă.

Pentru un premiu anual de 20%, suma teoretică ar fi echivalentă cu 20% din totalul salariilor de bază încasate în cele 12 luni.

Plata efectivă rămâne însă limitată de fondul disponibil la nivelul instituției.

Cel mult 30% dintre angajați vor fi premiați

Premiile nu vor putea fi distribuite întregului personal, chiar dacă instituția consideră că rezultatele generale au fost bune.

Proiectul stabilește o limită de maximum 30% din numărul posturilor de execuție ocupate și, separat, de maximum 30% din numărul posturilor de conducere și al funcțiilor corespunzătoare înalților funcționari publici.

Numărul maxim de beneficiari va fi calculat prin raportare la posturile ocupate la finalul anului calendaristic anterior.

Limitarea transformă premiul într-un mecanism competitiv.

Angajații nu vor fi evaluați doar în raport cu fișa postului, ci, indirect, și în raport cu rezultatele colegilor eligibili.

Sindicatele reprezentative sau reprezentanții salariaților vor trebui consultați la acordarea premiilor, însă decizia va aparține, în cele din urmă, instituției și ordonatorului de credite.

Fondul total nu poate depăși 4%

Chiar dacă legea permite premierea a până la 30% dintre angajați, numărul real al beneficiarilor ar putea fi mai mic.

Valoarea totală a premiilor acordate într-un an la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu va putea depăși 4% din suma prevăzută pentru salariile de bază și celelalte drepturi echivalente enumerate de lege.

În plus, premiile pot fi acordate numai în limita fondurilor aprobate prin buget.

Practic, instituțiile vor trebui să împartă un fond fix între angajații selectați.

Dacă acordă procente mari sau premii calculate pentru perioade mai lungi, vor putea recompensa mai puține persoane.

Plafonul de 30% reprezintă, așadar, numărul maxim permis, nu o obligație ca aproape o treime din personal să primească bani în plus în fiecare an.

De ce majoritatea bugetarilor trebuie să aștepte până în 2028

Proiectul introduce o etapă de aplicare restrânsă.

În anul 2027, premiile de performanță vor putea fi acordate exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar, precum și personalului ANAF.

Pentru celelalte categorii de bugetari, sistemul general ar urma să devină aplicabil din 2028, dacă textul rămâne în această formă până la adoptare.

Amânarea are în primul rând o explicație bugetară.

Statul încearcă să introducă noua grilă de salarizare fără ca masa salarială să scape de sub control, într-o perioadă în care România trebuie să își reducă deficitul și să respecte angajamentele asumate în relația cu instituțiile europene.

Aplicarea limitată din 2027 poate fi privită și ca o etapă de testare.

Educația și ANAF vor fi primele domenii în care trebuie elaborate criterii, organizate evaluări și împărțit fondul de premiere, înainte ca mecanismul să fie extins în întregul sector public.

Cum depind premiile de performanța economiei

Proiectul nu spune că un bugetar va primi premiu numai dacă economia României crește cu un anumit procent.

Legătura este una indirectă, prin bugetele instituțiilor și prin limita generală a cheltuielilor salariale.

Premiile se acordă numai în limita sumelor aprobate.

Într-un an cu venituri bugetare slabe, deficit ridicat sau măsuri de austeritate, Guvernul și Parlamentul pot aloca mai puțini bani pentru cheltuielile de personal, iar instituțiile pot rămâne fără spațiu pentru premiile facultative.

Începând din 2028, proiectul leagă și majorarea valorii de referință folosite la calcularea salariilor de obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031.

Ministerul Finanțelor ar urma să întocmească anual un raport privind evoluția acestor cheltuieli.

Dacă traiectoria stabilită este depășită, autoritățile vor trebui să ia măsuri pentru revenirea la nivelul asumat.

Această regulă nu desființează automat premiile, dar limitează spațiul financiar în care ele pot fi acordate.

Cu alte cuvinte, performanța individuală va conta, însă va trebui să fie susținută și de capacitatea bugetului public de a plăti recompensa.

ANAF și Vama au un sistem special

Separat de premiile generale prevăzute în proiectul Legii salarizării, pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române a fost construit un mecanism special de recompensare și penalizare.

Acesta leagă stimulentele de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță și de contribuția angajaților la stabilirea și încasarea unor creanțe fiscale sau vamale.

Fondul pentru aceste stimulente poate fi constituit în limita a 3% din creanțele stabilite prin titluri devenite definitive și efectiv încasate.

Nu sunt suficiente sumele consemnate inițial de inspectori: creanțele trebuie fie să nu mai poată fi contestate, fie să fi fost confirmate definitiv de instanță și recuperate efectiv la buget.

Valoarea totală a stimulentelor acordate anual nu poate depăși 12% din fondul de salarii aprobat pentru ANAF, respectiv pentru Autoritatea Vamală Română.

Pentru cazurile de performanță excepțională, stimulentul se acordă o singură dată și poate reveni numai persoanelor care au avut raporturi de muncă sau de serviciu active în instituție pe parcursul anului calendaristic anterior plății.

Acest mecanism special nu trebuie confundat cu plafonul general de 4% și cu premiile individuale de 10%-20% prevăzute de noua Lege a salarizării.

Marea problemă: cine stabilește ce înseamnă „performanță”

Pe hârtie, noul sistem urmărește să lege o parte din venitul bugetarilor de rezultate și să îi recompenseze pe cei care muncesc peste nivelul obișnuit.

În practică, succesul reformei va depinde de calitatea criteriilor de evaluare și de transparența selecției.

Dacă obiectivele vor fi clare, măsurabile și adaptate fiecărei profesii, premiile pot deveni un instrument real de motivare.

Dacă regulamentele vor folosi formulări generale, iar deciziile vor rămâne exclusiv la aprecierea șefilor, există riscul ca sistemul să genereze conflicte, acuzații de favoritism și procese.

Proiectul stabilește limitele financiare și categoriile eligibile, dar adevăratul test va veni odată cu regulamentele de aplicare.

Acestea vor trebui să explice nu doar cine poate primi premiul, ci și cum poate un angajat contesta o evaluare pe care o consideră incorectă.